RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI DE MEDIU PRIVIND INVESTITIA FERMA DE PUI GALESU

Beneficiar:S.C. FERMA DE PUI GALESU SRL Elaborator :Elena Chircu

Introducere
Scopul prezentei documentatii este de a identifica, evalua si prezenta impactul potential al infiintarii unei ferme de pui amplasata in comuna Poarta Alba , jud. Constanta. Prezentul studiu a fost elaborat in conformitate cu prevederile OM 135/2010 si tinand seama de legislatia nationala in vigoare, mai cu seama de prevederile si principiile Legii Mediului 256/2006 republicata, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/1996 precum si de normele si regulamentele europene in domeniu. De asemenea s-au mai avut in vedere: - Legea Nr. 426/2001 privind regimul deseurilor; - Hotararea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private; - Legea a securitatii si sanatatii in munca Nr. 319/2006; - H.G. nr.188/2002 norme privind descarcarea in mediu acvatic a apelor uzate; -H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului - Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 reglementari privind evaluarea poluarii mediului; - Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind conditile tehnice pentru protectia atmosferei.

La realizarea prezentului raport s-a mai tinut cont de urmatoarele reglementari: - Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; - Manualul EIA; - Ghid metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Orice proiect, plan sau program, produce pe langa efectele directe (pentru care a fost conceput) si o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate in scopul conformarii cu reglementarile pe linie de protectie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionarii tuturor efectelor determinate raspunde si unor principii ce stau la baza legislatiei de protectie a mediului: - initierea din timp a unor masuri care sa reduca sau sa elimine efecte nedorite; - evaluarea obiectiva a tuturor alternativelor si posibilitatilor privind alegerea tehnologiei optime; - necesitatea implicarii factorilor institutionali responsabili in procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidentierea efectelor negative, dar si a celor pozitive, ca urmare a unei activitati proiectate sau a uneia in desfasurare (in cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacitatilor existente) asupra mediului. Studiul de impact asupra mediului incearca sa anticipeze efectul proiectului si a activitatilor legate de acesta, tinand cont de spectrul conditiilor fie ele
3

variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de mediu contine analize tehnice prin care se ofera informatii asupra cauzelor si efectelor induse de proiect, a consecintelor cumulate ale acestora, insumate cu impactul cauzat de activitati anterioare si prezente, formuland ipoteze si asupra unor dezvoltari viitoare, in scopul unei cuantificari cat mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu de pe amplasamentul studiat. Scopul elaborarii Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obtinerea de catre beneficiar a Acordului de Mediu pentru propunerea de proiect vizand infiintarea unei ferme de pui in comuna Poarta Alba, jud. Constanta. 1. INFORMATII GENERALE 1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL Denumirea proiectului FERMA PENTRU CRESTEREA PUILOR DE CARNE GALESU-POARTA ALBA proiect apartinanad firmei S.C. FERMA DE PUI GALESU SRL. Investitia consta in construirea unei ferme pentru cresterea in sistem intensiv a puilor de carne. Conformitatea cu standardele comunitare privind bunastarea animalelor va fi asigurata prin adoptarea sistemului de crestere la sol a puilor , cu respectarea densitatii optime atat pe asternut , cat si la sursele de adapare si hranire. Crestera valorii economice a terenului si crearea unor noi locuri de munca sunt alte obiective pe care si le propune titularul investitiei. Economisirea energiei electrice si termice prin utilizarea surselor alternative de energie este un alt obiectiv al investitiei.
4

Titularul de proiect Titular SC FERMA DE PUI GALESU SRL Numar de Ordine in Registrul Comertului:J13/574/2011 Adresa titularului Reprezentant legal Murfatlar ,str. A.I. Cuza ,nr.22 , jud. Constanta DANCIU TICU

Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului Lucrarea a fost intocmita de ing Elena Chircu , tel. 0740 148088, avand nr. de inregistrare 66/2009 in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI. 1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul Infiintare ferma pui de carne , proiect ce va fi finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. Amplasament Investitia va fi amplasata in sat Galesu , com . Poarta Alba, judetul Constanta , parcela NP 738 , lot 19.20.21.

Bilant teritorial existent si propus: Suprafata terenului = 9100 mp Suprafata construita existenta = 0 Suprafata construita propusa = 2558 mp Suprafata desfasurata propusa = 2558 mp P.O.T. existent = 0 % C.U.T. existent = 0 P.O.T. propus = 28,1 % C.U.T. propus = 0,28 Terenul are urmatoarele vecinatati: -la Nord: lot 18 -la Est: NDS 728 -la Sud: lot 22 -la Vest: drum proiectat Descrierea investitiei Sistemul intensiv reprezinta cea mai moderna forma de crestere si exploatare a pasarilor , in care , pe baza mecanizarii complexe si aplicarii celor mai bune metode de alimentatie ,ingrijire ,selectie si un consum minim de furaje si munca , se obtine o productivitate foarte mare. Puii sunt crescuti de la 1-42 zile , greutatea la sacrificare fiind cuprinsa intre 2,2-2,4 kg.

Un ciclu complet se compune din 42 zile de crestere si 14 zile vid sanitar , ceea ce inseamna ca intr-un an se pot derula 6-7 cicluri de crestere.

In conformitate cu cerintele europene de bunastare a animalelor , puii sunt crescuti la sol , pe asternut de paie .Asternutul este elementul de baza , calitatea lui conditionand calitatea atmosferei interioare. Acesta este pregatit cu cateva zile inainte de popularea halelor. Inaintea popularii cu 48 de ore ,adapostul va fi incalzit la 22-24 grd.C. In adaposturi sunt adusi pui de o zi ,iar temperature si umiditatea trebuie sa corespunda cu cele indicate de ghidurile de exploatare a puilor de carne. Puii de o zi trebuie sa fie descarcati din masinile de transport ,pe cat posibil , pe intuneric , iar intensitatea luminii din adaposturi trebuie verificata. Cresterea puilor de la 1-42 de zile necesita urmatoarele conditii de climat in adaposturi : -umiditate relativa : 55-70% -curenti de aer :0,1-0,3 m/s -luminozitate : 7-40 Lx -CO2: sub 0,3% -NH3: sub 15 ppm -H2S: absent. Hranirea puilor se face diferentiat ,pe categorii de varsta: -furajarea cu nutret starter ,de la 1-20 zile -furajarea cu nutret de crestere ,de la 21-33 zile
7

-furajarea cu nutret de finisare,de la 33-42 zile Furajarea puilor se face la discretie.Consumul de furaj , pe perioade de dezvoltare ,este urmatorul: -1-7 zile: 0,100 kg furaj/pui -8-14 zile :0,250 kg furaj/pui -15-21 zile:0,400 kg furaj/pui -22-28 zile: 0,600 kg furaj/pui -29-42 zile: 0,850 kg furaj/pui Un element esential in cresterea si exploatarea puilor de carne este apa. In primele zece zile de viata , puii consuma in fiecare zi o cantitate de apa mai mare decat greutatea lor corporala, iar ca medie pe un ciclu de productie , pentru fiecare kilogram de furaj ,un pui consuma 1,8 litri apa . Ventilatia conditioneaza in mod hotarator cresterea puilor . Admisia aerului proaspat se realizeaza prin orificii dispuse astfel incat admisia-evacuarea sa functioneze fara a produce curenti. In conformitate cu Directiva CE 2007/43/CE, exploatatiile cu sistem de crestere intensiv trebuie sa respecte o densitate maxima de 33 kg/mp, aceasta putand fi majorata pana la 42 kg/mp daca sunt indeplinite cerintele Directivei. In aceste conditii, densitatea luata in calcul pentru investitia ce face obiectul prezentului studiu va fi de 17 pui/mp, rezultand o capacitate totala de cca 19.000 pui/hala. Pentru ca activitatea fermei sa se desfasoare in conditii normale, este necesara asigurarea unui anumit grad de independenta energetica a fermei ,
8

motiv pentru care se va achizitiona un grup electrogen care va furniza energia electrica necesara in situatii de intrerupere accidentala a alimentarii cu energie electrica. Un hidrofor va fi montat pentru pomparea apei de la sursa la reteaua de distributie si bazinul tampon. Pentru economisirea energiei electrice se vor monta panouri solare la cladirile anexa si o centrala termica pe baza de peleti obtinuti din material vegetal ,pentru incalzirea halelor. Pentru protejarea mediului ,apa uzata rezultata va fi tratata printr-o statie de epurare a apelor uzate ,iar apele rezultate vor fi colectate intr-un bazin vidanjabil. Investitia va consta , in principal , din: Hale adapost pentru pui Vor fi construite 2 hale cu dimensiunile de 85m x 14 m (suprafata construita de 1190 mp), din care 3,5 m x 14 m (49 mp) reprezinta camera tehnica. Habitatul puilor va fi de 81,5 m x 14 m (suprafata construita 1141 mp, suprafata utila de 1105 mp) . Pentru conformarea la directivele europene , halele adpost vor fi dotate cu utilaje tehnologice moderne ( sistem de adapare ,hranire , climatizare , ventilatie ) care vor asigura un control al poluarii ,cu emisii minime de gaze sau alt tip de substante poluante. Spatii anexa pentru personal Suprafata construita va fi de 150 mp ,iar compartimentarea se va face tinand cont de urmatoarele functiuni:hol de acces ,birou sef ferma, birou medic veterinar , camera de filtru , vestiare ,grupuri sanitare.
9

Platforma deseuri Va avea o suprafata de 100 mp , va fi betonata si acoperita. Imprejmuire ferma Se va realiza pe o lungime de cca 400 ml din plasa metalica montata pe fundatie de beton si sustinuta de stalpi metalici. Aleile de acces La intrarea in ferma se vor face amenajarile necesare amplasarii filtrului sanitar constand din executia ,pe toata latimea aleii de acces ,a unei adancituri cu adancimea maxima de 30 cm,panta cuvei fiind astfel calculate incat sa permita traversarea in conditii de siguranta a filtrului , de catre mijloacele de transport. Caile de acces vor fi: -aleea principala- de la poarta fermei catre cele 2 adaposturi; -alei secundare de acces din aleea principala catre sediul administrativ , buncarele de furaj , platforma de depozitare a gunoiului de grajd , statia de epurare ,gospodaria de apa. Cele doua hale vor fi dotate cu utilaje care sa asigure conditiile de hranire , adapare, ventilatie ,climatizare normale pentru buna dezvoltare a puilor. Caracteristicile tehnice ale utilajelor ce vor fi folosite sunt: -siloz furaje-realizat din tabla galvanizata ,va avea o capacitate de stocare pentru 4-8 zile ,respectiv, cca 12 t. -sistemul de hranire- un transportor spiralat de furaje va asigura aducerea hranei din siloz in hala. Sistemul este actionat automat cand hranitorile sunt goale.
10

Pentru respectarea normelor , sistemul de hranire se va dispune pe 3 linii, fiecare cu cate 109 hranitori/linie. -sistemul de control al furajului- se compune din 4 celule de cantarire si un soft pentru controlul furajarii. -sistemul de adapare-format din cate 4 linii pe hala ; numarul total de picuratori in hala fiind de 1584.Sistemul va fi prevazut cu tablou pentru controlul apei ,cu filtru. -sistemul de ventilatie- se vor monta cate 5 ventilatoare in fiecare hala,actionate automat prin intermediul unui sistem de control al procesului de incalzire-racire.Capacitatea de ventilatie necesara pentru dimensiunile halei este de 220 000 m3/h.Sistemul de admisie a aerului va fi prevazut cu control automat. -sistemul de incalzire- se vor utiliza panouri termice amplasate pe peretii halelor.Aceste panouri vor fi incalzite de catre agentul termic . Pentru producerea agentului termic se va utiliza un sistem mixt ,ce va utiliza atat GPL , cat si peleti din material vegetale. -sistemul de iluminat-va fi dispus pe doua linii , fiecare cu cate 30 becuri. -sistemul de alarmare- in fiecare hala va fi instalata o unitate de comunicare de tip AG Box ,cu rolul de a sesiza orice avarie a sistemelor ce asigura conditiile de viata pentru pui. In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje moderne ce vor asigura hranirea, adaparea, si microclimatul necesar cresterii puilor de carne. Ele formeaza un flux continuu, care incepe cu dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul necesar in orice anotimp si se

11

incheie cu eliminarea patului epuizat si a dejectiilor si transportul lor la platforma de depozitare temporara.

1.3 DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE Reglementari regim de construire: - Aliniament si regim de aliniere se respecta conditiile de amplasare dispuse in certificatul de urbanism. - Regim de inaltime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei. - Indicatorii principali POT, CUT se incadreaza in regulamentul impus in PUG. - Destinatia terenului conform certificatului de urbanism nr. 28/2011, terenul situat in extravilanul comunei Poarta Alba ,incadrat in categoria de folosinta :neproductiv a fost concesionat firmei S.C. FERMA DE PUI GALESU ,asa cum reiase din contractele de concesiune nr.2286/2011 si 2288/2011. SISTEMUL CONSTRUCTIV Pentru halele de productie: - Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri prefabricate sandwich,alcatuite dintr-un suport extern si altul intern de tabla cutata din otel ,zincata si vopsita ,in interiorul carora se afla un strat izolant de poliuretan . - Fundatii: - beton armat - Acoperis si invelitoare: -panouri prefabricate din tabla cutata la interior/exterior cu spuma poliuretanica intre cele doua straturi. - Tamplarie: metalica + P.V.C.
12

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Pentru cladirile anexa : Cladirea va fi construita pe sistemul de casa canadiana cu pereti din lemn pe fundatie de beton. - Fundatii: - beton armat - Pereti exteriori: - panouri tip sandwich montate pe dulapi verticali de lemn - Pereti interiori: - gips carton - Acoperis si invelitoare: - tabla tip Lindab - Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin - Tamplarie: P.V.C. Pentru platform de depozitare deseuri: Pardoseala platformei va fi din beton armat ,cu piatra sparta compactata. Inchiderile laterale ,sistemul de acoperire si inchiderile se vor executa din panouri metalice ,pe o structura mixta din metal si beton. - Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIEI Alimentarea cu apa se va face din reteaua de alimentare cu apa a comunei. Rezervorul tampon ,cu o forma sferica ,va avea o capacitate cuprinsa intre 50-100 mc .
13

Hidrantii pentru stingerea incendiilor ce vor fi montati atat in halele-adapost, cat si in exterior ,se vor alimenta din acest rezervor. Apele uzate vor fi drenate catre statia de epurare proprie ,de unde vor fi trimise intr-un bazin vidanjabil. Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua de medie tensiune existenta in zona amplasamentului .Va fi construit un post de transformare la sol cu o putere nominala de 100 kVA.Puterea instalata pentru fiecare hala va fi de 34 200 kW, iar pentru sediul administrative de 25 600 kW. Sistemul de incalzire al halelor va fi alimentat de o centrala termica ce va utiliza surse alternative de energie , respectiv peleti. Incalzirea sediului administrativ va fi asigurata cu panouri solare. Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor legislative sanitar veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de carne. SIGURANTA IN EXPLOATARE Prin proiect sunt luate toate masurile necesare pentru asigurarea sigurantei in exploatare a unei ferme de crestere a puilor. Au fost respectate prevederile standardelor si normativelor romanesti, precum si practica de proiectare referitoare la toate elementele de risc: inaltimi libere, inaltimi trepte (STAS 2965-87), impiedicarea alunecarii pe pardoseli, gabarite de circulatii. S-a avut in vedere izolarea termica a conductelor de incalzire, legarea la pamant a echipamentelor electrice si prevederea contactului la nul la toate bransarile aparatelor electrice.

14

Materialele, elementele de constructii si echipamentele folosite vor respecta parametrii calitativi impusi de standardele si normele romanesti in vigoare, iar in cazul procurarii acestor elemente din import, trebuie sa existe , conform legii 10/1995,agremente tehnice corespunzatoare cu performantele solicitate in caietele de sarcini si mentionate in specificatiile tehnice. Nu s-a prevazut adapost ALA nefiind necesare la constructiile agrozootehnice fara subsol conform H.G. nr.560/2005, modificata si completata de H.G 37/2006, privind stabilirea categoriilor de constuctii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie civila si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda. ORGANIZARE DE SANTIER Organizarea de santier se va face in sistemul fluxuri in lant - desfasurarea fluxurilor tehnologice fiind urmatoarea: - lucrari de imprejmuire - lucrari de infrastructura - lucrari de suprastructura - lucrari de inchidere si compartimentare - lucrari de tamplarie si finisaje - lucrari de amenajare exterioara. Intreaga organizare de santier se va desfasura pe parcela, nefiind necesare alte suprafete de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

15

DESCRIEREA ETAPELOR DE DEMONTARE/DEZAFECTARE/ INCHIDERE/POSTINCHIDERE Pentru demolarea si dezafectarea halelor populate cu pasari trebuiesc parcurse urmatoarele etape: a) Dezafectarea utilajelor; b) Demolarea constructiilor; c) Dezafectare retele de conducte tehnologice; d) Dezafectare / dezmembrare agregate; e) Dezafectare instalatii electrice si de automatizare; f) Aducerea terenului la starea initiala a) Demolarea constructiilor - Intreruperea retelelor de alimentare cu energie electrica, apa potabila si a retelei de canalizare. - demontarea si evacuarea elementelor aferente retelelor de alimentare cu energie electrica, apa potabila si canalizare. - inspectarea partilor de constructie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase si marcarea lor cu placi avertizoare in vederea interzicerii accesului personalului muncitor. - demontarea elementelor de constructie in ordine: tamplaria, invelitoarea de la acoperis, grinzile secundare longitudinale si transversale si cadrele de beton armat. Demolarea trebuie inceputa de la invelitoare, respectandu-se cu strictete normele de protectie a muncii referitoare la lucrul la inaltime (centura de siguranta legata de elementele sigure).
16

Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii in vederea eliminarii/ valorificarii acestora. b) Dezafectarea utilajelor Se va face dupa un program si o tehnologie specifica, ce cuprinde: - verificarea si avizarea desfacerii legaturilor conductelor. - demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor. c) Dezmembrare retele de conducte tehnologice Dezmembrarea retelelor de conducte tehnologice presupune abordarea problemei sub urmatoarele aspecte: - identificarea conductelor conform schemei tehnologice, in functie de fluidul vehiculat. - stabilirea conditiilor de lucru in vederea dezmembrarii. - pregatirea retelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare. - dezmembrarea propriu-zisa. - sortarea elementelor de conducta. - sortarea armaturilor. - evaluarea gradului de uzura pentru conducte, fitinguri, etc.

d) Dezafectare/dezmembrare agregate Dezafectarea agregatelor se va face dupa un program si o tehnologie specifica, ce cuprinde:

17

- izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea si asigurarea impotriva prezentei accidentale de produse periculoase. - transportarea in sectiile specializate pentru inspectare din punct de vedere electric si mecanic. - in functie de gradul de uzura constatat, echipa de inspectie va hotari destinatia agregatului , respectiv: A. Vanzare prin licitatie sau reutilizare in alta instalatie. B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor. Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate intr-un proces - verbal de constatare. e) Dezafectarea instalatiilor electrice si de automatizare Dezafectarea instalatiilor electrice si de automatizare presupune ca prima masura scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activitati va fi, in mod obligatoriu, schema electrica si de automatizare a instalatiei respective. Conform schemei, consumatorii sunt grupati in: - instalatie de iluminat. - instalatie de forta. - instalatie de automatizare. f) Aducerea terenului la starea initiala Se recolteaza probe de sol si subsol din incinta dezafectata si din amonte de aceasta, se analizeaza si se compara rezultatele obtinute cu valorile de referinta (la punerea in functiune a obiectivului).
18

In cazul contaminarii solului si subsolului se fac lucrari de decontaminare functie de poluantul depistat. 1.4 Durata etapei de functionare : Instalatia nu are o perioada limitata de functionare. 1.5 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei vezi tabelul Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
PRODUCTIE Denumirea Pui de carne Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumirea Cantitatea Furnizor anuala estimata Apa 5848-9473 mc RAJA Energie 10 000kWh Enel electrica Peleti

Cantitatea anuala estimata 247 000

1.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice - vezi tabelul
Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic Furaje Antibiotice +vaccinuri Vitamine Substante dezinfectante *) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea 5100 t 100 000 doze N N N P Cantitatea anuala utilizata Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice*) Categorie-Periculoase/ Nepericuloase(P/N) Periculozitate**) Fraze de risc*)

19

Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Tipul polurii Sursa de poluare Nr. surse de Poluare Maxima permis (limita maxim admis pentru om i pentru mediu) continuu discontinuu zgomot 10 ventilatoare Transport auto: aprovizionare (pui de-o zi), ncrcare pui la depopulare hale, transport furaje, dejectii 65,0 dB(A) Poluarea de fond n zona obiectivului nu poate depi limita maxim admis Poluare de fond

Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Bioaerosolii sunt importanti prin rolul pe care il au in imprastierea bolilor. Tipul de hrana si tehnicile de hranire pot influenta concentratia si emisiile de bioaerosoli. Hranirea in sistem de hrana lichida amestecata sau adaugarea de grasimi in cazul sistemului uscat de hranire pot reduce producerea prafului.

20

Hrana amestecata este mai buna cand este combinata cu uleiuri si aditivi de omogenizare. Sunt de dorit instalatiile de hranire lichida. Sistemul de hranire uscata poate fi implementat numai pe baza de hranire cu laturi/laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi ridicata prin recoltare si depozitare uscata. Aceasta va inlatura contaminarea microbiana si fungica. Curatarea regulata a echipamentelor si a halelor va impiedica depunerile de praf. Acest regim este asigurat prin sistemul totul plin totul gol, urmat de o curatare si o dezinfectare atenta. 1.8 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Titularul proiectului nu a facut precizari cu privire la alte alternative studiate cu privire la locatie. Agricultura, productia de hrana si utilizarea populatiei din zona rurala sunt probleme de interes si importanta. Organizatii de toate tipurile sunt tot mai interesate pentru a realiza si demonstra indeplinirea unor strategii de mediu viabile. Toate activitatile organizationale, produsele si serviciile care afecteaza mediul interactioneaza si sunt legate de sanatatea si siguranta atat a fermierilor cat si a animalelor si a tuturor sistemelor de management al calitatii operationale din ferma. Pe scurt, un bun management al fermei inseamna a tinde spre o performanta solida in ceea ce priveste mediul, care s-a dovedit a fi strans legat de o productivitate crescuta a animalelor. Cheia pentru o buna practica este de a lua in considerare activitatile de la fermele de pasari ,care pot afecta mediul , si modul in care se intreprind demersurile pentru a evita sau minimiza emisiile sau impactul prin
21

selectarea celei mai bune combinatii de tehnici si oportunitati pentru fiecare locatie. Scopul este de a introduce ferm consideratiile legate de mediu in procesul de luare a deciziilor. O afacere care demonstreaza o buna practica va lua in considerare probleme cum ar fi educatia si calificarea, planificarea adecvata a activitatii, monitorizarea, reparatiile si intretinerea, planificarea urgentelor si managementul. Managerii trebuie sa fie capabili sa furnizeze dovezi ca sistemul este in stare sa tina cont de aceste probleme, multe dintre acestea sunt regasite in ,asa-numitele, Coduri de buna practica dezvoltate de cateva state membre ale comunitatii europene. Fiecare dintre activitatile variate care formeaza managementul de ferma pot sa contribuie potential la o realizare globala a unei bune performante in ceea ce priveste mediul. Este deci important ca proiectul sa se realizeze dupa studierea si analiza: * locatiei si aspectelor spatiale * sunt identificate si implementate educatia si calificarea * activitatile sunt planificate adecvat * sunt monitorizate intrarile si deseurile * sunt stabilite procedurile de urgenta * este implementat un program de reparatii si intretinere. Managerul si personalul trebuie sa analizeze si evalueze regulat aceste activitati astfel ca orice dezvoltare si ameliorari viitoare sa poata fi identificate si implementate. O apreciere a tehnicilor alternative, noi sau in curs de aparitie ar fi benefica in acest stadiu.

22

Aspectele legate de alegerea locatiei si spatiu sunt importante,deoarece deseori impactul de mediu al fermei este partial datorat unei dispuneri spatiale nefavorabile a activitatilor pe locatia fermei. Aceasta poate conduce la transport si activitati aditionale care nu sunt necesare, si la emisii in vecinatatea ariilor sensibile. Un management de ferma eficient poate compensa aceasta pe o scara limitata, dar este imbunatatita situatia daca se da atentie planificarii spatiale a activitatilor din ferma. 1.9 Informatii despre utilizarea curenta a terenului,infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale,arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protective sanitara etc. Prin localizarea obiectivului, acesta nu afecteaza valori naturale, istorice, culturale,arheologice. In intelesul Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national ,Sectiunea a III a zone protejate, prin zone protejate se inteleg zonele naturale sau construite, delimitate geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. Legea evidentiaza zonele naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national, care necesita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori. Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si gruparea geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate de interes national sunt prevazute in anexa nr. I din lege. Zona studiata nu este inclusa in aceasta anexa. In zona analizata nu sunt declarate arii de protectie speciala avifaunistica sau situri de importanta comunitara in cadrul retelei Natura 2000 .
23

1.10. Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificare/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Prin reglementarile Documentatiei de urbanism nr. 2158/1999, faza PUG , aprobata prin Hotararea Consiliului Local Poarta Alba cu nr. 46/2000 ,se certifica faptul ca terenul in discutie este situate in extravilanul comunei Poarta Alba si este incadrat in categoria : neproductiv.

2 . PROCESE TEHNOLOGICE Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie in halele de productie , se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire si ventilatie, in ladite speciale. Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi. Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere, se introduc in halele de crestere, la varsta de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe compartimente, hale, respectand densitatile. Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea poate creste, iar dezvoltarea lor va avea de suferit. In aglomerari mari de pui pot aparea aberatii si pervertiri ale gustului (canibalismul), care o data aparute sunt greu de combatut, putand genera pierderi economice, uneori foarte mari. In cadrul Fermei de pasari Galesu, pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere.

24

Patul de crestere este constituit din paie si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a pasarilor. Pardoseala halelor de crestere a pasarilor este realizata din beton. Evacuarea patului de crestere (pat in care sunt inglobate dejectii si resturi de furaj)se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade de crestere. Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede. Pentru ca hranirea sa se faca in conditii optime, trebuie asigurat fondul de furaje necesar. Retetele de furajare, care se vor fabrica in functie de varsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, sroturi proteice , premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Pe parcursul creterii, puiul va primi urmtoarele reete de furaj : a. demaraj furaj ce se da puilor in prima perioada de cretere si care constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a ntregii perioade ; b. cretere furaj ce se da puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60% din cantitatea de furajare a ntregii perioade; c. finisare furaj ce se da puilor in ultima parte a ciclului de cretere si ngrare si reprezint 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respective 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la livrare, se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este format din paie foarte curate, in cantitate si grosime
25

variabila, in functie de anotimp. Astfel, vara grosimea asternutului este de 7 cm iar in timpul iernii este de 10 cm. Furajarea se face la discretie, in tavite, norma fiind de o tavita sau un cofraj dublu la 100 de pui , in prima saptamana. Administrarea furajului se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Incepand cu a doua saptamana se trece la furajarea cu utilaj specific cresterii la sol, la discretie. Inaltimea tavitelor de furajare este in functie de varsta si ritmul de crestere, raportandu-se la nivelul umarului puiului. Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent apa proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18 20 grade, in primele 5 zile. Distanta maxima pe care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m. Cantitatea de apa necesara puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decat cantitatea de nutreturi consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un coeficient de 1,2 1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca temperatura mediului creste la 28 30 grd C, consumul de apa creste, la de doua ori volumul nutreturilor concentrate consumate. Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate bune in cresterea puilor broiler. In urma dotarii cu cele mai moderne utilaje a halelor de crestere a puilor de carne, se va achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor

26

alimenta tavitele hranitoarelor automat , pe masura ce cantitatea de furaje din tavile de furajare scade. In ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare care sunt puse in functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in lungul halei. Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa un picurator la maxim 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita. In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in lungul tubului de transport furaje. La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor, resturile de furaje ramase, cat si dejectiile (asternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor. Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca. 6 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi . Dupa depozitarea temporara, dejectiile se vor administra ca ingrasamant natural pe terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de manage ment al reziduurilor organice provenite din zootehnie.

27

Microclimat Se recomanda pentru ventilatie, in functie de temperatura exterioara si varsta puilor de carne, valorile din tabelul urmator :
Metri cubi / ora / pasare Tempera tura exterioara ( grd. C) 35 20 10 0 -10 -20 2 1,4 0,8 0,6 0,1 0,1 4 3 2 1 0,8 0,6 7-10 5-6 4 2-3 1,2 0,9 Saptamana1 Saptamana 3 Saptamana 6

a. Temperaturi optime admise in halele de crestere a puilor la sol Temperatura are un rol foarte important in procesul de crestere si dezvoltare. Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceasta proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de viata, iar dupa 10 zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura. In halele de pui, asigurarea confortului termic are o importanta decisiva, pentru cresterea si dezvoltarea acestora, de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii halelor cu pui de o zi se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se temperature necesara puilor in varsta de la 1 la 10 zile.

28

Tot cu 8 de ore inainte de populare, se umple cu apa sistemul de adapare, pentru ca apa sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor. Temperaturile optime in halele de cresterea puilor la sol sunt : - pui 1-10 zile :vara : 28-32 grd C iarna : 30- 34 grd C - pui 11-20 zile: vara : 23-25 grd.C iarna : 26- 24 grd.C - pui 21-30 zile :vara : 22- 24 grd. C iarna : 20- 18 grd. C - peste 30 zile: vara : 22-26 grd C iarna : 20-21 grd C In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui, in perioada de crestere.
Varsta Ziua 1-2 Ziua 3-4 Ziua 5-7 Ziua 7-8 Temperatura (grd. C) 33-34 30-31 29-30 28-29 Saptamana 2 Saptamana 3 Saptamana 4 Saptamana 5 Saptamana 6 Varsta Temperatura (grd.C) 27 - 28 25-27 22-24 20-22 18-20

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura este prea scazuta acestia se vor inghesui sub sursa de caldura.

29

Daca temperatura este prea ridicata se vor raspandi spre pereti . Daca exista curenti de aer puii se vor grupa in zona opusa formarii curentilor. Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc pe toata suprafata compartimentului. b. Umiditatea relativa optima admisa la halele de cresterea puilor la sol Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60 80 %. Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta si invers. Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi conform tabelului de mai jos :
Varsta (zile) 1 2 3 4 5 6 7 8 80% 33 32 31 30 30 29 29 28 70% 33 32 31 30 30 29 29 29 Temperatura(grd.C)/Umiditate 60% 33 32 31 30 30 29 29 29 50% 33 32 31 30 30 29 29 31 40% 35 34 33 32 32 31 31 31 30% 36 35 35 34 34 33 33 33

30

c . Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de cresterea puilor la sol In prima saptamana nu se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie naturala clapetele ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni ventilatoarele care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele dar se va regla viteza curentilor de aer. Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreze strict in limitele optime. La temperaturi scazute, nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2 0,3 m/s. Viteza curentilor de aer, trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale si cu varsta puilor. Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si temperatura adapostului este : - pui 1-10 zile la o temperatura de 28-30 grd. C ; v= 0,05 0,1m/sec ; - pui 10- 20 zile la o temperatura de 23 270 C; v= 0,1 0,2 m/sec ; - pui 20 42 zile la o temperatura de 21-23 0 C ; v= 0,2 0,5m/sec ; Pentru dimensionarea ventilaiei maxime s-a luat in calcul 6,5 cmp suprafaa de admisie pentru fiecare 0,113 cm3 / min aer evacuat.

31

d. degajari de gaze nocive in halele de crestere a puilor la sol Gazele nocive sunt emanatii gazoase care provin din degradarea organica a dejectiilor si ca rezultat al proceselor fiziologice ale pasarilor . In halele de pui de gaina se admit urmatoarele concentratii maxime de gaze nocive: - amoniac ; 0,0025 % ; - hidrogen sulfurat : 0,004 % ; - bioxid de carbon 0,5 0,6 % ; - metan 5 % Ventilatia este principala operatiune prin care se pot regla, in limitele optime admise, gazele nocive, curentii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. Ventilatia realizata in halele de pasari este o ventilatie mixta; mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si evacuarii aerului in hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la nivelul partii superioare a peretilor. e . iluminatul In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze usor sursa de hranire si adapare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina
32

- saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina. Depopulare Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare, sunt livrati catre un abator de pasari, la terti. Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre abator. Incarcarea puilor in mijloacele de transport se face manual, respectand conditiile tehnice de manipulare. Curatirea mecanica Operatia de evacuare a asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator prin usile special practicate. Acest asternut este incarcat in mijloace de transport si depozitat la platforma de depozitare deseuri. Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub presiune. Apa uzata rezultata din spalare este dirijata ,prin sistemul de canalizare interior ,la statia de epurare ,apoi in bazinul betonat vidanjabil. Igienizare Fazele tehnologice de igienizare sunt: -spalat; -dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare; -limpezit, retusat; -uscare hala; -dezinfectie pardoseala, pereti;
33

-varuit; -incalzit hala; -introdus asternutul in sala; -dezinfectie asternut, pereti; -dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori ; -dezinfectie exterior hala; Pregatirea pentru populare Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza : - asigurarea sistemului de incalzire a halelor, dupa care are loc incalzirea halei in trepte de temperatura, in asa fel incat, in momentul popularii, sa se asigure temperatura tehnologica necesara. - Punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut trebuie sa aiba temperatura tehnologic necesara, apropiata de cea a adapostului. - Verificarea asternutului format din paie foarte curate si rumegus de lemn, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp astfel ca vara grosimea asternutului este de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.

34

Asigurarea calitatii produselor Pentru obtinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica in mod curent in zootehnia moderna: Biosecuritate si Bunastarea in cresterea animalelor. a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care acestea le consuma.Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor. Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt: apa, furajul,adapostul si echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele, echipamentul vizitatorilor,oamenii, insectele, rozatoare, pasarile salbatice si chiar puii la populare. Astfel prin controlul riguros al acestor vectori si prin reducerea incarcaturii microbiene a lor, se va reduce simtitor riscul de imbolnavire a pasarilor. b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol. In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna crestere a pasarilor norme care se refera la: 1. Conditii de securitate: - sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren, inundatii; - sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;
35

2. Conditii de mediu - densitatea nu mai mult de 19 pasari/mp - temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la 34 grd.C la 20 grd.C) fara a depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice; - umiditatea sa fie corespunzatore varstei; - calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala; - asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed; - intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta; 3. Calitatea furajului - sa nu fie toxic si sa fie salubru; - sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali 4. Calitatatea apei - sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului. 5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare. Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai multor operatiuni.

36

VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru (unitatea de masura) Tehnici alternative propuse de titular Valori limita Prin cele mai bune tehnici disponibile **) Conform celor mai bune practici de mediu***) Consum de energie (kWh / pasare / zi) Consum de apa (l/cap de pasare/an) Amoniac (kg/pasare/an) Pulberi Dejectii produse (kg/loc pasare/an **) Compararea si evaluarea viabilitatii acestora In concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile in Uniunea Europeana **) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. **) Compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse, prevazute in anexa nr. 1 la Legea nr. 84 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 152 / 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. ***) conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante 0,119-0,182 0,119-0,182 0,005-0,315 0,005-0,315 45 40-70 0,01 0,03-0,046

37

3 . DESEURI Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si anume: deseuri menajere si asimilabile deseuri din activitatea de crestere a pasarilor Tipul si modul de eliminare a deseurilor prevazute a fi generate din activitatea Fermei de pasari Galesu, judetul Constanta, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tip deseu Deseuri menajere Deseuri din ambalaje Deseuri metalice 15 01 01 15 01 02 02 01 10 Cod deseu 20 03 01 Stocate temporar intr-un spatiu amenajat ,apoi trimis la rampa de deseuri conforma, prin operator autorizat Se colecteaza selectiv si se valorifica prin unitati specializate Se depoziteaza temporar pe platforma betonata si se valorifica prin unitati specializate Cadavre pasari 02 01 99 Se vor colecta intr-o incinta special amenajata, dotata cu instalatie frigorifica ; se predau la unitati de ecarisare Dejectii pasare Ambalaje de medicamente Ambalaje de la substantele dezinfectante *- In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. 15 01 10* 02 01 06 15 01 06 Se stocheaza temporar pe platforma betonata, dupa care se imprastie pe terenuri agricole Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina prin unitati specializate Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina prin unitati special Mod propus de eliminare/valorificare deseu

38

In CAP. 2 din BREF Sisteme si tehnici de productie aplicate, in care sunt descrise activitatile majore si sistemele de productie intalnite in cresterea intensiva de pasari, inclusiv materialele si echipamentele folosite si tehnicile aplicate ( tehnici care servesc ca referinta sau baza de date pentru realizarile din domeniul mediului), la punctul 2.10. este prezentat modul de utilizare si evacuare a reziduurilor. Operarea unei ferme de pasari produce diferite reziduuri, dintre care unele sunt identificate in urmatoarea lista: * produse veterinare * uleiuri si lubrifianti * deseuri metalice * cauciucuri * ambalaje (plastic rigid, plastic in folie, carton, hartie, sticla, paleti etc.) * reziduuri de nutrienti * reziduuri de constructii (ciment, azbest si metal). Procesarea dejectiilor, cadavrelor si apei reziduale este subiectul unor prevederi speciale si este tratata in alte sectiuni din documentul BREF. Cele mai multe dintre reziduuri sunt din materialul de ambalare, constand din hartie sau plastic. Cea mai des intalnita situatie periculoasa provine din administrarea unor medicamente care au fost expirate ca data de valabilitate, din mici cantitati de reziduuri rezultate din materialul de curatare si de la chimicalele folosite in procesele speciale de functionare care se pot depune si pe peretii cladirilor fermei. Modul in care sunt tratate reziduurile variaza foarte mult. Legislatia europeana si nationala existenta referitoare la protectia mediului si la administrarea reziduurilor reglementeaza depozitarea si

39

evacuarea reziduurilor si promoveaza minimizarea cantitatii de gunoi si reziduuri si utilizarea de materiale reciclabile. In general, la unitatile mai mari reziduurile pot fi mult mai economic depozitate decat la fermele mai mici. Pentru colectarea reziduurilor si stocarea acestora in containere sau cutii metalice mai mici, exista unitati municipale de colectare si prestari servicii pentru transport, ardere sau alte actiuni de protectie. Acolo unde nu exista serviciu public de colectare a deseurilor, fermele insele sunt obligate sa organizeze colectarea si transportul acestora si sunt responsabile pentru costurile asociate si costurile de tratament ale acestor deseuri. Colectarea deseurilor si reziduurilor este dificil a fi organizata in lipsa unor zone de depozitare. O analiza referitoare la tratarea reziduurilor la ferme efectuata recent in Anglia denota urmatoarea imagine despre tehnicile care sunt utilizate ,daca reziduurile nu sunt colectate si transportate in afara fermei: * depozitare in gramezi * ardere in aer liber * ingropare * reutilizare. In afara fermei evacuarea include cai de evacuare cum ar fi: * ingropare * depozitarea la lada de gunoi, inclusiv in colectarea menajera * colectarea de catre furnizori * transfer catre contractor. Arderea materialelor de ambalare si a uleiurilor utilizate este inca destul de folosita in cateva state membre ale UE, in timp ce arderea de orice fel este strict interzisa in alte state.

40

In cateva state membre ale UE, uleiurile sunt depozitate in recipiente / containere speciale si sunt colectate pentru a fi tratate in afara fermei. Arderea este ,de asemenea ,cea mai avantajoasa metoda de evacuare a tuturor tipurilor de produse din plastic cum ar fi, ambalaje si containere. Reziduurile veterinare sunt depozitate in cutii speciale si colectate uneori de serviciul veterinar. Reziduurile din nutreturi si recolte pot fie amestecate cu balegarul sau mixtura de dejectii si aplicate pe camp, sau sunt reutilizate in alte feluri. Cauciucurile sunt tratate in diferite feluri, variind de la colectarea de catre furnizori, si pana la arderea in ferma si depozitare in gramezi. Referitor la Depozitarea si evacuarea carcaselor (cadavrelor) punctul 2.12,sunt comune serviciile de colectare de carcase si de procesare a acestora de catre contractori. In Italia, multe ferme au echipamente pentru transformarea carcaselor in nutrienti lichizi ,in conditii speciale de presiune si temperatura. De asemenea, in alte state membre procesarea de carcase in nutrienti este sau a fost practicata, dar aceasta este acum in scadere sau complet interzisa. Ingroparea de carcase si arderea in aer liber sunt metode inca larg utilizate. In cateva state membre ale UE, cum ar fi Olanda, Germania, Danemarca si Franta ingroparea este strict interzisa, dar in Anglia, Italia si Spania este permisa ingroparea autorizata. Cateva ferme au o instalatie pentru incinerarea de carcase. Aceasta poate fi un arzator simplu ,fara masuri de protectie pentru gazele reziduale emise.

41

In Anglia cam 3000 incineratoare mici (<50 kg/h) sunt operationale, indeosebi la ferme mari de pasari, pentru incinerarea de cadavre de pasare. Cenusa poate fi ingropata sau evacuata in alt mod. Altminteri, carcasele sunt colectate si procesate in alta parte. Carcasele pot fi, de asemenea, transformate in compost. In capitolul 4 al documentului de referinta (BREF) - Tehnicile de avut in vedere la determinarea BAT, sunt descrise tehnicile de procesare a dejectiilor in interiorul fermei. Aceste tehnici au derivat dintr-un numar mare de initiative pentru tratarea dejectiilor de pasari in cadrul fermelor sau in instalatii de sine statatoare. In general,sistemele care necesita multe expertizari tehnologice si/sau sunt posibile pentru aplicatii pe scara larga ,sunt realizate in instalatii de sine statatoare. Toate tehnicile mentionate in Sectiunea 2.6 au fost testate in instalatii de ferma in Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Franta. Unele tehnici nu au fost inca pe deplin dezvoltate, sau necesita o aplicare pe scara mai larga pentru a li se putea evalua performantele. De multe ori, tratamentul dejectiilor nu cuprinde o singura tehnica, ci o suita de tehnici diferite, unde performantele tehnice si ambientale pot fi afectate de: - caracteristicile dejectiilor - tratamentul individual aplicat - modul in care opereaza tehnicile. Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de azot si fosfati in mediul inconjurator. Aceasta poate fi cuantificata ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeficient de pierdere de N si P in aer, apa si sol ,in comparatie

42

cu cantitatea initiala de nutrient. Cu cat e mai mare acest coeficient, cu atat sunt mai mari pierderile in mediul inconjurator. O evaluare a unui tratament ar trebui sa includa potentialul de utilizare in ferma (biogaz, imprastiere pe teren) sau pentru vanzarea produselor rezultate (compost, cenusa) pentru a fi aplicate in alta parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, avand in vedere ca sunt implicati mai multi factori . Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restrictionata de legislatia nationala sau regionala, cum este cazul digestiei anaerobice, in Olanda. In aceasta sectiune se poate face numai o evaluare tehnico / ambientala. Se presupune ca aceasta evaluare va include unele din elementele pe care sunt bazate restrictiile legale. Aceste restrictii (nationale) nu vor impiedica tehnica sa fie considerata BAT. Atat tehnicile de tratare a dejectiilor cat si combinatiile de tehnici sunt descrise in functie de datele primite. De fapt, pentru o evaluare integrata, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul imprastierii in teren (adica emisiile in apele de suprafata a 24% de nutrienti, emisia de NH3 cu 25% continut de azot). Acest exercitiu este puternic dependent de locatie, si de aceea nu se poate generaliza ca BAT. Desi reducerea de nitrati a fost preocuparea principala, reducerea nivelului fosfatilor in dejectii este ,de asemenea, importanta. Recuperarea fosfatului din dejectiile de pasari incinerate este considerat cel mai important mod in care poate fi recuperat fosfatul,

43

in mod economic , din dejectiile animaliere pentru folosirea in industrie. Dejectiile de pasari pot fi incinerate cu usurinta pentru continutul lor ridicat de material solid si de energie, dar cenusa care are continut bogat de fosfati, este greu de imprastiat. In mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfatilor din cenusa rezultata sa fie economic pentru producatorii de fosfati individuali, trebuie ca sa fie pus la dispozitie un volum minim de incinerare si la un pret competitiv in comparatie cu roca fosfatica. Referitor la aplicarea corespunzatoare a dejectiilor pe sol, concluziile detaliate ale Celor Mai Bune Tehnici Disponibile sunt prezentate mai jos. Directiva privind Nitratii (Directiva Consiliului nr. 91 / 676 / EEC din 12.12.1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole), cuprinde prevederi minime cu privire la aplicarea dejectiilor pe sol, cu scopul de a asigura tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii cu compusi ai azotului, dar si prevederi suplimentare privind aplicarea dejectiilor pe sol in zone desemnate ca fiind vulnerabile. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind imprastierea pe sol sunt acceptate in mod egal in interiorul si in exteriorul acestor zone vulnerabile. Exista mai multe etape ale procesului, incepand cu pre-producerea dejectiilor, pana la post-productie si terminand cu imprastierea acestora pe sol, unde emisiile pot fi reduse sau/si controlate. Diferitele tehnici care sunt Cele Mai Bune Tehnici Disponibile si care pot fi aplicate in diferite etape ale procesului sunt prezentate mai jos. Oricum, principiul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile se bazeaza pe indeplinirea urmatoarelor patru actiuni:

44

- aplicarea masurilor de nutritie; - stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil , cerintele privind recolta si daca este cazul alte ingrasaminte - gestionarea imprastierii pe sol a dejectiilor - folosirea numai a acelor tehnici care sunt considerate Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru imprastierea dejectiilor pe sol . Aceste principii sunt detaliate mai jos. 1. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna aplicarea masurilor de nutritie la sursa, prin hranirea pasarilor cu cantitati mai mici de substante nutritive. Tehnici de nutritie Masurile preventive vor reduce cantitatile de substante nutritive eliminate prin excretie de catre animale, reducand astfel necesitatea masurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de productie. Asadar, urmatoarele Cele Mai Bune Tehnici nutritionale Disponibile se aplica de preferat inaintea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile din avalul ciclului de productie. Managementul nutritional urmareste adaptarea cantitatilor de hrana conform cerintelor animalelor in diferite stadii de crestere, scazand astfel excretiile inutile de substante nutritive din dejectii. Masurile de hranire cuprind o larga varietate de tehnici care pot fi implementate individual sau simultan pentru a realiza cea mai inalta reducere a excretiei de substante nutritive. Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante nutritive digerabile/disponibile, folosind diete pe baza de aminoacizi, cu un continut scazut de proteine si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari anorganici care se digera aproape in intregime. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari

45

poate creste eficienta in hranire, imbunatatind astfel retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor din dejectii. Noi tehnici sunt in mod curent analizate (de exemplu, hranirea pe sexe, reducerea suplimentara a continutului de proteine si/sau fosfor din cadrul dietelor) si ar putea fi in mod suplimentar disponibile in viitor. Tehnici de nutritie aplicate excretiei de azot Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna aplicarea masurilor de hranire pentru a minimiza excretia de azot. Din moment ce ne referim la productia de azot, respectiv de nitrati si amoniac, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hrani animalele prin diete succesive (hranirea pe etape) cu continut scazut de proteine brute. Aceste diete trebuie sa fie sustinute printr-o suplimentare optima cu aminoacizi proveniti din hrana si/sau aminoacizi industriali (lizina, metionina, teronina, triptofan) . O reducere a proteinei crude de 1 pana la 2% (10 pana la 20 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de specie/genotip si de punctul de pornire actual. Gama rezultata a dietelor cu continut de proteine crude este prezentata in tabelul de mai jos.
Specii Faze Continutul proteinei crude (% in alimentatie) Pui Inceput Crestere Maturitate 20-22 19-21 18-20 Cu administrarea de aminoacizi optim digerabili si adecvat echilibrati Observatii

Valorile din tabel sunt doar orientative, pentru ca, printre altele, depind si de continutul energetic al alimentatiei.
46

Din acest motiv nivelurile pot necesita adaptarea la conditiile locale. Cercetari suplimentare privind tehnicile nutritionale sunt realizate in prezent in cateva state membre si acestea pot recomanda in viitor posibile reduceri suplimentare, in functie de efectele schimbarii genotipului. Tehnicile de nutritie aplicate privitor la excretia de fosfor Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna aplicarea masurilor de hranire pentru a minimiza excretia de fosfor. In ceea ce priveste fosforul, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hrani animalele prin diete succesive (hranirea pe etape) cu continut scazut de fosfor total. In aceste diete, trebuie folosite alimente bogate in fitaza si/sau fosfati anorganici integral digerabili pentru a asigura cantitatea suficienta de fosfor digerabil. O reducere totala a fosforului de 0,05 pana la 0,01% (0,5 pana la 1 g/kg de hrana) poate fi atinsa in functie de rasa/genotip, de materia prima folosita pentru hranire, de momentul propriu-zis al aplicarii in hrana a fitazei si/sau fosfatilor anorganici integral digerabili. Gama rezultata a continutului total de fosfor pe dieta este prezentata in tabelul de mai jos.
Specie Faze Continutul fosforului total (% in hrana) Pui Inceput Crestere Maturitate 0,65-0,75 0,6-0,7 0,57-0,67 Cu fosforul digestibil adecvat prin folosirea a fitazei si/sau fosfatilor alimentari anorganici care se digera integral Observatii

47

Valorile din tabel sunt numai orientative, pentru ca, printre altele, depind de continutul energetic al alimentatiei. Din acest motiv nivelurile pot necesita adaptarea la conditiile locale. Cercetari suplimentare privind tehnicile de nutritie sunt realizate in prezent in cateva state membre UE si acestea pot recomanda in viitor posibile reduceri suplimentare, in functie de efectele schimbarii genotipurilor. 2.Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna minimizarea emisiilor provenite de la dejectii in sol si in apele subterane prin stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii si cerintele recoltei (azot si fosfor si aprovizionarea recoltei cu minerale din sol si din ingrasaminte). Sunt disponbile diferite instrumente pentru a echilibra absorbtia totala de substante nutritive de catre sol si vegetatie cu rezultatul total de substante nutritive provenite de la dejectii, cum ar fi o balanta nutritiva a solului sau prin raportarea numarului de animale la terenul disponibil. 3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna luarea in considerare a caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile, in special conditiile de sol, tipul de sol si diferentele de nivel, conditiile climatice, precipitatiile si irigatiile, folosirea terenului si practicile agricole,inclusiv sistemele de rotatie a culturilor. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna reducerea poluarii apei, in particular prin: neaplicarea dejectiilor pe pamant cand terenul este este: - saturat de apa; - inundat;
48

- inghetat; - acoperit de zapada. neaplicarea ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte; neaplicarea ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa (lasand o fasie de teren netratata) imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape posibil inainte de perioada de maxima cresterea a recoltei si de absorbtie de substante nutritive. 4. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros acolo unde vecinatatea ar putea fi afectata, prin: imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor ; observarea directiei vantului in raport cu casele vecinilor. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de mirosuri care pot atunci permite o mai mare flexibilitate in identificarea terenurilor potrivite si a conditiilor climatice pentru aplicarea pe sol. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind echipamentul pentru imprastierea pe sol a dejectiilor de pasari prevad ca imprastierea rotativa este insuficienta, deoarece dejectiile pasarilor au un continut ridicat de azot disponibil si de aceea este important sa se realizeze o distributie uniforma si o rata precisa de aplicare. Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite de la imprastierea pe sol a dejectiilor de pasari, incorporarea este factorul important, nu tehnica de imprastiere. Pentru pasuni incorporarea nu este posibila. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind imprastierea pe sol a dejectiilor solide uscate sau umede provenite de la pasari ,

49

inseamna incorporarea lor in mai putin de 12 ore. Incorporarea poate fi aplicata doar pamantului arabil care poate fi usor cultivat. Poate fi atinsa o reducere a emisiei de 90%, dar aceasta este specifica fiecarui amplasament si este numai orientativa. Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legislatia romaneasca interzice ingroparea sau incinerarea neautorizata a acestora, fiind acceptata numai neutralizarea in unitati autorizate si aprobate sanitar veterinar si de mediu, prin detinerea de instalatii proprii de neutralizare autorizate si folosite exclusiv pentru necesitatile proprii sau incheierea unui contract valabil cu unitati de ecarisare autorizate si aprobate ( Ordonanta nr. 47 / 2005 privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala). Din activitatea S.C. FERMA DE PUI GALESU S.R.L. rezulta anual cca. 12,9 t cadavre pasare (cca.2,5- 3% din productia anuala), care se colecteaza in saci de polietilena si se depoziteaza temporar in spatiu special amenajat de unde vor fi ridicate de o unitate tip PROTAN. In perioada calda a anului este obligatorie utilizarea instalatiei frigorifice. In ceea ce priveste managementul deseurilor, proiectul propus de S.C.FERMA DE PUI GALESU S.R.L. se incadreaza in utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

4 . IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA In activitatea de crestere a pasarilor, impactul potential asupra componentelor mediului se refera la emisiile de amoniac in aer, la scurgerile de azot si fosfor in sol, in apele subterane si de suprafata si care provin de la dejectii. Masurile de reducere a acestor emisii nu se limiteaza numai la modalitatile de depozitare, tratare sau aplicare a dejectiilor odata
50

aparute, ci cuprind masuri pentru un intreg lant de evenimente, inclusiv pasi pentru minimizarea productiei de dejectii. Acest lucru incepe cu o buna gospodarire si cu adoptarea de masuri privind hranirea si adapostirea animalelor, urmand tratarea si depozitarea dejectiilor, finalizadu-se prin imprastierea acestora pe sol. Este important sa se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile la toate aspectele activitatii pentru a preveni anularea beneficiilor unei masuri luate la inceputul lantului de o alta de pe parcursul acestui sir, din cauza proastei administrari a dejectiilor. Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferma inseamna aplicarea pemanenta a unor bune practici agricole si masuri de nutritie, impreuna cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile in proiectarea adaposturilor. In plus, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru reducerea consumului de apa si energie pot fi ,de asemenea,importante. Depozitarea dejectiilor si prelucrarea acestora in cadrul fermei reprezinta surse de emisii, in timp ce aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile va avea ca rezultat reducerea substantiala a acestor emisii. Chiar si dupa aplicarea masurilor de nutritie si a celor privind prelucrarea dejectiilor in cadrul fermei vor mai exista dejectii (de exemplu, dejectii tratate), care sunt, in mod normal, imprastiate pe sol. Pentru aceasta activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente de gestionare si posibilitatea alegerii echipamentului. Oricum, date fiind variatiile in climatul local de la o zona la alta a Comunitatii Europene si datorita preferintelor locale pentru rasa si greutatea finala a animalelor in cauza, exista indoieli ca o tehnica de adapostire bine dezvoltata intr-o tara va fi la fel de viabila si eficienta intr-o alta tara.

51

Este cunoscut faptul ca, in acest sector, mai multe sisteme de adapostire sunt dezvoltate si testate doar in interiorul unei singure tari si nu au fost insusite in afara acesteia. Ar fi gresit din punct de vedere stiintific sa presupunem ca anumite tehnici ar putea atinge acelasi nivel de performanta pe intreaga suprafata a CE. O caracteristica a acestui sector este aceea ca proiectarea si realizarea sistemului de adapostire a animalelor reprezinta ele insele o tehnica fundamentala ce contribuie, de asemenea, la performantele generale de mediu. In general, schimbarea unui sistem de adapostire cu un altul inseamna substituirea completa a sistemului, dar de obicei sunt necesare numai schimbari minore ale cladirii in care sistemul este instalat. In mod traditional, sistemul de adapostire este o investitie pe termen lung si acest aspect trebuie luat in considerare atunci cand se stabilesc prioritatile privind implementarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile in fiecare caz. Buna practica agricola este o parte importanta a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile. Desi este dificila masurarea beneficiilor de mediu in ceea ce priveste reducerea emisiilor sau a consumului de apa si energie, este clar ca managementul constient al fermelor va contribui la imbunatatirea performantelor de mediu ale fermelor de crestere intensiva a pasarilor. Pentru imbunatatirea performantelor generale de mediu ale unei ferme de crestere intensiva a animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile trebuie sa: identifice si sa implementeze programe educationale si de instruire pentru personalul din cadrul fermei, inregistreze consumul de apa si energie, cantitatile de hrana pentru

52

animale, deseurile rezultate si folosirea fertilizatorilor anorganici si a dejectiilor, detina o procedura de urgenta pentru abordarea incidentelor si emisiilor neplanificate, implementeze un program de reparatie si intretinere, care sa asigure ca structura si echipamentul se afla intr-o buna stare de functionare, iar instalatiile sunt pastrate curate, planifice corespunzator activitatile pe amplasament, cum ar fi livrarea materialelor si indepartarea produselor si a deseurilor, planifice aplicarea corespunzatoare a ingrasamintelor naturale pe sol. Una dintre provocarile majore in cadrul modernizarii productiei de pasari este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluarii asupra mediului cu cresterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp mentinerea profitabilitatii afacerii. Activitatile agricole in cresterea intensiva a pasarilor pot duce la un numar de fenomene de mediu : - acidificarea (NH3, SO2, NOx) - eutrofizarea (N, P) - reducerea stratului de ozon (CH3Br) - cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O) - neplaceri locale (miros, zgomot) - raspandirea de metale grele si pesticide. Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea atentiei pentru un numar de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiva de pasari. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece pasarile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. Calitatea si compozitia dejectiilor,

53

precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori determinanti pentru nivelul de emisii. Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute sau masurate. Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac(NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata. 4.1. Apa Alimentarea cu apa Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din reteua de alimentarea cu apa potabila a comunei Poarta Alba. Ferma va dispune si de hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului. Apa va fi stocata intr-un rezervor aflat in incinta complexului studiat. Consumul de apa este stabilit dupa cum urmeaza: Consum curent potabil, tehnologic si igienico-sanitar: Debitul cerintei de apa Qs = 19,89-32,22 mc/zi. Rezervorul tampon va avea o capacitate de 50-100 mc . Reteaua de distributie a apei Distributia apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva a puilor de carne se va face prin intermediul unui sistem intern de conducte. Conductele de distributie apa potabila si combatere incendiu vor fi realizate din polietilena de inalta densitate.

54

Bransamentele de apa potabila/tehnologica si de incendiu la fiecare hala se vor face separat printr-un camin de bransament dotat cu vane de sectionare. Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota 0,8m 1,0 m, pentru preintampinarea inghetului. Fiecare hala va fi prevazuta cu propriul racord pentru alimentare cu apa in scop tehnologic si apa pentru incendiu. Instalatii de protectie la incendiu Hidranti interiori Hidrantii de incendiu interiori s-au prevazut conform prevederilor normativului NP086-05 si a standardelor SR EN 671-1 si SR EN 671-2, amplasarea hidrantilor facandu-se astfel incat fiecare punct sa fie protejat cu doua jeturi simultane. In conformitate cu prevederile NP086-05 debitul de calcul pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori in hale va fi de qc=2x2,5l/s=5l/s , corespunzator a doua jeturi simultane. Asigurarea debitului si presiunii necesare pentru hidrantii interiori se va realiza din gospodaria de alimentare cu apa prin intermediul unui camin de vane prevazut pentru racordarea fiecarei hale . La realizarea instalatiei s-au avut in vedere urmatoarele : - retelele de distributie interioare vor fi amplasate in spatii incalzite pentru a fi ferite de inghet ; - hidrantii interiori vor fi amplasati in asa fel incat fiecare punct al cladirii sa fie stropit de 2 jeturi in functiune simultana. Acestia sunt amplasati in locuri vizibile, in cutii metalice aparente si vor fi marcati conform SR EN 671-1 si/sau SR EN 671-2. - cutiile care vor fi executate conform SR EN 671-2 in vigoare, vor fi amplasate astfel incat sa fie protejate impotriva loviturilor;

55

- robinetii hidrantilor interiori se monteaza intre 0.8m-1.5m fata de pardoseala finita; - instalatia interioara de incendiu este mentinuta permanent sub presiune. Pe racordurile de la retelele exterioare, la intrarea in cladire si in punctele cele mai inalte ale instalatiei se vor monta manometre pentru citirea presiunii. Hidranti exteriori In conformitate cu Normativul NP 086-05 se prevede o instalatie de stingere cu hidranti exteriori care va asigura stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Asigurarea debitului de apa necesar combaterii incendiului exterior, respectiv 10 l/s, se va realiza prin intermediul hidrantilor supraterani, montati pe reteaua exterioara de apa, astfel amplasati incat sa se asigure functionarea simultana a doi dintre ei, in fiecare punct al incintei. In urma incadrarii conforme cu Normativul NP 086-05 si STAS 1478/90, rezulta urmatoarele date caracteristice pentru reteaua exterioara de hidranti: - debitul de apa pentru un incendiu exterior : Qie = 10,0 l/s, - numarul de jeturi simultane: 2 - debitul de calcul al unui hidrant exterior : qeh = 5 l/s, - actionare: manuala - timp teoretic (normat) de functionare: 180 de minute - alimentarea cu apa se va face din reteaua de incinta care va asigura debitul de calcul si presiunea necesara interventiei; - alimentarea cu apa pentru hidrantii exteriori se va face printr-o retea de distributie impartita in sectoare prin vane de sectorizare, astfel

56

incat sa nu se poata izola ,in caz de avarie, portiuni mai mari de 300 m. Vanele de sectorizare se vor sigila in pozitia NORMAL DESCHIS. Gospodaria de apa Gospodaria de apa pentru instalatiile de stingere incendii s-a proiectat conform NP-086/05 si SR-1478/90. Aceasta asigura stocarea si pomparea apei pentru stingere incendii si va functiona cu urmatoarele echipamente: - instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor; - rezervorul de inmagazinare pentru apa incendiu se va dota cu preaplin si golire,acesta fiind montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului; - coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea rezervelor intangibile din rezervor. Fiecare sistem de protectie la foc inclusiv nivelele apei din rezervorul de incendiu,statiile de pompare, vanele de alimentare senzori de curgere va fi prevazut cu sistem de citire si transmisie date centralizat. Pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica si potabila, se vor considera urmatoarele echipamente: - instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor; - rezervorul de inmagazinare pentru apa potabila se va dota cu preaplin si golire, acesta fiind montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului; - coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea nivelului din rezervor; - grupuri de pompare cu functionare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare si control.

57

Pentru asigurarea debitului si inaltimii de pompare a instalatiilor mentionate mai sus s-a prevazut o gospodarie de apa formata din urmatoarele: - rezervor tampon pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu; - grup pompare hidranti exteriori-interiori; - grup pompare apa potabila/tehnologica. Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de apa in cazul functionarii instalatiilor de stins incendiu, conform NP086/05, si anume: - Functionarea instalatiei de hidranti interiori timp de 10 minute; - Functionarea instalatiei de hidranti exterior timp de 3 ore; Alimentarea rezervorului se va face din reteaua de alimentare a comunei si va asigura debitul de apa necesar in cazul izbucnirii unui incendiu . Rezerva intangibila de apa incendiu are un volum util de Vin=50 mc. Rezerva intangibila de apa de incendiu trebuie refacuta in 24 de ore. Gospodaria de apa pentru consum tehnologic si potabil, este alcatuita din: - Rezervor suprateran, avand un volum util Vap=50 100 mc . - Grup de pompare format dintr-o pompa activa si una de rezerva. - Recipient de hidrofor cu membrana. Pentru a asigura protectia sursei de apa in zona captarii se vor lua urmatoarele masuri: - imprejmuirea ei cu gard de plasa - marcarea limitelor zonei de protectie sanitara de catre detinator, cu placate avertizoare cu mentiunea ,,Zona de protectie sanitara - interzicerea persoanelor neautorizate in zona de protectie - interzicerea depozitarii gunoaielor

58

- interzicerea excavatiilor in teren, a haznalelor sau deversarea de ape uzate. Debitele captate vor fi contorizate cu apometre. Cantitatea totala de apa utilizata include nu numai consumul de catre pasari, dar si apa utilizata pentru curatirea adapostului,echipamentelor si incintei fermei. Utilizarea apei pentru curatire afecteaza volumul de apa uzata produsa la ferma, de aceea se vor utiliza pentru spalarea halelor aparate cu presiune. In sectorul de pasari, apa este necesara pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale acestora. Alimentarea cu apa depinde de un numar de factori, cum ar fi: * specia si varsta pasarilor * conditia pasarilor (sanatate) * temperatura apei * temperatura ambientala * compozitie hrana * sistemul de baut utilizat. Cu cresterea temperaturilor ambientale alimentarea minima cu apa pentru pasari de carne creste geometric . Referitor la sistemele de baut, dispozitivele alese arata un consum mai scazut decat sistemele circulare de baut,datorita unei pierderi prin scurgere mai scazute. Media nivelelor consumului de apa din Tabelul 3.11 din B.A.T. Consumul de apa la diferite specii de pasari
Specie pasari Raport mediu apa/hrana(l/kg) Pui de carne 1,7-1,9 Consum de ap per ciclu (l/cap/ciclu) 4,5-11 Consum de ap anual(l/loc pasre/an) 40-70

59

Volumul de apa utilizat pentru curatire este variabil si depinde de tehnica aplicata si de presiunea apei curatitorului cu apa la inalta presiune. De asemenea, utilizand apa calda sau abur in loc de apa rece, se va reduce volumul de apa pentru curatire utilizat. Evacuarea apelor uzate: Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o conducta de PVC in canalizarea menajera din incinta, prin intermediul careia vor ajunge in statia de epurare a apelor uzate. Apele tehnologice uzate provenite de la spalarea si clatirea halelor de crestere a puilor ,precum si de la spalarea platformelor si cailor de acces betonate ,vor fi colectate de o retea de conducte din tuburi de PVC si vor fi directionate catre statia de epurare a apelor uzate. Avand in vedere variatia debitului de ape uzate in timp, a compozitiei acestora pe parcursul desfasurarii procesului de crestere a puilor de carne pe asternut permanent si a naturii poluantilor din apele uzate, epurarea apelor uzate se poate realiza biologic. Procesul de epurare biologica a apelor uzate va avea loc intr-o statie de epurare de tip compact. In statia de epurare a va avea loc un proces de epurare biologica avansata a apelor uzate. Apele uzate sunt epurate la normele precizate de normativul NTPA001/2002,ulterior fiind stocate intr-un bazin vidanjabil. Namolul biologic primar si excedentar se va pompa peste asternutul cu dejectii stocat pe platforma betonata. Asternutul cu dejectii, evacuat din halele de crestere pui, va fi stocat temporar pe platforma din beton, prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de canalizare ape uzate la statia de epurare.
60

Periodic, dupa mineralizare ,asternutul cu dejectii va fi preluat si utilizat de catre beneficiar si terti la fertilizarea terenurilor agricole din vecinatate. Apele pluviale cazute de pe acoperisuri si suprafata amenajata a fermei vor fi colectate prin jgheaburi si de o retea de rigole pluviale si se vor directiona catre un bazin vidanjabil. Debite de ape uzate evacuate: Ape menajere uzate(Qm): Debit zilnic maxim = 1,2 mc/zi Debit zilnic mediu = 1,0 mc/zi Prognozarea impactului Apele uzate tehnologice nu constituie o sursa importanta de emisii rezultate din activitatea de crestere a pasarilor, acestea avand un regim discontinuu si putand fi colectate si tratate separat. Functie de capacitatea de asimilare a solurilor pe care le detine titularul proiectului si de analize, acestea vor putea fi aplicate pe camp prin irigatoare de debit mic (tehnologie BAT) dupa epurarea locala, sau vor fi vidanjate de catre operatori autorizati. Dezinfectia halelor de pasari se face la depopularea acestora, prin pulverizarea unor solutii dezinfectante . Masuri de diminuare a impactului O reducere a consumului de apa la ferma poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa pasarile si reducand toate celelalte utilizari care nu sunt neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni, care sunt si Cele Mai Bune Tehnici Disponibile: * curatirea adaposturilor pentru pasari si a echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Cu Ape tehnologice uzate(Qt): Debit zilnic maxim = 32,22 mc/zi Debit zilnic mediu = 24,52 mc/zi

61

toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizare a cat mai putina apa; * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere; * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa (apometre); * detectarea si repararea scurgerilor. Reducerea consumului de apa al pasarilor nu este considerata a fi o masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa, alimentarea permanenta cu apa este, in general,considerata a fi o obligatie. 4.2. Aerul Specificul climei acestei regiuni este temperat continentala, cu veri calduroase si secetoase si ierni reci. Temperatura medie anuala oscileaza in jurul valorii de 11C. Precipitatiile sunt reduse cantitativ, sub 400 mm anual si repartizate neuniform. Vanturile dominante sunt din N si NE. Caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: Principale surse de emisii de noxe din ferma de crestere a pasarilor sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Emisii poluanti in aer Amoniac(NH3) Metan(CH4) Monoxid azot(N2O) NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie (aeroterme si de Halele de pasari, stocarea si imprastierea dejectiilor Halele de pasari, stocarea si imprastierea dejectiilor Halele de pasari, stocarea si imprastierea dejectiilor Sursa de emisii poluanti

62

centrala cu peleti) Bioxid carbon(CO2) Hidrogen sulfurat(H2S) Praf Fum/CO Stocarea hranei furaje, halele de pasari, stocarea si imprastierea dejectiilor solide Arderea resturilor de Halele de pasari, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor Halele de pasari, stocarea si imprastierea dejectiilor

O mare atentie este acordata emisiilor de amoniac pentru ca sunt considerate un factor important al acidificarii solului si apei. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din dejectii si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare si compozitia hranei (proteine brute) pot ,de asemenea, sa afecteze nivelul de amoniac. Nivelele mari de amoniac afecteaza si conditiile de munca la ferme si in multe state membre normele stabilesc limite ridicate pentru concentratia de amoniac acceptata. Alte gaze Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari, in special pentru metan si monoxid de azot. Cresterea nivelului de monoxid de azot poate apare prin procesul de tratare a dejectiilor lichide ,dar si la cele solide. Nivelul de dioxid de carbon rezulta din respiratia animalelor cu caldura degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.
63

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc monoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Monoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces. Reducerea emisiilor in aer se poate realiza prin reducerea cantitatii de excremente produse, prin modificarea compozitiei excrementelor si/sau prin colectarea lor din adapostul pentru pasari si ,fie se depoziteaza in alta parte, intr-un sistem de depozitare adecvat ,fie se imprastie direct pe sol. Reducerea emisiilor de amoniac se poate realiza prin uscarea dejectiilor ,concretizata intr-o concentrare a N in dejectii cu scaderea emisiilor de amoniac. Exista totusi riscul unor emisii semnificative de amoniac la imprastierea dejectiilor uscate direct pe sol prin umectare si fermentare. Minimizarea emisiilor fugitive in aer Tehnologiile de reducere a emisiilor de la fermele de crestere intensiva a pasarilor merg de la cele mai simple si mai putin costisitoare pana la cele complicate de ultima generatie. Scaderea emisiilor de amoniac prin modificarea cantitatilor de proteine ingerate prin hrana sau prin uscarea dejectiilor inainte de depozitare reprezinta metode din cele mai simple ,in timp ce tehnologiile de ultima generatie folosesc metode de spalare a gazelor emise de la halele de crestere a puilor sau de la depozitele de dejectii in scrubere umede ,sau folosesc tunele de uscare si centuri perforate de colectare a dejectiilor.

64

Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul evaluarii Sunt prevazute urmatoarele masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti: - verificarea/repararea periodica a tuturor instalatiilor si constructiilor din incinta fermei; - adoptarea unor tehnici de nutritie prin care sa se reduca cantitatile de azot si fosfor din dejectiile de pasare si ,implicit ,emisiile de azot si fosfor in factori de mediu; - colectarea controlata a cadavrelor de pasare functie de natura mortii; - urmarirea consumurilor de energie si utilitati pe tipuri de operatii, pentru depistarea pierderilor si eliminarea acestora. Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT Emisiile in aer de la fermele pentru cresterea puilor se concretizeaza in urmatoarele substante rezultate atat din halele de crestere a puilor cat si de la sistemele de ventilatie sau sistemele de depozitare a dejectiilor: preponderent amoniac-NH3, monoxid de azot -N2O,metanCH4 si alti compusi volatili nonmetanici (fenol, aldehida acetica, etc). Concentratii mari ale poluantilor enumerati se datoreaza in special depozitarii in interiorul halelor de crestere a dejectiilor. Aceste probleme pot fi solutionate prin colectarea frecventa a dejectiilor si depozitarea lor in spatii special amenajate. Emisii in aer datorate imprastierii dejectiilor direct pe sol La imprastierea dejectiilor direct pe sol ,in general intre 35-65% din compusii cu azot ai acestora sunt eliminate in aerul atmosferic sub forma de amoniac.

65

Cantitatea de substante poluante eliberate in mediu depinde de compozitia dejectiilor imprastiate direct pe sol, precum si de o serie de factori externi prezentati in tabelul urmator:
Factor Solul Caracteristica pH Capacitatea de schimb de cationi a solului Umiditate Factori climatici Temperature Precipitatii Influenta asupra emisiilor la pH-uri mici emisii mici dac solul are o capacitate de schimb de cationi mare ,emisiile sunt mici neconcludent la temperaturi mari emisii mari Prin diluare scad emisiile n aer dar se produce poluarea solului n adancime i a apelor freatice Viteza vantului Umiditatea aerului Management Metoda de imprastiere La viteze mari ale vantului emisii mari La umiditate mica a aerului ,emisii mari Se pot utiliza tehnici de intindere pe sol care scad emisiile Tipul dejectiilor Coninutul de materie uscata precum si concentratia de compusi azotici influenteaza semnificativ emisiile Timpul si doza de aplicare Se vor evita zilele calde, uscate, insorite si nu se vor aplica dejectiile pe sol in straturi groase si n cantitati mari pentru obtinerea unor emisii reduse

In activitatea de crestere a pasarilor, asa cum se va desfasura in cadrul Fermei de pasari Galesu ,detinuta de S.C. FERMA DE PUI GALESU S.R.L., pot fi identificate urmatoarele surse de poluare a aerului:

66

- mijloacele de transport auto (incarcare descarcare pui) surse mobile de poluare a aerului; - halele de pasari; in perioadele reci ale anului, halele vor fi incalzite cu agent termic (panouri termice)provenit de la o centrala care functioneaza cu peleti surse stationare dirijate; - platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor - surse stationare difuze; - imprastierea dejectiilor pe terenuri agricole - surse stationare difuze. Prevederi ale BREF pentru emisiile in aer Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura si compozitia dejectiilor. Din punct de vedere al mediului, dejectiile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor.
Pierderi totale Pierderi prin hala Pierderi prin stocare Pierderi la imprastierea pe sol Pierderi prin mirosuri Total O,74 42,58 1,8 100 Kt 29,21 0,21 12,4 % 68,6 0,5 29,1

Caracteristicile dejectiilor depind, in primul rand, de calitatea hranei, exprimata in % materii uscate si in concentratia de nutrienti (N, P, etc.) si de eficienta cu care animalul poate converti hrana in produs . Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentratiile in dejectiile proaspete urmeaza aceeasi variatie ca si a hranei. Masurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea si tratarea dejectiilor afecteaza structura si compozitia
67

dejectiilor si, in final, influenteaza emisiile asociate aplicarii dejectiilor pe terenurile agricole. Asociat cu stocarea in hale a dejectiilor, se degaja N2O, CH4, VOC si in cantitati mici, H2S. Concentratia de amoniu poate avea valori ridicate, de pana la 40 ppm in halele in care sunt crescute pasari . Concentratia de N2O si CH4 sunt usor mai ridicate decat in aerul ambiental. Concentratiile de pulberi ajung pana la valori de 10 mg/mc (de la 2-10 mg/mc pentru particule nerespirabile si intre 0,3-1,2 mg/mc pentru particule respirabile).
Tip pasare Kg/pasare/an Pui de carne 0,005-0,315 Kg/pasare/an 0,004-0,006 Kg/pasare/an 0,009-0,024 NH3 CH4 N2O Pulberi aspirabile Kg/pasare/an 0,119-0,182 respirabile Kg/pasare/an 0,014-0,018

Estimarile privind emisiile de amoniac si metan in aer rezultate din halele de crestere a pasarilor ,datorate fermentatiei enterice si managementului dejectiilor sunt urmatoarele: 1. Emisia de amoniac din managementul dejectiilor si a gunoiului de grajd Pentru calculul emisiilor de amoniac se va aplica metodologia recomandata in documentul EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook , ultima editie. Din capitolul Grupa 10 Agriculture, subcapitolul Manure management regarding nitrogen compounds, se va aplica

68

metodologia simplificata 4.SIMPLER METHODOLOGY, subcapitolul 4.1 Ammonia. Abordarea prin metoda simplificata a emisiilor de amoniac rezultate din cresterea in adapost a pasarilor se refera la folosirea unui factor de emisie mediu pe cap de pasare. Acesta se multiplica cu numarul de animale crescute pe durata unui an ce fac parte din aceeasi categorie. Acestia sunt calculati ca o medie europeana a tehnicilor de crestere intensiva a animalelor incepand cu o emisie medie de azot in excretia pe cap de animal si folosind un procentaj de volatilizare pentru pierderile de amoniac in adaposturi ca si factori de volatilizare pentru emisia de azot din fermentatia enterica a dejectiilor depozitate in afara adaposturilor, dar si pentru azotul din imprastiere. Factorul de emisie este calculat pentru fiecare tip de animal care se considera a fi prezent 365 zile/an in adapost. Ca urmare a golirii adapostului intre doua cicluri de productie,numarul de locuri pentru animale intr-o ferma este mai mare decat numarul mediu de animale care sunt prezente in ferma pe durata unui an. Formula de calcul a emisiilor de amoniac pentru fiecare categorie de animal este urmatoarea : E poluant, animal = P animal EF poluant,animal [Kg NH 3/ an] unde : E poluant, animal emisia de poluant ,respectiv de amoniac ,pentru fiecare tip de animal crescut intensiv [KgNH3/an] ; P animal numarul de animale de acelasi tip crescute pe durata unui an ; EF poluant,animal factorul de emisie pentru fiecare tip de animal crescut pe durata unui an.

69

Factorul de emisie EF poluant, animal se obtine din tabel prin insumarea factorilor de emisie propusi pe fiecare tip de activitate desfasurata in ferma : cresterea in adapost (animal housing), depozitarea in afara adapostului (storage outside the housing) , imprastierea pe suprafata (surface spreading of waste). Factorii de emisie pentru amoniac ,utilizati in metoda simplificata folosita la calculul emisiei de amoniac din managementul dejectiilor exprimat in Kg NH3/tip animal/an,sunt:
Snap code Activit y N excreted Animal housing Storage outside the housing 100908 broilers 0,6 0,15 0,02 0,11 0,28 Surface spreading of wastem Sum housing and management

Emisia de amoniac = 27 693 0,28 = 7754 kg NH3/an, unde : 27 693 reprezinta numarul de pasari considerate a fi prezente 365 de zile pe an(halele sunt populate 266 zile pe an cu capete pui) ; 0,28 factor de emisie obtinut din cresterea in adapost, depozitarea dejectiilor in afara adapostului si imprastierea dejectiilor. 2. Emisia de metan din managementul dejectiilor si a gunoiului de grajd Pentru calcului emisiilor de metan se vor aplica prevederile subcapitolului 4.3 CH4 EMISSIONS FROM MANURE MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 utilizandu-se ecuatia 4.15 pentru determinarea cantitatii de metan emis anual, rezultata din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd dupa cum urmeaza : Emisii de CH4 (Gg/an) = EF populatia / ( 10 6 kg / Gg ) [ecuatia 4.15] ,unde :
70

EF factor de emisie pentru metan corespunzator populatiei respective de animale (kg/cap animal/an). Acesta se va alege din documentul Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories : Reference Manual , capitolul 4. Agriculture astfel: - pentru pasari EF=0,018Kg CH4/animal/an; Populatia numarul de capete de animale pentru populatia respectiva Emisia de metan =27693 0,018 = 498 kg CH4/an 4.3. Solul Stratificatia solului: Conform STUDIULUI GEOTEHNIC realizat de S.C. Prolif S.A , amplasamentul face parte din platforma Dobrogei de sud si are un fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline.Peste acesta , este dispusa o patura groasa de roci sedimentare ,care si ele ,sunt acoperite de loess. Din punct de vedere geomorfologic , zona studiata se afla in Podisul Carasu ,situata la N de valea Carasu,constituit dintr-o suita de platouri joase ce coboara in panta lina catre Dunare.Acestea au inaltimi de 50130m. Investigarea s-a realizat cu ajutorul a 4 foraje ,cu adancimea maxima de 4 m ,din care s-au prelevat probe . Interpretarea rezultatelor s-a facut conform STAS 1243-88 si SR EN ISO 14688-1,2. Investigatiile au pus in evidenta urmatoarea stratificatie: -un strat subtire de sol vegetal (0,30-0,40 m); -strat de umpluturi minerale relative omogene ,compuse din argile prafoase si argile cu pietris si bolovanis calcaros ,provenite de la excavatiile canalului Poarta Alba Midia-Navodari.

71

Categoria geotehnica de teren (conform NP 074-2007)-categoria 2 risc geotehnic moderat . Apa subterana nu a fost interceptata in foraje. Functie de rezultatele obtinute s-au recomandat urmatoarele: -pentru hale ,sediu administrativ ,constructii anexa : se recomanda fundarea direct ape stratul de umpluturi argiloase ,dupa compactarea fundului sapaturii cu maiul mecanic. In cazul in care incarcarile transmise terenului de fundare depasesc capacitatea portanta a acestuia ,fundatia se va executa pe o perna din piatra sparta . APA SUBTERANA Apa suterana nu a fost interceptata pana la adancimi de 4,5 m. Surse de poluare a solurilor Dupa punerea in functiune a obiectivului, o sursa de poluare a solurilor ar putea fi depozitarea dejectiilor. O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub forma de diferiti compusi ai acestora sunt eliminati in urma activitatii ce se va desfasura pe amplasament, de crestere a pasarilor. Dejectiile animaliere contin cantitati variabile din acesti nutrienti precum si o serie de minerale si elemente elementare: sulf, magneziu, etc. Principalele surse de poluare cu N si P sunt: - pentru N scurgeri accidentale de ape de spalare, procesele de denitrificare a compusilor cu azot, NO2, NO, N2, spalarea cu ape pluviale a solului pe care s-au imprastiat dejectiile animaliere, cu poluarea apelor subterane;

72

- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spalare si spalarea cu ape pluviale a solului pe care s-au imprastiat dejectiile animaliere ,cu poluarea apelor subterane; - acumularea N si P in componenta organica a solului. Principalele substante poluante ale solului si apelor subterane rezultate din imprastierea directa a dejectiilor pe sol. Soluri si ape subterane Compui cu azot Fosfor K si Na Metale grele Antibiotice Operatia tehnologica Imprastierea dejectiilor direct pe sol

Emisiile de poluanti si influenta lor asupra solului si apelor subterane a fost exprimata prin cantitatea de dejectii animaliere datorate cresterii intensive a animalelor in sisteme zootehnice. Azotul Poluarea din agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in timpul cercetarilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitrati in apa de baut, eutrofizarea apelor de suprafata ( in asociatie cu fosforul) si a apelor de coasta, precum si acidificarea solurilor si a apelor. (Eutrofizarea implica cresteri excesive ale algelor si poate duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de catre oameni ). Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele member UE sunt obligate sa identifice zonele vulnerabile la
73

poluarea cu compusi de azot prin infiltrarea in ape si sa ia masuri speciale de protectie. In aceste zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170kg N/ha pe an. In anul 2000 totalul zonelor vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor UE. Mai putine probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea de dejectii produsa. Cresterea intensiva de animale si implicit poluarea cu azot sunt concentrate in diferite tari si regiuni din UE. Nivel critic pentru surplusul de azot se gaseste la fermele de pasari. Fosfor Fosforul este un element esential in agricultura si joaca un rol important pentru toate formele de viata. In sistem natural (nu la ferme) ,P este reciclat in sol prin gunoi si reziduuri naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosistem P este eliminat prin recolte sau produse animale si , suplimentar , se aduce P pentru a sustine productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantitati mari sunt aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din balegar. Ca sursa de fosfor, aplicarea balegarului se estimeaza a avea un aport de 50% din cantitatea de P din apele de suprafata si sol. Concentratii de 20-30 micrograme P/l in lacuri sau rauri cu curgere lenta pot cauza eutrofizarea apei, cu pericolul de crestere de alge albastre toxice (cianofite) in apa proaspata, in care P este limitat.

74

Emisii de metale grele Metalele grele sunt considerate a fi metalele cu o densitate mai mare de 5g/cm3. Elementele care se incadreaza in aceasta categorie sunt nutrienti esentiali Cu, Cr, Fe, Mn,Ni si Zn, dar si Cd, Hg si Pb care nu sunt elemente esentiale. Acestea din urma au tendinta de a se acumula in mediul in care sunt eliberati si la depasirea unei anumite concentratii devin toxice pentru microorganisme, animale si plante deci pentru mediu. Un studiu german arata ca principalele surse de metale grele in agricultura sunt: Depunerile atmosferice Cd, Pb, Zn; Ingrasaminte de natura organica Cr, Cd; Emisii difuze din dejectii animaliere Cu, Zn, Ni.
Tipul dejectiilor Dejectii de pasari cu umiditate mare Dejectii de pasari cu umiditate mare 32-50 192-300 Cd 0,2-0,3 Cr <0,1-7,7 Cu 48-78 Metale grele Ni 7,1 si 9,0 Pb 6,0 si 8,4 Zn 330-456

Tot in studiul german s-a facut o estimare a incarcarii solurilor la imprastierea directa a dejectiilor pe sol, prezentata in tabelul urmator: Estimarea incarcarii cu metale grele datorata imprastierii dejectiilor animaliere direct pe sol.

75

Tipul dejectiilor Iesiri materie uscata Dejectii de pasari ,cu umiditate mare 0,3 0,0 Cd

Metale grele (g/ha/an) Cr Cu Ni Pb Zn

0,14

1,07

0,14

0,13

7,01

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI IN SOL Emisia, in sol si in apele de suprafata, datorita aplicarii ingrasamintelor (composturilor), poate fi prevenita prin corelarea ratei de aplicare cu cerintele solului, exprimate in functie de necesarul de nutrienti al solului si vegetatiei. Rata aplicarii este raportul intre concentratia de nutrienti din ingrasaminte (composturi), volumul acestora si suprafata disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). In general, cerinta de P2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai scazuta decat cea de N, astfel, o fertilizare echilibrata va include atat aport de N cat si de P, insa in asa fel incat sa se evite saturarea progresiva cu fosfor a solului. Aportul de nutrienti in sol si vegetatie este complex si dependent de sol, de conditiile meteorologice din timpul aplicarii, de anotimp si de tipul de iarba sau de recolta. In mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienti, nu mai trebuie aplicat ingrasamint (composturi) pana cand solul/recolta vor permite. Avand date concentratia de nutrienti si volumul ingrasamantului, se poate determina macheta cerintei cantitative de nutrienti pentru combinatia cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata maxima de aplicare a N si P poate modifica tipul de sol, care la randul sau poate avea impact asupra
76

productiei septelului (inclusiv a numarului de animale care pot fi crescute). Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizarii solului sunt: - balanta nutrientilor din sol; - evaluarea sistemului, a numarului de animale pe terenul disponibil. Balanta nutrientilor calculeaza diferenta intre intrarile si iesirile totale de nutrient in si respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balantei necesare scopurilor nationale. Aceata arata orice exces de nutrienti aplicati (N si P) si ofera indicatii asupra efecientei nutrientilor utilizati in sectorul agricol. Calculele dau indicatii referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor naturale si ale altor deseuri organice, la depunerile atmosferice de azot si fixarea biologica a acestuia, precum si la utilizarea culturilor. La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor mineralelor care intra si ies din sistemul de productie animala, corelata cu aplicarea tehnicilor de management nutritional. Aceasta indica eficienta nutrientilor utilizati. Urmatorul pas este utilizarea nivelului de nutrienti necesari culturii pentru calcularea ariei disponibile imprastierii ingrasamantului organic. Evaluarea numarului de animale in functie de terenul disponibil este o abordare mai pragmatica si este aplicata, de exemplu, in Italia, Portugalia si Finlanda. Comunitatea Europeana a calculat balanta si Standardele de productie a azotului pentru diferite categorii de animale si le-a prezentat in referintele date. Beneficiul pentru mediu dobandit: Este dificil de estimat efectul utilizarii balantei nutrientilor asupra solului. Tinta este sa se evite

77

acumularea unui exces de nutrienti in sol, datorita aplicarii ingrasamintelor (composturilor). Cateodata, este posibil, ca in mod deliberat sa se cauzeze un exces temporar de nutrienti, cum ar fi fosforul, pentru a-l face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe acelasi teren. Geologia subsolului Caracterizarea geomorfologica Caracterizare geologica Comuna Poarta Alba este situata in estul judetului Constanta. Din punct de vedere geomorfologic,solul se caracterizeaza , in principal, prin existenta sisturilor verzi. Exista ,de asemenea , un ansamblu de forme de sedimentatie depozitele cuaternare care acopera pe arii intinse sisturile verzi, formate din depozite de lunca si aluviuni ale vailor. Din punct de vedere geomorfologic ,solul corespunde cerintelor constructiei propuse , iar solutia constructiva aleasa va raspunde perfect particularitatilor pedo-climatice ale zonei . Biodiversitatea Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de carne nu se afla in interiorul sau in vecinatatea vreunei arii naturale protejate de interes national sau ca parte integranta a retelei Natura 2000 in Romania. Peisajul Ferma de pasari Galesu se va realiza cu respectarea Planului Urbanistic General al comunei Poarta Alba si a Regulamentului Local de Urbanism, care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivului.

78

Peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani. Aceasta definitie a peisajului este data In Legea nr. 451/23.07.2002, pentru Ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. Legea nr.451/23.07.2002, pentru Ratificarea Conventiei europene a peisajului,adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000, a fost adoptata din preocuparea Statelor membre ale Consiliului Europei - de a realiza o mai buna cooperare intre membrii sai in vederea: - protejarii si promovarii idealurilor si principiilor care constituie patrimoniul lor comun ; acest scop este atins, in particular, prin acorduri in domeniul economic si social; - preocuparii sa se ajunga la o dezvoltare durabila bazata pe o relatie echitabila si armonioasa intre necesitatile sociale, activitatile economice si mediu; Prin construirea fermei de pasari pe amplasamentul analizat, in prezent fiind un teren neproductiv, va exista un impact local asupra peisajului.Amplasarea terenului in extravilanul comunei Poarta Alba face ca acest impact sa fie minor. Nu se impun masuri pentru protejarea peisajului. Mediul social si economic Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic prin atragerea fortei de munca, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, etc. Tranzitarea comunei cu autovehiculele destinate transportului pasarilor, atat la populare, cat si la depopularea halelor, aprovizionarii

79

cu furaje sau pentru transportul dejectiilor ar putea crea disconfort locuitorilor din zona invecinata. Masurile care se impun pentru diminuarea impactului, in legatura cu acest aspect vor fi detaliate in capitolul de concluzii. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural, arheologic sau monumentele istorice.

5 . ANALIZA ALTERNATIVELOR

Titularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ pentru construirea fermei de pasari. Locatia se preteaza foarte bine desfasurarii activitatii de crestere a pasarilor deoarece este amplasata in extravilanul comunei si dispune de posibilitatea de a racorda ferma la retelele de utilitati existente in zona (energie electrica si apa). 6 . MONITORIZAREA Emisiile ce vor fi monitorizate ,cat si frecventa cu care se va realiza monitorizarea factorilor de mediu , vor fi stabilite prin Autorizatia de mediu ce va fi emisa de catre Agentia de protectia mediului ,in momentul inceperii activitatii in aceasta ferma. Monitorizarea trebuie sa tina cont atat de activitatea prestata in ferma , dar si de amplasamentul acesteia. In continuare sunt date cateva practici comune de monitorizare. Fermierii vor inregistra, cheltuielile facute de ei in special pentru furajare,combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de apa etc. Intrucat furajele si apa sunt principalele intrari pentru septelul fermei,
80

acestea pot fi trecute la inregistrari indiferent daca sunt sau nu sunt pastrate chitantele (facturile). Inregistrarea computerizata si administrarea costurilor, intrarile-iesirile etc., sunt tot mai mult aplicate la unitatile mari. Acolo unde se aplica sistemul de inregistrari,unitatea trebuie sa fie echipata cu apometre, contoare de electricitate si calculatoare astfel sa se asigure si un control al climatului din interiorul halelor . Trebuie ,de asemenea ,avut in vedere ca depozitele de dejectii trebuie verificate pentru a depista scurgerile. In mod curent, fermierii nu monitorizeaza si controleaza emisiile in aer, daca aceasta nu se impune ca rezultat al plangerilor vecinilor. Aceste plangeri se refera in special la zgomot si emisii odorizante. Monitorizarea regulata a consumului de apa, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantitatile de hrana pentru animale, reziduurile aparute si aplicarea in teren a fertilizatorilor anorganici si balegarului va constitui baza pentru analiza si evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza si evaluarea trebuie sa fie legate de grupele de animale, operatiunile specifice sau sa fie facute gradual, dupa caz, pentru a oferi sanse de a identifica ariile ce se preteaza la imbunatatiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui sa ajute in identificarea de situatii anormale si sa permita ca sa fie intreprinse actiuni corespunzatoare. 7 . SITUATII DE RISC Un plan pentru evenimente neprevazute va ajuta titularul activitatii sa rezolve situatii neplanificate referitoare la emisii si incidente cum ar fi poluarea apei sau a altor factori de mediu, daca acestea apar. Aceasta poate, de asemenea , acoperi orice riscuri de incendiu si posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevazute va

81

include: * un plan al fermei aratand sistemele de drenaj si surse de apa; * detalii despre echipamentele disponibile in ferma, sau disponibile la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare; * numere de telefon de la serviciile de urgenta si autoritati, si altele, cum ar fi de la proprietarii de teren din aval si de la analistii in probleme de apa; * planuri de actiune pentru anumite evenimente potentiale, cum ar fi incendii,scurgeri de la depozitele de mixtura de dejectii, prabusirea depozitelor de mixtura de dejectii, deversare necontrolata din supraplinul de dejectii sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri. Este important sa se analizeze procedurile dupa orice incident pentru a vedea daca se pot trage invataminte si ce ameliorari trebuie implementate. Este necesar a se verifica structurile si echipamentele pentru a se asigura ca acestea sunt in buna stare de functionare. Identificarea si implementarea unui program structurat pentru activitatea care se va desfasura va reduce probabilitatea de aparitie a problemelor. Se vor pune la dispozitie carti cu instructiuni si manuale si personalul va primi o calificare corespunzatoare. Depozitul de dejectii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere si trebuie sa fie corectate orice defectiuni, cu asistenta profesionala, daca este necesar. Depozitele ar trebui sa fie golite de cate ori va fi necesar, depinzand de calitatea constructiei lor si senzitivitatea solului si apei freatice, astfel ca suprafata sa sa poata fi verificata si orice probleme structurale, defectiune sau degradare sa fie remediate.

82

In cateva situatii unde inspectia vizuala la asemenea constructii este limitata este recomandata monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri. Dupa finalizarea lucrarilor, inainte de punerea in functiune, titularul activitatii va elabora toate documentele solicitate in procedura de autorizare si care vizeaza situatiile de risc, respectiv: - Plan de interventie in cazul poluarilor accidentale si dezastre; - Plan de masuri si interventie privind pericolul imbolnavirilor cu gripa aviara; - Plan de management al dezastrelor naturale si PSI; - Alte asemenea planuri de masuri solicitate de autoritatile competente. 8 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR Dificultatile intampinate in realizarea acestei evaluari au constat in informatii nu foarte detaliate, care au fost furnizate in Studiul de fezabilitate. 9 . REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Titularul proiectului S.C. FERMA DE PUI GALESU S.R.L., propune construirea unei ferme de pui de carne(cod CAEN 0147) pe un teren amplasat in extravilan ,in suprafata de 9100 mp ,situat in comuna Poarta Alba ,jud. Constanta ,parcela NP 738 , lot 19.20.21 Terenul este proprietatea privata a Primariei comunei Poarta Alba, care l-a concesionat catre S.C. FERMA DE PUI GALESU SRL , prin contractele de concesiune nr.2286 /2011 nr. 2287/2011 si 2288/2011, anexate prezentei lucrari. Terenul pe care se doreste realizarea investitiei este intr-o zona de terenuri incadrate in categoria neproductiv.

83

Vecinatatile terenului sunt: -la -la -la -la Nord: lot 18 Est: NDS 728 Sud: lot 22 Vest: drum proiectat

Terenul analizat are destinatia prevazuta in Planul Urbanistic General al comunei Poarta Alba, ferma de pui. In prezent, terenul este liber de constructii, neproductiv. Pe langa cresterea puilor ,titularul este autorizat sa desfasoare si alte activitati ,cum ar fi cultivarea cerealelor . In calitate de persoana fizica ,reprezentantul legal al S.C. FERMA DE PUI GALESU SRL ,domnul Danciu Ticu detine terenuri ,dupa cum urmeaza: -70 ha teren arabil pe raza comunei Valul lui Traian; -20 ha teren arabil in comuna Cumpana. Pe langa cerealele obtinute de pe aceste terenuri ,resturile vegetale vor fi folosite ca materie prima pentru obtinerea peletilor folositi drept combustibil pentru centrala termica. Piata de desfacere pentru carnea de pui va fi asigurata prin asociatia S.C.Hapy Meat SRL ,din care face parte si S.C. FERMA DE PUI GALESU SRL. Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor legislative sanitar veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de carne.

84

Principalele constructii ce vor face parte din ferma ,sunt: -2 hale-adapost pentru pui ,cu o suprafataconstruita de 1240mp si o suprafata utila de 1190mp (14m x 85 m),din care 1105 mp vor adaposti 19 000 pui, fiecare;

-spatii anexa pentru personal, cu o suprafata de 150 mp si care include:hol , birou sef ferma ,birou medic veterinar ,camera de filtru , vestiare ,grupuri sanitare; -platforma de deseuri ,cu o suprafata de 100 mp ,acoperita; -rezervor de apa ,cu o capacitate cuprinsa intre 50 100 mc; -bazin vidanjabil ,cu o capacitate de 12 mc -buncare pentru depozitare furaj. In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje moderne ce vor asigura hranirea, adaparea, si microclimatul necesar cresterii puilor de carne. Ele formeaza un flux continuu, care incepe cu dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a dejectiilor ,si transportul lor la platforma de depozitare temporara. Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de aproximativ 38 000 capete pui de carne/serie, 6,5 serii /an, ceea ce inseamna 247 000 capete pui/an, cu o greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 444 600 t pui vii/an.

85

Proiectul analizat - construirea fermei de pui de carne in comuna Poarta Alba, judetul Constanta , prevede: - realizarea alimentarii cu apa din sistemul de alimentare cu apa potabila al comunei, realizarea retelei interioare de canalizare pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluviale; - realizarea unei statii de epurare a apelor uzate tehnologice si a celor pluviale si a unui bazin de retentie pentru colectarea apei epurate; - realizarea alimentarii cu energie electrica a intregii ferme din reteaua de medie tensiune a ENEL, aflata in proximitate pana in postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul interior, exterior precum si echipamentele tehnologice; - utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adapare, climatizare,incalzire, ventilatie; - construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor; platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor (asternut cu dejectii), post transformare, gospodarie de apa,filtru sanitar, gospodarie deseuri; - construirea drumurilor si aleilor de acces in incinta fermei; - amenajare spatii verzi/perdele de protectie; - imprejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica. 10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Analiza impactului asupra factorilor de mediu realizata pentru proiectul propus de S.C. FERMA DE PUI GALESU S.R.L. , evidentiaza urmatoarele aspecte: 1. Proiectul incorporeaza Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, asa cum rezulta din capitolele discutate anterior;

86

2. Amplasarea terenului pe care se doreste realizarea investitiei in raport cu zonele protejate locuinte respecta distanta minima recomandata in art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei. Intrucat, in conformitate cu prevederile art. 10 din acelasi act normativ Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma, marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator si nu se schimba destinatia terenului prevazuta in Planul Urbanistic General al comunei ,Poarta Alba iar folosinta actuala a acestuia este neproductiv, apreciem ca proiectul se poate realiza la o distanta de cca.500 m fata de cea mai apropiata locuinta, cu respectarea urmatoarelor conditii: - se va realiza o perdea vegetala de protectie pe latura de Est a amplasamentului propus; - la sedinta de dezbatere publica a raportului privind impactul asupra mediului,vor fi invitati, locuitorii din zona posibil afectata de realizarea proiectului . Pe baza informatiilor oferite de titularul proiectului, tinand cont de toate aspectele analizate in prezenta lucrare, incluzand recomandarile BAT/BREF, putem spune ca proiectul poate primi decizia favorabila a autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa evaluarea propunerilor motivate ale publicului, in etapa de dezbatere publica a prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Se apreciaza ca proiectul propus de S.C. FERMA DE PUI GALESU S.R.L. respecta recomandarile BAT/BREF si se incadreaza in cerintele privind obtinerea acordului de mediu, in vederea promovarii investitiei.

87

In conditiile respectarii proiectului si a normelor tehnice de exploatare, alaturi de masurile de reducere a poluarii factorilor de mediu, impactul se apreciaza ca fiind in limite admisibile.

88