REGIUNI TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Fenomenul turistic poate fi analizat în toate detaliile evoluției și

răspândirii sale operând cu următoarele patru categorii de unități:
punctul, centrul, zona și regiunea turistică.

⁕ Punctul turistic – este asociat frecvent unui obiectiv cu valoare

turistică. Are o extensiune redusă, rezumându-se la o resursă naturală
sau antropică, o cale de acces și, eventual, o bază de cazare sau
alimentație publică (ex. o peșteră amenajată pentru vizitare).

⁕ Centrul turistic – este rezultatul concentrării spațiale a mai multor

resurse atractive, în majoritatea cazurilor de același tip. Dacă
resursele sunt puțin variate ca structură, centrul se va specializa în
practicarea unui anumit tip sau formă de turism (cel curativ, în zonele
cu ape minerale sau termale). Centru turistic se poate individualiza în
teritoriu ca entitate de sine stătătoare – stațiunea turistică – sau se
poate suprapune unui habitat cu funcții complexe, cum este
localitatea turistică.
⁕ Zona turistică – reprezintă o unitate spațială în perimetrul căreia
coexistă un număr nedefinit de puncte și centre turistice. Ele se
delimitează după principiile: unicității, omogenității, funcționalității. Se
iau în considerare: mărimea, varietatea și consistența fondului atractiv,
gruparea în teritoriu a obiectivelor, accesibilitatea lor, gradul de
dezvoltare a infrastructurii, populația activă angajată, eficiența
economică.

⁕ Regiunea turistică – au o extensiune teritorială cu mult mai mare

decât a zonelor turistice în care fenomenul turistic se desfășoară în
întreaga lui complexitate. În cadrul ei se diferențiază de obicei zone
turistice sau numai areale, cu numeroase centre și puncte turistice. Îi
sunt caracteristice asocierea a două sau mai multe tipuri de turism
(turism polivalent). Au, de asemenea, potențial turistic mai mare și mai
variat, sunt de obicei de importanță internațională sau națională.
 A
Regiuni turistice în România:
1. Regiunea turistică a Carpaților
2. Regiunea turistică intracarpatică a
Transilvaniei
3. Regiunea turistică vestică
4. Regiunea turistică estică B
5. Regiunea turistică sudică Regiuni turistice în România:
6. Regiunea turistică dobrogeană - Câmpia și Dealurile de Vest
Nicolae Ciangă – 2007 – România. Geografia turismului - Oaș - Maramureș - Obcinele Bucovinei
- Munții Apuseni
- Depresiunea Transilvaniei
- Munții Poiana Ruscă
- Munții Banatului
- Grupa centrală a Carpaților Orientali și
Desfășurător: Subcarpații Moldovei
Săptămâna Tema - Podișul Moldovei
- Regiunea Curburii carpatice și
1 1 subcarpatice
2 2 și 3 - Carpații Meridionali
- Subcarpații Getici
3 4 și 5 - Câmpia Română
4 6 - Podișul Dobrogei
- Delta Dunării
Pompei Cocean – 2010 – Patrimoniul turistic al României
 B. Regiunea turistică
intracarpatică a Transilvaniei
Se remarcă prin potențialul turistic de
origine antropică: vestigii ale orașelor antice
din provincia Dacia Felix (Apullum, Potaissa,
Napoca), orașele cetăți din perioada feudală
(Sighișoara, Mediaș, Sibiu, Făgăraș, Sebeș,
bistrița, Târgu Mureș, Cluj Napoca, Alba Iulia),
bisericile întărite și cetățile țărănești (Dealurile
Târnavelor, Depresiunea Sibiu, Depresiunea
Brașov – populația germană), așezăminte
monahale ortodoxe (Râmeți, Nicula, Sâmbăta
de Sus etc.), stațiuni balneare și lacuri cu apă
sărată (Sovata, Ocna Sibiului, Cojocna, Ocna
Mureș, Turda, Bazna, Jabenița, Ideciul de Jos,
Someșeni, Băița).
Poziția centrală a regiunii a contribuit la
intensificarea circulației turistice autohtone dar
și la un tranzit turistic spre regiune montană
sudică și sud-estică a Carpaților, spre
București și mai ales spre Marea Neagră
C. Regiunea turistică vestică

Din punct de vedere geografic se

suprapune peste Dealurile și Câmpia
de Vest.
Potențialul turistic este reprezentat
de: vechi amenajări feudale în orașe
medievale fortificate – cetăți de tip
Vauban (Timișoara, Arad, Oradea,
Satu Mare, Baia Mare), resurse de ape
termale valorificate în stațiuni de
interes național și internațional (Felix,
1 Mai, Călacea, Marghita, Zalnoc,
Tășnad, Buziaș, Lipova, Tinca).
Regiunea turistică vestică este
traversată de fluxuri turistice
internaționale de tranzit.
Se practică turismul de sejur
(balnear și de agrement), turismul
cultural.