Regiunea de dezvoltare Centru Situata in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, in zona centrala a Romaniei, pe cursurile superioare

si mijlocii ale Muresului si Oltului, Regiunea de Dezvoltare CENTRU este formata din 6 judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere a frontierelor. Relieful joaca un rol esential in identificarea resurselor regenerabile de energie. Prin pozitia, orientarea, altitudinea, etajarea sa, relieful prezinta o serie de particularitati. Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, si Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gaseste al doilea varf din Romania: Vf. Negoiu (2535 m) situat in masivul Fagaras. Reliefului ii este recunoscut astfel rolul deosebit in ansamblul elementelor fizicogeografice, tinandu-se seama de: - armonia morfologica a reliefului, modul aproape ideal in care se imbina cele trei mari trepte de relief, Carpatii, Dealurile si Podisurile, Campiile; - dispozitia concentrica a acestor trepte; puternica influenta exercitata de altitudine asupra caracteristicilor climatice, care influenteaza in mod hotarator apele, invelisul vegetal, asociatiile de fauna si solurile, realizandu-se o etajare complexa, foarte caracteristica pentru Regiunea Centru, atat la nivelul fiecarui element natural cat si al intregului peisaj; influenta destul de clara a celor trei mari trepte de relief asupra particularitatilor social- economice ale regiunii, populatia incercand mereu si reusind intr-o masura destul de avansata sa valorifice cat mai efficient resursele naturale specifice fiecarei unitati. Aceasta a permis constituirea in timp a unor peisaje geografice umanizate caracteristice pentru fiecare treapta, in special in ceea ce priveste tipurile de asezari umane, structura agriculturii, distributia spatiala a exploatarilor forestiere, a industriei extractive, valorificarea potentialului hidroenergetic si turistic natural. Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru Muntii Carpati din Regiunea Centru dispun de un potential privind valorificarea unor tipuri de resurse energetice alternative. Pentru a identifica aceste zone este necesara o scurta descriere a principalelor unitati si subunitati de relief. Se va scoate in evidenta particularitatile impuse de orientarea culmilor, diferentele de altitudine, complexitatea formelor de relief (munti, depresiuni intramontane, culoare depresionare, etc) In urma evolutiei tectonice si structurale dar si a modelarii subaeriene se definitiveaza relieful carpatic, fiind incadrat in categoria muntilor mici si mijlocii, avand in cateva locuri altitudini ce depasesc 2500 de metri. Fara a atinge anvergura morfogenetica a proceselor naturale, interventiile antropice au fost si mai ales audevenit in timp destul de puternice, atat in muntii propriu-zisi cat si, mai ales, in depresiunile intramontane. Forme de relief antropic sunt specifice, in primul rand, ariilor de extractie, unde excavatii la zi sau forme negative rezultate din prabusiri, in unele arii cu
1

exploatari subterane, se asociaza cu acumulari de tip halda. De asemenea, nivelari, taluzari, tasari secundare s-au produs in ariile locuite, succesiuni de baraje masive fragmenteaza vaile amenajate in scopuri hidroenergetice complexe, iar retelele de drumuri sunt insotite de debleuri si rambleuri. Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala) Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta: paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE, tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului, prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri de culme si vale. Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de la noi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudul Muntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. Muntii Gurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cu Depresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei. Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul Depresiunii Brasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult, coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri. Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice, hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuni intramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 m in Ciuc. Grupa Curburii Carpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinat altitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a 1000m. Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropic au contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, Muntii Timisului si Depresiunea Brasov. Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula si Bretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cu Depresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai Raului Mare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare (1843 m). Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie de discontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune
2

intramontana din Carpatii Romanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricare din muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care o domina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr- un relief cu o dispunere aproximativ concentrica. Carpatii Meridionali Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedere al altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispun insa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, in masivele Bucegi, Fagaras si Parang. Grupa Bucegilor In extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limitele acestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelor sau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, Muntii Bucegi este delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita Nordica este cea mai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei. Grupa Fagarasului Portiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari, peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeaza elemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare de relief. Grupa Parangului Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. Muntii Sureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmile muntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa partea sudica a judetului Alba. O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-o alcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitati asimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmi secundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valea Oltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului. Muntii Apuseni Complexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc
3

personalitatea geografica a Muntilor Apuseni. Munti Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalele diviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt: Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase: muntii Metaliferi de origine vulcanica, cu varful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarca varful Dambau cu o inaltime de 1.369 m Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat in partea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 9001000 m. Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex: inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, in cuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane. Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei). Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea de Subcarpatii Transilvaniei. Campia Transilvaniei Campia Muresana este cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful este definit ca fiind unul colinar, directionat in general de la nord spre sud, cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire, acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera. Podisul Tarnavelor Dealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud. Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati: Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului. Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata de abaterea constanta spre dreapta Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari, inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a
4

subunitatii permite separarea a trei sectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului. Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara a Podisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, inspre podisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evident unele sectoare de largire, separate de altele de ingustare. Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu la sud. Lunca Hartibaciului se caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-se patru sectoare. In general relieful este accidentat. Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunile inconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului, Culmea, respectiv Culoarul Visei. Clima Din punct de vedere climatic Regiunea Centru se incadreaza in climatul temperat continental moderat. Datorita pozitiei in teritoriul Romaniei si a Europei, clima Regiunii Centru Subcarpatii Transilvaniei Dealurile Reghinului reprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii este reprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind bine dezvoltat relieful de terase. Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste 1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvaniei, formata din largi unitati depresionare, zona fiind cutata in domuri cu zacaminte de gaz metan. Unitatea Dealurilor Odorheiului si Homoroadelor se caracterizeaza printr-un relief accentuat fragmentat, reprezentat prin depresiuni si culoare relativ inguste, insotite de masive deluroase inalte. Unitatea apartine bazinelor hidrografice ale Tarnavei Mari si Oltului. Depresiunea Fagaras (Tara Fagarasului sau Tara Oltului ) situata in zona marginala de sud a Depresiunii Dolinare a Transilvaniei, intrand in contact direct cu muntii Fagaras (2000 m). Este delimitata la nord de Podisul Hartibaciului, care este la randul sau o subdiviziune a Podisului Tarnavelor, la est de muntii Persani, la vest de depresiunea Sibiului si la sud de muntii Fagaras. Depresiunea este drenata de la est la vest de raul Olt. Depresiunea Sibiu-Saliste este regiunea intramontana in care se situeaza orasul Sibiu si zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generica de Marginimea Sibiului, fiind constituita din doua compartimente, Depresiunea Sibiu si Depresiunea Saliste. Reprezinta unitatea axata pe Cibin si cei doi afluenti care coboara de pe versantele nordice ale muntilor Candrel, Saliste si Sadu. Depresiunea Apoldului situata la vest de depresiunea Sibiului, are caracter colinar, fragmentare accentuata, instabilitate si procese active. Culoarul depresionar din vest Culoarul Alba Iulia-Turda (Sectorul Alba Iulia-Aiud ) axat pe cursul Ariesului Inferior si al Muresului Mijlociu, reprezinta o unitate geografica complexa, fiind situat intre doua zone cu bogatii insemnate, respectiv sarea din cutele diapire si gazul din strucutra de domuri din vecinatate si aurul din muntii Metaliferi.
5

este nuantata de influentele climatic exterioare. Pe cea mai mare suprafata din regiune se resimt influentele climatice vestice (Muntii Apuseni si Depresiunea Colinara a Transilvaniei), pe o fasie ingusta din partea de nord a Carpatilor Orientali, in timpul iernii sunt prezente influentele baltice. Altitudinea Carpatilor Meridionali si Orientali joaca un rol de barare in calea influentelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei. Factorii geografici joaca un rol esential in identificarea particularitatilor climatice. Principalul factor care influenteaza distributia parametrilor climatici il constituie relieful. Dintre caracterisiticile fizice de baza ale reliefului (altitudinea, orientarea versantilor in raport cu pozitia Soarelui si cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, strucutra petrografica) altitudinea se dovedeste a avea rolul cel mai important in distributia parametrilor climatici. In functie de atitudine in Regiunea Centru se disting doua mari etaje climatice: de dealuri si podisuri si de munte. Temperatura aerului are valori medii anuale de 60 80 C la contactul muntilor cu unitatile geografice invecinate (la altitudini de aproximativ 700 m). In situatiile exceptionale ale unor depresiuni intramontane de mari dimensiuni sau ale unor depresiuni/culoare de mica altitudine mediile termice cresc pana la 80 90 110 C. Odata cu cresterea altitudinii valorile acestui parametru scad, cu gradienti mai accentuati in sectoarele nordice si pe versantii umbriti, pana la aproximativ 50 C in jurul altitudinii de 1000 m, 20 C spre limita superioara a padurii (1700 m 1800 m) si valori negative mai sus de 2000 m.Precipitatiile cresc odata cu altitudinea. In aria de contact cu unitatile intra si extracarpatice cantitatea medie anuala este de aproximativ 700 mm/an, in palierul altitudinal 1400 m 1700 m depaseste 900 mm/an, iar mai sus de 2000 m ajunge la valori de 1400 mm 1500 mm/an. Datorita influentelor vestice in Muntii Apuseni cantiatea de precipitatii depaseste 1400 mm/an. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Depresiunea Colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri si podisuri (joase si inalte), avand iarna un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic. Este strabatuta de influentele oceanice, caracterizate de un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vanturile de Vest, iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare (un vant de tip foen). Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Importante sunt resursele energetice ale Muresului, Oltului si Sebesului. Potentialul energetic al cursurilor repezi de munte este exploatat in principal pe cursul raurilor Sebes si Olt. Izvorul propriu-zis al Muresului se afla in sudul depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, langa comuna Izvorul Muresului. Cursul Muresului de la obarsie si pana la varsare este impartit in 4 sectoare, dintre care primele doua se afla in Regiunea Centru: Muresul superior (cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defileul Toplita- Deda, 110km) si Muresul mijlociu (axat pe zona central a Podisului Transilvaniei, intre Deda si Alba Iulia, 266 km). In sectorul Muresul superior, denistatea mediei a retelei hidrografice este ridicata, intre 0.9-1.1 km/kmp. Afluentii sai sunt mici dar au pante mari iar adancimea fragemntarii reliefului
6

este f mare (40-60 m/km). atat din stanga cat si din dreapta Muresul primeste un numar de 14 afluenti, reteaua dendritica fiind bine dezvoltata. Amintim cateva particularitati fizico-geografice pentru sectoare de rau al carui potential hidroenergetic ar putea fi valorificat. In aval de Toplita, valea Muresului se transforma primind aspectul raurilor tipice de munte. Pe parcursul defilelului, lung de 40 km, raul are o cadere de 210 m. In aval de Defilelul Toplita-Deda, Muresul se largeste, iar in zona de relief creat sosesc apropae simetric o serie de afluenti dinspre Calimani si Muntii Gurghiu. Sectorul Muresul mijlociu formeaza un culoar larg in Podisul Transilvaniei pana la Alba Iulia. Cursul Muresului are un caracter meandrat, pantele longitudinale sunt mici (cadere totala de 200 m pe distant de 266km sau 0.75 km/kmp). In acest sector potential hidroenergetic este pus in evident de cel mai mare affluent de pe dreapta Muresului, Ariesul, care contribuie prin debitul sau cu mai mult de jumatate la cresterea apelor colectorului principal. In prezent apele Ariesului sunt folosite intens de interprinderile industrial din zona, in consumul populatiei si in agricultura. Pe cuprinsul Regiunii Centru, Oltul strabate forme variate de relief, drenand o serie de depresiuni si masive muntoase. Profilul longitudinal al Oltului se distinge printr-o serie de trepte, defile, praguri, cu multiple posibilitati de amenajari hidroenergetice. Afluenti directi si indirecti ai Oltului cu potential hidroenergetic sunt: Raul Negru, Baraolt, Homorodul Mare, Homorodul Mic, Avrigul, Cibinul, etc Solurile Judetul ALBA Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperita de Podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii), fiind specific solurile cernoziomuri levigate, argiluvisoluri, cambisoluri. In Culoarul Muresului care separa Muntii Apuseni de Podisul Tarnavelor (400-500 m altitudine) sunt caracteristice cernoziomurile levigate, iar in lunca Muresului aluviuni si soluri aluviale. In zona de munte (Muntii Trascaului, Muntii Surianu, Muntii Bihorului) spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale care s-au format in conditii de clima foarte umeda si rece, pe roci acide si podzoluri care s-au format in conditii de clima bogata in precipitatii si rece, pe substrat acid. Pe suprafete restranse din Muntii Apuseni intalnim solurile organice, reprezentate prin tipul de sol turbos tipic Judetul BRASOV Judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna. Relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, cele mai raspandite solurile monate fiind brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile. Relieful depresionar si deluros ocupa aproximativ 60%.din suprafata judetului, predominand solurile argiluiluviale, cambisoluri. Muntii Fagarasului atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. La peste 2000 de metri solurile sunt scheletice sau apare la zi roca dur. Pe piemonturile colinare submontane predomina solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite. In general, aceste soluri prezinta o fertilitate scazuta, exploatarea agricola realizandu-se cu mijloace de ameliorare (ingrasaminte chimice si naturale etc.). In lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regasesc cernoziomuri argiloiluviale si levigate, obiectul unor intense exploatari agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile raurilor mai mari prezinta soluri aluviale de lunca, cu o fertilitate destul de ridicata, dar si cu exces de umiditate.
7

JudetulCOVASNA Relieful predominat muntos (60% din suprafata judetului Covasna), cu altitudine medie de 800-1.200 m, cele mai raspandite solurile fiinde brune si cele brune podzolite, brune acide, andosolurile. In ariile depresionare intramontane, bine individualizate (Depresiunea Targu Secuiesc, Depresiunea Sfantu Gheorghe, Depresiunea Baraolt, Depresiunea Intorsura Buzaului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Aita si Depresiunea Ozunca), soluri argiluvisoluri, soluri brune, renzine. Judetul HARGHITA Activitatea vulcanica care a avut loc in partea de vest a judetului a favorizat formare solurilor brune acide, brune podzolice si andosoluri (pe roci magmatice). In zonele de chei se gasesc soluri Rendzine calcarice care se formeaza si se gasesc numai in conditii de relief fragmentat, pe culmi inguste sau usor rotunjite, cu stanca la zi si pe versanti cu inclinari variate. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune si cambisoluri. Judetul MURES In etajul padurilor de stejar caracteristic zonelor de deal si munti josi, solurile sunt brune si brun-roscate de padure. In etajul padurilor de fag specific altitudinilor peste 600-700 m solurile sunt brun-acide, brune de padure si soluri podzolice. Zona padurilor de molid, este specifica altitudinilor de 1200-1800 de m, dar in conditii speciale de topoclimat, ele se gasesc si la atitudini de 600 de m intalnim solurile podzolice brune. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice. Solurile de pajisti alpina se intalnesc in deosebi in zona craterului mare al Pietrosului din Muntii Calimani. In Campia Transilvaniei predomina solurile brune si cernoziomurile levigate, solurile negre si cele erodate. In partea de vest a acestei campii sunt raspandite solurile cernoziom carbonatic. In partea de vest a judetului campia primeste un caracter de stepa, solurile cele mai raspandite fiind cernoziomurile. In zona de deal si podis cele mai frecvente soluri sunt cele: brune inchise de padure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale, etc Judetul SIBIU Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secas ce sunt strabatute de vai adanci. In zonele muntoase sunt cele mai raspandite solurile monate brune si cele brune-galbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar si cele podzolice feriiluviuale. In partile inalte ale muntilor apar si solurile scheletice; pe versanti solurile predominante sunt cele tinere de grohotisuri. Zonele depresionare sunt specific solurile argiluvisoluri, soluri brune, cambisoluri. Vegetatia naturala a Regiunii Centru Conditiile fizico-geografice se rasfrang direct asupra aspectului pe care il imbraca vegetatia in Carpati. Din punct de vedere biogeografic, se constata ca, in linii generale, Carpatii cuprinsi in Regiunea Centru prezinta caracteristici comune cu cele ale sistemelor muntoase din Europa centrala si din nordul Peninsulei Balcanice. Se evidentiaza prezenta in Muntii Carpatii a patru etaje vegetale: - etajul alpin, care incepe de la altitudinea de 2200 de metri pe inaltimile carpatice din Meridionali, iar in Carpatii Orientali la peste 1800 de metri; - etajul subalpin, la peste 1650-2200 de metri, in Carpatii Meridionali si 1500-1900 de metri, in Carpatii Orientali;
8

- etajul boreal (al padurilor de conifere boreale(molid)), situat la peste 1300-1650 de metri, cu exceptia nordului unde incepe de la 1000-1500 de metri; - etajul nemoral (al padurilor de foioase), la 200-1300 de metri, iar in nord la 400-1000 de metri. Bogatia mare a fondului forestier permite valorifica lemnului si a altor plante fibroase ca materii prime lignocelulozice folosite in fabricarea biocarburantilor. Zona montana din Regiunea Centru are un potential energetic de biomasa ridicat, ceea ce ar putea substitui consumul de resurse primare in procent semnificativ. Caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere (caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (in special in mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale). Vegetatia specifica Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru Vegetatia Depresiunii Colinare a Transilvaniei se caracterizeaza prin existenta etajului stejarului in zonele cu altitudini de sub 500 m, a fagului la peste 500 m si a silvostepei in zona de campie unde altitudinile coboara sub 300 m. Resursele de subsol ale Regiunii Centru Cea mai importanta resursa a subsolului Regiunii Centru o constituie zacamintele de gaz metan, descoperite la Sarmasel in 1907, in urma unui foraj de exploatare a unor presupuse saruri de potasiu. Cele mai mari zacaminte de gaz metan din Romania se gasesc in aceasta zona a tarii la Nades, Zaul de Campie, Bogata,Saros, Singiorgiu de Campie, Seleus, Zau-Saulia, Madaras, Sarmasel, Cetatea de Balta, Tauni, Porumbenii Mari,Avramesti, Mugeni, etc. De mentionat este faptul ca gazul metan din aceasta regiune este cel mai curat gaz natural din lume, fiind alcatuit aproape exclusiv din gaze uscate. Gazele sunt compuse in general, in proportie de cca. 99% din metan (proportia metanului variaza, de regula, intre 95 si 99,7%) alaturi de metan, in proportii neinsemnate, se gasesc si alte hidrocarburi (etan, protan, butan). Zacaminte de carbune In zona nord-vestica a judetului Covasna sunt exploatate prin lucrari miniere de suprafata si in subteran in cadrul perimetrelor miniere Capeni Baraolt si Racos Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost inchise, in prezent, continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: mina Baraolt cariera Bodos si cariera Racos Sud. Zacaminte de carbune mai intalnim si la: Borsec, Jalotca, Codlea, Cristian, Virghis. Populatia Cu o populaie stabil de 2.530.486 locuitori, nregistrat la 1 iulie 2005, reprezentnd 11,7 % din populaia Romniei, Regiunea Centru se plaseaz pe locul al 5-lea ntre cele 8 regiuni de dezvoltare, meninndu-i poziia ocupat la recensmntul populaiei i locuinelor din 1992. Datele ultimelor doua recensminte arat o scdere a populaiei stabile din Regiunea Centru fa de 1992 cu 6,6% (178.676 persoane n cifre absolute), tendin regsit la nivelul ntregii ri (4,9%). Datorit structurii pe vrste nefavorabile a populaiei - cohorte mici de populaie sub 15 ani si numr redus de femei la vrsta fecunditii, rata mic a reproducerii si rata
9

mare a mortalitii i nclinaia redus spre a avea copii a populaiei la vrsta fertil, este de ateptat n continuare accentuarea declinului demografic, declin care se regsete in toate rile dezvoltate. Populaia regiunii va fi afectat de un proces accentuat de mbtrnire, aa cum se observ din piramida vrstelor. n partea superioar a piramidei sunt reprezentate generaiile peste 60 ani care vor semnifica n urmtorii ani o cretere a efectivelor de btrni. Piramida vrstelor la nivel de Regiune pentru cele dou recensminte arat scderea dramatic a efectivelor de populaie la vrsta tnr 0-24 ani. n cifre absolute, scderea este de 178.192 persoane n 10 ani, ceea ce poate fi comparat cu dispariia unui jude de talie mic. Grupa de vrst 0-24 ani scade numeric cel mai accentuat, nregistrnd o scdere de 250.153 persoane. n schimb, numrul vrstnicilor crete cu 48.628 persoane. Cu cea mai accentuat scdere a populaiei se detaeaz judeul Braov (-8,4%), urmat de judeul Alba (-7,5%). Cei mai importani factori care au determinat scderea populaiei sunt sporul natural negativ i soldul migrator de asemenea puternic negativ. In consecin, densitatea populaiei s-a redus de la 79,2 loc/kmp, n 1992 la 74,6 loc/kmp, Regiunea Centru situndu-se la acest indicator mult sub media naional (91,2 loc/kmp). Valorile nregistrate la nivelul judeelor variaz ntre 49,6 loc/kmp (judeul Harghita) i 111,1 loc/kmp (judeul Braov). Fata de celelalte Regiuni de dezvoltare, aici se nregistreaz una dintre cele mai sczute densiti ale populaiei, fiind mai mare doar dect cea nregistrat in Regiunea Vest. Ponderea populaiei urbane a Regiunii CENTRU, la 1 iulie 2005, era de 59,9%, cu 2 puncte procentuale mai mare dect n 1992, dar superioar mediei naionale (54,9%). Judeele cu cel mai nalt grad de urbanizare sunt Braovul (74,7%) i Sibiul (67,6%), la polul opus situndu-se Harghita (44,1%) i Covasna (50,4%). Regiunea CENTRU are un grad ridicat de urbanizare, situndu-se pe locul al treilea in clasamentul regiunilor, dup regiunile Bucuresti-Ilfov si Vest, n ceea ce privete ponderea populaiei rezidente in mediul urban din total populaie. Structura pe sexe a populaiei indic o uoar preponderen a persoanelor de sex feminin (51%), tendina fiind ns de accentuare a dezechilibrului ntre sexe. Astfel dac n 1992 se nregistrau 1021 femei la 1000 brbai, valoarea acestui raport ajunge la 1040 n 2005, rmnnd totui sub cel nregistrat la nivelul rii (1051 femei la 1000 brbai n 2003). Analiznd piramida vrstelor de mai sus se observ preponderena persoanelor de sex masculin la grupa de vrst 0-24 ani, un relativ echilibru ntre sexe la persoanele cu vrste cuprinse ntre 25 i 49 ani i un dezechilibru progresiv n favoarea femeilor la populaia de peste 50 ani. Evoluia structurii pe grupe mari de vrst indic un proces accelerat de mbtrnire a populaiei Regiunii Centru. Ponderea tinerilor (0-14 ani) s-a redus n perioada 1990-2005 de la 23,8% la 16,75% n timp ce ponderea vrstnicilor (60 ani i peste ) a crescut de la 14,4% la 18,0% n 2002, meninndu-se la acelai procent i n 2003, concomitent cu creterea ponderii populaiei adulte (15-59 ani) de la 61,8% la 64,6% n 2002 i la 65,23% n 2003. Miscarea naturala a populatiei
10

Cu o rat a sporului natural n anul 2005 de -0,6, Regiunea Centru se situa pe locul al 2-lea, dup Regiunea Nord-Est. Dup scderea din perioada 1990-1996, sporul natural al populaiei din regiune cunoate o uoar ameliorare n perioada 1997-2005, rmnnd ns negativ. Fa de mediul urban unde sporul natural este uor negativ (-0,6 n anul 2005), n mediul rural se nregistreaz un spor natural puternic negativ (-1,9), consecin a mbtrnirii demografice mai accentuate. Se remarc diferene importante i ntre judeele regiunii. Astfel, se nregistreaz rate pozitive ale acestuia in Covasna , Sibiu si Harghita rate negative in Alba si Mures o rata nula in Brasov. Scderea sporului natural al populaiei a fost determinat att de reducerea natalitii ct i de creterea mortalitii. Natalitatea a avut o evoluie oscilant n perioada 1990-2005, nregistrnd o tendin negativ pn n 1996, valori cuprinse ntre 10,3 i 10,5 n perioada 1997-2000. Dupa 2001 se remarca o tendinta continua de crestere, atingandu-se 10,8 in 2005. Cele mai ridicate rate ale natalitii n anul 2005 s-au nregistrat n judeele Covasna (12,3), Harghita (11,6) i Mure (11,2), iar cea mai sczut n Alba (9,9). Se constat aceleai dispariti accentuate ntre mediile de reziden : 10,1 n mediul urban i 11,9 n mediul rural. Rata mortalitii a cunoscut o evoluie ascendent pn n 1996, crescnd de la 9,7 n 1990 la 11,6 n 1996, scznd apoi pn la 10,5 n 2000, iar in 2005 a fost de 11,4, mai sczut dect media naional (12,1). Se menin att discrepanele ntre mediile de reziden (9,8 n mediul urban i 13,8 n mediul rural), ct i ntre judeele regiunii (12,6 n judeele Alba i Mure i 10 n judeul Braov). Rata nupialitii nregistreaz un trend descendent, scznd de la 7,6 n 1990 la 6,1 n 2005, disparitile geografice fiind destul de accentuate (5,1 n Harghita i 6,6 n Sibiu). Rata divorialitii a cunoscut o evoluie fluctuant, cu un minim de 1,22 nregistrat n 1992 i o valoare maxim nregistrat n 1998 (1,92). n 2005, rata divorialitii era de 1,60 n Regiunea CENTRU. Se remarc puternica discrepan ntre mediile rezideniale (2,04 n mediul urban, n anul 2005 fa de doar 0,95 in mediul rural) ca i polarizarea geografic (2,13%0 n judeul Sibiu, fa de 1,17 n judeul Harghita). Indicatorii demografici care au cunoscut o ameliorare semnificativ sunt numrul nscuilor mori ce revin la 1000 nscui (5,5 n 2005 fa de 7,4 n 1990) i mortalitatea infantil care s-a redus de la 20,6 n 1990 la 14 n 2005 (15,0 la nivel naional). Exist diferene notabile ntre cele dou medii, n mediul rural nregistrndu-se cele mai mari valori ale mortalitii infantile (16,2 n anul 2005, fa de 12,3 n mediul urban ). Judeul Alba se remarc prin rata ridicat a mortalitii infantile (18,5), n mediul rural aceasta atingnd 23,1. Vrsta medie a soilor la data ncheierii cstoriei se situeaz la valori apropiate de media naional, fiind, n anul 2004, de 30,4 ani n cazul soului i de 27,0 ani n cazul soiei. Vrsta medie a soilor la data ncheierii cstoriei a crescut n ultimii ani, nregistrndu-se diferene semnificative ntre cele 2 medii de reziden, n special n cazul soiilor (27,7 ani n mediul urban, fa de 25,5 ani n mediul rural). Cel mai devreme se cstoresc locuitorii din Harghita (29,8 ani brbaii i 26,2 ani femeile), iar cel mai trziu cei din Braov (30,7 ani brbaii i 27,6 ani femeile).
11

Durata medie a vieii a fost de 72,07 ani n perioada 2003-2005 (68,42 ani masculin i 75,91 ani feminin), Regiunea Centru ocupnd locul al 2-lea ntre regiunile de dezvoltare la acest indicator. Diferenele dintre cele dou medii de reziden sunt semnificative (72,87 ani in mediul urban, fata de 70,94 ani in mediul rural). La nivel judeean, cea mai mare durat medie a vieii se nregistreaz n judeele Braov (72,97 ani) i Sibiu (72,14 ani) iar cea mai redus n judeul Mure (71,54 ani). Dup reducerea duratei medii de via din perioada 1990-1997, se constat o uoar cretere a acesteia ncepnd cu intervalul 1996-1998. Structura etnica si religioasa a populatiei Regiunea Centru se caracterizeaz printr-o mare diversitate etnic, lingvistic i religioas. Datele definitive ale recensmntului populaiei i locuinelor din 2002 arat c n Regiunea Centru locuiesc cele mai multe persoane aparinnd minoritilor etnice i religioase, comparativ cu celelalte regiuni. Romnii formeaz i aici majoritatea absolut a populaiei (65,37%), fiind ns minoritari n 2 judee Harghita (14,06%) i Covasna (23,28%). Sunt urmai n ordine de maghiari - 29,94% din totalul populaiei (6,60% la nivelul naional), romi 3,96% din populaie (2,47% la nivelul naional) i germane 0,58% (0,28% la nivelul rii). In Regiunea Centru triau peste jumtate (52,8%) din numrul total al locuitorilor de etnie maghiar din Romnia, un sfert (24,5%) din numrul etnicilor germani i 18,7% din numrul total al romilor. Maghiarii se concentreaz n trei judee Harghita, Covasna i Mure n dou dintre acestea constituind majoritatea populaiei. Romii dein ponderi nsemnate n judeele Mure (6,96%) i Sibiu (4,06%), iar germanii sunt mai numeroi n judeul Sibiu (1,55%). Ponderea cea mai mare a romnilor se nregistreaz n judeul Sibiu (90,60%), iar cea mai sczut n judeul Harghita (14,06%). Fa de recensmntul anterior se remarc scderea populaiei de etnie german (58,3%) i maghiar (-9,1%), consecin a valului de emigrri din anii 90 i a sporului natural negativ i creterea numrului persoanelor de etnie rrom (+14,5%), rezultat al sporului natural ridicat, specific acestei etnii. Aceeai structur diversificat se nregistreaz i n privina apartenenei religioase a locuitorilor Regiunii Centru. Ortodocii formeaz 63,91% din totalul populaiei, fiind urmai de romano-catolici (15,18%), reformai (12,29%), unitarieni (2,23%), greco-catolici (1,63%), penticostali (1,22%), evanghelici (de confesiune augustan + sinodo-presbiterieni) (1,01%). Regiunea Centru cuprinde 76,7% din totalul persoanelor de religie evanghelic de confesiune augustan din Romnia, 69 % din locuitorii de religie evanghelic sinodo-presbiterian, 44,2% din totalul reformailor, 37,3% din totalul romano- catolicilor i 21,5% din numrul total al greco-catolicilor. In cadrul Regiunii Centru, romano-catolicii i reformaii dein cele mai mari ponderi n judeele Harghita, Covasna i Mure, ortodocii n Sibiu, Alba i Braov , iar unitarienii sunt mai numeroi n Harghita. In privina structurii lingvistice, putem spune c aceasta coincide n linii mari, cu structura etnic, cu o excepie semnificativ- populaia de limb igneasc. Astfel, ponderea populaiei de limb matern igneasc este mult mai mic dect ponderea etnicilor rromi, deoarece cei mai muli dintre acetia i-au declarat ca limb matern, limba romn sau maghiara. Populatia in varsta de munca
12

Populaia n vrst de munc (15-64 ani), aflat pe o curb uor ascendent pn n anul 2000, att la nivel naional, ct i al Regiunii Centru se nscrie pe un trend puternic descresctor ncepnd cu 2001. Din punct de vedere numeric, resursele de munc numrau la data recensmntului populaiei, n regiunea Centru 1652,8 mii persoane la 31 decembrie 2005. Populaia activ din Regiunea Centru numra, 1076 mii persoane n 2005, ponderea populaiei active n total populaie fiind de 42,5%, reprezentnd 10,9% din populaia activ de la nivelul rii. Din punct de vedere al evoluiei, n perioada 1997-2005, trendul populaiei active la nivelul Regiunii Centru a fost similar cu cel la nivel naional, fiind puternic descresctor, n special din anii 2000 i 2002, tendin care s-a meninut i n perioada 20032005. Cel mai mare procent de activitate se nregistreaz la grupa de vrsta 35-44 de ani (81,4% din totalul populaiei cu aceasta vrsta este activa) in timp ce in cazul grupei de varsta 25-34 de ani, persoanele active reprezint 76 %. Un procent nsemnat din populaia cu vrsta ntre 15-24 de ani din Regiunea CENTRU este inactiva si, atat in mediul rural cat si in cel urban aceasta grupa de varsta inregistreaza nivele ridicate ale procentajului somerilor (6,8% respectiv 5,4%). Daca in mediul urban populaia cu vrsta intre 25-34 de ani si 35-44 de ani are procente de activitate mai ridicate dect populaia acelorai grupe de vrst din mediul rural, populaia din grupele de vrst 15-24 de ani si 55-64 de ani din mediul rural dein ponderi ale populaiei active mai mari dect aceleai grupe de vrst din mediul urban (valorile fiind de 38% fa de 26,9% la populaia cu vrsta ntre 15 i 24 ani i de 35,5% fa de 25,7% pentru populaia de 55-64 ani). Populatia ocupata. De-a lungul perioadei 1993-2005, populaia ocupat din Regiunea Centru a cunoscut evoluii asemntoare celor ale populaiei active, nscriinduse pe un trend de scdere. Astfel, numrul persoanelor ocupate s-a redus in perioada 1993-2005 cu 16,5 % in Regiunea Centru si cu 16,6% la nivelul tarii. Dinamica intraregionala a populaiei ocupate a fost diferit, judeul Braov avnd cea mai accentuat scdere n acest interval, populaia ocupat a judeului diminundu-se cu 23,4% n timp ce n judeul Mure scderea a fost de doar 9,2%. Cu toate acestea, ratele de ocupare, la nivelul regiunii Centru, au rmas superioare, comparativ cu nivelul naional, iar reducerea drastic la nivelul rii nu s-a resimit cu aceeai intensitate la nivelul regiunii. Rata de ocupare a populaiei in vrst de munc (numrul persoanelor ocupate la 100 persoane in vrst de munca) la nivel regional a sczut de la 66,9% in 1994 la 56,4,5% in 2005. La nivelul tarii rata de ocupare a fost de 55,7% . n cadrul Regiunii Centru, cea mai ridicata rata de ocupare s-a nregistrat in judeul Alba (63,9%), iar cea mai redus n judeele Braov si Covasna (52%, respectiv 54,1%). Referitor la structura ocuprii, serviciile au crescut ca pondere n totalul populaiei ocupate n detrimentul industriei 35,7% fa de 31,4% urmate la diferen mic de populaia ocupat n agricultur (28,3%). Comparativ cu nivelul naional, diferene mai importante se nregistreaz n agricultur unde ponderea populaiei ocupate este mai mare cu 5,2% la nivel naional dect la nivelul Regiunii CENTRU n timp ce ponderea populaiei regiunii ocupate in industrie este
13

mai mare dect cea de la nivel naional cu 5,9%. Populaia ocupat in activiti din domeniul serviciilor si construciilor are ponderi comparabile la nivel naional i regional. Fa de anul 1993, ponderea populaiei ocupate n agricultur, la nivel regional, a sczut cu 1,6 puncte procentuale iar ponderea populaiei ocupate n industrie s-a redus cu 6,6 puncte procentuale. La nivel naional, ponderea populaiei ocupate n agricultur s-a diminuat cu 3,3%, n industrie cu 10,2% iar n construcii cu 0,2%. Singurul sector care a nregistrat creteri la nivel naional i regional, n intervalul 1993-2005, este cel al serviciilor, ponderea populaiei ocupate n domeniul serviciilor crescnd cu 10% la nivel naional i cu 12% la nivel regional. Cele mai spectaculoase creteri se nregistreaz n judeele Braov (cu 18,9%), Alba (12,7%) i Sibiu (11,8%). Cele mai ridicate ponderi ale persoanelor ocupate n agricultur se nregistreaz n judeele Harghita (36,6%) si Mure (32,8%), iar cele mai sczute n Braov (15,3%) si in Sibiu (18,5%). Ponderea populaiei ocupate n activiti industriale este mai mare n judeul Sibiu (32,7%) Braov (31,3%) si mai sczut n Harghita (26,6%), si Alba (27,5%). Braovul deine cea mai mare pondere a populaiei ocupate n servicii (46,7%) precum si ponderea cea mai mare a populaiei ocupate n construcii (6,7%), comparativ cu celelalte judee urmat de judeul Sibiu cu o structura asemntoare a populaiei ocupate. Somajul Rata omajului la nivel regional a avut o evoluie oscilant n perioada 1995-2005, cea mai sczut rat nregistrndu-se n anul 1996 (6,1%), iar cea mai ridicat 1999 (11%). La sfritul anului 2005 rata omajului n Regiunea Centru era de 7,3% (5,9% la nivel naional), cea mai nalta valoare nregistrndu-se n judeul Covasna (8,8%), iar cea mai redusa in judeul Mure (4,6%). Numrul omerilor nregistrai la sfritul anului a avut o evoluie asemntoare ratei omajului. Numrul cel mai sczut de omeri s-a nregistrat n 1996 (76098 persoane), iar cel mai mare in 1999 (130941 persoane). Dup anul 2000 atat numrul omerilor cat i rata omajului n Regiunea CENTRU nregistreaz o tendin descendent. Regiunea CENTRU are o rata a omajului de 7,3% care o plaseaz pe locul 6 comparativ cu celelalte regiuni i peste media naional. Rata omajului n rndul femeilor, n Regiunea CENTRU, este mai ridicata dect media pe regiune, fiind i cea mai mare rat a omajului nregistrat n rndul femeilor, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare. Structura asezarilor Regiunea Centru cuprindea la sfrsitul anului 2005 un numr de 57 orae ( din care 20 municipii), 356 comune i 1784 sate, ocupnd primul loc n privina numrului de localiti urbane. Ponderea populaiei din mediul urban, conform datelor statistice din 2005, era de 59,9 %, Regiunea Centru situndu-se pe poziia a 3-a, dup Regiunea Bucureti i Regiunea Vest. Majoritatea oraelor au un numr mai mic de 20000 locuitori, o situaie asemntoare nregistrndu-se i la nivelul rii. Un singur ora Braovul are populaia de peste 200 000 locuitori, iar dou orae (Sibiu i Trgu Mure) au ntre 100.000 i 200.000 locuitori. n ceea ce privete gradul de urbanizare a judetelor regiunii, se poate observa o dezvoltare mai pronunat a oraelor din judeele Brasov si Sibiu. Sub media regionala, dar apropiata de aceasta se afla judetele Alba si Mures. Judeele avnd mai mult de jumatate din populaie n mediul rural sunt: Harghita (cea mai mare valoare 55.8), Muresul si Covasna.

14

Conform unui studiu realizat asupra relaiei dintre dezvoltarea rural i urbanizarea regiunii s-a ajuns la concluzia c, la nivelul judeelor, cu ct urbanizarea este mai ridicat, cu att sunt mai dezvoltate satele, cea mai buna situatie prezentandu-se in judetele Brasov si Sibiu, la un nivel similar de dezvoltare situandu-se insa si satele din judetele Harghita si Covasna, datorita unei puternice dezvoltari a traditiilor mestesugaresti, desi gradul de urbanizare a acestor judete este mai scazut. Carta Verde a Dezvoltarii Rurale n Romania puncteaz faptul c Regiunea CENTRU include cteva zone unde factorii favorizant de dezvoltare sunt predominanti (ex. zona Calimani- jud. Mures, Depresiunea Ciuc-jud. Harghita, Depresiunea Brasov si zona Lotru din jud. Sibiu) si zone unde predominant sunt factorii care limiteaza dezvoltarea (ex. zona M-tilor Apuseni- jud. Alba). Factorii care limiteaza dezvoltarea sunt: diversificarea slaba a activitatilor economice, dependenta aproape exclusiva de agricultura, infrastructura sociala saraca, dificultati in accesarea retelelor de transport. Toate acestea determina un standard de viata foarte scazut, dificultati in valorificarea produselor agricole, aproape inexistenta echipamentelor de furnizare a apei urbane si in final conduc la aparitia depopularii si a fenomenului de imbatrinire a populatiei. Factorii care favorizeaz dezvoltarea social-economic sunt dai n general de o ofert mai larg de resurse naturale, vegetaie forestier, potenial agricol ridicat i de elemente valoroase ale cadrului natural. Factorii restrictivi ai dezvoltrii se caracterizeaz printr-o slab diversificare a activitilor economice, dependena aproape exclusiv de agricultur, infrastructura social deficitar, acces dificil la reelele de transport. Toate acestea determin un nivel de via foarte sczut, dificulti n valorificarea produselor agricole, echipare hidroedilitar aproape inexistent i n final duc la accentuarea fenomenului de depopulare i mbtrnire a populaiei. Analiza dezvoltrii umane la nivel local indic dispariti n interiorul regiunii referitor la srcie i dezvoltarea social a acestora. Discrepanele cele mai mari se nregistreaz ntre judeele Braov i Alba, judeul Braov avnd valorile cele mai ridicate la indicatorii care reliefeaz gradul de dezvoltare al satelor. La polul opus, judeul Alba are cel mai mare factor de izolare a satelor, 41, precum i cel mai sczut nivel material. Indicele dezvoltrii umane n satele judeului Alba este doar 60 n timp de judeele Braov, Covasna i Harghita au un indice de 71 respectiv 70. Un nivel mai sczut al dezvoltrii satelor se remarc i n judeul Mure. Din analiza realizat de Raportul dezvoltrii Umane asupra distribuiei srciei la nivelul satelor din judeele rii, remarcm o dezvoltare accentuat a spaiului rural n judeul Braov, 61,3% din sate fiind la un stadiu maxim de dezvoltare. O pondere mare a satelor cu nivel maxim de dezvoltare o au i judeele Covasna, Harghita i Sibiu, fiind regiunea cu cele mai multe localiti rurale n stadiu maxim de dezvoltare. Judeele Alba i Mure pot fi considerate ca avnd mai degrab un nivel mediu de dezvoltare a satelor. Sub aspect fizico-geografic, principalele probleme cu care se confrunt spaiul rural sunt: riscul crescut de inundaii, seismicitate ridicat, alunecri de teren cu prbuiri i n unele zone din Cmpia Transilvaniei, resurse de ap reduse. Economia
15

Industria Numrul total al ntreprinderilor industriale la sfritul anului 2005 era de 9561, din care 121 in industria extractiva, 9320 in industria prelucrtoare si 120 n domeniul energiei electrice i termice, gaze si ap. Pe clase de mrime, dup numrul salariailor, un numr de 6717 societi au pn la 9 salariai, 1844 au ntre 10-49 salariai, 754 intre 50249 si 246 peste 250 salariai. Indicele de specializare industrial Indicele de specializare economic al unei regiuni arat gradul de specializare ntr-un anumit sector economic, mai precis, msoar raportul dintre ponderea sectorului la nivel regional i cea la nivel naional, pondere msurat n termenii populaiei ocupate. Regiunea Centru are cel mai ridicat indice de specializare industrial, fiind urmat ndeaproape de Regiunea Vest . Dac n Regiunea Bucureti-Ilfov a sczut semnificativ indicele de specializare industrial evideniind faptul c aici la creterea economic au contribuit alte sectoare (in special serviciile), n Regiunea Vest industria a fost unul din motoarele dezvoltrii economice. Fiind o regiune puternic industrializat, Regiunea Centru a resimit declinul suferit de ramuri industriale importante precum industria minier, construciile de maini, industria chimic, procesul de restructurare a industriei grele nefiind nc ncheiat. Din aceast cauz specificul industrial al Regiunii Centru i dificultile procesului de restructurare au determinat o ncetinire a ritmului de cretere economic. Din 1998, contribuia serviciilor la PIB a depit aportul industriei in PIB, ceea ce arat trendul pozitiv al dezvoltrii sectorului teriar, semn al unei economii moderne. Aceeai tendin exista si la nivel naional. Sunt dezvoltate aici majoritatea activitilor industriale: - industria prelucrtoare: alimentara si buturi in toate judetele; industria tutunului in judetul Covasna; textile si produse textile mai ales in judetele Mures, Sibiu si Brasov; confectii din textile, blanuri si piele in toate judetele; pielarie si incaltaminte in Alba, Sibiu; prelucrarea lemnului in judetele Alba, Harghita, Mures; celuloza, hartie si carton in Alba si Brasov; chimie in judetele Mures, Brasov si Alba; alte produse din minerale nemetalice in judetele Sibiu, Alba, Mures; metalurgie in Sibiu, Alba constructii metalice si produse din metal in Brasov, Covasna, Sibiu, Alba; masini si echipamente in Brasov, masini si aparate electrice in Mures si Brasov; aparatura si instrumente medicale in Mures; mijloace de transport rutier in Brasov, Sibiu, Harghita, mobilier in Alba, Harghita, Covasna etc. - energie electrica si termica, gaze si apa - in toate judetele. Regiunea Centru deinea n anul 2004 ponderi semnificative la cteva produse industriale de baz: ngrminte chimice (47,4% din producia trii, in judetul Mures), brnzeturi (45,7% n special n judeele Mures, Covasna, Harghita) gaze naturale extrase (41,5% din producia naional, n special judeele Mure i Sibiu), cherestea 31,6%, n judeele Alba, Harghita, Sibiu), lapte (28,9%, n
16

judeele Mure, Alba, Brasov), mobilier (17,0%, ndeosebi n judeul Alba si Mures), preparate din carne (16,4%), carne ( 15,7%), nclminte (13,7%,judeele Sibiu, Alba i Braov), hartie ( 13,6% ), ciment ( 11,2%, in judetul Brasov), zahar (6,1%, n judeele Mure i Braov). De asemenea, se constata o calitate sczuta a majoritii produselor locale, lipsa certificrii calitii i concurena produselor similare provenite din alte zone geografice, n primul rnd din Comunitatea Europeana i rile candidate, fapt care determin slaba competitivitate a produselor locale pe piaa internaional. n ceea ce privete activitatea agenilor economici se poate aprecia c aceasta se caracterizeaz prin dinamica n sensul reorientrilor permanente, a cutrilor celor mai eficiente soluii pentru a face fa actualului context economic. Aceast dinamic este caracteristic mai ales n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii. n ceea ce privete unitile de dimensiuni mai mari i mai ales cele cu capital majoritar de stat, din cauza imobilismului si neadaptrii la cerintele pietei, problemele legate de existenta sunt tot mai multe si mai complexe. Construcii i servicii Domeniile construcii i servicii au crescut ca pondere dup anul 1990, att n ceea ce privete fora de munc absorbit ct i contribuia la PIB regional. n anul 2005, firmelor din construcii reprezentau 7,5% din totalul firmelor din regiune, 82,5% dintre acestea fiind microntreprinderi (0-9 angajai) i doar 0,43% firme mari (peste 250 angajai). n ceea ce privete gradul de specializare al IMM-urilor pe sectoare de activitate6, indicele de specializare regional plaseaz regiunea pe locul 2 pe ar, dup Bucureti-Ilfov n construcii. Nivelul de specializare al sectorului IMM din regiune n servicii este mai sczut dect cel n construcii. Din modul n care se prezint structura sistemului economic regional n servicii pe anul 2004, pe sub- sectoare de servicii, se observ faptul c cea mai important component din totalul activitilor de servicii este comerul cu 57,2%. n regiunile de dezvoltare mai avansate, comerul ncepe s piard din teren n competiia cu celelalte servicii, Regiunea CENTRU nscriindu-se i ea n acest trend. Agricultura Condiiile de clim, relief i sol, faptul c aproape jumtate din suprafa este ocupat de zona montan, iar n depresiunile din rsritul teritoriului se nregistreaz n mod obinuit cele mai joase temperaturi din ar, ar putea fi considerai factori care s fac din Regiunea Centru o zon improprie agriculturii. Cu toate acestea, agricultura i gsete condiii bune de dezvoltare n cea mai mare parte a teritoriului. Chiar i n zona montan suprafee ntinse de puni i fnee naturale sunt favorabile creterii animalelor, iar clima mai rece i regimul pluviometric specific fac ca aici s fie mai puin simite efectele perioadelor mai secetoase din timpul anului. Fr a se putea face o delimitare strict ntre zonele favorabile diferitelor activiti agricole se constat totui o anumit distribuie a acestora n funcie de relief, clim i sol. n estul i sudul regiunii cultura principal este cartoful iar n partea cu nlimi mai joase sunt condiii favorabile pomilor fructiferi. n zonele colinare i depresionare precum i n luncile din centrul, sudul i sud-vestul regiunii se cultiv grul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahr, legumele, plantele de nutre. Podiul Trnavelor, cu zona delimitat de
17

municipiile Trnveni, Media, Blaj i Aiud ca i terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia i Sebe sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viei de vie. Creterea animalelor este relativ bine dezvoltat n toate judeele regiunii, n zona montan, constituind principala activitate agricol. Creterea oilor, activitate tradiional a locuitorilor din Munii Cindrelului, Munii Sebeului i zona Branului, se afla n uor declin n ultimul deceniu din cauza dificultilor privind valorificarea produciei. Judeele Mure i Harghita sunt renumite pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureul avnd i un puternic sector de cretere a porcinelor i psrilor. Suprafaa agricol a Regiunii Centru este de 1929 mii ha reprezentnd 56,6% din suprafaa total a regiunii i 13,1 % din suprafaa agricol a Romniei. Dup modul de folosin structura suprafeei agricole se prezint astfel: arabil 39,8%, puni 34,5 %, fnee 24,5 %, vii i pepiniere viticole 0,4%, livezi i pepiniere pomicole 0,8%. Valoarea produciei de bunuri i servicii agricole a Regiunii Centru, n anul 2005, a fost de 5644,2 milioane lei, reprezentand 12,1 % din valoarea produciei agricole a Romniei. Prin aceast pondere Regiunea Centru se situeaz pe locul al 5-lea ntre regiunile de dezvoltare ale rii. Regiunea Centru deine 11,2 %, din valoarea produciei vegetale a Romniei, 13,7 %, din valoarea produciei animaliere naionale i doar 5,3 % din valoarea total a serviciilor agricole. Mureul este judeul cu cea mai mare pondere din valoarea produciei agricole regionale (24,7%), Harghita, cu cea mai redus pondere (12,2%) ocup ultimul loc, celelalte judee deinnd ponderi mai mici de 20% din valoarea produciei agricole regionale. Producia vegetal deine, la nivel regional, 55,6% din totalul valorii produciei agricole, valoare mai scazuta fata de media naional de 60,1%), fiind urmat de producia animalier cu 43,9% din total (39,1% la nivel naional) si valoarea serviciilor agricole cu 0,5 % (0,8 % la nivel naional). Sectorul privat deine o pondere covritoare 94,5 % din totalul produciei agricole a regiunii, fiind foarte apropiata de media naional (94,8%). Datorit ponderii ridicate a sectorului privat, terenurile utilizate pentru producia agricol sunt de dimensiuni mici nepermind o exploatare eficient sau nu sunt exploatate din punct de vedere agricol. Aportul agriculturii la realizarea produsului intern brut al Regiunii Centru in anul 2004, este de 11,9%, pondere apropiat de cea nregistrat la nivel naional. Comparativ cu anul 1995 s-a nregistrat o diminuare cu 8,5 puncte procentuale a ponderii agriculturii, aceasta fiind cea mai important scdere a ponderii dintre toate sectoarele economice. Structura terenurilor agricole i principalele culturi agricole Suprafaa agricol a Regiunii Centru era n anul 2005 de 1929,2 mii ha reprezentnd 56,6 % din suprafaa total a regiunii i 13,1 % din suprafaa agricol a Romniei. Dup modul de folosin, structura suprafeei agricole se prezint astfel: arabil 39,8%, puni 34,5 %, fnee 24,5 %, vii i pepiniere viticole 0,4%, livezi i pepiniere pomicole 0,8%. n anul 2005 au fost cultivate 81,6% din totalul suprafeei arabile. Suprafeele cultivate cu cereale dein cea mai mare pondere din total (principalele culturi sunt n ordine: porumbul, grul i secara, orzul i orzoaica). Urmeaz plantele tehnice (cartoful i sfecla de zahr ) i legumele. Fata de anul 1995, se inregistreaz scaderi la majoritatea culturilor importante. Suprafetele cultivate cu sfecla de zahar s-au redus cu 61,9% , cele cu orz si orzoaica cu 40%, suprafetele cu grau 11,6%, iar cele cu porumb cu 9,1%. Singurele culturi care au inregistrat cresteri in 2005 fata de 1995 sunt floarea soarelui (+127,9%) si cartoful (+25,1%).
18

n anul 2005, n Regiunea Centru s-a obinut 23,9% din producia de cartofi a Romniei, 31% din producia de sfecl de zahr i deine 20,8 % din eptelul de ovine al Romniei. Regiunea Centru deine 13,3% din parcul de tractoare al rii, suprafaa arabil medie ce revine unui tractor este de 33,3 ha, fiind cea mai redus din Romnia. Influenate de mrimea suprafeelor cultivate i de produciile medii la hectar, producia vegetal a avut o evoluie fluctuant de-a lungul perioadei 1995-2005. Putem totui desprinde o evoluie descendent n cazul produciilor de gru-secar, orz i sfecla de zahr i o evoluie ascendent n cazul produciilor de porumb i de legume. Comparativ cu anul 1995 au nregistrat scderi semnificative produciile de sfecl de zahr (-55,4%), orz-orzoaic (-51,1%), gru-secar (-18,3%). Creteri de mica amploare s-au nregistrat la cartofi (+6,9%) si porumb (+2,4%). Puternic influenate de factorii naturali ( sol, clim), produciile medii la hectar variaz mult de la un an la altul. Comparativ cu mediile pe ar, n anul 2005, produciile medii la nivel regional au fost mai mici la porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahr, legume, cartofi, orz-orzoaic si mai mari la grau. Suprafaa ocupat de vii i pepiniere viticole este redus ( doar 0,4% din suprafaa agricola, comparativ cu 1,6 % la nivel naional). Regiunea Centru deine 3,5 % din suprafaa a Romniei cat si din producia naional de struguri. Viile din Regiunea Centru se remarc prin ponderea mare deinut de soiurile nobile (80,9 % din total fa de doar 51,7% la nivelul ntregii ri). Judeul Alba deine 63,1% din suprafaa ocupat cu vii a regiunii i 72,4% din producia regional de struguri. n anul 2005 s-au obinut n Regiunea Centru 160826 tone fructe (9,8 % din producia de fructe a Romniei). Merele dein ponderea cea mai mare (67%), urmate de prune (20,6%), la nivel naional ponderile acestor fructe fiind aoroximativ egale. 48,5 % din producia regional de fructe a fost obinut ntr-un singur jude Mureul, urmat de judeul Alba, cu 18,8% din producia regional de fructe a anului 2005. La sfritul anului 2005 Regiunea Centru deinea 20,5 % din efectivul de ovine al Romniei, 14,1% din efectivul de bovine, 11,5 % din efectivul de porcine i 9,8% din cel de psri. Numrul de animale ce revin la 100 ha teren ( suprafaa arabil + puni i fnee ) n Regiunea Centru n anul 2005 este de 21,2 bovine (20 la nivel naional ) i 81,8 ovine (53,2 la nivelul ntregii ri) . La 100 ha teren arabil revin 99,5 porcine, fa de 70,3 la nivel naional. n perioada 1995-2005 se constat o scdere continu a efectivelor de animale. Astfel, numrul de bovine la sfritul anului 2005, de 405 mii capete, este cu 18,8% mai mic fa de sfritul anului 1995, numrul de porcine, de 763 mii capete, este cu 13,5% mai mic, numrul de ovine, de 1560 mii capete este cu 11,2% mai sczut, iar efectivul de psri, de 8525 mii capete, cu 11,4% mai redus. Regiunea Centru deine ponderi nsemnate la principalele produse de origine animal: 16,7 % din producia de ln a Romniei, 14,3 % din producia de lapte, 13,9 % din producia de carne, 8,5 % din producia naional de ou. Comparativ cu anul 1995, n anul 2005 s-au nregistrat scderi la urmtoarele produse : ln (-14%), carne (-5,1%) ou (0,3%), i creteri la producia de lapte de vac i bivoli (+8,5 %). Parcul de tractoare i maini agricole din Regiunea Centru numra, n anul 2005, 23010 tractoare agricole fizice (13,3 % din parcul de tractoare al rii) 17006 pluguri pentru tractor (12,6 % din parcul naional), 6148 semntori mecanice (9,4 % din total ) i 3011 combine autopropulsate (12,6 % din parcul naional). Fa de anul 1995 numrul tractoarelor a crescut cu 11,6%, numrul plugurilor cu 26,3%, iar numrul semntorilor de 15,7%,
19

numrul combinelor scznd cu 24,7 %. Silvicultura Avnd 36,4% din suprafaa acoperit cu pduri, Regiunea CENTRU posed un mare potenial silvic, constituind una din principalele zone de aprovizionare cu lemn din ar. Pdurile reprezint sisteme biologice productive care furnizeaz materia prim necesar industriei lemnului, constituind totodat o important surs de energie. n plus, pdurile constituie un habitat pentru numeroasele specii de animale i plante. Pdurile cuprind terenurile acoperite cu arbori i arbuti forestieri, care i creaz un mediu specific de dezvoltare biologic i constituie componenta direct productiv a fondului forestier. Pdurile sunt clasificate dup marile grupe de specii n pduri de rinoase, fag, stejar, diverse specii tari i diverse specii moi. Fondul forestier reprezint totalitatea suprafeelor pdurilor, terenurilor destinate mpduririi, suprafeele care servesc nevoilor de cultur, producie i administraie silvic. Regiunea Centru deine 18,8% din suprafaa total a pdurilor din Romnia i 27,4% din suprafaa pdurilor de rinoase, respectiv 15,1%, din suprafaa pdurilor de fag. Masa lemnoas pus n circuitul economic, reprezint volumul brut de mas lemnoas pe picior atribuit agenilor economici n vederea exploatrii pe baz de autorizaie de exploatare i caiet de sarcini, eliberate de unitile silvice. Masa lemnoas pus n circulaie n circuitul economic in anul 2005 a fost de 3669,2 mii mc, din care cu 2120,7 mii mc rasinose si 982,4 mii mc fag, Regiunea Centru constituind al doilea furnizor de lemn din tara, dupa regiunea Nord-Est. Infrastructura Reeaua de drumuri Regiunea CENTRU beneficiind de o pozitie favorabila, dispune de o reea bine reprezentat de drumuri publice. Principalele axe de circulatie sunt plasate de-a lungul culoarelor Muresului, Oltului, a celor doua Tirnave si prin trecatorile si pasurile montane. Perpendicular pe acestea, o alta retea de circulatie importanta traverseaza regiunea de la nord la sud. La Brasov se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Repartitia drumurilor pe suprafata regiunii este determinata de formele de relief, densitatea maxima intalnindu-se in zonele de culoar iar cea minima in zona montana. Spre deosebire de drumurile nationale, care au fost parial reabilitate i reparate, cele judetene sunt prost ntreinute din cauza lipsei acute de fonduri. Conform statisticilor oficiale, doar 4,2% din drumurile judetene si comunale de la nivelul Regiunii sunt modernizate, valoare cu mult sub media nationala de 10,5% , o medie foarte mic n comparaie cu celelalte regiuni (ex. Regiunea SV cu 20,4%, Regiunea NV 15,3%, Regiunea Sud Muntenia 9,6%). Densitatea medie a drumurilor este sub media pe tara (33.5 km drumuri/ 100 km2), doar judetul Alba cu 42,1 km/100 km2 depind aceast medie, lucru explicabil prin relieful predominant muntos al regiunii. Regiunea Centru este caracterizat de cea mai mic densitate de drumuri publice la
20

100 km2 teritoriu, la egalitate cu Regiunea Sud-Est (cea mai mare densitate se regsete n Regiunea NE- fr Regiunea Bucureti Ilfov). 48,75% din drumurile publice ale Regiunii sunt drumuri pietruite i drumuri de pmnt. Reeaua de ci ferate Cu 41,6 km de cale ferata la 1000 km2, regiunea CENTRU se gaseste sub media pe tara (45,9 km/1000 km2), Cu o densitate a liniilor de cale ferata sub media naional se situeaza judetele Alba, Covasna si Harghita (36,8, 31,3, 31,5 km/1000 km2) iar peste media national se plaseaz judeele Braov, Sibiu i Mure cu 67,7, 36,3 i 45,4 km/1000 km2. Regiunea Centru este traversat de 1420 km de cale ferata din care 47,4% este electrificat, ponderea fiind peste cea a cailor ferate electrificate la nivel national (36,5 % din total). Exista in cadrul regiunii zone intinse izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este spre exemplu zona Muntilor Apuseni din judetul Alba (deoarece pe linia ingusta Turda-Abrud, circulatia a fost intrerupta din motive de rentabilitate) si zona dintre Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc. Din punct de vedere al transportului feroviar Regiunea CENTRU este avantajat de poziia geografic, aici fiind localizate cateva importante noduri de cale ferata (Brasov, Sibiu, Teius) prin care se realiza legatura Romaniei cu Europa Centrala si de Vest.

Transportul aerian In ceea ce priveste transporturile aeriene, n regiune se afl dou aeroporturi: Sibiu si Tirgu Mures prin care se realizeaza atat legaturi interne cat si curse internationale. Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul naional DN1 la o distan de 5 km de municipiul Sibiu. Prin Aeroportul Sibiu se asigur legturi directe cu capitala Romniei, Municipiul Bucureti prin curse interne, precum i legturi internaionale cu Gemania (Mnchen, Stuttgart, Duesseldorf) i Italia (Roma, Bergamo, Treviso, Verona, Florence, Torino, Bologna, Naples). Aeroportul Sibiu a deservit n cursul anului 2005 un numr de 48.907 cltori, de 18,9 ori mai muli fa de 1998, activitatea instituiei marcnd n acest sens o crestere cu 25,2 % a pasagerilor deservii fa de anul 2004. n ceea ce privete traficul comercial intern, aeroportul Sibiu se situeaz pe locul 4 1 ca numr de curse regulate (cu 1008 zboruri). Aeroportul Trgu Mure, situat pe teritoriul comunei Ungheni localitatea aparintoare Recea- are o poziie geografic deosebit de favorabil avnd n vedere c n afara judeului Cluj celelalte judee din zon nu au aeroporturi n dotare. De asemenea, n judeul Mure funcioneaz i un Aeroport utilitar-sportiv la Trgu Mure. Transportul public Din datele detinute, se poate observa, ca o caracteristica a Regiunii, dezvoltarea transportului public specific asigurarii de servicii pentru distante scurte si cu o capacitate medie de transport.
21

Astfel, principalul mijloc de transport il reprezinta autobuzul, si de asemenea in ultimii ani s-au dezvoltat si transportul cu ajutorul microbuzelor, linii de tramvai si troleibuz existand doar in doua judee ale Regiunii- Brasov si Sibiu, la nivelul celor doua municipii. La nivelul Regiunii, la sfarsitul anului 2005 erau 609 de autobuze, 24 tramvaie si 163 troleibuze, iar numarul total de pasageri transportati a fost de 150.945,2 mii. Transportul n comun este slab dezvoltat la nivelul Regiunii. Nu exista o retea regionala propriu- zisa de transport in comun, doar reele ce deservesc mai multe judee. Calitatea serviciilor prestate populatiei este necorespunzatoare in majoritatea cazurilor, mijloacele de transport utilizate sunt invechite si uzate, investitiile realizate in domeniu au fost destul de reduse in ultimii ani. In Regiune, in special la Sibiu, s-au dezvoltat firme care asigura transportul persoanelor atat intre judetele Regiunii cat si interregional (SC Transmixt SA, SC Atlassib SA). De asemenea, Regiunea Centru, fiind o regiune de tranzit este deservita si de firme de transport din alte regiuni. Serviciile de taximetrie, in schimb, s-au dezvoltat mult in ultimii ani la nivelul tuturor judetelor. De asemenea, la nivelul municipiului Brasov si Sibiu s-au dezvoltat firme care ofera posibilitatea inchirierii de autovehicule pentru sejur. Retele de telecomunicatii, comunicatii date si Internet Extinderea si modernizarea centralelor telefonice in ultimii ani, au condus la cresterea numarului de abonati in reteaua telefonica fixa, astfel incat in anul 2005, la 1000 locuitori revin 197,5 abonati telefonici. La nivel national, numarul abonatilor telefonici la 1000 de locuitori este de 183. Din totalul posturilor telefonice existente la nivel regional n anul 2005, 75% se afl n mediul urban i doar 25% n mediul rural. Disparitati mari in acest domeniu se nregistreaz si intre judetele din regiune, judetul Sibiu prin numarul de abonati particulari la 1000 locuitori, (233,5) plasandu-se pe locul doi pe tara dupa Bucuresti. La polul opus judetul Harghita, cu 151,5 abonai la mia de locuitori se situeaza mult sub media pe ar, iar dac ne raportm doar la mediul rural discrepantele sunt si mai mari. n telecomunicaii se remarc un proces alert de modernizare datorita expansiunii tehnicii avansate in telefonia cu fir si a cresterii gradului de acoperire prin telefonia mobila. Modernizarea acestui sector va continua si in viitor prin actiunea de montare a cablurilor optice, prin extinderea retelelor digitale si prin dezvoltarea in ritm rapid a telefoniei mobile si a comunicatiilor prin posta electronica. Este foarte important de retinut ca activitatile economice si posibilitatile de dezvoltare a multor localitati, in special cele din zona montana, cu potential turistic ridicat, sunt afectate de infrastructura invechita din telecomunicatii. Gradul de acces la informatie poate fi pus in evidenta si prin existenta in anul 2005 a 251,5 de abonamente la TV, sub media national de 259,8 abonamente la mia de locuitori si 239,9 abonamente la radio la 1000 locuitori sub media national de 245,7 abonamente la mia de locuitori. n ultimii ani numrul abonamentelor la radio i TV au crescut considerabil, analiza comparativ a acestor indicatori n anii 2000 i 2005 arat o cretere cu 80,3% nivel naional a abonamentelor radio la mia de locuitori i cu 67,8% la nivel regional. Abonamentele la TV au crescut cu 68,3% n 2005 fa de 2000 la nivel naional i cu
22

45,7% la nivel regional. n perioada 1990-2005, accesul populaiei la mijloacele de comunicare aproape s-a dublat, cea mai mare cretere nregistrndu-se la numrul de abonamente radio, de 2,2 ori la nivel naional n intervalul menionat n timp ce la nivel regional creterea a fost de 1,7 ori. Oferta comercial n domeniul telecomunicaiilor a fost dominat pn anul trecut de RomTelecom, compania naional de telefonie fix i de companiile naionale de telefonie mobil, n ultimul an aprnd firme concurente n reeaua de telefonie fix care sporesc calitatea i complexitatea serviciilor oferite. Piaa serviciilor Internet este n prezent destul de matur i este reprezentat n regiunea Centru de marii furnizori naionali, ca de exemplu: RDS Romania Data Systems (http://www.rdsnet.ro/); ASTRAL Telecom S. A. - cel mai mare furnizor de servicii prin cablu din ar, cu firmele sale n Braov - Canad Systems i Deltasoft, dispune i de o infrastructur wireless n 2,4 si 3,5 GHz. - conectivitate total Internet de 250 Mbps (http://www.astral.ro/internet/); ARtelecom S.A. - operatorul Internet al Romtelecom, dispunnd de reeaua naional i de 155+34 Mbps conectivitate Internet extern (http://www.artelecom.ro/); Connex-Xnet, Orange - furnizori Internet n special pentru abonaii serviciilor de telefonie mobil (http://www.xnet.ro/). Tarifele serviciilor Internet sunt nc foarte mari pentru utilizatorii din Romnia. n general, valorile medii ale tarifelor sunt de 1,6-2 ori mai mari dect valorile medii pentru rile membre UE. n Regiunea de dezvoltare Centru, ca de altfel n ntreaga ar, activitile de comunicaii i reele de date sunt coordonate de: ANRC - Autoritatea Naional de Reglementare n Comunicaii IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaii i Tehnologia Informaiei din cadrul Ministerului Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiei. Infrastructura tehnico-edilitara Alimentarea cu apa potabila Reeaua de distribuie a apei potabile, n lungime total de 5799,2 km, la sfarsitul anului 2005, acopera 261 localitati din regiune, din care 56 municipii i orae i 205 comune. 98,2% din localitile urbane ale Regiunii CENTRU sunt echipate cu instalaii de ap potabil in timp ce doar 57,6% din cele rurale sunt echipate parial . n judeul Sibiu sunt cele mai multe localiti rurale fr alimentare cu ap potabil, doar 39,6% din toate comunele fiind alimentate fa de 72,9% n judeul Braov. Sub media regional se afl judeele Covasna, cu 45% din localitile rurale echipate cu reea de alimentare cu ap potabil, i Mure cu 57,1% iar peste media regional se situeaz judeele Alba unde doar 40,4% din localitile rurale nu au reea de alimentare cu ap potabil i Harghita cu 38,8% din localitile rurale fr alimentare cu ap potabil. Consumul mediu de ap potabil/locuitor a sczut n Regiunea Centru de la 112,0 mc n 1990 la 62,4 mc n anul 2005 (media pe ar fiind de 50,3 mc/locuitor), din care pentru
23

uz casnic 33,9 mc/locuitor, fa de 29,1 mc/locuitor, media pe ar. Mentionam faptul ca n unele orae, din cauza capacitii reduse a instalatiilor de captare i distributie, alimentarea cu ap se face n mod discontinuu, nesatisfcnd necesitile de alimentare cu ap ale consumatorilor. La nivelul Regiunii se constat lipsa n unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate sau existenta unor statii de epurare necorespunzatoare din punct de vedere al standardelor de calitate. Reteaua de canalizare 57 de localitati, reprezentand 28,3% din totalul localitatilor din Regiunea Centru beneficiau la sfarsitul anului 2005 de sisteme de canalizare publica, pondere superioara celei inregistrate la nivel national (21,9%). Situatia pe cele 2 medii rezidentiale este foarte diferita, daca in mediul urban ponderea localitatilor cu sisteme de canalizare era de 98, 2 %, in mediul rural aceasta era de doar 17,1%. Si in profil teritorial se constata discrepante semnificative. Cea mai buna situatie se intalneste in judetele Covasna si Mures (35,6% respectiv 34,3% din localitati au sisteme de canalizare) in timp ce judetul Alba are cea mai slab dezvoltata infrastructura de canalizare (20,8% din localitati dispun de sisteme de canalizare). Infrastructura de distributie a gazului metan si a energiei termice La sfritul anului 2005, reeaua de distribuie a gazului metan, avea o lungime de 7595,8 km (27,6% din reeaua naional), numrul localitilor n care se distribuie gaz metan este de 227 din care 179 localiti rurale i 48 localiti din mediul urban. Oraele din judeele Braov i Mure sunt alimentate n totalitate cu gaz metan, n Covasna 4 din 5 centre urbane, Sibiu, 9 din 11, n Harghita 6 din 9 centre iar Alba 8 din 11. La nivel naional doar 18,4% din localitile din mediul rural beneficiaz de alimentare cu gaz. Conform acestor date statistice, n Regiunea CENTRU, n anul 2005 mai mult de jumtate din localitile rurale (50,3%) erau alimentate cu gaz metan. Judeul Mure pe teritoriul cruie se afl cele mai mari resurse de gaz, este alimentat n cea mai mare proporie 78%, Sibiu, 71,7% i Braov 52,1%. Sub media regional se afl judeele Alba, Covasna i Harghita cu 31,8%, 25% i respectiv 24,1%. Volumul total de gaz distribuit n aceast parte a rii constituie 18,7% din consumul naional, iar cel pentru uz casnic reprezint 23,6% din consumul naional. Fata de celelalte Regiuni de dezvoltare, reteaua de distributie a gazului metan in Regiunea Centru se detaseaza atat ca numar de localitati cat si ca lungime simpla a conductelor, situandu-se pe primul loc in ceea ce priveste acesti indicatori. Energia termica este distribuita in 22 de localitati, din care 20 sunt urbane. Numarul localitatilor in care se distribuie energie termic in sistem centralizat s-a redus in ultimii ani datorita costurilor ridicate cat si a gasirii unor solutiilor alternative din partea consumatorilor Infrastructura Educationala Infrastructura educationala a Regiunii Centru, bine dezvoltata la toate nivelele, cuprindea in anul scolar 2005-2006, un numar de 965 gradinite, mai puin cu 40,7% fata de intervalul 2001-2002, 833 scoli primare si gimnaziale, mai putin cu 48,5% fata de anul
24

colar 2001-2002, 208 licee (fa de 209 in perioada precedenta), 9 scoli profesionale i de ucenici, 12 scoli postliceale i 13 uniti de nvmnt superior (fa de 10 n intervalul precedent). Se constat, din pcate, o tendin de scdere accentuat a populaiei colare, numrul acesteia diminuandu-se cu 19,9 % n perioada 1990-2005, de la 634.250 elevi la 507.821, aceeasi tendin regasindu-se si la nivel naional. Cauza principala a acestei evolutii este scaderea populatiei de varsta scolar si cresterea ratei abandonului scolar. Mentionam ca in Regiunea CENTRU triete 18,7% din totalul populatiei de rromi, conform datelor recensmntului din 2002, reprezentand cea mai mare pondere a acestei etnii comparativ cu celelalte regiuni, populatie care ridica probleme legate de educatie: rata mare a abandonului scolar, analfabetism. Reorganizrile frecvente din nvmant si modificarile de pe piata fortei de munca au determinat modificarea orientarilor educationale ale tinerilor. Astfel in perioada 1990-2006 numarul de studenti din Regiunea Centru a crescut de 6,0 ori, iar cel al elevilor din invatamantul postliceal si de maistri cu 11,3% ori. In acelasi timp s-a redus numarul elevilor cuprinsi in invatamantul profesional si de ucenici cu 29,4%. Scaderi foarte mari se inregistreaza i n cazul populatiei cuprinse n nvmntul liceal (-28,5%), primar si gimnazial (-36,2%) i prescolar (-17,1%), evolutii similar inregistrandu- se si la nivel national. n concordan cu evolutia numarului de elevi se nregistreaz scderi foarte mari ale numrului de cadre didactice, astfel din nvatamantul postliceal i de maitri numrul cadrelor didactice a sczut cu 35,2% in anul 2005-2006 fata de anul 2001-2002. Efectivele de cadre didactice din invatamantul liceal a scazut n intervalul 2005-2006 cu 14,4% iar cele din invatamantul profesional si de ucenici cu 62,5% in anul scolar 2005-2006 fata de anul 2001-2002. Aceste evolutii au determinat reducerea numarului de elevi ce revin unui profesor din nvmntul liceal de la 17,5 in anul scolar 1990-1991 la 11,7 in anul 2005-2006, reducerea numarului de elevi ce revin unui cadru didactic din invatamantul primar si gimnazial de la 17 la 12, iar invatamantul prescolar de la 19,1 la 16,4. Numarul de elevi ce revin unui cadru didactic din invatamantul de maistri i postliceal a crescut in aceeasi perioada de la 14,3 n anul 1990-1991 la 46,1 n anul colar 2005-2006. Densitile cele mai mari ale colilor primare i gimnaziale se nregistreaz n judetele Alba si Mures, acest fapt datorandu-se numarului mare de localitati rurale din cele doua judete, iar cea mai redusa in judetul cel mai urbanizat al regiunii, judetul Brasov. Reteaua universitara, in continua extindere si diversificare, cuprinde 13 universitati situate in 4 orase: Brasov, Sibiu, Targu Mures si Alba Iulia si un numar important de facultati si filiale universitare amplasate in aceste centre si in alte orase din Regiunea Centru. Se remarca dezvoltarea, in ultimul deceniu, a celui de-al 4-lea centru universitar al Regiunii: Alba Iulia, pe langa celelalte 3 centre de traditie: Sibiu, Brasov si Targu Mures. Remarcabila este dezvoltarea universitatilor particulare care, alaturi de universitatile de stat,
25

incearca sa rspund solicitrilor educaionale in continua schimbare, largind gama specializrilor propuse. Este demn de amintit faptul ca invatamantul universitar medical si de arta dramatica de la Trgu Mures ca si cel silvic si de constructii de autovehicule de la Brasov au o ndelungata si valoroasa tradiie, constituindu-se in adevrate repere ale invatamantului superior romanesc. Infrastructura sanitara Regiunea Centru dispunea in anul 2005 de o densa retea de unitati sanitare, compusa dintr-un numar de 51 spitale, 58 policlinici, 23 dispensare medicale, 10 centre de sanatate. In ultimii ani numarul cabinetelor stomatologice, al cabinetelor medicale de familie a crescut considerabil ajungand la 1035, respectiv 1345. Aceeasi evolutie se inregistreaza si in ceea ce priveste farmaciile si cabinetele de medicina generala, numarul acestora crescand la 686, respectiv 152. Numarul paturilor din spitale ce revin la 1000 locuitori era de 7,2 in anul 2005, fa de 6,6 ct reprezint media pe ar. Fa de anul 1990, numarul de paturi s-a redus cu 32,9 %. In 2005, numarul de persoane ce revin la un medic era de 467,7 fata de 456,3 media pe tara in acelasi an, iar la un stomatolog de 2343 (2109,8 media nationala). Numrul persoanelor ce revin unui farmacist era de 2086,1 ( 2329,4 la nivel national), iar numarul persoanelor ce revin la un cadru sanitar mediu era de 172,4 ( 175,2 la nivelul intregii tari). Judeul Mures are cel mai redus numar de persoane ce revin unui medic, Sibiul are cel mai mic numr de persoane la un stomatolog, iar Alba cel mai redus numar de persoane ce revin unui farmacist. Cu exceptia medicilor, personalul medical a nregistrat scderi foarte mari dupa 1990. Infrastructura social i de cultur n 2005, cheltuielile cu protectia sociala a somerilor au totalizat 303.838.885 milioane lei in Regiunea Centru, reprezentand 19,8% din totalul cheltuielilor cu protectia sociala a somerilor realizate la nivel national. Din totalul cheltuielilor, doar 0,9% au fost destinate calificarii si recalificarii somerilor. Fa de anul precedent, ponderea cheltuielor destinate plilor compensatorii efectuate n cadrul programelor de restructurare, privatizare i lichidare a crescut de la 10,8% la 14,9%. Din totalul acestora, 70,8% au fost destinate judetului Brasov, 24,1% judetului Alba, judetul Harghita a beneficiat de cea mai redusa cota de repartizare, 0,20%. Numrul cantinelor de ajutor social s-a njumtit n perioada 2002-2005, de la 37, la 23 cantine sociale n regiune; corespunztor, a sczut numarul beneficiarilor de la 2051 in 2002 la 1905 persoane. Viaa cultural a Regiunii Centru, de o bogie i un dinamism remarcabile, se distinge prin trsturile sale pline de originalitate. Regiunea Centru, situat ntr-o zon de intersecie a Europei, cu toate ca s-a aflat n cea mai mare parte a timpului n pas cu tendinele europene, a reuit s-i formeze i s-i pastreze o cultura original, eclectic. Valoarea acesteia este data de diversitatea culturilor care au convietuit pe teritoriul actualei
26

Regiuni CENTRU, partial regiunea istorica Transivania. Cultura germana, cea maghiara si cea romana creeaza o culturala cosmopolita, cea mai diversa din acest punct de vedere din Romania. Regiunea Centru dispunea n anul 2005 de 1699 biblioteci, din care 357 bibloteci publice, cu un fond de carte numrnd 20024 mii volume i un numar de 649 mii cititori nscrii. Numarul de volume eliberate in anul 2005 se ridica la 8240 mii. Bibliotecile documentare Bathyaneum din Alba Iulia, Teleki din Tg Mures si Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe plan mondial. Regiunea Centru dispune de o retea bogata si divesificata de muzee, colecii muzeale steti, puncte muzeale 1234, dintre care le amintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Astra, Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, muzeul de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, Muzeul Unirii din Alba Iulia. Activitatea teatrala are o indelungata traditie in Regiunea Centru, primul teatru cu o stagiune permanenta datand din secolul al XVIII-lea. In prezent in regiune isi desfasoara activitatea patru teatre, in orasele Sibiu, Targu Mures, Brasov si Sfantu Gheorghe, avand un repertoriu bogat. Filarmonicile din Targu Mures, Sibiu si Brasov sunt printre cele mai prestigioase institutii de acest gen ale tarii. Creatia populara este sustinuta de numeroase ansambluri folclorice, iar mestesugurile traditionale sunt perpetuate prin munca mesterilor populari ale caror produse pot fi admirate la targurile si expozitiile de arta traditionala, organizate in general de muzeele de etnografie din Regiune: Muzeul civilizatiei populare traditionale Astra, Muzeul de etnografie Brasov, etc. In Regiunea CENTRU, in anul 2005, figurau 9 cinematografe, ceea ce inseamna 10,6% din numarul total al cinematografelor inregistrate la nivel national. Activitatea sportiva din Regiunea Centru se afla intr-un declin puternic dupa 1990. Numarul de sectii sportive a scazut in perioada 1995-2005 cu 63,6%, numarul de sportivi legitimati cu 72,5%, numarul de antrenori cu 48,2%, iar cel al instructorilor cu 37,5% (n intervalul 1995-2005). Numarul sportivilor legitimati din regiune n anul 2005 era de 14351, cu 11.505 mai putin dect n anul 2003. Cel mai mare numar de sportivi legitimati (5238) se nregistreaz n Braov, judeul cu cea mai mare pondere a populatiei urbane. Turism Situat n zona centrala a Romaniei, Regiunea Centru este caracterizat de un relief preponderent montan care a favorizat dezvoltarea turismului care are aici vechi traditii si un mare potential de dezvoltare. Ca marca pentru turismul montan, mai ales pentru sporturile de iarna sunt statiunile turistice Poiana Brasov, Predeal, Paraul Rece, Paltinis, care se numara printre cele mai renumite statiuni turistice montane din Romania, fiind apreciate si pe plan international pentru posibilitatile pe care le ofera. Regiunea CENTRU ofera atractii si posibilitati de practicare pentru foarte multe forme de turism: turismul montan, turismul balnear, rural si agroturism, cultural, ecumenic, turism sportiv (speoturism, alpinism, mountainbike, zbor cu parate ultrausoare, canioning, vanatoare si pescuit,
27

etc.), turism feroviar, turism de tineret, etc. In anul 2005, baza material a turismului din Regiunea Centru cuprindea 993 uniti de cazare, ntre care 162 de hoteluri, 30 cabane si 17 campinguri, 123 vile, restul fiind alte tipuri de uniti turistice. Densitatea unitilor de cazare, la 100 kmp era n Regiunea Centru de 2,9, fa de 1,8 la nivel naional. n cadrul regiunii valoarea acestui indicator variaz ntre 0,43 uniti/100kmp n judeul Alba i 7,5 uniti/100kmp n judeul Braov. Regiunea Centru deine 43,7% din pensiunile turistice rurale ale Romniei, 39,9% din pensiunile turistice i 26,5% din numrul cabanelor. n judeul Braov se gsete unul din cele dou sate de vacan de care dispune turismul romnesc. Baza turistic din regiune este parial nvechit, lipsa modernizrilor afectnd calitatea serviciilor oferite turitilor. Reeaua unitilor de primire turistic este neuniform rspndit, concentrarea cea mai mare nregistrndu-se n judeul Braov (403 uniti, reprezentnd 40,6% din totalul pe regiune al unitilor turistice), la polul opus situndu-se judeul Alba cu doar 27 uniti ( 2,7% din total). Capacitatea de cazare total la 31 iulie 2005 era de 35479 locuri (12,6% din capacitatea de cazare la nivel naional), ceea ce i confer regiunii poziia a doua pe tara. Capacitatea de cazare n funciune, de 9422 mii locuri-zile este cu 3 % mai ridicata fa de 1995, cea mai mare crestere nregistrndu-se n judeul Brasov ( 37,8%). (Sursa: Statistica Teritoriala 2006, INS) Prezentata comparativ, infrastructura de turism a celor sase judete arata o concentrare a structurilor turistice in Brasov, judet urmat de Harghita, Sibiu si Mures. Covasna si Alba, in ciuda potentialului turistic foarte ridicat dar posibil unei organizari deficitare au o baza materiala foarte slaba. Statiunile balneoclimaterice Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Valcele, Hatuica, Comandau, Belin, Sugas Bai, Brancovenesti, Sangeorgiu de Mures, Harghita Bai, Praid, Homorod dispun de exceptionale resurse curative naturale, in schimb ele au nevoie de modernizarea si reabilitarea infrastructurilor existente. SITUAIA MEDIULUI Zone critice sub aspectul polurii atmosferei Poluarea aerului este, potenial, cea mai grav problem pe termen scurt i mediu din punct de vedere al sntii. Aerul poluat este mai dificil de evitat dect apa poluat. Efectele lui, care ptrund peste tot, duneaz sntii, degradeaz construciile i mediul natural. O contribuie considerabila in procesul de rspndire al poluanilor atmosferici i de amestec cu aerul (gradul de dispersie) o au i factorii meteorologici : direcia i viteza vntului, calmul atmosferic, inversiunile termice (stratificri pe vertical) i cea. Din prelucrarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare aferent pe anul 2004 se evideniaz urmtoarele aspecte: -Oraul Copa Mic pstreaz ncadrarea de zona puternic poluat. -Municipiul Media, afectat de emisiile de la SC Sometra, se ncadreaz la zon mediu poluat.
28

-Municipiul Sibiu se ncadreaz la zon urban cu poluare redus. n judeul Alba, din prelucrarea datelor furnizate din sistemul de monitorizare a rezultat urmtoarea clasificare a zonelor urbane: -Zone cu poluare redus: Abrud, Campeni, Baia de Arie. -Zone cu poluare moderat: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Cugir, Ocna Mure, Sebe. -Zon puternic poluat se menine Zlatna. n judeul Covasna, n anul 2004 nu au fost nregistrate depiri spectaculoase la indicatorii monitorizai, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca apariia unor zone critice din punct de vedere al calitii aerului. La indicatorul pulberi n suspensie s-au nregistrat depiri datorate strii precare a drumurilor . n judeul Braov, datorit numeroilor ageni economici care i desfoar activitatea este foarte greu de fcut o delimitare general pe grade de poluare. Astfel, pentru noxe (NH3, NO2, SO2) zone puternic poluate sunt Fgra, Victoria; pentru pulberi, zone puternic poluate sunt Hoghiz, Braov iar din punct de vedere al noxelor rezultate din arderea combustibililor situaia se prezint diferit. n judeul Harghita, n lipsa industriilor cu grad ridicat de poluare a aerului atmosferic, factorii cu rol determinant n calitatea aerului sunt n general traficul rutier, sistemele de nclzire, neamenajri corespunztoare a platformelor de colectare gunoi, etc. Din prezentarea anterioar, este evident c mprirea zonelor pe grade de poluare este improprie. Din punct de vedere al aciunii asupra organismului, poluanii atmosferici pot fi mprii n urmtoarele grupe: iritani, fibrozani, toxici asfixiani, toxici sistemici, alergici, cancerigeni, cu aciune infectant. De cele mai multe ori , aciunea direct a polurii aerului asupra sntii este rezultanta interaciunii mai multor poluani prezeni concomitent n atmosfer. Pentru Regiunea 7 Centru, ponderea poluanilor atmosferici cu impact negativ asupra sntii se prezint astfel: - Cu aciune iritant (pulberi, SO2, NOx, ozonide) n judeele Alba, Sibiu, Mure - Cu aciune asfixiant (CO) n toate judeele - Cu aciune fibrozant (pulberi cu densitate mare) n judeele Braov i Alba - Cu aciune alergizant (pulberi minerale sau organice) judeul Mure - Cu aciune toxic sistemic (Pb) n ceea ce privete starea de sntate a populaiei, indicatorii demografici (natalitate, mortalitate infantil matern i general i sporul natural ) mpreun cu situaia cazurilor de mbolnviri pe gupe de vrst, o prezentare amnunit a acestor indicatori se regsete n materialul fiecrui jude. - n oraele Copa Mic, Media, Alba Iulia i Zlatna ntlnim ca substane poluante
29

metalele grele (plumb i cadmiu) i dioxid i trioxid de sulf, care n combinaie cu umiditatea din atmosfera formeaz ceurile i ploile acide, iar n Sfntul Gheorghe agentul poluant este amoniacul (frecvena depirii maxime admisibile este de 0,84%). Copa Mic i Zlatna sunt zone poluate n special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf i pulberi n suspensie provenite din industria metalurgic neferoas. Trgu Mure zon poluat n special cu amoniac i oxizi de azot provenii din industria de ngrminte chimice. Vorbind despre existena unor zone critice pe regiunea 7 Centru, n anul analizat, nu au fost fenomene ce ar putea provoca apariia unor astfel de zone, situaie specific judeelor Alba, Covasna i Harghita. Pentru judeul Mure, zone critice sunt considerate zona de impact a emisiilor provenite de la S.C.Azomure S.A Trgu-Mure i zona de impact a emisiilor provenite de la S.C.Carbid Fox S.A.Trnveni . n judeul Braov, avnd n vedere diversitatea ramurilor industriale i numeroii ageni economici care i desfoar activitatea n cadrul acestora, se pot distinge urmtoarele zone critice: - Zona central a judeului format din municipiul Braov mpreun cu Scele, Cristian, Codlea. - Zona central nordic a judeului/Hoghiz, Raco, Rupea. - Zona central- vestic a judeului , cu localitile Fgra i Victoria. Pentru judeul Sibiu, zona cea mai afectat rmne Copa Mic-Media, situaie determinat de emisiile de poluani provenite de la S.C.Sometra SA Copa-Mic, unitate cu profil de metalurgie neferoas la care se adaug emisiile provenite de la agenii economici de pe platforma industrial a municipiului Media( SC Emailul SA, SC Vitrometan SA i SC Geromed. Zone critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane n Romnia unitatea de baz a activitii legate de protecia i gospodrirea apelor este bazinul hidrografic, definit n Legea Apelor ca unitate fizico-geografic ce nglobeaz reeaua hidrografic pn la cumpna apelor, n cadrul cruia se organizeaz i se desfoar gospodrirea unitar, raional i complex a apelor de suprafa i subterane sub aspect cantitativ i calitativ. Sursele de poluare majore pe bazine hidrografice sunt urmtoarele : Bazinul Mure SC Bicapa SA Trnveni (jud.Mure) ; EM Roia Montan, EM Baia de Arie , EM Abrud (jud.Alba), UPSOM Ocna Mure; SC Sometra Copa Mic (jud Sibiu). Bazinul Olt-SC Colorom Codlea, SC Nitramonia Fgra (jud.Brasov) i Agenia Ap Canal Sibiu. n zona exploatrilor miniere din Munii Apuseni sunt generate fenomene de poluare complexe, fiind afectate n principal apele de suprafa prin prezena ionilor de metale grele i prin aciditatea ridicat, o alt zon este zona salinelor Ocna Mure (jud.Alba) poluat cu ap srat. Calitatea necorespunztoare a apei rurilor se datoreaz i impurificrii acesteia de ctre afluenii provenii din ferme zootehnice i aflueni de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentnd 10% categoria a III-a. Normele de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru mbiere sunt aprobate prin HG 459/2002. Hotrrea definete 19 parametri i valori care trebuie s se aplice pentru
30

evaluarea calitii apei de mbiere i ea conine informaii despre 2 tipuri de valori pentru standardele de calitate: standarde obligatorii i valori ghid ( care, dac sunt atinse, indic o calitate excelent a apei de mbiere). n judeul Alba exist 3 tranduri i 2 piscine a cror calitate este necorespunztoare ( din punct de vedere microbiologic) n 33% din cazuri. n judeul Harghita nu sunt zone naturale amenajate pentru mbiere. n judeul Mure exist 6 zone naturale de mbiere. Reprezentativ pentru judeul Sibiu este zona de agrement Ocna Sibiului. Pentru judeul Alba zonele critice sunt: zona Zlatna, zona municipiului Blaj, zona munilor Apuseni. n judeul Braov se disting urmtoarele zone critice: zona central-sudic cu rurile Barsa, Pnicel, Ghimbel, Vulcnia, Hamaradia; zona nordic cu rurile Berivoi, Homorod, Olt ( la Feldioara i Hoghiz); zona vestic cu rurile Olt (la Fgra i Ucea) i Corbul Ucei; zona Braov cu canalul Timi. Pentru judeul Covasna zonele critice din punct de vedere al polurii apelor de suprafa lipsesc n mod normal. Zonele critice n cazul judeului Harghita sunt: rul Olt ( aval de oraul MiercureaCiuc), rul Trnava Mare( aval de Odorheiu Secuiesc i Cristuru Secuiesc), rul Homorodul Mic( aval Vlhia), prul Chirui( ntre Harghita Bi i confluena cu prul Vrghi); zonele cu activitate minier i explorri geologice ( zona industrial vest Miercurea-Ciuc i zona Volobeni, n jurul carierei din Chileni); depozitele de deeuri industriale i urbane din oraele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc i Cristuru Secuiesc. n cazul judeului Mure se deosebesc zonele: tronsonul de ru Trnava Mic ( aval Trnveni), rul Mure ( aval de municipiul Trgu Mure), rul Trnava Mare (aferent judeului Mure), Prul de Cmpie. Pentru judeul Sibiu se disting urmtoarele zone critice: rul Cibin (seciunea Mohu i seciunea aval Tlmaciu), rul Hrtibaciu ( seciunile amonte i aval Agnita, seciunea Cornel), rul Cisndie( seciunea aval Cisndie), rul Trnava Mare (seciunea aval Copa Mic). . Zone critice sub aspectul deteriorrii solurilor Calitatea solului rezult din interaciunile complexe ntre elementele componente ale acestuia i poate fi legat de interveniile introducerea n sol de compui mai mult sau mai puin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activitile industriale i urbane. Evaluarea calitii solurilor const n identificarea i caracterizarea factorilor care limiteaz capacitatea productiv a acestora. Regiunea CENTRU se caracterizeaz printr-un nveli variat de sol. Astfel, n zonele muntoase sunt rspndite solurile brune i brune acide formate pe substratul litologic alctuit din roci eruptive, metamorfice i sedimentare n condiiile unui climat rece i umed. Pe aceste soluri se dezvolt n condiii bune pduri de molid n zonele nalte i pduri de foioase n zonele mai joase. n zona dealurilor i depresiunilor sunt caracteristice solurile argilo-iluviale podzolice. n zonele de lunc ale principalelor cursuri de ap: Olt, Mure, Trnava Mare, Trnava Mic, Hrtibaciu i Cibin se dezvolt solurile hidromorfe humicogleice i solurile aluviale.
31

n judeele Regiunii formele de relief, deal, podi, premontan i montan sunt predominante, zonele joase de cmpie fiind localizate aproape n exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de ap. Tipurile de sol ntlnite pe suprafeele de cmpie aparin n exclusivitate categoriei de teren arabil, fiind soluri fertile clasa I i II i fac parte din categoria argiluvisolurilor, solurilor cernoziomice i blane. Ca structura de cultur, pe solurile de fertilitate din categoria III si IV predomin culturile cerealiere pioase, porumbul, plantele tehnice, cartof i floarea soarelui. Zonele de cmpie de pe luncile principalelor ruri sunt repartizate pentru culturile legumicole. Degradarea solurilor poate aprea ca rezultat al fenomenelor naturale sau al activitilor antropice. Fenomenele naturale care genereaz degradarea solurilor sunt: eroziunile, alunecri, exces de umiditate, surpri, srturi, aciditate. Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimic, eroziunea de suprafa i alunecri de teren, depozitare incorect a deeurilor industriale i menajere. n judeul Alba, zona cea mai critic din acest punct de vedere o reprezint zona Zlatna, zon cuprins ntre Zlatna i Ptrngeni. Suprafa afectat de emisiile de la SC Ampelum SA este de aproximativ 12800 ha teren agricol i forestier. Aceast suprafa este ncadrat ca fiind puternic poluat. Pe lng aceasta, 12200 ha sunt mediu poluate. Zona Ocna Mure: cca. 92,5 ha afectate de exfiltraii din batalurile funcionale i zona de impact Salina SA. n zona minier din munii Apuseni, sursa major de poluare a solului o constituie haldele de steril nchise i n funciune, iazurile de decantare active i n conservare, lucrrile de carier, apele de min. n ceea ce privete gestionarea necorespunztoare a deeurilor menajere, se poate spune c aceasta reprezint o problem pentru toate localitile din mediu urban i rural. n judeul Braov, situaia solurilor degradate se prezint astfel: - Zona degradat datorit eroziunii de suprafa: 38000ha (Cincu, Drueni, Grnari, Perani, Rotbav, Ticuul Vechi i Valea Timiului) - Zona depunerilor deeurilor industriale:29 ha - Zona depunerilor deeurilor menajere :16 ha - Zona alunecrilor de teren :4546 ha (Cincu 300ha,Galati 235ha, Homorod 200ha, Rnov 200ha, Crihalma) n judeul Mure, din datele furnizate situaia se prezint astfel: - Soluri degradate ca urmare a depozitri necorespunztoare a deeurilor industriale: cca .20 ha - Terenuri afectate de eroziune:cca.60000 ha - Alunecri de teren :cca.30 ha - Terenuri degradate n urma extrageri de nisip i balast cca: 32 ha n judeul Sibiu situaia terenurilor degradate se prezint astfel: - Soluri degradate ca urmare a eroziunii de suprafa :cca 6900 ha i cca 3130 ha caracterizate de o eroziune n profunzime - Degradare datorat alunecrilor de teren :cca 6500 ha - Soluri cu exces de umiditate :cca 13760 ha - Soluri degradate datorit polurii chimice: cca.1600 ha - Srturi: cca. 181 ha n judeele Harghita i Covasna nu sunt zone critice din punct de vedere al degradrii solurilor. Sonda pentru extracia saramurii zona Ocna Mure

32