STATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA 20152021

LEHLIU GARA

PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI LEHLIU

DATELE GENERALE ALE localitii
Caracteristicile geografice ale localitii (sate componente,
vecinatati, distante fata de alte localitati, suprafata localitii:
intravilan, extravilan, teren agricol s.a)
Sate componente/ populaie
LEHLIU GAR (ora): 3559 ( 55,88 % )
RZVANI: 2248 ( 35,30 % )
BUZOIENI:562 ( 8,82 % )
Vecinti administrative/ distane
N comuna Lehliu Sat: 5 km.
N-E comuna Slcioara: 14 km.
S Comuna Valea Argovei: 11 km.
S-E Comuna Lupanu : 7 km.
E Comuna Dor Marunt: 10 km.
V comuna Nicolae Blcescu : 10 km.
Lehliu Gar este un ora n judeul Clrai, Muntenia, Romnia. n
afara localitii principale, de reedin, oraul mai cuprinde i
localitile Buzoeni, Rzvani i Valea Seac.
In zona actual a oraului Lehliu-Gar nu a funcionat nicio comun
pn la nceputul secolului al XX-lea. Anuarul Socec din 1925
consemneaz satele Culcai-Rzvani i Valea Seac n comuna
Lupanu din plasa Lehliu a judeului Ialomia. n 1931, aceste dou sate
s-au separat i au format comuna Rzvani.
n 1950, comuna Rzvani a devenit reedina raionului Lehliu
din regiunea Ialomia i apoi (dup 1952) din regiunea Bucureti. n 1968, a
revenit la judeul Ialomia, renfiinat, i s-a arondat i satul Buzoeni
(fost la comuna Valea Argovei) i i s-a schimbat numele n Lehliu-Gar
dup numele principalei localiti aprut pe teritoriul ei. n 1981, o
reorganizare administrativ regional a dus la transferarea comunei
la judeul Clrai,iar n 1989 comuna Lehliu Gar a fost promovat la
rang de ora.
1

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Lehliu

Gar se ridic la 6.502 locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior
din 2002, cnd se nregistraser 6.562 de locuitori.Majoritatea
locuitorilor sunt romni (78,35%), cu o minoritate de romi (14,33%).
Pentru 7,21% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut.Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (90,66%), cu o minoritate depenticostali (1,28%). Pentru
7,2% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.
Clima in ceea ce priveste regimul climatic nu se inregistreaza diferente mari de la
o unitate geomorfologica la alta
Solurile Acesta este format pe o roca mama de loess dintr-o vegetatie naturala,
ierboasa in conditiile unui climat continental. Cernoziomul ciocolatiu este clasificat ca sol
de regiune subarida a stepelor; indice de ariditate 20-24% contine 4-6% humus. Pe alocuri,
pe solurile aluvionare din lunca se intalnesc si soluri acide. Solurile din lunca sunt foarte
productive cu alimentative freatica buna,cu multe resturi vegetale si aluvionar, ramase din
timp cand lunca era inundabila amestecate cu diferite cochilii nefosilizate de nevertebrate.
Precipitatiile anuale sunt putin sub 500 mm avand un minimum in luna febroarie de
numai 20-30 mm, iar in luna iunie 70-80mm si o repartizare neuniforma in timp si in
spatiu.
Fauna bogata in trecut s-a imputinat in prezent din cauza defriserilor din Lunca
Dunarii a exploatatiilor agricole.
Flora ce caracterizeaza stepa platformei si a teraselor este alcatuita din plante
xerofile. Ele sunt adaptate la seceta si la cima excesiva a stepei.
Populatia
Conform recensamantului din 2011 populatia este de 6. 502 lec in scadere fata de
recensamantul din 2002

CAP I CRESTEREA ECONOMICA

Economia
Potenial industrial
- ind. alimentara (nr. de societati pe raza localitatii si domenii de
activitate, posibilitati de dezvoltare in sector); detalii despre
societati mai importante
- 1 intreprindere de procesare a laptelui (cascaval, branza,
smantana)
- 1 moara (grau, porumb)
- ind. nealimentara (nr. de societati pe raza localitatii si domenii de
activitate, posibilitati de dezvoltare in sector); detalii despre
societati mai importante
- 2 intreprinderi de confecii
- 2 ateliere confecii metalice
- 2 ateliere tmplrie
- 3 firme transport persoane si marfa
- 3 firme lucrari in constructii
- 1 firma produse mase plastice
- 1 firma produse din cauciuc
- 1 fabrica productie Biodiesel
- 1 firma consultanta si contabilitate
- 3 service pt.auto
- 2 ateliere vulcanizare
- 1 spalatorie pt.auto
- peste 150 firme de comer ( SRL, AF, PF )
Societi comerciale:
- SC LTA MONDIAL SRL procesare lapte
- SC SPORTWEAR SRL confectii
- SC RADU&DIANA SRL tamplarie
- SC ALMA SRL tamplarie
- SC TRANS ALEX SRL transport marfa
- SC TRANS MARIUS SRL transport persoane
- SC DRAGAN SRL transport persoane
- SC NEMES SRL constructii si comert
- SC GRAND CONSTRUCT SRL - constructii
- AF LACUSTEANU DUMITRU- constructii
- SC PLEXIROM SRL produse mase plastice
- SC ELDORA INDCOM SRL produse din cauciuc
3

- SC BIOMART SRL biodiesel

- SC CONCERN CONSULTING SRL consultanta si contabilitate
- SC HALY SRL alimentatie publica si activitati hoteliere
- comert : SC NEMES SRL, SC ONDINA SRL, SC AMY SRL, SC
PITIC SRL, SC FAC SRL, SC EMA 2000 SRL, SC CHEIA SRL, SC CARMEN
DANI SRL, SC ZANA SRL, SC ADI-DUMI SRL, SC SCAMINI SRL,
SC MATINAL SRL, SC NEDCOM SRL, SC ALCOM PROD SRL, SC
ALCEDO SRL, SC VERONICA SRL, SC GICO SRL, SC VULCAN
SRL, SC SAFY SRL, SC OZDIC SRL, SC PRESTIGE SRL, SC BARBU COM
SRL, SC AGROFLOR SRL etc.
- sector bancar :
- 4 banci si institutii de credit: BCR, REIFFEISEN BANK, CEC,
COOPERATIVA DE CREDIT ( pentru anul 2007 si-au manifestat dorinta
de
a deschide agentii bancile BRD si BANCA CARPATICA)
Potenial agricol ( tratare in mod similar cu potential industrial,
suprafata arabila, suprafete agricole neexploatate )
- teren arabil 7216 ha
- puni - 193 ha
- pondere culturi gru: 26%, porumb: 21%, floarea soarelui:
21%, rapita : 14%, soia : 9%, fasole: 3%, legume: 1%, vie: 3%, altele:
2%
Societi agricole:
SA CERES
SA NUCETU
Societi comerciale (servicii in agricultura) :
- S.C. AGROTOTAL
- S.C. 24 DIN 24 S.R.L.
- S.C. PHOENIX AGRARIA S.R.L.
- S.C. JOHNY SERVICE S.R.L.
- S.C. IMPEX 70 KEN S.R.L.
- S.C. IACOMI S.R.L.
- S.C. COMTIB S.R.L.
- S.C. MAGLA S.R.L.
- S.C. AGROFOND S.R.L.
- zootehnie nr. de societati + domenii de activitate
- legumicultura nr. de societati + suprafata cultivata
- altele ;
sector privat ( tip societati si domenii de activitate, posibilitati de
parteneriat cu sectorul privat )
servicii ( operatori si domenii, servicii neacoperite )

1.2.EVOLUTIA EXECUTIILOR BUGETARE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI IN PERIOADA 2011-2014
Denumir
e
Indicator

Prevederi
bugetare
2011

Prevederi
Prevederi
bugetare pe bugetare
2012
pe 2013

Prevederi
bugetare pe
2014

Total
venituri
Venituri
proprii
Venituri
curente
Venituri
fiscale

4.110.000

3.635.000

4.043.131

3.135.000

1.748.000

1.475.000

1.543.000

1.171.000

4.085.000

3.546.000

4.560.000

3.025.000

3.828.000

3.343.000

3.245.000

2.955.000

CHELTUIELI LOCALE
DENUMIREA INDICATORILOR

CHELTUIELI 2011

CHELTUIELI 2012
4.110.000
1.155.000
1.145.000

CHELTUIELI
2013
3.945.000
967.000
820.000

CHEL
2014
4.882
864.7
802.2

TOTAL CHELTUIELI
PARTEA I SERVICII PUBLICE
AUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI
EXTERNE
AUTORITATI
EXECUTIVE
SI
LEGISLATIVE
AUTORITATI EXECUTIVE
ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE
FOND DE REZERVA BUGETARA LA
DISPOZITIA AUTORITATILOR LOCALE
TRANSFERURI CU CARACTER GENERAL
INTERN
DIFERITE
NIVELE
ALE
ADMINISTRATIEI
TRANSFERURI DIN BUGETELE LOCALE
CATRE
BUGETUL
FONDULUI
DE
ASIGURARI
PARTEA A II-A APARARE, ORDINE
PUBLICA SI SIGURANTA
ORDINE
PUBLICA
SI
SIGURANTA
NATIONALA
PROTECTIE CIVILA SI PROTECTIA

3.635.000
857.000
842.000
842.000

1.145.000

820.000

802.2

842.000
5.000
5.000

1.145.000
5.000
5.000

820.000
5.000
5.000

802.2
62.50
5.000

10.000

5.000

5.000

57.50

10.000

5.000

5.000

139.3

130.000

200.000

150.000

139.3

130.000

200.000

150.000

65.60

130.000

150.000

90.000

65.60

CONTRA INCENDIILOR
PARTEA A III-A CHELTUIELI SOCIALCULTURALE
INVATAMANT
INVATAMANT PRESCOLAR SI PRIMAR
INVATAMANT PRESCOLAR
INVTAMANT PRIMAR
INVATAMANT SECUNDAR
INVATAMANT SECUNDAR INFERIOR
SERVICIU CULTURAL
BIBLIOTECI
PUBLICE
COMUNALE
ORASENESTI MUNICIPALE
CAMINE CULTURALE
SERVICII RECREATIVE SI SPORTIVE

2.112.000

50.000

900.000

73.70

1.490.000
770.000
410.000
360.000
720.000
720.000
74.000
32.000

2.160.000
1.425.000
677.000
382.000
295.000
748.000
748.000
95.000

1.300.000
1.378.000
537.000
323.000
538.000
625.000
627.000
178.000

1.873
1.086
629.0
278.0
351.0
457.0
457.0
314.2

42.000
75.000

30.000
65.000

90.000
57.000

125.2
25.00

1.3 Agricultura
In urma intalnirilor si discutiilor purtate cu populatia,aceasta s-a manifestat
sustinerea pentru dezvoltarea activitatilor cu caracter agrozootehnic si a celor industriale
nepoluante.
Totusi se tine seama de faptul ca in momentul de fata exista destul de putine posibilitati de
aparitie a unor investitori puternici, care sa schimbe directia de dezvoltare dinspre
agricultura spre industrie.
Totodata prin politica guvernului nu este incurajeata munca in agricultura, de cele
mai multe ori veniturile realizate din aceasta activitate fiind ridicule. Se constata astfel, o
imbatranire a populatiei, tineretul optand in general pentru incercarea unei sanse in
capital.
In ideea in care vor aparea investitori prin PUG au fost prevazute suprafete de teren
pentru constructii noi, iar in cazul unor investitii mai mari existand posibilitatea extinderii
intravilanuluI.
Se propune relansarea economica a localitatii, bazata pe potentialul agricol existent
in zona cat si prin activitati de mica industrie, mestesuguri etc.
Suprafata zonei de unitati industriale si depozite, este in prezent de 2,34 ha, neexistand
pentru moment alte solicitari. Se estimeaza ca in viitor, prin valorificarea unor suprafete de
teren agricol situate in intravilan si functie de solicitarile ce vor aparea, suprafata acesteaia
sa creasca. Aceste suprafete se vor stabili la momentul respactiv.

Analiza SWOT
6

PUNCTE TARI
- Nu exist poluatori industriali
- Sistemele de distribuie a
energiei
electrice
acoper
aproape toate aezrile
- Suprafa
mare
de
teren
agricol;
- Acces uor la parcelele de
teren;
- Calitate
superioar
a
terenurilor agricole;

PUNCTE SLABE
- Inexistena
investitorilor de
mare anvergur
- Slab organizare a formelor
associative de exploatare a
terenurilor;
- Lipsa utilajelor agricole;
- Lipsa consilierii n obinerea
fondurilor europene pentru
agricultur.
- Scderea produciilor medii
datorit degradrii sistemelor
de irigaii prin colmatarea
canalelor ;

OPORTUNITATI
- Traversarea comunei de ctre
DN 3
sporete potenialul
economic al acesteia;
- Promovarea
agriculturii
ecologice;
- Accesarea
fondurilor
structurale pentru dezvoltarea
activitilor agricole;

AMENINTARI
- Neutilizarea
fondurilor
nerambursabilr pentru zonele
rurale datorit dificultilor de
accesare;
- Mentalitatea de indiferen a
gospodriilor
fa
de
dezvoltarea
- Dezechilibrele
balanei
comerciale
cu
accent
pe
importurile
de
produse
alimentare,
situaie
care
pericliteaz
valorificarea
produselor
autohtone
la
preuri eficiente.

PLAN DE MASURI
-

Atragerea de investitori n zon ;

Realizarea de produse agricole ecologice;
Sprijinirea tinerilor fermieri n dezvoltarea de activiti i servicii n domeniul
agricol;
Crearea unor asociaii de productori agricoli;
Realizarea unor investiii n domeiul producerii de energie verde, zona avnd
potenial eolian i solar.

CAP II ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES

LOCAL
2.1 Servicii de utilitati publice
DISTANE FA DE:
BUC.

CL

C-A

70

50

190

SUPRAFAA LOCALITII:
8298 HA
INTRAVILAN EXTRAVILAN
449 ha
5,41 %

7849 ha
94,59 %

TEREN
AGRICOL
7409 ha
89,29 %

Modernizarea administratiei publice locale prin :

- crearea unui punct de consultare publica si acces la
informatii
- reabiltare, extindere si dotare cu IT si mobilier a
primariei
- constituirea unui parteneriat autoritate publica - ONGuri mediu de afaceri
- crearea unei platforme electronice pentru eficientizarea
activitatilor

2.2 Servicii pentru situatii de urgenta

Sanatate, incluziune sociala, societate civila :

- reabilitare si extindere spital orasenesc si ambulatoriu
- sprijinirea activitatii medicilor de familie in satele Razvani si
Buzoieni
- infiintarea unei cantine sociale si a unui centru de zi pentru copii
proveniti din familii defavorizate
- infintarea unui club al pensionarilor
- constructie biserica Izvorul tamaduirii Lehliu-Gara
- reabilitare biserica Razvani
- infiintare parc pentru copii Razvani si Buzoieni
- amenajare zona de agrement Lehliu-Gara
8

- constructie sala tip gimnastica pentru scoala Razvani

- modernizare baza sportiva Lehliu-Gara
- crearea unui centru de formare profesionala

2.3 Asigurarea ordinii si sigurantei publice

Imbunatatirea serviciilor de ordine si siguranta publica se poate face prin marirea
personalului calificat si infiintarea unui nou sediu.

2.4 Servicii de asistenta sociala

In orasul Lehliu primesc asistenta sociala aproximativ 300 de familii,acestea
neavand nici un venit.
Primaria le ofera ajutor iarna de lemne si alimente, iar pe perioada verii, ajutorul
consta in oferirea de cereale.

2.5 Servicii culturale

Activitati culturale si facilitati pentru acestea
In fiecare localitate componenta a orasului exista camine
culturale, iar in orasul Lehliu-Gara avem Casa de Cultura, cladire
care este in extindere si reabilitare. Aici functioneaza si biblioteca
oraseneasca ce detine un nr. de 14.000 volume de carte.
Activitati pentru tineret
Se desfasoara in unitatile de invatamant care au specificul lor,
imbinandu - se cu programa scolara.
Cultura si educatie la nivel european prin :
- reabilitare si extindere scoli si gradinite
- reabilitare si extindere casa de cultura si camine
culturale
- infiintarea unui centru pentru tineret

2.6 Servicii medicale

Sanatatea pentru a vorbi despre sanatatea unui popor se intelege ca trebuie
cercetata o arie mare de aspect, atat din trecut cat si din prezent, referitoare la igiena,
imbracaminte, alimentatie, locuinta, existenta bolilor sociale, istoricul marilor maladii,
pestilentiale din trecut, standardul de viata si altele
Spitalul din Lehliu-Gar poate rivaliza cu orice instituie medical din marile orae.
Modernizarea, demarat n primvara acestui an, a transformat spitalul ntr-un centru
ultra-performant. Dei riscau s piard un proiect de 10 milioane de euro, autoritile
locale au fost ajutate de Consiliul Judeean s demareze proiectul. Modernizarea
9

spitalului era n impas pentru c Primria nu a avut fonduri pentru cofinanarea

proiectului.

2.7 Invatamantul obligatoriu

Scoli aflate pe raza orasului Lehliu Gara

Denumire
Denumir
institutie
e cartier
scolara
Scoala
LehliuGenerala
cu
Gara
clasele I-VIII
Scoala
Generala
cuRazvani
clasele I-VIII
Scoala
Generala
cuBuzoieni
clasele I-IV
Grup
Scolar
LehliuAlexandru
Gara
Odobescu

Total
Total
cadre
Total clase I-IV
elevi
didactice
487

25

230

16

23

1400 73

45 clase liceu
si arte meserii

2.8 Analiza Swot

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
- Iluminat public
- Sistem de gestionare i management
- Exist sistem de alimentare cu ap
al deeurilor ineficient;
potabil;
- Trafic auto aglomerat i de mare
- Reea dezvoltat de TV prin cablu;
tonaj
- Reea Internet;
- Investiii
reduse
n
domeniul
- Servicii medicale i religioase;
infrastructurii;;
- Exist uniti de nvmnt primar
- Izolarea termic a cldirilor de
si gimnazial, bibliotec, dispensar,
interes
public
este
farmacie
uman
i
farmacie
necorespunztoare;
veterinar, oficiu potal i lcae de
- Exist constrngeri material pentru
10

cult spital etc..

-

susinerea actului educaional;

Lipsa
dotrilor necesare pentru
dignosticarea i tartarea bolnavilor;

OPORTUNITI
AMENINTRI
- Reabilitarea
i
modernizarea
- Imposibilitatea asigurrii susinerii
drumurilor prin fondul structural
financiare n toate domeniile ce in de
(
2014-2020)
cu
finanare
infrastructur;
- Lipsa unei strategii pe termen mediu
nerambursabil
pentru
i
lung
pentru
dezvoltarea
mbuntirea infrastructurii fizice
infrastructurii fizice de baz i a
de baz n spaiul rural;
unor proiecte pentru accesarea
fondurilor nerambursabile va afecta
substanial
calitatea
vieii
i
diversificarea economiei

2.9 PLAN DE MASURI

Accesarea
programelor
guvernamentale
pentru
ncurajarea
iniiativelor locale;
Dezvoltarea i diversificarea gamei de servicii sociale acordate, n
funcie de nevoile identificate i de resursele disponibile;
Utilizarea resurselor financiare disponibile prin programele U.E.

CAP III DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

3.1 Actori ai societatii civile
Actori societati sunt urmatori:
-primar
-viceprimar
-consilieri
-preoti
-sef de post
-profesori calificati
-medici

3.2 Asocieri si proiecte de dezvoltare intercomunitara .

11

Proiecte
Achizitionarea si implementarea de programe pentru dotarea
platforme electronice de eficientizare a proceselor de management,
monitorizare si evaluare a activitatilor autoritatilor publice locale Eficientizarea activitatii in Primarie si accesul facil al populatiei la
informatii
Constructie biserica de cult ortodox Lehliu-Gara "Izvorul
Tamaduirii" - Accesul la servicii religioase
Reabilitare biserica cult ortodox sat Razvani - SF realizat Refacere biserica inclusiv incalzire
Infiintare parc de distractii pentru copii in Razvani si Buzoieni Asigurare spatiu special amenajat pentru joaca
Amenajare zona agrement (sala de sport, bazin de inot) Asigurare de conditii pentru petrecerea timpului liber
Constructie sala tip gimnastica pentru scoala Razvani - Desfasurarea
orelor de educatie fizica in sala
Modernizare baza sportiva - Conditii mai bune pentru
antrenamente si competitii
Reabilitare si extindere cladire ambulatoriu de specialitate - SF in
derulare
Reabilitare si extindere Spital + anexe - SF in derulare
Construirea unor spatii necesare pentru desfasurarea
activitatii medicilor de familie in satele Razvani si Buzoieni Pacientii consultati de catre medicul de familie mai aproape de
domiciliu
Construirea unei cantine sociale in orasul Lehliu-Gara Asigurarea unei mese pentru 100 de persoane
Infiintarea unui Centru de zi pentru copiii proveniti din familiile
defavorizate - Conditii pentru 20 de copii defavorizati
Infiintarea unui Club al pensionarilor - Inclus in modernizare
Casa Cultura - Conditii optime de petrecere a timpului liber pt.
pensionari
Realizarea unui monument in cinstea eroilor - Cinstirea eroilor
Modernizare sediu DGCL - SF in derulare - Spatiu adecvat
activitatii

3.3 Comunicarea in spatiul public .

Comunicarea in spatial public se face din gura in gura,televizor,ziar,internet,site-ul
primarie sau de la consilieri locali.

12

Cladiri (suprafata construita si starea lor; nevoi de amenajare

si dotare) si terenuri (in intravilan si extravilan - suprafata)
disponibile aflate in patrimoniul public sau privat al localitatii
50 ha izlaz
9 ha pentru zona de agrement
alimentarea cu gaze naturale (daca exista): nu exista (se lucreaza la
studiul de fezabilitate, deoarece magistrala de distributie a ajuns la
marginea localitatii, urmand a se face in termen scurt alimentarea
cu gaze).
retelele de telecomunicatii (inclusiv televiziune prin cablu-CATv):
943 abonamente servicii telefonie fixa - 14.8 abnamente la 100
locuitori
1404 abonamente la televiziune prin cablu - 22.05 abonamente la
100 louitori
1866 abonamente radio - 29.3 abonamente la 100 locuitori
1886 abonamente tv. - 29.6 abonamente la 100 locuitori
groapa de gunoi: este inchisa in proportie de 90 % si s-a demarat
proiectul "Sistem integrat de gestiune a deseurilor" cu finalizare in
luna noiembrie a anului 2008.

3.4 Analiza SWot

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
- Rata infracionalitii extreme de
- Densitate
demografic
relativ
sczut;
redus;
- Nivel sczut al inadaptailor social;
- mbtrnirea populaiei;
- Existena n zon a unor societi
- Existena unor familii care triesc la
comerciale
i
personae
fizice
limita
subzistenei
datorit
autorizate active;
veniturilor sczute sau inexistente;
- Neadaptarea social a populaiei de
etnie rom;
- Mentalitatea populaiei fa de
reconversia profesional;
- Orientarea cu precdere a agenilor
economici din zon ctre comerul cu
specific alimentar;
- Procent ridicat al persoanelor
vrstnice cu venituri reduse;
- Slab cunoatere a normelor de
13

OPORTUNITI
- Posibilitatea accesrii unor programe
guvernamentale de finanare pentru
reconversie profesional i crearea de
noi locuri de munc pentru omeri;
- Potenial important de for de
munc ;
- Deschiderea
autoritilor
locale
pentru realizarea unor parteneriate
publice sau private;
- For de munc ieftin.

mediu i a legislaiei n vigoare;

AMENINRI
- Natalitate sczut;
- Reducerea ponderii populaiei active;
- Scderea gradului de colarizare a
populaiei tinere;
- Creterea omajului n rndul
tinerilor;
- Creterea ponderii muncii la
negru cu efecte negative asupra
economiei locale;

3.5 PLAN DE MASURI

-

Orientarea agenilor economici existeni spre diversificarea produselor i serviciilor

oferite ;
Implicarea autoritilor locale n rezolvarea problemelor sociale comunitare;
Informarea cetenilor n ceea ce privete legislaia privitoare la normele de mediu;
Crearea de locuri de munc pentru populaia activ existent n comun;
Schimbarea mentalitii cetenilor fa de reconversia profesional

CAP IV DEZVOLTAREA TURISTICA DURABILA

4.1 Potentialul turistic
Oportunitati si obiective de interes turistic, daca exista,
monumente
istorice,
culturale
fondul turistic si cultural (spatii destinate in acest sens):
1 unitate de cazare/ 21 locuri - motel HALY
resurse naturale (paduri, lacuri, balti etc.): paraul Argovei si lacul
Cucuveanu se varsa in salba de lacuri Mostistea
agroturism (pensiuni, posibilitati de dezvoltare in domeniu)
oportunitati turistice (vanatoare, pescuit s.a.) pe raza Ocolului Silvic
Lehliu-Gara se pot organiza partide de vanatoare la rate, iepuri, iar
in balti se poate pescui caras, crap, novac.
Turismul (oportuniti i obiective de interes turistic, dac
exist, monumente istorice, culturale)
-fondul turistic i cultural ( spatii destinate in acest sens ):
- 1 unitate de cazare/ 21 locuri - motel HALY
14

-resurse naturale (paduri, lacuri, balti, etc.) : paraul Argovei si lacul

Cucuveanu se varsa in salba de lacuri Mostistea
-agroturism ( pensiuni, posibilitati de dezvoltare in domeniu )
-oportunitati turistice (vanatoare, pescuit,s.a.) pe raza Ocolului
Silvic Lehliu-Gara se pot organiza partide de vanatoare la rate,
iepuri, iar in
balti se poate pescui caras, crap, novac.

4.2 Infrastructura turistica

Infrastructura
Situatia drumurilor: DN, DJ, DC, cale ferata + strazi interioare
localitatii
Strazi orasenesti: 39 ha,
Strazi orasenesti modernizate: 8 km
Nod de cale ferata pe ruta Bucuresti - Constanta
DC 34 Lehliu Gara - Buzoieni: 7.340 Km
Drumuri vicinale: 110 Km
Strazi Buzoieni: 8 Km
Strazi Razvani: 16 km
Strazi Lehliu-Gara - 38 km
Strazi total - 62 km
DN - 9 km
DJ - 6 km
DC - 7 km

In infrastructura :
- reabilitare strazi
- realizare sistem transport intre cartierele orasului
- reabilitare termica cladiri
- modernizare piata orasului
Nr. km (asfaltati, pietruiti, pamant) - starea tehnica a acestor
drumuri - DC 34 - 5 Km asfaltati + 2 km pietruiti

4.3 Directii de actiune

Directiile de actiune pe raza Orasului Lehliu gara sunt pentru
cresterea potentialului turistic si pentru dezvoltare, atragerea de
investitori pentru crearea de locuri de distractie pentru tineri, locuri
de joaca pentru copii, locurii pentru reuniune a pensionarilor si

15

crearea de locuri de munca pentru toate categoriile de varsta ce

detin potential de munca.
Ameliorarea mediului prin :
- infiintare statie transfer deseuri
- realizarea de perdele forestiere
- extindere retea distrubutie apa si canalizare,
modernizarea statiei de epurare a apelor reziduale
- infiintare sistem alimentare cu gaze naturale
- amenajare noi spatii verzi
- securizarea si inchiderea gropii de gunoi

4.4 Analiza SWOT

PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
- Ospitalitatea renumit a
- Diversitate sczut a florei
locuitorilor;
i faunei locale;
- Exitena
arhitecturii
- Absena
unor
strategii
tradiionale;
locale pentru agroturism;
- Existena unor lcae de
- Lipsa unui brand local
- Lipsa
de
vestigii
cult;
arheologice i monumente ;
OPORTUNITI
- Accesarea
de
nerambursabile
dezvoltarea
turistice n zon.

AMENINRI
fonduri
- Estomparea
tradiiilor
pentru
locale odat cu trecerea
activiii
timpului;
- Legislaie
n
continu
modificare;
- Poluarea
mediului
prin
gestionarea defectuoas a
deeurilor i a apelor uzate;
- Irosirea ansei de accesare
a fondurilor europene.

4.5 PLAN DE MASURI

-

nfiinarea unei pensiuni agroturistice cu accent pe dezvoltarea turismului ecvestru

prin Msura 313, Axa Prioritar 5, Amenajarea activitilor turistice;
Organizarea i promovarea de activiti n domeniul pescuitului sportiv

16

CAP 5 VIZIUNEA DEZVOLTARII COMUNEI

PROIECTE PROPUSE (INAINTATE SPRE FINANTARE SAU
DOAR PROPUNERI DE PROIECTE)
Titlul proiectului - Valoare totala a proiectului - Finantator Contributie proprie - Obiectivul proiectului
Reabilitarea infrastructurii stradale (pietruire, asfaltare strazi,
reabilitare si extindere trotuare) - s-a realizat SF urmeaza licitatia
pentru lucrari - Buget local + surse atrase - Reabilitatre completa a
infrastructurii stradale
Reabilitare termica a cladirilor institutiilor publice - SF-uri in
derulare
Modernizarea Pietei orasului Lehliu-Gara - Constructie piata inchisa
Infiintarea unui Telecentru in satul Buzoieni
Reabilitare si extindere cladire sediu primarie - SF in derulare
Realizarea pana in 2013 a primului Parc Industrial in Lehliu-Gara
Infiintarea unui Birou de Suport pentru I.M.M. - In cadrul proiectului
Economia bazata pe cunoastere - Consultanta pentru accesarea
fondurilor europene
Crearea unui parteneriat public privat pentru dezvoltarea sectorului
de servicii - Dezvoltarea sectorului
Reabilitarea si extinderea Scoala Generala Lehliu-Gara Extinderea spatiilor de scolarizare
Reabilitarea tuturor gradinitelor din orasul Lehliu-Gara - Reparatii
capitale
Extindere Casa de Cultura din orasul Lehliu-Gara (et. III)
Reabilitare si extindere Camin Cultural din satele Razvani si
Buzoieni
Infiintarea unui Centru comunitar de formare profesionala - Din PAPI
Dotari Casa de Cultura Lehliu-Gara, Camin Cultural sat Razvani
Amenajare peisagistica pentru spatiile si zonele verzi, crearea de
noi spatii verzi
Realizarea unor perdele forestiere pentru protectia campurilor a
cailor de comunicatie si a locuintelor din Lehliu-Gara, Razvani si
Buzoieni
Reabilitare si extindere retea distributie apa potabila in orasul
Lehliu-Gara HGR nr. 1521 - 25.10.2012 - poz. 12.7. (Ord.7/2006) - s-a
17

realizat proiectul, urmeaza lucrarile - Alimentarea cu apa a satului

Razvani si periurban Lehliu
Reabilitare si extindere retea de canalizare in orasul Lehliu-Gara
Infiintare sistem de alimentare cu gaze - SF in derulare - Alimentare
cu gaze naturale la agentii economici si populatie
Dotari IT si mobilier in administratia publica - Eficientizarea
activitatii in Primarie
Crearea unui punct de consultare publica si acces al cetatenilor la
informatii si interconectarea acestuia cu organizatiile si institutiile
publice si private - Proiect castigat urmeaza punerea sa in aplicare
Constituirea unui grup comun de lucru (autoritate publica - ONG-uri,
mediu de afaceri) pentru atragerea de finantari pentru proiectele de
dezvoltare a localitatii - Solutii pentru finantare
Rezultate preconizate (la ce vor conduce aciunile prevzute)
pietruire
strazi=44,35
km,
asfaltare
strazi=47,05
km,
trotuare=102,05 km, amenajare scurgere apa=91,9 km pana
31.12.2013
- transport de persoane cu 6 autobuze, 5 statii de asteptare
amenajate, un spatiu de garare si intretinere pana la 31.12.2013
- finalizarea reabilitarii termice pentru 18 blocuri si 8 cladiri ale
administratiei publice locale pana la 31.12.2007
- reamenajarea pietei existente in spatiu inchis, cu dotari la
standardele europene pana la finele anului 2013
- punerea la dispozitie a 50 ha teren pentru investitori
- 80% din agentii economici vor primi consiliere prin Punctul de
Acces Public la Informatii din Primarie ( a se vedea proiectul
castigat Economia
bazata pe Cunoastere)
- realizarea pana in noiembrie 2013 a Sistemului integrat de
gestiune a deseurilor, care va colecta selectiv deseuri in cantitate de
156 tone/an de la agenti economici si 8776,8 tone/an de la
gospodariile populatiei
- un numar de 2248 persoane vor beneficia de apa potabila si
canalizare pana la 31.12.2013
- vor beneficia de alimentare cu gaze naturale
- amenajare de noi spatii verzi in suprafata de
- inchiderea gropii de gunoi si securizarea acesteia pana in
2016
- reabilitare 100% scolile Lehliu, Razvani Buzoieni, gradinita
Razvani; finalizare extinderi pana la finele anului 2008
- reabilitare si extindere Casa de Cultura Lehliu-Gara, etapa I + II
pana la 01.06.2008 care va gazdiu un numar de 500 de tineri in
Centrul

18

-pentru tineret, in Clubul Pensionarilor un numar de 800 varstnici,

biblioteca va asigura accesul in conditii optime (inclusiv
informatizate) la
-aproximativ 14000 de volume, sala de spectacole cu instalatii
de sonorizare complet noi
- caminele culturale din Razvani si Buzoieni reabilitate vor
deservi un numar de 2000 de locuitori al finele lui 2013
- punctul de acces public la informatii va deservi un numar de
150 de agenti economici si 4500 de cetateni la 31.12.20013,
beneficiari ai achizitionarii de aplicatii informatice specifice
- un numar de 10 functionari din Primarie vor beneficia de
tehnica IT noua pana la 31.12.2007, inclusiv mobilier adecvat
- prin parteneriatul autoritate publica ONG-uri mediu de
afaceri se vor atrage fonduri europene pentru finantarea proiectelor
- peste 5400 de pacienti vor beneficia de conditii imbunatatite
de tratament in spitalul orasenesc, iar peste 15000 in ambulatoriul
de
specialitate
- un numar de 2810 lociutori din Buzoieni si Razvani vor
beneficia de serviciile medicilor de familie in cartierele de domiciliu
- un numar de 100 de persoane vor beneficia de serviciile
cantinei sociale, iar un numar de 20 de copii vor beneficia de
avantajele centrului de zi
- un numar de 3559 de enoriasi vor beneficia de serviciile
religioase ale noii biserici in urmatorii 5 ani, iar peste 2200 de
enoriasi din Razvani vor
-beneficia de servicii in conditii mai bune
- 220 de copii din Razvani si 55 din Buzoieni se vor bucura de
locuri de joaca
- un numar de 4500 de locuitori sunt potentiali beneficiari ai
zonei de agrement
- 230 de elevi din Razvani isi vor desfasura orele de educatie
fizica in conditii optime in sala de tip gimnastica
- echipele de fotbal juniori si seniori vor beneficia de conditii
optime de antrenament si competitii
- 40 de someri vor fi instruiti pe an prin intermediul PAPI
(economia bazata pe cunoastere)
Oportunitati de investitii
- in sfera serviciilor deficitare ( servicii IT+desfacere tehnica si
componente, autorizari RAR, curatatorie chimica etc)
- industria alimentara (morarit, panificatie)
RESURSE (care vor fi sursele de finanare: proprii, judetene, atrase,
identificare surse si sume prognozate de alocare)

19

#
CONCLUZII
O astfel de strategie ar veni in intampinarea principalelor problem, mai exact slaba
dezvoltare a infrastructurii de comunicatie si in special a infrastructurii tehnico-edilitare, si
totodata ar oferi potentialilor investitori posibilitati de acces in zona si conditiile necesare
desfasurarii activitatilor economice.
Infrastructura nu rezolva insa problema depopularii si a lipsei locurilor de munca. O
solutie in acest sens se regaseste in atragerea investitorilor in sectoare ca industria
alimentara, agricultura ecologica, cu un accent asupra legumiculturii si cresterii taurinelor.
O dezvoltare sustinuta a economiei locale contribuie implicit la mobilizarea comunitatii.
Orice tentativa de mobilizare a populatiei esueaza in lipsa unei sustineri, iar aceasta din
urma nu poate fi realizata decat in conditiile unei stabilitati economice.
Atragerea investitorilor prin masuri de natura fiscala ar putea fi o solutie viabila in
vederea ocuparii fortei de munca si in ceea ce priveste cresterea numarului de locuri de
munca specializate. Abordarea unei astfel de strategii este insa riscanta, in conditiile unei
stari precare a infrastructurii. Infrastructura slab dezvoltata se constituie ca factor
inhibator pentru orice tip de activitate, indiferent de alte beneficii acordate potentialilor
investitori.
O abordare multilaterala a dezvoltarii comunei consta in realizarea unor investitii atat in
infrastructura cat si in imbunatatirea economiei locale, precum si la nivelul mobilizarii
comunitatii. Aceasta strategie este ideala pentru dezvoltare, insa trebuie stabilite unele
prioritati in functie de particularitatile comunei si diagnoza situatiei acesteia.
Incurajarea initiativelor de natura economica urmeaza indeaproape imbunatatirea
infrastructurii in ceea ce priveste dezvoltarea de ansamblu. Ca directie de dezvoltare locala
se au in vedere dezvoltarea sectorului de morarit, panificatie si industrie alimentara si de
prelucrare a legumelor , prelucrarea laptelui si valorificarea produselor animaliere si
dezvoltarea fermelor de crestere si ingrasare a tineretului taurin.
Ca strategie de dezvoltare a economiei locale se impune incurajarea agriculturii
ecologice, a legumiculturii, pomiculturii, cu prelucrarea produselor obtinute .
20

Cu toate ca sunt considerate foarte importante, anumite proiecte pot sa nu fie atat de
importante pentru dezvoltarea orasului, alegerea lor fiind influentata de alti factori, externi
sau sa apartina unei gandiri mai putin strategice si mai mult axata pe o imbunatatire
imediata a situatiei locale.
O dezvoltare unilaterala a orasului nu ofera conditii de stabilitate economica, de aceea
sunt absolut necesare investitii atat in ceea ce priveste activitatile agricole cat si pentru
incurajarea initiativelor din domeniul agroturistic .

BIBLIOGRAFIE

1. FISA LOCALITATI
2. MONOGRAFIA
3. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL
COMUNEI, IN PERIOADA 2011/2014
4. EXECUTIA BUGETARA, PERIOADA 2011/2014
5. Cristescu. V, Les Stations prehestoriques du lac Boianu, Dacia, II 1985, pp.
245-276, Apud Comsa Eugen ,Sapaturile de salvare de la Bogata si Boian.
Materiale si cercetari arheologice, Buc, 1958

6. Arhivele nationale, dosar nr 302, din 1888 al Ministrului de justitie pp 77-123

7. Harta Stolnicului Cantacuzino, Biblioteca Academiei Romane, cabinet de harti.

21