Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Prospectarea și evaluarea potențialului

turistic în județul Sibiu

Student: Birjan Robert-George

Specializare: ADAT
Anul de studiu: I

Galați
2022
Cuprins
1. Repere geografice generale............................................................................................................3
2. Prospectarea și evaluarea potențialului turistic natural.................................................................6
2.1. Geomorfosituri.......................................................................................................................8
2.2. Hidrosituri.............................................................................................................................11
2.3. Biosituri................................................................................................................................12
3. Prospectarea și evaluarea potențialului turistic antropic.............................................................15
3.1. Obiective turistice istorice....................................................................................................15
3.2. Obiective turistice arhitectonice, artistice și de cult religios.................................................17
3.3. Obiective turistice cu caracter etno-folcloric........................................................................20
3.4. Obiective cu caracter economic............................................................................................22
4. Infrastructra specific turistică.......................................................................................................25
4.1. Unitățile de cazare................................................................................................................25
4.2. Instalatii de tratament..........................................................................................................26
4.3. Sali de conferinta, centre expozitionale...............................................................................26
4.4. Alte instalatii de agrement...................................................................................................27
5. Infrastructura tehnică (Metodologia pentru analiza potențialului turistic al teritoriului din
25.04.2016-Anexa A)............................................................................................................................29
5.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport (rutiera, feroviara, aeriana, navala)...29
5.2. Infrastructura edilitara.........................................................................................................30
5.3. Infrastructura de telecomunicatii.........................................................................................31
6. Circulația turistică (nr. sosiri – 2010, 2015, 2018, nr. innoptari – 2010, 2015, 2018)...................33
7. Analiza SWOT...............................................................................................................................35
Bibliografie...........................................................................................................................................36
 1. Repere geografice generale
Asezat în centrul ţării, judeţul se întinde pe o
suprafaţă de 5432 km2, ceea ce reprezintă
2,3 % din teritoriul ţării, între 45o28’ –
46o17’ latitudine nordică şi 23o35’ – 24o57’
longitudine estică. Relieful judeţului Sibiu
este etajat între 2535 m (Vârful Negoiu) şi
28 m (lunca Târnavei Mari) şi se
caracterizează prin varietate şi o mare
complexitate a condiţiilor naturale.  Din
întreaga sa suprafaţă aproximativ 30% este
ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2000m (vârful Negoiu-2535m, vârful Suru-2283m,
vârful Cindrel- 2244m); 50% corespunde ţinutului de podiş, o regiune de dealuri şi coline
vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m (podişul Târnavelor, al Hârtibaciului şi al
Secaşelor), compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de
contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief. Reţeaua hidrografică se
împarte în două bazine principale: Olt cu 3337 km2 şi Mureş cu 2095 km2. Lungimea
cursurilor de apă, totalizând 2043 km, se distribuie cu 1326 km în bazinul Olt şi 717 km în
bazinul Mureş . În zona montană se găseşte lacul Bâlea, lac de origine glaciară, cu o suprafaţă
de 4.7 ha şi un volum de 0.2 mil. m3.

Repere administrative:

 Suprafata - 5432 kmp ;

 Locuitori- 423119;
 Sibiu, 154452 locuitori;
 2  municipii- Sibiu si Medias 54323;
 9 orase- Agnita 11380, Avrig 14104, Cisnadie 16075, Copsa Mica 5404, Dumbraveni
8226, Miercurea Sibiului 4138, Ocna Sibiului 4181, Salistea 5830, Talmaciu 7334;
 53 comune cu 163 sate.

Numarul unitatilor active din industrie, comert si alte servicii  din judetul Sibiu a ajuns la

7322 lasfarsitul anului 2003, reprezentand 16,61% din totalul inregistrat la nivel

3
Necula M. Rony
regional. Situatia firmelor active in judetul in functie de numarul de lucratori este urmatoarea:
intre 0-9 lucratori
– 7322 de firme; intre 10-49lucratori
–  6205 de firme, intre 50-249 lucratori
– 240 de firme, peste 250 de lucratori
–  57 de firme.

Procesulde privatizare este complet incheiat, capitalul privat investit in zona reprezentand
peste 90% din capitalul totalinvestit.In cadrul economiei judetului, industria se afla pe primul
loc, cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, aceasta fiind urmata de agricultura,
constructii, comert si servicii. Printre alte ramuri ale economieisibiene, mai putem
aminti industria constructoare de masini (BILSTEIN Compa), industria confectiilor
(MONDEX), industria produselor alimentare (SCANDIA) si industria de rechizite scolare
(FLARO), fabrici noi decomponente electrice si electronice (SIEMENS). Valoarea totala
a investitiilor straine pe care Zona IndustrialaVest o va aduce Sibiului in urmatorii ani va
depasiti, conform estimarilor, 70 mil. EUR. Un exemplu bun deinvestitie semnificativa poate
fi cel al corporatiei CONTINENTAL AG, tot in Sibiul isi are sediul si Bursa
MonetarFinanciara si de Marfuri.In anul 2007, Sibiu a fost desemnata Capitala Europeana a
Culturii, impreuna cu Luxemburg. Acestaeste cel mai important eveniment din istoria
orasului, prin care se promoveaza, prin dialog multicultural,multietnic si imaginea orasului si
a Romaniei in lume.
Drumurile publice insumeaza un total de 1599 km dintre care: drumuri nationale 257 km;
drumuri judetene si comunale 1342. densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu ajunge
la valoarea de 29.4.
Populatia judetului Sibiu are un totatl de 422.269 locuitori dintre care 205.337 reprezinta
genulmascului (48,62%) si 216.922 (51.38) genul feminin. 67,59% din populatie este
repartizata in mediul urban iardiferenta in mediul rural (32,4)%. In anul 2006 la nivelul
judetului Sibiu existau 111.144 persoane ocupate dincare 2074 persoane in Agricultura,
58.210 in Industrie si constructii si 50.860 in servicii.
Desi relieful judetului este predominant de deal si de munte, aproape 50% din
suprafata judetului esteocupata de deal si podis, 30% de munte, iar 20% zona depresionara de
contact, agricultura este binereprezentata de atat de sectorul vegetal cat si de cel de crestere
a animalelor. Dispunand de pasuni si fanetenaturale, si posibilitatile de cultivare in luncile
raurilor, in zona montana si sub-montana, agricultura judetuluieste profilata pe cresterea

4
Necula M. Rony
animalelor, preponderent cresterea ovinelor ca activitate de traditie, dar sipomicultura si
culturi vegetale.In zona colinara si de podis, se cultiva cereale, cartofi, legume, dar
estedezvoltat si sectorul de crestere a animalelor, iar in Podisul Tarnavelor conditiile sunt
propice culturii vitei de vie.

Rata de ocupare a resurselor de muncă pe sexe:

Ani
Sexe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
UM : Procente
Total 62,4 62,4 65,3 65,5 71,6 73,6 74,4 75,6 76,1
Masculi
65,5 66,9 69,5 69,7 74,4 78,4 79,5 81,4 83,1
n
Feminin 59 57,6 61 61,2 685 68,4 69,1 69,4 68,8

Componența etnică a județului Sibiu

Români (90,64%) Maghiari (2,89%) Romi (4,76%)

Germani (1,09%) Altă etnie (0,62%)

5
Necula M. Rony
 2. Prospectarea și evaluarea potențialului turistic natural
Multe elemente ale componentei de mediu sunt importante în afirmarea misiunii turistice a
unei regiuni. Unele sunt implementate imediat, altele cu o mai mare dificultate, ceea ce
înseamnă că motivația pentru o formă sau alta de activități turistice să se realizeze diferit în
seria de amenajări necesare turismului civilizat. Diversitatea formelor de relief este o
componentă geografică importantă a multor activități turistice. Relația dintre mediul natural,
potențialul turistic și activitățile conexe trebuie analizată din două direcții:

 Favorabilitate;
 Constrângeri relative.

Favorabilitatea activităților turistice se bazează, în primul rând, pe gradul de atractivitate

exercitat asupra unei mase însemnate de turiști, și în al doilea rând, pe accesibilitate.
Atractivitatea este legată de mai multe caracteristici, între care fizionomia (cu cât este mai
bizară și inedită, cu atât va fi un factor de stimulare a interesului), dimensiunile (atracția
crește spre cele grandioase), varietatea alcătuirii și genezei, gradul de individualizare în
ansamblul regional al reliefului și uneori spectaculozitatea evoluției unor procese creatoare
de forme de relief, chiar dacă geneza acestora poate fi asociată cu o serie de riscuri naturale.
Conform definiţiei date de Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), turismul cuprinde
activităţile unei persoane care călătoreşte şi rezidă pentru o perioadă mai scurtă de un an în
afara mediului său de viaţă obişnuit, pentru relaxare, afaceri şi alte scopuri. De asemenea,
principalele elemente definitorii ale activităţii de turism considerate esenţiale pentru a distinge
vizitatorii (turiştii) de alte categorii de călători sunt:
 deplasarea persoanei în cadrul călătoriei, într-o localitate din afara domiciliului
acesteia;
 sejurul să aibă durata limitată în timp, maxim douăsprezece luni consecutive, altfel
vizitatorul va fi considerat rezident;
 motivul principal al deplasării să fie altul decât realizarea unei activităţi plătite, la
locul de destinație, ceea ce elimină migraţia pentru găsirea unui loc de muncă;
 sejurul să nu se transforme în reşedinţa definitivă a turistului.
Prospectarea/Prospectarea turistică vizează cercetarea unui teren cu scopul de a descoperi
și a localiza zăcămintele minerale utile (DEX 2009); respectiv resursele naturale/antropice
cu valoare turistică.

6
Necula M. Rony
În esență, prospectarea turistică vizează "cunoaşterea în profunzime a particularităţilor
fondului atractiv şi a sistemului de interrelaţii creionat la nivelul cererii şi ofertei turistice"
(Cocean&Dezsi, 2001). Aceasta cuprinde setul de metode de producere a datelor pentru
turism, incluzând obligatoriu o fază de documentare și una de teren.
Patrimoniul turistic este definit ca un factor fundamental ce se află la baza ofertei turistice și
este format din bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, valorificată și
protejată în condițiile legii. El reprezintă ansamblul resurselor turistice şi structurilor
realizate în scopul valorificării lor prin activități de turism.
Structural, patrimoniul turistic este format din potențial turistic (natural și antropic),
infrastructură tehnică, suport pentru activitățile turistice și structuri turistice (baza tehnico-
materială a turismului și anume: structurile de primire, structurile de agrement, structurile de
tratament, transporturile turistice) dar și factori generali ai existenței umane ce au ca obiectiv
buna desfașurare a activităților turistice.
Potențialul turistic constituie ansamblul elementelor naturale şi antropice de pe un
teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând la realizarea unor activități turistice.
Potenţialul turistic natural este dat de totalitatea trăsăturilor esenţiale ale componentelor
naturale ale unui teritoriu, care sunt valorificate în cadrul activităţilor turistice. În cadrul
potenţialului turistic natural se remarcă coastele însorite, unităţile montane, formele şi
microformele de relief (cratere vulcanice, piscuri, endocarstul, etc.), râurile şi lacurile,
căderile de apă, izvoarele termale şi minerale, asociaţiile vegetale şi speciile de animale
sălbatice.

Imagini cu arhitectura oraşului Sibiu, atmosfera culturală efervescentă, Carpaţii şi zonele

rurale din judeţul Sibiu sunt prezentate cu entuziasm de către realizatorii campaniei, care au
reuşit astfel să surprindă principalele atuuri pe care "Poarta de Sud a Transilvaniei" le are.

7
Necula M. Rony
 "Discover Romania" conţine 4 spoturi tematice care prezintă oraşele şi satele, istoria,
identităţile culturale, natura sălbatică şi activităţile, gastronomia, măiestria oamenilor şi
tradiţiile româneşti.
Consiliul Judeţean Sibiu şi Primăria Municipiului Sibiu au contribuit la această campanie,
alături de operatori culturali şi videografi sibieni, prin intermediul Asociaţiei Judeţene de
Turism Sibiu (AJTS).
Pentru anul 2023, judeţul Sibiu este intens promovat ca destinaţie turistică, AJTS
participând în luna noiembrie a acestui an la târgurile de profil organizate în Londra şi
Varşovia. În cadrul acestor evenimente au fost remarcate noi tendinţe în turismul post-
pandemic, în care sunt preferate destinaţiile ecoturistice, drumeţiile şi experienţele culturale şi
gastronomice locale.
"Parteneriatul pe care Aeroportul Internaţional Sibiu îl are cu Aeroportul Londra - Luton, se
dovedeşte a fi încă mijloc eficient de a crea posibilitatea britanicilor să aleagă judeţul Sibiu ca
destinaţie turistică pentru următoarele concedii. 
Pentru iubitorii ecoturismului, Consiliul Judeţean Sibiu a alocat importante resurse
financiare amenajând, prin intermediul Programului "Anii Drumeţiei", o infrastructură de
poteci pedestre de peste 550 de kilometri, majoritatea fiind cartografiate într-o aplicaţie pentru
dispozitive mobile. De asemenea, turismul sustenabil este promovat prin numeroase drumeţii,
evenimente sportive, culturale şi gastronomice, experenţie ce reflectă conceptul programului:
"Liber în aer liber!"

2.1. Geomorfosituri
Un geomorfosit sau un punct (loc) geomorfologic poate f defnit ca o porţiunea suprafeţei
terestre cu o importanţă deosebită în înţelegerea evoluţieiPământului, a climatului şi a
vieţii.
Geomorfositul primeşte mai multe valori datorită percepţiei societăţii omeneşti. Mulţi
specialişti au asimilat geomorfositurile cu obiectivele turistice naturale legate de relief, termenii
nu sunt sinonimi, geomorfositul înglobând mai multecaracteristici.
Dintre acestea cele mai importante sunt:
 vârfurile principale din masivele montane sau cele relativ izolate din unitãțile
deluroase
 cheile, defileele și pragurile cascadelor
 formele de relief carstic (carstosituri)

8
Necula M. Rony
  formele de relief vulcanic (conurile, craterele, platourile vulcanice)
 formele de relief create de vânt
 formele de relief glaciar
 formele de relief din lungul tarmurilor
 stânci cu forme deosebite rezultate din eroziunea diferențială si acțiunea mai multor
agenți modelatori externi
A început să funcționeze ca o arie de sedimentare după tectogenezele de la sfârșitul
Cretacicului (austrică, laramică).

Structura geologică prezintă două unități:

 fundament de tip carpatic - este alcătuit din șisturi cristaline, urmate de formațiuni
sedimentare prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior).
 cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape:
1. Cretacicul superior – Miocenul inferior: etapă de sedimentare cuprinsă între fazele
laramică și stirică. Se caracterizează prin alternanță de formațiuni continentale
(aluviale, proluviale, coluviale) și marine și faciese variate în funcție de mișcările
eustatice (schimbări ale nivelului mării) și tectonice (ridicări sau coborâri). Apare
în NV depresiunii și cuprinde etapa paleogenă și cea neogenă.
2. Miocenul mediu (Badenian) – Panonian[1]: diferă de etapa precedentă pentru că
apare doar faciesul marin.
a. Badenian – a început cu faza stirică (vulcanism, mișcări pe verticală). Este urmat de
affundarea accentuată a depresiunii, apoi de o transgresiune generală, rezultând în Marea
Badeniană. Formațiunile reprezentative sunt:
- tuful de Dej: se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe marginea depresiunii cu un caracter
grosier. Unde apare favorizează formarea reliefului structural cu cueste
- formațiunea de Ocna Dejului: este purtătoare de sare, și este răspândit pe toate laturile
depresiunii în cute diapire (Ocna Dejului, Turda, Ocna Mureș, Praid, Sovata)
b. Sarmațian – este răspândit în toată depresiunea cu excepția părții de NV. Este constituit din
argile, nisipuri cu intercalații de cinerite (tuful de Hădăreni, tuful de Ghiriș). Apare sub forma
unor structuri anticlinale (Sărmașu, Zau de Câmpie)
c. Panonian – este alcătuit doar din depozite fine: argile, nisipuri cu intercalații de tufuri. Are
un caracter mai fin în centru și mai grosier spre margine.

9
Necula M. Rony
Succesiv evoluției și în contextul structurii geologice, este alcătuită din doua zone relativ
concentrice.
 spre exterior se află o structură cutată (mai accentuat în est și ceva mai slab în sud
și vest). Aceasta la contactul cu structurile submontane este constituită de o zonă
de depresiuni submontane în vest și sud și, de o succesiune de depresiuni și dealuri
similare Subcarpaților în est. Această zona marginală este așadar formată din
depresiunii submontane (Huedin, Almaș-Agrij, Iara, Bistrița, Vălenii de Mureș,
Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor, Hoghiz, Făgăraș, Sibiu, intracolinare
(Dumitra, Voivodeni, Măgherani-Atid, Cristuru Secuiesc), culoare depresionare
(Orăștie, Alba Iulia – Turda) și dealuri (zone deluroase relativ izolate – în vest și
unități ca Dealurile Bistriței, Culmea Șieului, Subcarpații Transilvaniei – în est).
 în centru se individualizează un areal de podiș (Podișul Transilvaniei) cu structuri
cvasiorizontale sau domoale – pe alocuri boltite sub formă de domuri. Zona
centrală este formată din Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei (cu aspect
deluros și altutudini caracteristice dealurilor, este numită „câmpie” datorită
utilizării agricole) și Podișul Târnavelor (cu subunitățile Podișul Târnavelor –
propriu-zis și Podișul Hârtibaciului alături de Podișul Secașelor – în sud).
Se disting astfel Podisul transilvaniei în centrul și nordul județului. În vest sunt Munții Cindrel
cu Vf. Cindrel de 2244m si Vf. Serbota Mare de 2007m, Muntii Fagaras în sud, cu Vârfurile
Negoiu 2535m, Grohotisul 2366m, Suru 2283m (Moldoveanu 2545m AG - BV).

Munții Făgăraș Vf. Șerbota

2.2. Hidrosituri
Hidrositurile vizează orice suprafață acvatică (curgătoare/stătătoare), cu dimensiuni
variabile, care se identifică în teren cu: lacuri, izvoare carstice/izbucuri, ape minerale, artere
hidrografice, mări, oceane.

10
Necula M. Rony
Valoarea turistică a acestora este dată de:
 imaginea, măreţia, originalitatea, unicitatea, frumuseţea acestora care conferă în
plan personal emoţie, satisfacţie, cunoaştere;
 posibilitatea practicării unor sporturi (pescuit, observarea păsărilor/bird
watching/birding);
 calitatea terapeutică cu rol semnificativ în tratarea unor afecțiuni și atragerea unor
fluxuri turistice considerabile (turism balnear).
Hidrografia:

Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai mare în situația celor alohtone. 72% din
debit se formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul Depresiunii Transilvaniei.
Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare datorită durității și mineralizării lor ridicate.
În arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele minerale fluctuoase sunt răspândite la
Bizușa.

Lacurile:

- Orlat, Ignis si Mosna

- sărate: Ursu

-de acumulare: Negovan pe Valea Sadului

-montane: Iezerul Mic, Iezerul Mare (Muntii Cindrel), Podragu, Balea (Fagaras)
- antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureș, Cojocna (amenajate mai ales cu
scopuri turistice)
- iazuri și heleștee: naturale (bararea văilor de aluviuni), antropice (amenajate antropic)
- lacurile apărute între valurile de alunecare au format mlaștini și turbării.

Lacul Ursu Ocna Sibiului L. Podragu

Bazine hidro: 
-Bazinul Cibinului
-Bazinul mediu si inferior al Tarnavei Mari
-Bazinul mediu - translivan al Oltului cu amenajarile Arpasu

11
Necula M. Rony
-Colun
-Avrig
-Bazinul Hartibaciului cu Lacul Bradeni.

Lacul Bradeni

2.3. Biosituri
Biositurile cuprind spațiile ecologice neprotejate (pâlcuri de pădure, pajiști alpine, plantații
forestiere), dar și spațiile și formațiunile care beneficiază de un statut legal de protecție
(parcuri naționale și naturale, grădini botanice, parcuri dendrologice). Sunt numeroase, dar
în România sunt într-o anumită măsură cunoscute si valorificate pentru turism.

Cercetarea turistică a biositurilor constă în:

 observarea tipurilor de vegetatie receptate pozitiv de către turiști;
 descoperirea și inventarierea speciilor rare;
 notificarea existenței unor arbori în istoria și mitologia locului;
 inventarierea speciilor de plante medicinale;
 stabilirea unui perimetru protectiv;
 stabilirea unor căi de acces;
 hărți cu repartiția elemetelor valoroase floristice și faunistice;
 amplasarea infrastructurii.
Rezervatii:
 Rezervatia Iezerele Cindrelului,  Rezervatia Balea.
 Rezervatia Turnu Rosu,
Balneare: 
 Baile Ocna Sibiului,
 Baile Miercurea SIbiului,
 Baile Bazna,

12
Necula M. Rony
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel,
etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de
arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre
de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.

Lista rezervațiilor naturale din județul Sibiu cuprinde ariile protejate de interes național, aflate
pe teritoriul administrativ al județului Sibiu, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000
(privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii
protejate):

 Canionul Mihăileni  Lacul fără fund Ocna Sibiului

 Calcarele eocene de la Turnu Roșu  Valea Bâlii
- Porcești  Vulcanii noroioși de la Hașag
 Calcarele cu hippuriți de la  La Grumaji
Cisnădioara  Masa Jidovului
 Dealul Zackel  Parcul Natural Dumbrava Sibiului
 Golul Alpin al Munților Făgăraș  Parcul Natural Cindrel
între Podragu - Suru  Pintenii din Coasta Jinei
 Iezărele Cindrelului  Șuvara Sașilor
 Lacul Tătarilor

Canionul Mihăileni Vulcanii noroioși de la Hașag

13
Necula M. Rony
 Dealul Zackel

Parcul Natural Dumbrava Sibiului

3. Prospectarea și evaluarea
potențialului turistic antropic
Potenţialul turistic antropic cuprinde acele elemente cu
valoare turistică deosebită care au fost realizate de om
de-a lungul timpului (vestigii arheologice, monumente
istorice, de arhitectură, artă, etnografie, economie,
construcţii, edificii religioase, etc.).

14
Necula M. Rony
Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel,
etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de
arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre
de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică.

În prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri,
cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între
atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea
mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului
recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei
primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.

Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea,
Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale
Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).

3.1. Obiective turistice istorice

Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput
Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor
răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou
complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee
municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea
mai veche instituţie de acest fel din ţară), şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din
Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului
popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri,
constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti.

15
Necula M. Rony
 Cetatea dacică de la Tilișca

Cetatea dacică - Arpaşul de Jos

16
Necula M. Rony
 3.2. Obiective turistice arhitectonice, artistice și de cult religios
Regiunea Transilvaniei se poate lăuda cu unele dintre cele mai frumoase biserici fortificate
din Europa. Mai exact, aici au existat în jur de 300 de astfel de lăcașe de cult care, pe lângă
rolul laic tradițional, îndeplineau și rol de apărare împotriva eventualelor atacuri.

 Catedrala Ortodoxă, strada Mitropoliei nr 33, construită în perioada 1902-1906.

 Biserica Evanghelică C.A, Piața Huet, construită în secolul al XIV-lea.
 Biserica Catolică, Piața Mare, nr 3, construită în 1726-1733.
 Biserica Ursuline, strada General Magheru, nr 38, construită în 1474.
 Biserica Franciscană, strada Șelarilor, nr 12-14, construită în secolul al XV-lea.
 Biserica din Groapă (Biserica Buna Vestire), strada Justiției, nr 5, construită în 1778-
1789.
 Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Str. Reconstrucţiei, nr 17, construită în 1778-
1788.
 Biserica Reformată (Calvină), Str. Mitropoliei, nr 9, construită în 1786.
 Biserica Azilului, Str. Azilului, nr 4, construită în sec. XIII-XVIII
 Capela Romano Catolică Sfânta Cruce (Capela Crucii), Piața 1 Decembrie 1918, nr 2,
construită în secolul al XIII-lea.
 Sinagoga, strada Constituției, nr 19, construită în 1898-1899.
Biserici fortificate, păstrate încă într-o stare excelentă, se pot găsi în localitățile
transilvănene Valea Viilor, Biertan, Bazna, Cișnădie, Avrig, Mediaș, Cișnădioara,
Hosman etc.

Biserica Catolică Sinagoga

17
Necula M. Rony
Castelul Turnu Rosu

Castelul Turnu Rosu din Boita, judetul

Sibiu, a fost mentionat pentru prima data
intr-un document regal din 1453. Castelul
situat intr-o regiune strategica a fost un
important loc de vama. Potrivit legendei,
denumirea castelului provine de la faptul
ca zidurile castelului au fost vopsite in
rosu cu sangele turcilor invinsi intr-o
batalie, din 1493, pe cand acestia se retrageau spre Tara Romaneasca.
Castelul Turnu Rosu a fost fortificat cu turnuri masive, dintre care cel mai important a fost
turnul-locuinta cu plan rectangular, avand latura de 14m, fiind ridicat pe patru niveluri si
prevazut cu ferestre inguste. Al doilea turn ridicat in secolul al XV-lea are forma hexagonala,
avand laturile de 7 metri. Acesta se leaga printr-un zid de turnul situat la marginea drumului
care leaga localitatile Sibiu – Ramnicu Valcea. Acest turn a fost recladit din temelii in secolul
trecut.
Trecatorii il confunda cu Turnul Sfaramat ale carui ruine se inalta la cativa kilometri in aval
de Olt, dar adevaratul Turn Rosu, care a avut un rol important in istoria romanilor, se afla in
incinta castelului de la intrarea in comuna Boita, judetul Sibiu. Se spune ca aceasta constructie
are peste o jumatate de mileniu vechime, ea fiind atestata din 1453.
La poalele castelului Turnu Rosu se afla un cimitir, la intrarea caruia sta deschisa o carte
mare, cioplita in piatra. Pe filele ei nu scrie nimic, fiind doar o invitatie de a citi ce scrie pe
crucile din jur: “In timpul Primului Razboi Mondial, romanii nostri au aparat cu indarjire
aceste locuri, in acest cimitir, intr-o singura groapa, erau aruncati de-a valma cate 20-30 de
soldati ucisi, romani si nemti la un loc. Moartea stergea dusmania dintre ei si ii facea tovarasi
pentru vecie”. Undeva, in dreapta cimitirului, se afla ingropat si echipajul unui avion doborat
in al Doilea Razboi Mondial, dovada ca acolo si-au gasit odihna vesnica osteni din toate
timpurile.
De la turn pleaca pe sub pamant niste tunele, unele duc spre varful muntelui, altele trec pe sub
albia Oltului si ajung pe versantul stang al apei. Pe acolo se miscau ostasii romani in razboi,
bagand spaima in nemti, dar tot pe acolo fugeau si femeile, copiii si batranii din calea
navalitorilor.
Din 1917 pana in 2003, in castelul Turnu Rosu a fost un camin de copii orfani.

18
Necula M. Rony
Cetatea Calnic

Cetatea Calnic se gaseste in satul cu acelasi

nume, pe drumul dintre Sibiu si Sebes, la
aproximativ 40 km de Sibiu, 3 km din
drumul E 60 spre stanga.
Cetatea Calnic este unul dintre
monumentele de arhitectura cele mai
interesante din Romania, ocupand un loc
aparte intre fortificatiile ridicate de sasii transilvaneni. Specificitatea monumentului consta in
combinatia dintre resedinta nobiliara, avand ca simbol donjonul, si fortificatia comunitatii
satesti libere, a carei interventie constructiva este marcata de camarile adosate zidului de
incinta. Evident, cele doua aporturi (al familiei nobiliare si al comunitatii satesti) au fost
succesive in timp, pe parcursul epocii medievale. Valoarea istorica a ansamblului de
arhitectura, la care se adauga starea buna de conservare, au fost motive importante pentru
includerea acestuia pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Construita initial ca resedinta nobiliara, in ultima treime a secolului al XIII-lea, de catre
comitele Chyl de Kelling (pomenit documentar la 1269), Cetatea din Calnic a fost conceputa
cu un masiv turn locuinta de plan rectangular, protejat de o incinta ovala, fortificata cu un turn
de aparare spre sud si un turn al portii in partea nordica. Sistemul de aparare era intregit de
santul cu apa ce inconjura cetatea. Donjonul mai pastreaza bolta semicilindrica de la nivelul
pivnitei, iar la etaj, in sala principala, se pot observa urmele vechiului semineu. Pe latura
estica a constructiei se afla o bifora (fereastra realizata din piatra profilata), element de
plastica arhitectonica databil la sfarsitul romanicului si inceputul goticului.

Resedinta a nobililor sasi pana in 1430, cetatea a fost vanduta de ultimii descendenti ai
familiei nobiliare comunitatii taranilor din Calnic, care, in prima jumatate a secolului al XVI-
lea, au inceput inaltarea unei noi centuri de ziduri, au fortificat turnul portii cu o barbacana,
iar in curtea interioara, pe fundatiile unei constructii mai vechi, au ridicat o capela. In
interiorul capelei se conserva fragmente de fresca de la inceputul secolului al XVI-lea, iar pe
latura de vest se pastreaza tribuna de lemn, decorata cu panouri pictate in stilul floral
renascentist de factura populara si datata in 1733.

Cetatea a fost restaurata de Directia monumentelor istorice in anii 1961 - 1964, santierul fiind
condus de arhitectul Stefan Bals. Concomitent cu lucrarile de restaurare, au fost efectuate
sapaturi arheologice de catre Radu Heitel. In apropierea cetatii se afla fosta casa parohiala

19
Necula M. Rony
evanghelica, edificiu ridicat in secolul al XVI-lea si marit la 1779. Urcand pe alee, pe langa
casa parohiala, se ajunge la biserica mare a sasilor, amplasata in mijlocul cimitirului.
Construita in secolul al XVI-lea, de catre comunitatea sateasca, Biserica din deal a fost mult
transformata in secolul al XIX-lea, avand acum o infatisare neogotica. In cor se pastreaza
cateva elemente de sculptura din faza initiala: doua tabernacole si portalul sacristiei, precum
si coloane angajate ce sustineau o bolta (acum disparuta). Tot aici se afla doua strane baroce
pictate, databile in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Tribuna vestica a bisericii
adaposteste o orga datand din 1867 (constructor Carl Hesse, Viena).
Cetatea Calnic, impreuna cu celelalte monumente istorice, au fost concedate Asociatiei "Ars
Transsilvaniae" Romania prin bunavointa Episcopiei Evanghelice C.A. din Romania si
formeaza Centrul Cultural International, patronat de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al
Academiei Romane din Cluj-Napoca.

3.3. Obiective turistice cu caracter etno-folcloric

Palatul Brukenthal din Sibiu reprezinta una din comorile de arta baroca din Europa centrala.
Afirmatia poate fi sustinuta prin starea deosebita in care sunt pastrate o serie de elemente
originale. Sunt extrem de putine edificii de o factura asemanatoare in care sa fie conservate in
forma initiala detalii precum piesele de marchetarie, tamplarie artistica, elemente de
Iacatusarie (clante, incuietori de usi, broaste), inclusiv geamuri originale, cu
compartimentarea initiala realizata prin intermediul baghetelor de plumb. Constructia acestui
edificiu a avut ca scop realizarea unui cadru propice pentru conservarea unei colectii de arta si
antichitati de o valoare inestimabila.

Fatada principala a palatului a fost restaurata in anii 1973-197 In anii 1998-2000 cladirea a
fost supusa unor noi lucrari de restaurare.

Galeria de Arta

Colectia de arta a fost intemeiata prin grija lui Samuel von Brukenthal incepand cu anii 60 ai
secolului al XVIII-lea. Picturile provin din colectii mai vechi, cum ar fi cea a arhiducelui
Leopold Wilhelm, sau din achizitiile facute de Brukenthal. Activitatea de colectionar a fost
sustinuta pe durata catorva decenii, astfel incat la moartea lui Brukenthal muzeul detinea peste
1.000 de picturi din diferite scoli europene. Dupa cel de-al doilea razboi mondial (1948), din
colectiile Muzeului Brukenthal au fost preluate la Muzeul National de Arta din Bucuresti mai
multe tablouri de mare valoare, apartinand lui Jan van Eyck, Jacob Jordaens, Hans Memling,
Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Pieter Bruegel cel Tanar, Alessandro Magnasco, etc.

20
Necula M. Rony
Colecția de artă de pe teritoriul țării noastre poate fi împărțită în câteva sectoare mai
importante. Cronologic, cele mai vechi piese din colecție sunt cele de gotic transilvănean.
Sunt expuse lucrări medievale, în mare parte ale maeștrilor sași, precum retabloul poliptic
de la Boian și fragmente de poliptic din Prostea Mare (Tarnava) și Cisnădie. Acesta din
urmă este opera lui Vicentius, un pictor din Sibiu în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
Aici este expus și „Portretul lui Lukas Hirscher, județul Brașov” de Gregorius, un pictor din
Brașov, care este considerat a fi primul tablou de șevalet din România. În plus, în expoziție
își au loc și operele de artă în stil ortodox. Un mare număr de lucrări aparțin unor creatori
din secolul al XIX-lea și sunt opera unor artiști români și germani care au lucrat mai ales în
Transilvania.

Alături de sarbatorile religioase specifice zonei Marginimii si diferentiate in functie de

apartenenta etnica, printre manifestarile populare cu influenta asupra turismului se numara si
cele etnofolclorice care sunt specifice numai anumitor zone ale unei tari. Acestea se
diferentiaza si in functie de locul desfasurarii, in spatiul urban sau cel rural.
In spatiul urban, cu precadere in cel al municipiului Sibiu, se desfasoara anual mai
multe festivaluri internationale si nationale, precum si festivaluri de interes local. Dintre
acestea, cele mai importante sunt: Zilele internationale 'Emil Cioran', Festivalul international
'Mihai Eminescu', Zilele Academiei Artelor Traditionale din Transilvania, Festivalul dansului
popular sasesc, Festivalul International de Teatru, Festivalul International de arta
neconventionala 'La Strada', festivalul international de folclor 'Cantecele Muntilor', Zilele
Sibiului (festival medieval - Cetati Transilvanene), TarguI creatorilor populari din Romania,
TarguI Olarilor, Salonul international de arta fotografica, Astra Film Festival, Festivalul
International de Jazz, precum si alte manifestari desfasurate in cetatea medievala a Sibiului.
Printre obiceiurile specifice Marginimii, cele mai importante sunt cele legate de
sarbatorile de iarna. 'Colindatul feciorilor' sau 'ceata junilor' incepe sa se organizeze inca din 6
decembrie, urmand ca la inceputul saptamanii dinaintea Craciunului, tinerii sa se izoleze de
familiile lor si sa locuiasca la o gazda. Dupa cele trei zile festive de colindat, toate cetele de
tineri din Marginime se intalneau in piata din Saliste in asa numita 'intalnire a focurilor'.
O alta sarbatoare este cea a 'udatului lonilor' care consta in faptul ca in ziua de Sf,
Ioan, intr-un cadru festiv, toti tinerii cu acest nume sunt stropiti sau imbaiati in apa rece a
paraului care trece prin localitate.

21
Necula M. Rony
 Un obicei de primavara, 'la hodaitat', consta in faptul ca, tinerii aprind focuri pe
dealurile din vecinatate si striga texte satirice la adresa fetelor nemaritate sau acelora care
incalcau morala satului.
'Prinsul varutelor' este tot o sarbatoare de primavara, legata de intovarasireacopiilor
din aceeasi categorie de varsta (7-12 ani). Si in prezent femeile de aceeasi varsta se adreseaza
intre ele cu apelativul 'varuta'.
O importanta manifestare a artei traditionale se desfasoara la Saliste, acolo unde a fost
amenajata tabara de sculptura in lemn, tabara ce ar putea fi foarte bine valorificata din punct
de vedere turistic. Si serbarile din Rasinari ('Album pastoral') si cea de la Cisnadie ('Ciresar')
pot fi de asemenea valorificate turistic.

Port din Sibiului Ceramica – Muzeul ASTRA Poarta jud. Sibiu

3.4. Obiective cu caracter economic

Prima mențiune despre orașul medieval Sibiu este în 1191. Documentele Papei atestă
existența unei așezări numite Cibinium, unde locuiau coloniști sași, împărțită în două părți
distincte - Orașul de Sus și Orașul de Jos.

După invazia masivă tătară din 1241-1242, așezarea a fost aproape abandonată și a suferit
pierderi grele. S-a decis însă construirea zidurilor de apărare ale orașului medieval - 3 centuri
fortificate. Așezarea a cunoscut o perioadă de puternică dezvoltare și a fost declarată „oraș” în
1366, odată cu finalizarea centurii finale de apărare.

22
Necula M. Rony
De-a lungul acestor fâșii avem 3 piețe mari în jurul cărora se concentrează centrul istoric al
orașului Sibiu. Prima dintre acestea este Piața Huet, pe traseul celei de-a doua fortificații a
orașului medieval, datând din secolul al XII-lea. Aici se află Catedrala Evanghelică din Sibiu,
construită în stil gotic cu un impresionant turn cu 7 nivele.

Piața Mare este situată de-a lungul celei de-a treia fortificații a orașului medieval. Începând cu
anul 1366, aceasta reprezenta principala piața publică a orașului, unde aveau loc târguri și
adunări cetățenești. În zonă avem numeroase clădiri declarate monumente istorice: Palatul
Brukenthal, Biserica Parohială Romano-Catolică sau Turnul Sfatului.

Câteva dintre atracțiile principale:

Muzeul Național Brukenthal

Unul dintre principalele puncte turistice din Sibiu este Muzeul Național Brukental. Acesta
ocupă etajele I și II ale palatului ce a fost construit în anul
1779 în stil vienez și a apartinut baronului Samuel
Brukenthal.

Podul Minciunilor

Acesta a fost recontruit in 1859. Este primul pod din

România și al doilea din Europa confecționat din fontă
turnată.

Catedrala Evanghelică din Sibiu

Catedrala Evanghelică din Sibiu a fost construită în anul

1520, pe locul unei vechi bazilici romane. Fiind cea mai
mare contrucție din România medievală, cladirea este și cea
mai înaltă catedrală din țară. În interiorul ei se remarcă
impunător marea orgă în stil baroc realizată în 1671 de un
mester slovac.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA

23
Necula M. Rony
Loc ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, muzeul în aer liber din Dumbrava
Sibiului este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală "Dumbrava Sibiului".
Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieşte plimbări de tot
felul, de la clasicul mers pe jos, până la un scurt tur cu trăsura, cu sania sau cu barca. 

Muzeul de istorie din Sibiu

A fost construită de primarul orașului, Thomas

Altenberger, între anii 1470-1491 cu intenția de a
fi folosită drept locuință. În prezent, Muzeul de
istorie găzduiește 10 expoziții permanente prin
intermediul cărora este oferită o imagine de
ansamblu asupra evoluției comunităților existente
în sudul Transilvaniei, în special în zona
împrejurimilor Sibiului.

24
Necula M. Rony
 4. Infrastructra specific turistică
Tabelul 7. Evaluarea infrastructurii specific turistice
(sursa: Metodologia pentru analiza potențialului turistic al teritoriului, MDRAP, 2016,
Anexa A,  Ordin 549/2016 )

Punctaj
Categorie
maxim
Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare 7
Instalații de tratament 5
Săli de conferință, centre expoziționale 6
Pârtii de schi, instalații de transport pe cablu 1
Alte instalații de agrement 1
TOTAL 20

4.1. Unitățile de cazare

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, structurilor de primire turistice
cu funcţiuni de cazare li se vor atribui maximum 7 puncte. Vor fi luate în considerare doar
unităţile de cazare clasificate, conform legii.În funcţie de distribuţia numărului de locuri pe
tipuri de structuri de primire turistică, fiecare UAT va primi următoarele punctaje:

Punctaj
Subcategorie
maxim
Hoteluri 5
Pensiuni turistice și agroturistice 1
Alte tipuri de structuri de primire turistice cu
funcţiuni de cazare, cu excepţia hotelurilor şi a 1
pensiunilor turistice şi agroturistice
TOTAL MAXIM 7
Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se va realiza pornind
de la capacitatea de cazare în funcţiune (calculată ca produs între numărul de camere şi
numărul de zile de funcţionare). Astfel se va acorda punctaj maxim acelor UAT-uri care
dispun de cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune la nivelul hotelurilor, pensiunilor
turistice şi agroturistice şi, respectiv, a altor structuri de primire turistice cu funcţiuni de
cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT se va realiza în mod
proporţional.Aceste punctaje vor fi corectate, în plus sau în minus, în funcţie de distribuţia
camerelor pe categorii de clasificare. În situaţia în care există o diversitate a distribuţiei

25
Necula M. Rony
locurilor de categorii de clasificare, punctajele au fost rotunjite în plus cu maximum 0,05
puncte.

4.2. Instalatii de tratament

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, instalaţiilor de tratament li se vor
atribui maximum 5 puncte. Vor fi luate în considerare doar instalaţiile de tratament avizate de
către Ministerul Sănătăţii.Criteriile care vor sta la baza procesului de evaluare a instalaţiilor
de tratament sunt următoarele:

 numărul instalaţiilor de tratament;

 procedurile pe care le realizează instalaţiile de tratament;
 tipurile de aparate utilizate;
 prezenţa facilităţilor pentru wellness;
 localitatea cu cele mai multe instalaţii de tratament.

Prezenţa facilităţilor pentru wellness va constitui un avantaj pentru UAT evaluată, primind un
punctaj suplimentar de până la 0,25 puncte, fără însă ca respectiva UAT să depăşească cele 5
puncte, maxim posibile.

4.3. Sali de conferinta, centre expozitionale

Pentru infrastructura turistică reprezentată de săli de conferinţă şi centre expoziţionale se vor
acorda maximum 6 puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important
sector aducător de venituri comparativ cu alte forme de turism.Criteriile care stau la baza
procesului de evaluare a sălilor de conferinţe şi a centrelor expoziţionale sunt următoarele:-
numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli);- capacitatea totală a acestor spaţii
exprimată în număr de locuri;- oraşul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de
reuniuni.Pentru capacitatea spaţiilor destinate organizării de conferinţe, reuniuni etc., UAT
vor primi următoarele punctaje:

Peste 10.000 4,00 puncte 2.500-2.999 2,00 puncte 650-799 de 0,75 puncte
de locuri de locuri locuri
5.000-9.999 3,00 puncte 2.000-2.499 1,75 puncte 500-649 de 0,50 puncte
de locuri de locuri locuri
4.000-4.999 2,75 puncte 1.500-1.999 1,50 puncte 250-499 de 0,30 puncte
de locuri de locuri locuri
3.500-3.999 2,50 puncte 1.000-1.499 1,25 puncte 100-249 de 0,20 puncte
de locuri de locuri locuri
3.000-3.499 2,25 puncte 800-999 de 1,00 punct 50-99 de 0,15 puncte

26
Necula M. Rony
 de locuri locuri locuri
sub 50 de 0,10 puncte
locuri

Pentru suprafaţa spaţiilor destinate expoziţiilor, târgurilor etc. UAT vor primi următoarele
punctaje:

Peste 50.000 2 puncte 5.000-14.999 1 punct 1.000-2.499 0,50 puncte

mp mp mp
15.000- 1,50 puncte 2.500-4.999 0,75 puncte sub 1.000 0,25 puncte
49.999 mp mp mp

4.4. Alte instalatii de agrement

La capitolul alte instalaţii de agrement au fost incluse acele instalaţii de agrement ce
motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje "Blue Flag", instalaţii de
agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii. Punctajul maxim oferit unei UAT din punctul
de vedere al instalaţiilor de agrement ce se regăsesc pe raza unităţii respective este de 1
punct.Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de agrement sunt
următoarele:

 numărul instalaţiilor de agrement;

 diversitatea instalaţiilor de agrement.

Dezvoltarea așezării Ocna Sibiului a fost legată de exploatarea sării care era extrasă încă de
pe vremea dacilor și romanilor.

Localitatea a fost atestată documentar în anul 1263. În secolul 15-16 Salina din Ocna
Sibiului  era considerată una din cele mai importante din Transilvania. Cu timpul pe locul
salinelor părăsite şi inundate cu apa provenită din precipiţatii s-au format lacuri cu o
concentraţie mare de săruri, în număr de 52 din care 16 sunt mai bine cunoscute şi folosite
pentru balneaţie: lacul Horea, lacul Cloşca, lacul Crişan, lacul Fără Fund, lacul Inului,
lacul Mâţelor, lacul pentru gheaţă, lacul Avram Iancu, lacul Ocniţa, lacul Rândunica, lacul
Brâncoveanu, lacul Auster, lacul Gura minei, lacul Mihai Viteazul, Balta cu nămol, lacul
Verde.

Deşi efectele terapeutice erau cunoscute de pe vremea dacilor şi romanilor, abia din 1700
există o atestare certă a exploatării balneare din Ocna Sibiului : baia femeilor ,iar studii
medicale amănunţite asupra constituţiei chimice şi proprietăţilor terapeutice au fost

27
Necula M. Rony
intreprinse din a doua jumătate a secolului 19 de către: medicul Pataky Samuel și Kosa 
Moise,chimistul Friederich Binder şi preotul Bakk Endre.

În 2002 s-a deschis Complexul balnear Ştrand  cu hotel, bază de tratament restaurant Ştrand ,
s-a modernizat vechea bază de tratament şi din 2006 până în 2013 a reintrat în
circuit Pavilionul Băilor cu bază de tratament, bază de agrement, restaurant , săli de conferinţe
şi Hotelul Helios.

28
Necula M. Rony
 5. Infrastructura tehnică (Metodologia pentru analiza potențialului
turistic al teritoriului din 25.04.2016-Anexa A)
Evaluarea unităţilor administrativ-teritoriale din punctul de vedere al infrastructurii tehnice
turistice se va realiza prin acordarea de la 1 la 30 puncte, distribuit pe categorii astfel:

Punctaj
Categorie
maxim
Accesul direct la infrastructura majoră de transport 16
Furnizarea de servicii publice de gospodărire
9
comunală - Infrastructura edilitară
Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice -
5
infrastructura de telecomunicaţii
TOTAL 30

5.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport (rutiera, feroviara,

aeriana, navala)
Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport se va avea în vedere
prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători, condiţie
esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică.Cei patru indicatori
care vor fi luaţi în considerare pentru evaluarea accesului direct al unităţilor administrativ-
teritoriale la reţeaua majoră de transport vor fi ponderaţi în funcţie de importanţa acestora
într-o reţea internaţională de transport, precum şi de intermodalitate în transportul de călători,
astfel:

Puncte
acordat
Punctaj Prezența e pentru
Indicatori
maxim indicatorului calculul
punctaj
ului
Da 1
Port 1
Nu 0
Aeroport Da 1
5 Nu 0
naţional/internaţional
Acces la drum european Da 1
5
(E) Nu 0
Acces la DN/E și CF 1
Acces la drum
Acces la DN sau CF 0,5
naţional/cale ferată 5
Fără acces la rețeaua 0
(DN/CF)
majoră

29
Necula M. Rony
 TOTAL MAXIM 16
Punctajul obţinut de fiecare UAT se calculează prin înmulţirea punctelor de evaluare (între 0
şi 1) ale fiecărui indicator cu punctajul maxim de ponderare pe fiecare indicator astfel:[]
pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din totalul de
16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă UAT are acces la ambele modalităţi de transport;[]
dacă unitatea administrativ-teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau cale ferată
atunci acesta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5 x 5 = 2,5).

Transporturi:

Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate și rutiere orientate predominant de-a
lungul culoarelor de vale. Are trei caractere principale: inclaritate, radialitate, prezența
legăturilor transcarpatice.

Magistralele feroviare:

 Ocna-Mureș - Brașov
 Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăș - Someșul Mic - Arieșul inf. - Mureșul mij. -
Podișul Târnavelor
 Defileul Mureș - Depresiunea Reghinului - Depresiunea Bistriței - Culoarul Someșului
Mare
 Rețeaua rutieră:
 E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuș–Someșul Mic – Masivul Feleacului –
Culoarul Arieșului inferior-Mureș – Podișul Târnavelor
 E80 – Podișul Someșan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba Iulia-Turda –
Depresiunea Sibiu
 E68 – depresiunile sudice

5.2. Infrastructura edilitara

Pentru infrastructura edilitară se vor acorda maximum 9 puncte din totalul de 30 maximum
posibile. Dintre acestea, alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate
vor fi notate cu maximum 5 puncte, iar alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu
maximum 4 puncte, cunoscut fiind faptul că lipsa acesteia poate fi mai uşor

30
Necula M. Rony
compensată.Conform datelor disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă
toate unităţile administrativ-teritoriale şi de aceea acest indicator nu va fi luat în considerare,
deşi la nivel de UAT aceasta poate fi uneori deficitară, situaţie ce nu poate fi evaluată din
cauza lipsei datelor.

Punctaj Prezența
Indicatori Punctaj acordat
maxim indicatorului
Apă şi canalizare 1
Alimentare cu apă,
Apă 0,5
canalizarea apelor uzate 5
Fără sistem de 0
şi pluviale
alimentare cu apă
Alimentarea cu gaze Da 1
4
naturale Nu 0

Metodologia de calcul de la primul criteriu se păstrează, astfel că, pentru sistemul de

alimentare cu apă şi canalizare, se va face diferit pentru prezenţa ambelor sisteme şi pentru
prezenţa doar a celui de apă.

5.3. Infrastructura de telecomunicatii

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice va fi notată cu 5 puncte din totalul de 30
maximum posibile. Acestea vor fi acordate numai pentru unităţile administrativ-teritoriale în
care poate fi accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ-teritoriale care dispun doar
de reţea la un punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte. Notarea se va face conform situaţiei
existente în teritoriu, la nivelul anului de depunere a studiului de fundamentare.

Punctaj Punctaj
Indicatori Prezența indicatorului
maxim acordat
Acoperirea GSM cu sau fără 1
Acoperirea
telefonie la punct fix
GSM/Telefonie la punct 5
Telefonie la punct fix 0,5
fix
Fără servicii de telecomunicații 0

 Accesibilitatea la/dinspre infrastructurile rutiere de rang superior:

o Drumurile europene E68, E61;
o Drumuri naționale principale DN1, DN7, DN14;

31
Necula M. Rony
 o Drumuri naționale secundare DN7C, DN14A, DN14B.
 Capacitatea drumurior locale de a prelua pe termen scurt și mediu creșterile estimate
de trafic.
 99% din populația municipiului Sibiu are alimentare cu gaze.
 99% din populația județului Sibiu beneficiază de alimentare cu energie electrică.
 S.C.E.O.N. Gaz S.A. este unic furnizor la nivelul județului.
 Resursele cantitative de apa suficiente.
 In derulare investiții ISPA.
 Masterplan privind alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în judetul Sibiu.
 Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localități, viteza de circulație
fiind redusă pe aceste sectoare.
 Infrastructura de transport rutier este mai scazută în zonele de munte.
 Se obserbă o scădere a consumului de gaze naturale începând din 2006.

32
Necula M. Rony
6. Circulația turistică (nr. sosiri – 2010, 2015, 2018, nr. innoptari –
2010, 2015, 2018)
Tipuri de structuri de primire turistica 2010 2015 2018
Total 228195 438611 566705
Hoteluri 185676 295138 342279
Hoteluri pentru tineret - - -
Hosteluri 1711 4658 6749
Hanuri si moteluri - - -
Moteluri 7524 8456 11604
Hanuri - 1213 1112

Vile turistice 9094 17715 27488

Cabane turistice 4644 15410 17396
Bungalouri 430 252 481
Campinguri - 1787 3714
Casute turistice - 1662 -
Tabere
Tipuri de de elevi side
structuri prescolari
primire turistica 3884 2010 5237 2015 6468
2018
Pensiuni turistice 5347 50577 88407
Total 401578 740946 905336
Pensiuni agroturistice 9885 36506 61007
Hoteluri 300689 485275 510207
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
Hoteluri pentru tineret - - -
Sursa: https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/4.Sosiri-ale-turi%C5%9Ftilor-%C3%AEn-
Hosteluri 5604 9225 12560
structuri-de-primire-turistic%C4%83-pe-tipuri-de-structuritipuri-de-turi%C8%99ti.pdf

Hanuri si moteluri - - -

Moteluri 10517 13414 15350

Hanuri - 1998 2115

Vile turistice 24399 37023 53777

Cabane turistice 9282 23735 30803

Bungalouri 576 273 712

Campinguri - 2889 7578

Casute turistice - 2194 -

Tabere de elevi si prescolari 14024 17599 18349

Pensiuni turistice 11078 77986 143722

33
Necula M. Rony
Pensiuni agroturistice 25409 69335 110163

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti

Sursa: https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/5.Innopt%C4%83ri-%C3%AEn-structuri-de-primire-
turistic%C4%83-pe-tipuri-de-structuritipuri-de-turi%C8%99ti.pdf

34
Necula M. Rony
 7. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
 Actuala criză
 Poziție avantajoasă  Existența unor resurse
economică.
în centrul țării.  Șomaj în creștere. naturale încă
 Legislatie
 Forță de muncă  Insuficiente surse de neexploatate la cote
instabilă.
numeroasă, finanțare. maxime.
 Incoerență
calificată si bine  Struturi de  Existența fondurilor
legislativă și
pregatită. consultanță slab europene pentru
instabilitate
 Zona de podiș dezvoltate. susținerea și
politică.
propice dezvoltării  Îmbătrânirea forței de subvenționarea
 Limitările
agriculturii. muncă ocupate în agriculturii.
bugetare privind
 Bazinele agricultură.  Tendința U.E. privind
ajutoarele de stat.
hidrografice ale  Grad ridicat d agricultura ecologică –
 Schimbări
Oltului și Tîrnavelor divizare a terenurilor. agriculruta excesivă.
climatice –
reprezintă un  Reținerea băncilor de  Ogranizarea de
încălzirea globală.
potențial pentru a credita proiecte. expoziții / seminarii /
 Eliminarea de pe
agricultură și  Lipsa unei structuri târguri în județ.
piață a micilor
energie. pentru analiza pieței  Existența teraselor
producători
 Produse agricole produselor viticole și pomicole în
agricoli care nu
ecologice. tradiționale și Podișul Mediașului si
respectă legislația
 Posibilități de promovarea acestora. Podișul Secașelor, ce
Uniunii Europene
vânătoare.  Sărăcia din anumite pot fi valorificate
privind Politica
 Gastronomie localități. pentru dreptul de a
Agricolă Comună.
recunoscută. cultiva.

35
Necula M. Rony
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu
https://sibiu.insse.ro/recensaminte/recensamantul-populatiei-si-locuintelor-runda-2021/
https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2022/05/situatia-pe-localitati-22-mai-2022.pdf
https://sibiu.insse.ro/despre-noi/rapoarte-statistice/
https://sibiu.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/forta-de-munca/
https://sibiu.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-sibiu/
https://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2015/10/strategia-anexa-31.pdf
https://carta.ro/obiective-turistice-sibiu/
https://transfagarasan.travel/ghid/locatie/muzeul-de-istorie-sibiu/
https://sibiu.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/transporturi-posta-si-
telecomunicatii/
https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/4.Sosiri-ale-turi%C5%9Ftilor-%C3%AEn-
structuri-de-primire-turistic%C4%83-pe-tipuri-de-structuritipuri-de-turi%C8%99ti.pdf
https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/5.Innopt%C4%83ri-%C3%AEn-structuri-
de-primire-turistic%C4%83-pe-tipuri-de-structuritipuri-de-turi%C8%99ti.pdf
https://sibiu.insse.ro/wp-content/uploads/2020/05/2.Capacitatea-de-cazare-turistic%C4%83-
existent%C4%83-pe-tipuri-de-structuri-de-primire-turistic%C4%83.pdf
https://balneologietransilvania.ro/medicina-balneara/statiuni-balneare/statiunea-balneara-ocna-
sibiului
https://tactileimages.org/ro/orientare/harti/judetul-sibiu/
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/179194
http://www.natura-2000.ro/descrierea-regiunii/descrierea-regiunii
http://www.comune.ro/?/judet/ijud35/
Cursurile prezentate

36
Necula M. Rony