Regiunea Centru este asezata in zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii

ale Muresului si Oltului, fiind strabatuta de meridianul 25 longitudine estica si paralela 46 latitudine nordica. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor. Regiunea 7 Centru este formata din 6 judete (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu), 50 orase si municipii (din care 18 municipii), 334 comune si 1823 sate . Judetul cu cea mai mare suprafata din regiune este judetul Mures, iar judetul cu cea mai mica suprafata este Covasna. Caracterisitici precum : diversitatea multietnica (35% din populatia regiunii este reprezentata de diferite etnii: maghiari, rromi, germani, etc.), existenta interferentelor culturale si o mare varietate de traditii si obiceiuri, predominanta reliefului muntos (47% din suprafata regiunii este ocupata de munti), gradul mare de urbanizare (regiunea are cel mai ridicat grad de urbanizare dupa Regiunea Ilfov) ii confera Regiunii Centru unicitate in raport cu celelalte Regiuni de dezvoltare. Varietatea peisagistica a reliefului, a obiectelor turistice naturale si antropice, a patrimoniului cultural, a resurselor de subsol si suprafata, ofera Regiunii Centru largi perspective de dezvoltare atat la nivel micro cat si macroregional. Potentialul natural a Regiunii Centru a creat posibilitatea diversificarii activitatilor economice, crand in acelasi timp conditii favorabile de habitat. In Regiunea Centru, industria are vechi tradiitii datorita variatelor bogatii naturale si a unor condtii social-istorice specifice. Activitatile mestesugaresti sant prezente aici inca din antichitate, primele organizari industriale fiind realizate in Evul Mediu, iar concentrarile ulterioare au creat premisele aparitiei unor centre industriale puternice care acum tind sa isi revina dupa declinul determinat de restructurarea industriala. Cresteri semnificative s-au inregistrat si in domeniul constructiilor, al serviciilor, la polul opus fiind agricultura. Cele mai spectaculoase cresteri ale productiei industriale la nivelul regiunii s-au inregistrat in judetele Alba si Brasov. Structura Regiunii Centru este una policentrica, cu mai multi poli de dezvoltare care radiaza pe efectul de halo, pe de o parte, iar pe de alta parte, daca se ia in considerare conceptul de dezvoltare in valuri progresive pe directia vest - est, dupa dezvoltarea sustinuta a judetelor de pe granita vestica, dinamica se accentueaza, in mod natural, catre centrul tarii. Desi se situeaza pe locul trei ca nivel de dezvoltare socioeconomica in raport cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare, Regiunea Centru se afla inca mult in urma altor regiuni din statele Uniunii Europene.

2. geologie si relief Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. O data cu sedimentarea depunerilor geosinclinalului carpatic, in cretacicul superior, si cu inaltarea crestelor muntoase deasupra apei, a inceput actiunea fortelor de eroziune, astfel incat orogeneza Carpatilor trebuie inteleasa ca o alternanta intre cutare, inaltare si eroziune a formelor de relief existente. Configuratia lor curbilinie este determinata de blocurile cristaline, iar prin continua ridicare a spatiului carpatic, acesta a devenit, in final, uscat. Intr-o serie de bazine, umplute cu roci aluvionare, s-au format depresiunile intramontane, care prezinta o deosebita importanta, fiind primele vetre de locuire in Carpati. La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii Apuseni.

Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la aparitia ghetarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de albie. La altitudini de peste 2000 m, culmile muntilor s-au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie alpina. Dovezile acestui fenomen sunt lacurile glaciare - Balea, Bucura, Zanoaga -, precum si colinele si morenele terminale, sedimentate dupa topirea ghetarilor, cu cca 10.000 de ani in urma. Ulterior, vantul, variatiile termice, apa au dus la alte modificari ale formelor de relief. Suprafatele de denudatie, precum si culmile cu pasuni montane au un rol important in economia zonelor alpine din Carpati. Structura geologica a Carpatilor Romanesti este deosebit de complexa. In timp ce masivele Carpatilor Orientali: Oas, Gutai, Sibles, Caliman, Gurghiu, Harghita (catena vulcanica) sunt alcatuite mai ales din andezit, dacit, bazalt, muntii din grupa nordica (Maramuresului, Rodnei si partial ai Bargaului) sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Spre sud, urmeaza muntii in care, pe un fundament cristalin, s-au depus calcare, conglomerate, gresii, constituind intinsa zona de flis din Carpatii Orientali. Tot din roci calcaroase si conglomerate sunt formate si masivele Carpatilor de curbura - Ciucas, Postavaru - precum si cele ale Pietrei Craiului si Bucegilor. Incepand de la Muntii Iezerului si Fagarasului, urmeaza o serie de masive in alcatuirea carora intra sisturi cristaline, sensibil mai dure, gnais si intruziuni magmatice (granite, granodiorite). Nucleul cristalin al Carpatilor Occidentali este alcatuit din Muntii Bihorului, ai Gilaului si Muntele Mare. Muntii Metaliferi sunt de origine vulcanica. Pe langa sisturi cristaline, granite si magmatite, in structuta lor geologica se gasesc si roci calcaroase si dolomite. Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele calcaroase - Cheile Bicazului, Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz, Oituz, Predeal, Turnu Rosu. Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii. Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara. Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt). Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat. In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de platouri usor inclinate. Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pina la suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului).

Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte

varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000 m. Datorita inaltimii si masivitatii lor, Carpatii Meridionali au fost supranumiti "Alpii Transilvaniei". Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centru este de 2100 m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. .Muntii Apuseni, ocupand jumatatea de N- V a judetului Alba, au altitudinea medie redusa (inaltimea maxima, de 1849 m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V). A1.1 Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala) Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta: paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE, tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului, prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri de culme si vale. Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de la noi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudul Muntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. Muntii Gurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cu Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei. Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul Depresiunii Brasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult, coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri. Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice, hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuni intramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 m in Ciuc. A.1.2 Grupa Curburii Carpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinat altitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a 1000m. Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropic au contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, Muntii Timisului si Depresiunea Brasov. Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula si Bretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cu Depresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai Raului Mare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare (1843 m). Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricare din muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printrun relief cu o dispunere aproximativ concentrica.

A.2 Carpatii Meridionali Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedere al altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispun insa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, in masivele Bucegi, Fagaras si Parang. A.2.1. Grupa Bucegilor In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Muntii Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita nordica este cea mai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei. A.2.2 Grupa Fagarasului Portiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari, peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeazaelemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare de relief. A.2.3 Grupa Parangului Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. Muntii Sureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmile muntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa partea sudica a judetului Alba. O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-o alcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitati asimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmi secundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valea Oltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului. A3. Carpatii Occidentali A.3.1 Muntii Apuseni Complexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc personalitatea geografica a Muntilor Apuseni. Muntilor Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalele diviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt: Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase :muntii Metaliferi de origine vulcanica, cu varful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarca varful Dambau cu o inaltime de 1.369 m.Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat in partea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 900-1000 m. Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex: inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, in cuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane. 4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru

Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei) Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea de Subcarpatii Transilvaniei B1. Podisul Transilvaniei In Regiunea Centru, Podisul Transilvaniei este format din: Campia Transilvaniei, o campie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri Podisul Tinavelor, situate la sud de raul Mures, fiind format din doua mari diviziuni: Podisul Hartibaciului si Podisul Secaselor. B1.1 Campia Transilvaniei Campia Muresana este cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful este definit ca fiind unul colinar, directionat in general de la nord spre sud, cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire, acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera. B.1.2 Podisul Tarnavelor Dealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud. Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati: Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului. Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata de abaterea constanta spre dreapta Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari, inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a subunitatii permite separarea a trei sectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului. Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara a Podisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, inspre podisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evidenta unele sectoare de largire, separate de altele de ingustare. Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu la sud. Lunca Hartibaciului se caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-se patru sectoare. In general relieful este accidentat. Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunile inconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului, Culmea, respectiv Culoarul Visei. B2. Dealurile si depresiunile submontane B2.1 Subcarpatii Transilvaniei Dealurile Reghinului reprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii este reprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind bine dezvoltat relieful de terase.

Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste 1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvaniei, formata din largi unitati depresionare, zona fiind cutata in domuri cu zacaminte de gaz metan. Unitatea Dealurilor Odorheiului si Homoroadelor se caracterizeaza printr-un relief accentuat fragmentat, reprezentat prin depresiuni si culoare relativ inguste, insotite de masive deluroase inalte. Unitatea apartine bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mari si Oltului. B2.2 Depresiunile sudice Depresiunea Fagaras (Tara Fagarasului sau Tara Oltului ) situata in zona marginala de sud a Depresiunii Dolinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras (2000 m). Este delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt. Depresiunea Sibiu-Saliste este regiunea intramontana in care se situeaza orasul Sibiu si zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generica de Marginimea Sibiului, fiind constituita din doua compartimente, Depresiunea Sibiu si Depresiunea Saliste. Reprezinta unitatea axata pe Cibin si cei doi afluenti care coboara de pe versantele nordice ale muntilor Candrel, Saliste si Sadu. Depresiunea Apoldului situata la vest de depresiunea Sibiului, are caracter colinar, fragmentare accentuata, instabilitate si procese active. Culoarul depresionar din vest Culoarul Alba Iulia-Turda (Sectorul Alba Iulia-Aiud ) axat pe cursul Ariesului Inferior si al Muresului Mijlociu, reprezinta o unitate geografica complexa, fiind situat intre doua zone cu bogatii insemnate, respectiv sarea din cutele diapire si gazul din strucutra de domuri din vecinatate si aurul din muntii Metaliferi. Din punct de vedere climatic Regiunea Centru se incadreaza in climatul temperat continental moderat. Datorita pozitiei in teritoriul Romaniei si a Europei, clima Regiunii Centru este nuantata de influentele climatice exterioare. Pe cea mai mare suprafata din regiune se resimt influentele climatice vestice (Muntii Apuseni si Depresiunea Colinara a Transilvaniei), pe o fasie ingusta din partea de nord a Carpatilor Orientali, in timpul iernii sunt prezente influentele baltice. Altitudinea Carpatilor Meridionali si Orientali joaca un rol de barare in calea influentelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei. Factorii geografici joaca un rol esential in identificarea particularitatilor climatice. Principalul factor care influenteaza distributia parametrilor climatici il constituie relieful. Dintre caracterisiticile fizice de baza ale reliefului (altitudinea, orientarea versantilor in raport cu pozitia Soarelui si cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, strucutra petrografica) altitudinea se dovedeste a avea rolul cel mai important in distributia parametrilor climatici. In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de munte. Temperatura aerului are valori medii anuale de 60 80 C la contactul muntilor cu unitatile geografice invecinate (la altitudini de aproximativ 700 m). In situatiile exceptionale ale unor depresiuni intramontane de mari dimensiuni sau ale unor depresiuni/culoare de mica altitudine mediile termice cresc pana la 80 90 110 C. Odata cu cresterea altitudinii valorile acestui parametru scad, cu gradienti mai accentuati in sectoarele nordice si pe versantii umbriti, pana la aproximativ 50 C in jurul altitudinii de 1000 m, 20 C spre limita superioara a padurii (1700 m 1800 m) si valori negative mai sus de 2000 m. Precipitatiile cresc odata cu altitudinea. In aria de contact cu unitatile intra si extracarpatice cantitatea medie anuala este de aproximativ 700 mm/an, in palierul altitudinal 1400 m 1700 m depaseste 900 mm/an, iar mai sus de 2000 m ajunge la valori de 1400 mm 1500 mm/an. Datorita influentelor vestice in Muntii Apuseni cantiatea de precipitatii depaseste 1400 mm/an. Dinamica aerului este dominata de

deplasarea maselor de aer de origine oceanica, dinspre vest si nordvest, din ce in ce mai active si mai constante pe masura cresterii altitudinii. In partea cea mai inalta a muntilor, pe fondul unei fragmentari morfologice reduse, miscarea aerului are caracteristicile dinamice ale atmosferei libere, asa dupa cum atesta frecventa extrem de redusa a situatiilor de calm inregistrate: 8% in Muntii Trascau. Caracteristicile fizice ale influentelor climatice exterioare, particularitatile orografice (topografia zonei) imprima aspectul general al climatului Carpatilor, cat si diferentierile lui regionale.La nivel local, circulatia aceasta este influentata insa foarte puternic, in primul rand, de catre morfologia montana. Pe masura ce altitudinea scade si gradul de fragmentare se accentueaza, culmile si culoarele de vale cu orientare diferita descompun si deviaza fluxurile principale.
4.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri si podisuri (joase si inalte), avand iarna un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic. Este strabatuta de influentele oceanice, caracterizate de un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare (un vant de tip foen). Vitezele medii anuale ale vantului oscileaza intre 2-3 m/s. In Campia Transilvaniei in lunile cu calm atmosferic (spre exemplu luna august) viteza vantului oscileaza intre 0.5-1.5 m/s. Datorita pozitiei geografice a Podisului Transilvaniei, aflat in interiorul arcului carpatic care ii confera un climat de adapost, a particularitatilor orografice si a conditiilor de topoclimat, in aceasta regiune geografica.O particularitate climatica esentiala o constituie frecventa inversiunilor termice, si manifestarile foehnale in sectorul culoarului depresionar Alba Iulia-Aiud.

Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (L. Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei. Bazinul hidrografic al raului Mures Izvorul propriu-zis al Muresului se afla in sudul depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, langa comuna Izvorul Muresului. Cursul Muresului de la obarsie si pana la varsare este impartit in 4 sectoare, dintre care primele doua se afla in Regiunea Centru: Muresul superior (cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita- Deda, 110km) si Muresul mijlociu (axat pe zona central a Podisului Transilvaniei, intre Deda si Alba Iulia, 266 km). In sectorul Muresul superior, denistatea mediei a retelei hidrografice este ridicata, intre 0.9-1.1 km/kmp. Afluentii sai sunt mici dar au pante mari iar adancimea fragemntarii reliefului este f mare (40-60 m/km). atat din stanga cat si din dreapta Muresul primeste un numar de 14 afluenti, reteaua dendritica fiind bine dezvoltata. Amintim cateva particularitati fizico-geografice pentru sectoare de rau al carui potential hidroenergetic ar putea fi valorificat. In aval de Toplita, valea Muresului se transforma primind aspectul raurilor tipice de munte. Pe parcursul defilelului, lung de 40 km, raul are o cadere de 210 m. In aval de Defilelul ToplitaDeda, Muresul se largeste, iar in zona de relief creat sosesc apropae simetric o serie de afluenti dinspre Calimani si Muntii Gurghiu. Bazinul hidrografic al raului Olt

Pe cuprinsul Regiunii Centru, Oltul strabate forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si massive muntoase. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defile, praguri, cu multiple posibilitati de amenajari hidroenergetice. Afluenti directi si indirecti ai Oltului cu potential hidroenergetic sunt: Raul Negru, Baraolt, Homorodul Mare, Homorodul Mic, Avrigul, Cibinul, etc Pentru bazinul hidrografic al Oltului s-au masurat debitele medii (m3/s) pentru raul colector si afluentii sai directi si indirecti in locatii diferite din punct de vedere hipsometric: Rasnov (1.80), Feldioara (32.2), Hoghiz (39.0), Sanpaul (0.96), Fagaras (50.4), Sebes-Olt (69.4), Sibiu (4.18), Sadu II (3.84), Sacele (2.36), Borosneu Mare (1.16). Soluri Diversitatea formelor de relief, varietatea topoclimatelor, etajarea pe verticala a vegetatiei, determina identificarea mai multor tipuri de sol la nivelul Regiunii Centru. Analizand tipurile de sol si repartitia acestora in judetele Regiunii Centru s-a identificat cateva particularitati: Judetul ALBA Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperita de Podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii), fiind specific solurile cernoziomuri levigate, argiluvisoluri, cambisoluri. In Culoarul Muresului care separa Muntii Apuseni de Podisul Tarnavelor (400-500 m altitudine) sunt caracteristice cernoziomurile levigate, iar in lunca Muresului aluviuni si soluri aluviale. In zona de munte (Muntii Trascaului, Muntii Surianu, Muntii Bihorului) spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au format in conditii de clima foarte umeda si rece, pe roci acide si podzoluri care s-au format in conditii de clima bogata in precipitatii si rece, pe substrat acid. Pe suprafete restranse din Muntii Apuseni intalnim solurile organice, reprezentate prin tipul de sol turbos tipic Judetul BRASOV Judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, cele mai raspandite solurile monate fiind brune si cele brunegalbui podzolite, brune acide, andosolurile. Relieful depresionar si deluros ocupa aproximativ 60%.din suprafata judetului, predominand solurile argiluiluviale, cambisoluri. Muntii Fagarasului atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. La peste 2000 de metri solurile sunt scheletice sau apare la zi roca dur. Pe piemonturile colinare submontane predomina solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite. In general, aceste soluri prezinta o fertilitate scazuta, exploatarea agricola realizandu-se cu mijloace de ameliorare (ingrasaminte chimice si naturale etc.). In lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regasesc cernoziomuri argiloiluviale si levigate, obiectul unor intense exploatari agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile raurilor mai mari prezinta soluri aluviale de lunca, cu o fertilitate destul de ridicata, dar si cu exces de umiditate. JudetulCOVASNA Relieful predominat muntos (60% din suprafata judetului Covasna), cu altitudine medie de 800-1.200 m, cele mai raspandite solurile fiinde brune si cele brune podzolite, brune acide, andosolurile. In ariile depresionare intramontane, bine

individualizate (Depresiunea Targu Secuiesc, Depresiunea Sfantu Gheorghe, Depresiunea Baraolt, Depresiunea Intorsura Buzaului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Aita si Depresiunea Ozunca), soluri argiluvisoluri, soluri brune, renzine, Judetul HARGHITA Activitatea vulcanica care a avut loc in partea de vest a judetului a favorizat formare solurilor brune acide, brune podzolice si andosoluri (pe roci magmatice). In zonele de chei se gasesc soluri Rendzine calcarice care se formeaza si se gasesc numai in conditii de relief fragmentat, pe culmi inguste sau usor rotunjite, cu stanca la zi si pe versanti cu inclinari variate. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune si cambisoluri. Judetul MURES In etajul padurilor de stejar caracteristic zonelor de deal si munti josi, solurile sunt brune si brun-roscate de padure. In etajul padurilor de fag specific altitudinilor peste 600-700 m solurile sunt brun-acide, brune de padure si soluri podzolice. Zona padurilor de molid, este specifica altitudinilor de 1200-1800 de m, dar in conditii speciale de topoclimat, ele se gasesc si la atitudini de 600 de m intalnim solurile podzolice brune. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice. Solurile de pajisti alpina se intalnesc in deosebi in zona craterului mare al Pietrosului din Muntii Calimani. In Campia Transilvaniei predomina solurile brune si cernoziomurile levigate, solurile negre si cele erodate. In partea de vest a acestei campii sunt raspandite solurile cernoziom carbonatic. In partea de vest a judetului campia primeste un caracter de stepa, solurile cele mai raspandite fiind cernoziomurile. In zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: brune inchise de padure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale, etc Judetul SIBIU Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secas ce sunt strabatute de vai adanci. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice; pe versanti solurile predominante sunt cele tinere de grohotisuri. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune, cambisoluri In Regiunea Centru exista cateva zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor. Cele mai afectate zone din regiune sunt: Baia de Aries, Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Copsa Mica, Tarnaveni, Codlea, Rotbav, Persani, Fagaras, Medias, etc. Vegetatia Conditiile fizico-geografice se rasfrang direct asupra aspectului pe care il imbraca vegetatia in Carpati. Din punct de vedere biogeografic, se constata ca, in linii generale, Carpatii cuprinsi in Regiunea Centru prezinta caracteristici comune cu cele ale sistemelor muntoase din Europa centrala si din nordul Peninsulei Balcanice. Se evidentiaza prezenta in Muntii Carpatii a patru etaje vegetale: - etajul alpin, care incepe de la altitudinea de 2200 de metri pe inaltimile carpatice din Meridionali, iar in Carpatii Orientali la peste 1800 de metri; - etajul subalpin, la peste 1650-2200 de metri, in Carpatii Meridionali si 1500-1900 de metri, in Carpatii Orientali;

- etajul boreal (al padurilor de conifere boreale(molid)), situat la peste 1300-1650 de metri, cu exceptia nordului unde incepe de la 1000-1500 de metri; - etajul nemoral (al padurilor de foioase), la 200-1300 de metri, iar in nord la 400-1000 de metri. Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale). - Vegetatia specifica Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru Vegetatia Depresiunii Colinare a Transilvaniei se caracterizeaza prin existenta etajului stejarului in zonele cu altitudini de sub 500 m, a fagului la peste 500 m si a silvostepei in zona de campie unde altitudinile coboara sub 300 m. Biomasa constituie pentru Regiunea centru o sursa regenerabila de energie, promitatoare, atat din punct de vedere al potentialului, cat si din punct de vedere al posibilitatilor de utilizare. Institutul National al Lemnului (INL) a realizat in anul 2006 un studiu privind potentialul energetic al biomasei in Romania (distributia pe regiuni de dezvoltare si judete). Analizand harta realizata de INL in 2006 s-a constatat ca: - Judetul Harghita se numara printre cele mai bogate judete din tara in resurse forestiere (206,5 mii mc) - Judetele Harghita (41.004 mii tone), Covasna (73.000 mii tone) si Brasov (89.000 mii tone) sunt cele mai sarace in resurse agricole dintre judetele din tara - Judete bogate in biomasa forestiera care au municipii si orase unde nu se distribuie energie terminca sunt: Alba (4 orase, 65 comune); Brasov (5 orase, 45 comune); Covasna (2 orase, 34 comune); Harghita (3 orase, 52 comune); Mures (5 orase, 85 comune)

4. Populatie. Structura Etnica, Structura educationala Populatie Avand o densitate sub media nationala populatia regiunii s-a redus intre ultimele 2 recensaminte cu 6,6% . In peste 70% din localitatile Regiunii Centru populatia a inregistrat scaderi. grad ridicat de imbatranire a populatiei , in special in localitatile rurale diversitate etnica , lingvistica si religioasa rata redusa de activitate si ocupare a populatiei in majoritatea localitatilor distributie dezechilibrata a populatiei ocupate intre cele 3 sectoare economice principale in unele localitati ale regiunii populatia cu un nivel mediu de studii este preponderenta nivel scazut de dotate a locuintelor cu utilitati, in special in localitatile rurale Cu o populatie de 2.546.639 locuitori n anul 2002, prezentnd 11,6 % din populatia Romniei, Regiunea Centru se plaseaza pe locul al 5-lea ntre cele 8 regiuni de dezvoltare Datele arata o scadere a populatiei n regiune n anul 2003 fata de anul 1999 cu 4,8 %. Cea mai mare scadere a populatiei se nregistreaza n judetul Brasov (-5,5 %), iar cea mai mica n judetul Covasna (-2,5 %). Conform datelor statistice referitoare la anul 2003, ponderea cea mare n ceea ce priveste populatia regiunii o detine judetul Brasov (23,4 %), urmat ndeaproape de judetul Mures (23 %). Covasna reprezinta judetul cu ponderea cea mai mica la nivelul regiunii (8,8 %).

Fora de munc i migraia Populaia activ reprezint 42,5% din total (sub media pe ar 45,5%). Gradul de ocupare este de 39,8%, un procent de 39,3% din populaie fiind ocupat n sectorul serviciilor i 29,3% n industrie. n judeele Braov i Sibiu, ponderea populaiei ocupate n industrie i servicii este ridicat, aceste fiind i judee cu o activitate industrial predominant. n Harghita i Mure distribuia populaiei pe sectoare este relativ echilibrata, n jur de o treime pe fiecare sector. Cu toate aceste ocuparea n agricultur este mai mare dect media naional (peste 30%). Migraia populaiei n ultimii ani s-a desfurat att nspre alte ramuri de activitate n timp ce n perioada imediat dup 1990 a marcat o plecare masiv spre ri ale Europei Occidentale, n special Germania. Cu excepia judeelor Sibiu i Mure care nregistreaz o rat a omajului sub media regional (7,3%) i naional (4,6%), n celelalte judee valoare este in jur de 8,5%, cea mai mare fiind n Covasna. Regiunea, prin structura sa economic complex, deinea un capital nsemnat de recunoatere profesional, n special n domeniul tehnic. Reducerea activitii industriale a determinat migrarea specialitilor ctre alte ramuri de activitate sau n exterior, acestea au urmri ntr-o viitoare revigorare a economiei tradiionale. Regiunea 7 Centru cuprindea la sfrsitul anului 2003 un numar de 55 orase (din care 20 municipii), 336 comune si 1792 sate, ocupnd primul loc la nivel de tara n privinta numarului de localitati urbane. Majoritatea oraselor au un numar mai mic de 20.000 locuitori, o situatie asemanatoare nregistrndu-se si la nivelul tarii. Un singur oras Brasov are populatia de peste 200.000 locuitori, iar doua orase au populatie cuprinsa ntre 100.000 si 200.000 locuitori (Trgu Mures si Sibiu).

Resurse Existenta tuturor treptelor de relief, diversitatea geologica si mineralogica, topoclimatele, diversitatea categoriilor de folosinta a terenurilor, structura pedologica complexa, varietatea elementelor hidrografice, potentialul forestier sunt principalele elemente ce stau la baza unei game foarte variate de bogatii naturale ce se gasesc atat in interiorul cat si la exteriorul suprafetei Regiunii Centru. Variatele bogatii naturale existente pe cuprinsul Regiunii constituie o premiza importanta in dezvoltarea economica. Regiunea Centru dispune de rezerve importante de combustibili fosili (petrol, gaze naturale, carbuni). Cea mai importanta resursa a subsolului Regiunii "Centru" o constituie zacamintele de gaz metan. Gazul metan din aceasta Regiune este cel mai curat gaz natural din lume(puritatea este de peste 98%), fiind alcatuit aproape exclusiv din gaze uscate.In Regiunea Centru se gasesc cele mai mari zacaminte de gaz metan din Romania . Gaz metan se extrage din domuri gazeifere la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc, localitati aflate pe teritoriul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Zacamintele de carbune se gasesc cu precadere in partea de nord-est a Regiunii, calitatea acestora fiind data de puterea calorica care depinde la randul ei de cantitatea continutul de carbon. Un sector important din Muntii Apuseni se afla pe cuprinsul Regiunii Centru, acestia dispunand de importante resurse de minereuri neferoase si roci de constructie. Amintim in acest sens minereurile auroargintifere cu traditii vechi de exploatare si utilizare. In antichitatea daco-romana centrele principale erau Zlatna si Rosia Montana. In prezent acestea se extrag la Baia de Aries, Bucium, Rosia Montana, Zlatna. Minereurile complexe (de cupru, plumb, zinc) se exploateaza la Rosia Poieni, iar la Izvorul Ampoiului se extrage mercur. O resursa naturala importanta a Regiunii Centru este sarea prezenta in cantitati considerabile in partea de sud-vest. Aceasta se extrage cu precadere la Ocna Mures, Praid etc. Sarea reprezinta materia prima folosita

la fabricarea produselor clorosodice la Ocna Mures, Tirnaveni, a ingrasamintelor azotoase (Tirgu Mures, Victoria, Fagaras). Activitatea vulcanica care a avut loc in era Neogen pe rama vestica a Carpatilor Orientali a dus la conservarea unor resurse natuarale de mare importanta pentru Reginea Centru. Amintim in acest sens mofetele in care se gasesc importante resurse de ape minerale, fiind valorificate la Borsec,Bile Tunad etc. Varietatea substantelor minerale sunt utilizate in cura balneara ce cuprind ape minerale terapeutice, lacuri sarate, namoluri sapropelice, gaze mofetice etc., precum si ape minerale care se imbuteliaza, in scop alimentar. In Muntii Calimani se gasesc importane resurse de sulf. Rocile de constructie (bazalt, travertin, gresie, sisturi cristaline, cristale marmoreene, argile si argile refractare, caolin, precum si pietrisuri si nisipuri din albiile principalelor rauri) constituie materia prima folosita in industria materialelor de constructie. Pe baza prelucrarii industriale a rocilor de constructie se produce : var (Tarnaveni), caramizi si tigla (Alba Iulia, Sighisoara, Tarnaveni, Santimbru), caramizi refractare (Alba Iulia), portelan (Alba Iulia, Tarnaveni, Sighisoara, Sibiu), geamuri (Medias, Tarnaveni), sticlarie (Sighisoara, Avrig), cristaluri (Medias).
Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru Suprafata agricola a Regiunii Centru reprezinta aproximativ 1/2 din suprafata totala a regiunii si aproximativ 15 % din suprafata agricola a Romaniei. Dupa modul de folosinta structura suprafetei agricole se prezinta astfel: arabil 22.7%, pasuni 18.75 %, fanete 13.97 %, vii si pepiniere viticole 0,25%, livezi si pepiniere pomicole 0,4%. Fondul forestier (paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera) ocupa 36.61% (vezi figura 28 anexa). In fiecare din cele 6 judete ale Regiunii Centru intalnim sub forme variate relieful montan, ceea ce determina ca suprafetele forestiere si pasunile sa ocupe procente inseminate. Cea mai mare pondere a terenurilor arabile se gaseste in judetul Mures. Muntii Carpati din Regiunea Centru Agricultura si in special cresterea animalelor au indelungate traditii in regiunile montane. Cultura plantelor este direct influentata de caracteristicile a reliefului montan a Carpatilor, in special de prezenta unor depresiuni intracarpatice. Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane, culoarele de vai si depresiuni, agricutura este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei, orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe suprafete intinse se cultiva pomii fructiferi. Suprafetele de teren arabil sunt foarte mici, ele gasindu- se in Depresiunile Brasovului, Ciucului, Giurgeului etc. In unele zone montane (ex. Muntii Fagaras) acestea lipsesc. Cresterea ovinelor si bovinelor a fost favorizata de existenta pasunilor si fanetelor. Suprafete intinse de pasuni si fanete in special pe versantii orientati spre sud intalnim in sudul Muntilor Calimani, Muntii Gurghiu, Muntii Harghita, Muntii Persani, Muntii Baraolt, Muntii Fagaras, Muntii Bucegi, Muntii Sureanu, Muntii Cindrel etc. Exista astazi in Carpati asezari rurale avand ca functie de baza zootehnia (pastoritul), economia forestiera in timp ce in marile depresiuni, majoritatea asezarilor rurale au ca functie dominanta agricultura. Datorita particularitatilor climatice din depresinunile intramontane (depresiunea Zlatna, Camepni, Abrud), culoarele de vale (culoarul Ariesului), agricutura este orientata pe cultura cartofului, a graului de primavara, secarei, orzului, inului pentru fuior, sfeclei de zahar. Pe suprafete intinse se cultiva

pomii fructiferi. Altitudinile relative mici, influentele climatice vestice, fragmentarea accentuate a reliefului sunt cateva caracteristici ale Muntilor Apuseni care influenteaza direct sau indirect agricultura din aceasta zona. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Campia Transilvaniei In prezent teritoriul Campiei Transilvaniei este in proportie de aproape 90% ocupat de terenuri agricole (60% teren arabil, 30% pasuni si fanete) in timp ce padurile se mai pastreaza numai pe aproximativ 9%, cu diferentieri semificative de la un loc la altul datorita prezentei accentuate a interventiei antropice. Sectorul cresterii animalelor este dominat de prezenta bovinelor, ovinelor, porcinelor, a pasarilor la care se adauga destul de numeroase cabalinele, iar pe baza plantatilor de salcam din unele areale si ale unor plante furajere melifere se bucura de o anumita dezvoltare apicultura. activitatile agricole din Podisul Tarnavelor se caracterizeaza printr-o anumita conditie de succesiune de la vest catre est, aceeasi directive fiind urmata si de modul de utilizare bal terenurilor, in sensul reducerii treptate a celor arabile in concordant cu sporirea frecventei teritoriului ocupat de padure, pasuni si fanete. Conditii propuce exista pentru cresterea animalelor: bovine (indeosebi in partea estica), ovine (mai ales in sud), porcine, pe baza de cartofi, indeosebi in Podisul Hirtibaciului. Dealurile si depresiunile submontane din sud Sunt specifice cultura plantelor de climat racoros: cartoful, inul pentru fuior, sfecla de zahar (in zona de lunca), iar dintre cereale secara si ovazul care se cultiva pe suprafete destul de extinse. Cu rezultate destul de modeste se cultiva graul si porumbul. Exista conditii favorabile pentru prezenta pasunilor si fanetelor si a cultivarii unor plante furajere (trifoi) care a favorizat dezvoltarea sectorului cresterii animalelor : bovine, ovine, porcine (pe baza culturii cartofului). Depresiunea Sibiu-Saliste are traditii stravechi in cresterea animalelor, in special a ovinelor. Alaturi de practicarea unor culturi agricole (cereal, plante tehnice si de nutret, cartofi), pomicultura si cresterea animalelor, cele doua compartimente ale depresiunii indeplinesc si o importanta functie industriala. Dealurile si depresiunile submontane din vest Interventia accentuata a factorului antropic a determinat in timp inlocuirea suprafetelor de vegetatie forestiera cu suprafete intinse de terenuri agricole. In zonele de lunca si terase sunt specifice solurile bogate in humus si conditii climatice favorabile, prezentant in acelasi timp pretabilitate pentru cele mai numeroase dintre culturile agricole, cerealelel in primul rand, apoi o serie de plante tehnice (sfecla de zahar,canepa), cartofi si legume.

Economia regional n 2004, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 3.056,9 euro (4% peste media naional). Judeele Sibiu i Braov nregistreaz valori mai mari dect media regional i naional, cu valori de 3198,7 respectiv 3.515,9 euro/locuitor. Celelalte trei judee nregistreaz valori ale PIB/locuitor aflate att sub media regional ct i sub cea naional. Industria i serviciile contribuie la formarea PIB, cu respectiv 33,8% i 47,4%. Sectorul agricol contribuie n proporie de 13,3%, iar sectorul de construcii cu 5,4%. Nivelul investiiilor strine directe, nsumeaz 1.610 mil euro pentru anul 2005 (7,35% din totalul ISD din Romnia). n planul dezvoltrii intra-regionale, judeele Braov i Sibiu se distaneaz de celelalte judee.

Lipsa de atractivitate a judeului Covasna se datoreaz infrastructurii de transport i utiliti foarte slab dezvoltat (densitate mic a cilor de comunicaie, stare nesatisfctoare a drumurilor publice). n perioada 1999-2005 numrul ntreprinderilor mici a crescut cu aproximativ 33% ca urmare de dezvoltrii microntreprinderilor i a oportunitilor de finanare oferite prin intermediul diferitelor programe. Numrul firmelor mari, cu peste 250 de angajai a sczut n special datorit restructurrilor marilor ntreprinderi de stat. Cele mai multe ntreprinderi i desfoar activitatea n domeniul serviciilor i a industrie, fapt reflectat i prin contribuia acestor sectoare la formarea PIB. Cea mai redus dezvoltare economic o dein arealele slab populate ale Munilor Apuseni din judeul Alba. Cele mai dezvoltate areale industriale sunt situate pe ina sudic (dominat de nodurile Braov i Sibiu, cu sateliii acestora) i specializate n industria constructoare de maini, chimie, textil i alimentar. ina central cuprinde aezrile numeroase niruite pe Vile Trnavelor, cu industrie variat i structuri urbane bine conturate i atractive arhitectonic. n nord se difereniaz centre cu structuri economice mai specializate, unde domin industria constructoare de maini, chimia, industria mobilei, textil i alimentar. Regiunea Centru are o structur industrial complex cu ramuri de tradiie i personal calificat recunoscut. Se remarc industria chimic de baz (Trgu Mure, Ocna Mure, Trnveni), farmaceutic (Europharm Braov, Aromedica - Trgu Mure), uleiuri auto Braov, sub-ansamble auto - Compa Sibiu, mecanic, Independena Sibiu, aeronautic, IAR Braov, dar i prelucrarea superioar a lemnului (Schweighofer- Sebe), sau fabrici de mobil superioar Trgu Mure, precum i industria confeciilor de lux (Sfntu Gheorghe, Odorhei), alimentar (zahr Ludu, bere - Blaj, dulciuri Braov) Distribuia teritorial a celor 54.539 IMMuri ale regiunii (2005), arat o concentrare a acestora n judeele Braov, Mure, Sibiu i o slab prezen n judeul Covasna . In regiunea Centru funcioneaz 11 parcuri industriale. apte dintre acestea sunt n proprietate public, 3 n proprietate privat i unul este n parteneriat public-privat. Suprafaa total a acestor parcuri este de 436,75 ha, 355,67 fiind greenfield. Mai funcioneaz, de asemenea, 4 incubatoare dintr-un total de 21 la nivelul ntregii ri, numrul locurilor de munc create fiind de peste 250. La nivelul acestei regiuni, funcioneaz 10% din totalul centrelor de consultan, conform datelor disponibile din 2004. Infrastructura Transport La nivelul Regiunii Centru, drumurile naionale sunt n cea mai mare parte modernizate (94,06 %), dar drumurile judeene i comunale sunt modernizate doar n proporie de doar 4,22%. Densitatea medie a drumurilor publice de 29,9% este sub media pe ar (33,5%), doar judeul Alba cu 42,1% drumuri modernizate depete aceste valori. Cu 41,6 km de cale ferat la 1000 km2, Regiunea Centru se gsete sub media pe ar (45,9 km/1000 km2). Cu o densitate a liniilor de cale ferat sub media pe ar se situeaz judeele Alba, Covasna, Harghita i Sibiu (36,8 ; 31,3 ; 31,5 ; 36,3 km/1000 km2) iar peste media naional se plaseaz judeele Braov (67,7 km/1000 km2) i Mure (45,4 km/1000 km2), datorit prezenei unor noduri feroviare importante n unele localiti din aceste judee. Utiliti publice Reeaua de distribuie a apei potabile, n lungime total de 5799 km (12,13 % din lungimea pe ar) era repartizat n proporie de peste 50% Din punct de vedere al racordrii la reeaua de ap potabil se poate constata c 63,2% din localitile din regiunea Centru sunt conectate. Singurele judee cu valori inferioare att mediei regionale ct i celei naionale sunt Covasna,i Sibiu. n Regiunea Centru sunt conectate la reeaua de canalizare 117 localiti n anul 2004, 56 de orae din regiune dispunnd de reea de canalizare. Lungimea simpl a conductelor de

canalizare era la sfritul anului 2005 de 2.428 km. n judeul Mure sunt cele mai multe localiti conectarea la infrastructura de canalizare. Din totalul de 742 localiti conectate la reeaua de distribuie a gazului, n regiunea Centru se regsesc 227 de localiti (30,6% din total) cu o lungime a conductelor de 7.596 km (27,6% din total). Educaie In regiunea Centru funcioneaz 2.040 uniti colare (17,2% din total ar). Populaia colar nregistreaz o tendin de scdere, principalele cauze fiind scderea populaiei de vrsta colar i creterea ratei abandonului colar. Caracterul multietnic al populaiei regiunii ofer oportuniti pentru educaia n limba matern a minoritilor. nvmntul superior este bine reprezentat n regiune activnd 13 centre universitare. Sntate n regiune funcioneaz 2.248 uniti sanitare n proprietate majoritar de stat (13,38% din total - la nivelul anului 2004). Starea de funcionare a acestor uniti nu corespunde standardelor, att cldirile ct i echipamentele fiind uzate moral. n regiune funcioneaz 51 de spitale, din care cele mai multe sunt concentrate n Braov (14), Alba (10) i Sibiu (10), 58 policlinici, 23 dispensare, 10 centre de sntate, 1.345 cabinete medicale individuale de familie, 1035 cabinete stomatologice , 686 farmacii i puncte farmaceutice. Fa de anul 2003, reeaua de uniti sanitare private se menine cam n aceleai proporii, la sfritul anului 2004, aflndu-se n proprietate privat 61,26% din cabinetele stomatologice, 90,47% din policlinici, 89,38% din farmacii i toate laboratoarele de tehnic dentar i depozitele farmaceutice. Servicii sociale Aceast regiune are cel mai mare numr al instituiilor de ngrijire regidenial pentru btrni (5). ncepnd din martie 2005, 10.371 de copii sunt ocrotii n instituii de tip familial (62.52%) sau rezidenial (37.48%). La sfritul lunii septembrie 2005, numrul copiilor ai cror prini lucrau n afara granielor era de 1.231. La sfritul lui 2004, erau 10.290 copii cu dizabiliti, dintre care numai 1.649 beneficiau de servicii de asisten. Turism Potenialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, att datorit reliefului ct i datorit varietii istorice i culturale. Numrul staiuni lor n care se practic sporturi de iarna este de 17, unele fiind de renume internaional (Predeal, Poiana Braov, Pltini). n Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 staiuni sunt declarate staiuni de interes naional (Covasna-judeul Covasna, Predeal - judeul Braov, Bile Tunad- judeul Harghita, Sovatajudeul Mure), iar alte 11 sunt considerate de interes local1. Aceste staiuni dispun de excepionale resurse curative naturale, dar de o infrastructura nvechit, servicii agroturismul, beneficiind de potenialul reprezentat de gospodriile populaiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 pensiuni agroturistice) . Cele mai semnificative monumente istorice si de arhitectura din Regiune sunt: Castelul Bran Brasov; Cetatea Vauban Alba Iulia, cetatile medievale de la Brasov, Sibiu, Sighisoara, Sebes, Fagaras, Targu-Mures, Balvanyos; orasul Brasov cu principalele sale obiective - Biserica Neagra care constituie o emblema (cel mai estic monument gotic al Europei), Biserica Sf. Bartolomeu, zidurile de incinta cu bastioanele Tesatorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei si Poarta Ecaterinei. Muzeul judetean de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romanesti, Muzeul de Arta, Muzeul de etnografie si Casa Muresenilor; cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de arhitectura: pietele Huet, Piata Mica,

Casa Artelor, catedrala evanghelica-monument gotic, Piata Mare; Castelul Lazar de la Lazarea jud. Harghita; atractii unice sunt monumentele arhitecturale si istorice secuiesti, bisericile fortificate si artizanatul din aceasta zona. Muzeele de istorie, arta, etnografie, bibliotecile documentare din Sibiu, Targu Mures, Brasov, Alba Iulia adapostesc obiecte de patrimoniu deosebit de interesante. De mare valoare peisagistica si stiintifica sunt si parcurile nationale din Regiunea Centru: Parcul National Bucegi, Parcul Natural Piatra Craiului, Parcul natural Muntii Apuseni, Parcul National Calimani Sud, Cheile Bicazului Hasmas, Parcul natural Fagaras, Podragu-Suru, Parcul natural Dumbrava Sibiului, Parcul natural Muntii Cindrelului. Regiunea Centru este detinatoarea unor resurse balneare extrem de diverse si numeroase (ape minerale, ape de zacamant, lacuri sarate, namoluri sapropelice, gaze mofetice etc.). Judetele cele mai bogate in resurse sunt Harghita si Covasna, urmate de Mures, Sibiu, Brasov si Alba. Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. Eterogenitatea etnica reprezinta unul dintre atuurile Regiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni. Un interes aparte pentru turismul cultural l reprezint satele din Regiune, dintre care unele, datorit izolrii i n consecin slabei infrastructuri, au pstrat nc vie cultura tradiional cu arhitectura i tehnica popular (construciile de case, pori, edificii religioase), materialele folosite, instalaii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate n prelucrarea lemnului2. n ceea ce privete zona istoric, oraele medievale i bisericile fortificate sunt foarte bine conservate3, iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul internaional UNESCO. Baza materiala a Regiunii Centru cuprindea n 2005, 933 uniti de cazare (23,9% din totalul capacitii din ar), i un numr de locuri de cazare de 35.479 (12,55% din total). Reeaua unitilor de primire turistic este neuniform rspndit, concentrarea cea mai mare nregistrndu-se n judeul Braov (403 uniti, 43,2 5% din totalul pe regiune i 10,3% din totalul pe ar al unitilor turistice), urmat de judeul Harghita (301 19,7%) i Sibiu (111 11,9%); la polul opus se situeaz judeul Alba cu doar 27 uniti (2,9% din totalul pe Regiune i 0.7% din totalul naional). Alba este un jude situat n Transilvania pe cursul mijlociu al Muresului. Judeul, situat n partea central a Romniei, cu o suprafa de 624.167 hectare (2,6% din suprafaa Romniei), are 416.000 locuitori. Se nvecineaz cu judeul Cluj la nord, cu judeul Bihor i judeul Arad la vest, cu judeul Hunedoara la sud-vest, cu judeul Vlcea la sud, iar cu judeul Sibiu i judeul Mure n est. Poziionarea vii Mureului cu afluenii si a nlesnit construirea de drumuri rutiere i feroviare favoriznd un trafic intens. Dac n nord-vest i vest sunt Munii Apuseni, Munii Sebeului se afl n sudul judeului, iar 25% din suprafaa judeului este ocupat de podiul Trnavelor cu podgorii renumite, precum i resurse de gaze naturale. Capitala judeului, Alba Iulia, este situat pe malul drept al Mureului (la 220-250 metri altitudine), la confluena cu rurile Ampoi i Sebe, si are o populaie de 69.000 de locuitori.. Judeul este compus din 4 municipii(Alba Iulia,Ajud.Blaj,Sebes), 7 orae(Ocna Mures,Abrud,Zlatna) i 67 de comune. Alba Iulia este un municipiu situat pe malul rului Mure, reedina judeului Alba, Transilvania, Romnia. La recensmntul din 2002 populaia municipiului era de 66.406 locuitori.

Braov este un jude din Romnia aflat n sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice ara Brsei, ara Fgraului i Altland-ul ssesc. Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al rului Olt, n interiorul arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 km2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee. La est se mrginete cu judeul Covasna, n sud-est cu judetul Buzau, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita. Municipiul Braov (reedina judeului) este situat la 25o30' longitudine estic i 45o45' latitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fa de nivelul Mrii Negre. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Populaia este aezat n 4 municipii: Braov, Fgra, Scele i Codlea, 5 orae (Predeal, Rnov, Rupea, Victoria, Zrneti) i 43 comune cu 150 sate. Brasov este reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit recensmntului din 2002, are o populaie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar (totui n scdere n ultimele dou decenii din cauza exodului sailor i a reducerii activitii industriale). Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive. Covasna este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Judeul Covasna se afl situat n centrul Romniei, n partea intern a Carpailor de Curbur. Majoritatea locuitorilor din Covasna sunt maghiari (74%). Judeul Covasna se nvecineaz n est cu judeul Bacu i judeul Vrancea, in sud-est cu judeul Buzu, n sud-vest cu judeul Braov iar in partea de nord cu judeul Harghita. Situat n partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui jude este legat de spaiul extracarpatic prin pasurile Buzu iOituz precum i prin mai multe trectori ale Carpaiilor Rsriteni. Suprafaa total este de aproximativ 3.705 kmp. Judeul Covasna este compus din 2 municipii(Sf Georghe,Targu secuiesc), 3 orae(Baraolt,Covasna si Intorsura Buzaului) i 40 de comune (Comandu,Cernat,Ozun,Vlcelele;bodoc etc.). Municipiul Sfntu Gheorghe este situat in depresiunea cu aceleai nume, pe ambele maluri aleOltului, la o altitudine de 550 m.Importana localitii Sf. Gheorghe, situat la confluena drumurilor de legtur dintreTransilvania i Moldova, a crescut dup secolul al XV-lea, cnd a fost ridicat la rang de trg (1461). n secolul al XVII-lea, oraul a suferit din cauza a dou invazii, n 1658, a ttarilor i, n1661, a otoman, ambele fiind devastatoare. Mure este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Are o suprafa total de 6.714 km care reprezint 2,8% din suprafaa total a rii. Numele judeului provine de la rul Mure, ru care strbate judeul de la NE la SV. Judeul se ntinde ntre culmile muntoase ale Climanului i Gurghiului pn n Podiul Trnavelor i Cmpia Transilvaniei. Judeul Mure se nvecineaz cu alte apte judee. La nord-est cu judeul Suceava pe o distan 15 kilometri,pe latura estic pe o distan de 130 kilometri se nvecineaz cu judeul Harghita,la extremitatea sud-estic, judeul Mure se nvecineaz pe o poriune de 20 km cu judeul Braov,in partea de sud-vest, pe o distan de 80 de km se nvecineaz cu judeul Sibiu.Granita cu judeul Alba este lunga de 40 km si este cuprinsa ntre Trnava Mic i rul Mure i se afl n partea de sud-vest a

judeului Mure. La confluena Arieului cu Mureul ncepe grania cu judeul Cluj,iar in partea de nord pe o distan de 100 km, judeul Mure se nvecineaz cu judeul Bistria-Nsud . Populatia este de 579 mii locuitori dintre care 48.8% traieste n mediul urban si 51.2% n mediul rural.Este compus din 4 municipii: Trgu Mures, Sighisoara, Reghin, Trnaveni,7 orase: Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Sarmasu, Singeorgiu de Padure, Ungheni si 91 de comune Trgu Mure este reedinia i cel mai mare municipiu al judeului Mure, situat n centrul Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al rului Mure. n istorie a fost centrul cultural, industrial, economic i de educaie a inutului Secuiesc. Suprafaa total a oraului este de 66,96 km Sibiu este un jude situat n sudul Transilvaniei n podiul cu aceelai nume, la nord deCarpaii Meridionali, n Romnia. Reedina de jude este municipiul Sibiu.Se ntinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezint 2,28 % din suprafaa total a arii Judeul Sibiu se nvecineaz la est cu judeul Braov, la vest i sud-vest cu Alba, la sud-est cuArge, la sud cu Vlcea iar la nord cu judeul Mure. deul Sibiu are n componen 2 municipii(Sibiu,Medias), 9 orae(Avrig,Ocna Sibiului,Copsa Mica,Talmaciu) i 53 de comune. Orasul Sibiu este considerat ca fiind unul dintre cele mai frumoase si mai bine conservate orase istorice din Romania si Europa,cu un patrimoniu architectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea mediaevala a Sibiului,ramasa intacta dupa cele doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul communist,pastreaza inca spiritual si atmosfera secolelor de mult apuse. Harghita este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Majoritatea locuitorilor din Harghita sunt maghiari (85%).Judeul Harghita se nvecineaz la est cu judeul Neam i Bacu, la vest cu judeul Mure, la sud cujudeul Braov i Covasna iar la nord cu judeul Suceava. Suprafaa total a judeului este de 6.610 kmp, reprezentnd 2,8% din suprafaa rii. Judeul Harghita are 4 municipii(Miercurea CIuc,Ohordeiu Secuiesc,Gheorgheni si Toplia), 5 orae(Baile Tusnad,Borsec,Vlhia,Blan i Cristuru Secuiesc) i 58 de comune. Resedinta de judet este Miercurea Ciuc,situat la punctual de intalnire a pitorestilor depresiuni ale Ciucului de Jos si de Sus.Datorita asezarii sale geografice orasul s-a dezvoltat ca centru economic si cultural al acestei regiuni spre care graviteaza localitatile din imprejurimi.