S.C.AVICOLA BRASOV S.A.

Platforma avicola Magurele

RAPORT DE MEDIU Trim. III 2009

Raportul de mediu – Trim. III 2009 cuprinde toate informaţiile privind

desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare , impactul
asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de
mediu.
Raportul cuprinde urmatoarele informatii:
1. Date de identificare a titularului activitatii.
2. Date privind desfasurarea activitatii.
3. Utilizarea materiilor prime , materialelor auxiliare – consumuri specifice.
4. Utilizarea eficienta a energiei.
5. Modul de gestionare al deseurilor.
6. Realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor.
7. Impactul activitatii asupra mediului, monitorizare
8. Reclamatii , sesizari.
9. Masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de
rezolvare.
10.Managementul dejectiilor
11.Managementul mirosului.

1. Date de identificare a titularului activitatii

Titular activitate S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A

Adresa Brasov,str.Cucului nr.5
Telefon 0268/257741
E-mail office@avicolabrasov.ro
Date de identificare Jo8/75/1991 CUI : RO1103470
Punct de lucru Platforma avicola Magurele
( instalatia)
Adresa Brasov,str.Cucului nr.5
Telefon 0268/257741
Persoana de contact FOGOROS Teodor–Sef Ferma nr.3
VITAL Aurora– Sef Ferma nr.4
ANDRIESEI Mihai- Sef Ferma nr.5
SERBAN Eugenia – resp.prot. mediului -
Telefon societate
Ferma nr.3,4,5 0268/257741 int.107,108,109
S.C. AVICOLA BRASOV S.A :0268/257741

1
2. Date privind desfasurarea activitatii

Detalii de Nr.cf. OUG Cod Cod SNAP 2Cod NOSE-

activitate 152/2005 CAEN P
6.6.a 0147 1004;1005 110.04
110.05
1. Autorizatia integrata de mediu nr. SB 43 din 28.08.2006 ,actualizata la
30.10.2007, valabila pina la data de 30.10.2017, emisa de ARPM Sibiu
2. Autorizatia de gospodarire a apelor nr.290 /16.10.2007, valabila pina la
data de 15.10.2017, emisa de SGA Brasov.

2.1 Capacitatea proiectata:

Activitatea de crestere a puilor pentru carne se desfasoara in trei ferme , dupa

cum urmeaza:
♦ Ferma nr.3 cuprinde :
-15 hale parter cu dimensiunile 86,0 m X12,0 m X 4,0 m , cu suprafata construita
Sc = 1032 mp;
-un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia ,birouri si vestiare;
-magazii de materiale,atelier mecanic;
-punct de transformare energie electrica;
-rezervor inmagazinare apa potabila cu capacitatea de 100 mc,statie pompe si
hidrofor ;
- buncare pentru stocarea nutreturilor (15 buc.cu capacitatea de 6 tone fiecare);
♦ Ferma nr.4 cuprinde:
-6 blocuri tip P+1 ,cu dimensiunile 58,0m X 19,0 m X6,1 m ,suprafata construita
Sc = 1102 mp si suprafata desfasurata Sd= 2204mp.
-un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia ,birouri si vestiare
- magazii de materiale,atelier mecanic
-punct de transformare energie electrica
- buncare pentru stocarea nutreturilor
♦ Ferma nr. 5 cuprinde :
-15 hale parter cu dimensiunile 86,0 m X12,0 m X 4,0 m , cu suprafata construita
Sc= 1032mp
-un corp de cladire ce contine filtru sanitar,farmacia ,birouri si vestiare;
-magazii de materiale,atelier mecanic;
-punct de transformare energie electrica;
-rezervor inmagazinare apa potabila cu capacitatea de 200mc,statie pompe si
hidrofor ;

2
- buncare pentru stocarea nutreturilor;
2.2 Tehnologia de crestere a puilor pentru carne cuprinde etapele:

Popularea – puii de o zi sunt adusi de la statia de incubatie a societatii , imediat

dupa terminarea ecloziunii si efectuarea vaccinurilor prescrise.
Activitati de asistenta si suport pentru procese biologice :
♦ adapostire –puii sunt adapostiti fie in blocuri de crestere ,tip parter+ etaj
( Ferma nr.4) , fie in hale de crestere tip parter ( Ferma nr.3 si Ferma nr.5) , cu
capacitati de adapostire, caracteristici tehnice si dotari identice amenajate pentru
crestere la sol „ pe asternut de paie tocate sau rumegus” , sterilizat.
Inchiderile halelor sunt din panouri prefabricate si blocuri ceramice, reabilitate
prin aplicarea de straturi succesive de tencuieli si vopsitorii .Acoperişul are
structură stratificată format din placa de beton ca strat suport , termoizolatie ,
hidroizolatie si invelitoare.
Ventilarea halelor se realizeaza cu ventilatoare axiale ( cca 16-17 buc. la fiecare
hala)
Admisia de aer proaspat se face prin intermediul admisiilor cu clapeti actionati
automat, montate pe peretele longitudinal opus celui pe care sunt montate
ventilatoarele .
Iluminatul halelor se realizeaza utilizind corpuri fluorescente, cu consum redus de
energie electrica (cca 11 w /buc) , cu durata zilnica de functionare
variabila,functie de virsta puilor.
Incalzirea halelor se realizeaza cu aeroterme si turbosuflante tip JET MASTER
GP70,utilizind drept combustibil gaze naturale.Caracteristicile
turbosuflantelor sunt, P instalata =70 Kw , Q= 6,1 mc/h.
♦ furnizarea hranei – consta din furajarea cu ratii de furaj diferite atit cantitativ,
cit si calitativ ,functie de virsta puilor .
Fiecare hala este prevazuta cu cite un buncar pentru furaje , amplasat in exteriorul
halei .Din buncarele mari furajul este preluat de un snec transportor si deversat
in buncarele mici de furaj , amplasate in interiorul halei.
♦ adaparea-se realizeaza printr-un sistem complet automatizat dotat cu
calculator regulator de presiune , filtru decantor , dozator de medicamente si
apometru .Sunt montate linii de adapare pentru fiecare hala ,dotate cu picuratori tip
BIG DUTCHMAN.
♦ asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor.
Medicamentele ( vitamine, vaccinuri, antibiotice, etc.) se dozeaza in apa de baut ,
in principal cu ajutorul sistemului de adapare.
♦ curatarea adaposturilor se realizeaza la sfirsitul fiecarui ciclu de productie si
consta din :
- dezinsectia asternutului prin stropire cu insecticid , imediat ce acesta a fost
eliberat de pasari ;
3
- indepartarea asternutului cu mijloace mecanizate prin scoaterea acestuia din
hala ;
- preinmuierea prin pulverizare cu o solutie dezinfectanta a tavanului , peretilor;
- spalarea cu jet de apa cu detergenti si dezinfectanti ( solutii diluate de 1-3% ) a
podelei si utilajelor;
- introducerea noului asternut uscat;
- fumigatia halei , dupa care adapostul ramine inchis ermetic 24 ore, apoi se
aeriseste foarte bine.
♦ vidul sanitar –veterinar se realizeaza prin ruperea completa a ciclului evolutiv
al germenilor patogeni
Depopularea halei –se realizeaza la sfirsitul ciclului de crestere, dupa care puii
sunt transportati la abatorizare.
Ciclul de crestere dureaza 42-45 zile.
Materialele de constructie utilizate nu contin azbest si nici alte materiale cu
continut de substante periculoase.
Apele colectate in sistem unitar si divizor, preepurate pe Platforma avicola
Magurele, sunt deversate in reteaua de canalizare a Companiei Apa Brasov,
conform Acordului de deversare nr. 423/2008, respectiv:
-apele uzate menajere si cele uzate tehnologice( provenite de la spalarea halelor
dupa depopulare) , de la fermele 3, 4 si 5, (grupurile sanitare si de la spalarea
halelor) sunt colectate prin retele din tuburi de beton Dn = 200 - 300 mm si
transportate la statia de preepurare.
-apele uzate tehnologice provenite de la abator, sunt colectate de o retea de
canalizare din tuburi Dn=200-300 mm, prevazuta cu camine de vizitare si
transportate la statia de preepurare.
Apele pluviale provenite de la ferme se scurg liber la nivelul solului prin canalul
limitrof fermelor, iar cele provenite de pe platforma abatorului se evacueaza dupa
cum urmeaza.:
• apele pluviale de pe cladirea abatorului si de pe platformele betonate din
partea de est a incintei se evacueaza prin rigola in canalul limitrof
abatorului ;
• apele pluviale de pe cladirile si platforma existente in partea de nord a
incintei si de pe platforma din partea de vest, sunt colectate de canalizarea
pluviala si deversate in statia de preepurare.
Dejectiile solide sunt evacuate din hale cu ajutorul tractorului senilat cu lama
(halele de la parter) si manual cu lopeti (din halele de la etaj) pe platforme betonate
amplasate in fata halelor, de unde sunt preluate fie direct de beneficiari in
perioadele permise pentru imprastierea pe cimp, fie sunt stocate temporar in cele
doua bazine betonate existente, cu capacitatea de cca.1000 mc fiecare.
Gestionarea deseurilor in cadrul fermelor de pe Platforma avicola Magurele se
realizeaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare, deseurile fiind
depozitate selectiv in saci din polietilena si/sau containere speciale, pina la
preluare de catre societati auotorizate in vederea valorificarii sau eliminarii lor.

4
 3. Utilizarea materiilor prime , materialelor auxiliare – consumuri
specifice.

Denumire Consum Consum

materii prime si specific realizat specific cf.
materiale BAT

0 1 2
Pui de o zi 16,9cap/mp 16-18 cap/mp
Furaje 28,25 kg/cap/an 22-29
Kg/cap/an
Dezinfectanti si - -
mat. pt.
igienizare
Vaccinuri - -
Alte 0,0007Kg/cap -
medicamente:
si suplimente
alimentare
Apa
-pentru adapare 68,7 l/cap/an 40-70l/cap/an
-pentru curatenie 0,14mc/mp/an 0,012- 0,12
mc/mp/an

4. Utilizarea eficienta a energiei

Tip energie Consum Consum

specific specific cf. BAT
realizat (Kwh/cap/an)
(kwh/cap/an)
0 1 2
Energie electrica 1,75 1,36-1,93
Gaz metan 3,59

5. Modul de gestionare al deseurilor

Tip deseu Cantitati Mod de Mod de

(tone) depozitare valorificare/
Generate Valorif. Eliminate eliminare
0 1 2 3 4 5
Dejectii solide 1730 1730 - Doua bazine La fermieri , pe
cu capacitatea baza de
de 1000 mc contract
fiecare pentru

5
 stocarea in
perioadele
interzise
pentru
imprastiere pe
terenuri
agricole
Cadavre pasari 49,23 - 49,23 In saci din La
polietilena , in S.C.Moggots &
containere cu Baits ,in baza
capac contractului nr.
1988/2009

Metale 0,04 0,04 - Platforma La S.C Remat

neferoase betonata S.A ,Brasov, in
baza
contractului
nr.686/2009.
Deseuri de - - - Platforma La S.C Remat
materiale betonata S.A ,Brasov, in
baza
plastice
contractului
nr.686/2009.
Deseuri 4,86 - 4,86 In containere La S.C.Fin Eco
municipale metalice Brasov,in baza
contractului nr.
amestecate
31/2009
Ambalaje care 0,060 - 0,060 In saci din La S.C.Rian
contin polietilena , in Consult SRL
spatii inchise . Zarnesti , pe
reziduuri sau
baza de
sunt contract .
contaminate cu
substante
periculoase

6. Realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere.

Intretinerea instalatiilor consta in:

-reparatii curente în perioada de exploatare,realizate de personalul din fermă;
-reparatii planificate realizate conform programelor întocmite în urma
diagnozelor tehnice in perioadele de vid sanitar, realizate cu personalul Sectorului
mecanic sau cu terti .
Piesele de schimb sunt achizitionate conform comenzilor intocmite de seful de
ferma in baza programelor de reparatii curente si /sau planificate.

7 . Impactul activitatii asupra mediului, monitorizare.

7.1 Imisii in aer

6
Conform art.10.1.1 din Autorizatia integrata de mediu nr.43/28.08.2006,
actualizata la 30.10.2007, imisiile de amoniac in vecinatatea receptorilor care pot
depune plingeri se vor determina anual.
S-au efectuat determinari de imisii de amoniac in vecinatatea fermei nr.3.
Rezultatul determinarilor este prezentat in tabelul urmator:

Nr. crt. Locul recoltarii probei Valoare determinata

Amoniac (mg/mc)
1 Ferma nr.3 in zona halelor 14 si 15 0,17
Concentratia maxim admisa (medie de scurta durata -30 0,3
min),conform STAS 12547/87

7.2 Emisii in aer

Conform art.10.1.1 din Autorizatia integrata de mediu nr.43/28.08.2006,
actualizata la 30.10.2007, emisiile in aer de la cosul de evacuare a gazelor arse de
la centrala termica , se vor determina in cursul lunii octombrie 2009.

7.2 Emisii în apa :

Apele colectate in sistem unitar si divizor, preepurate pe Platforma avicola

Magurele, sunt deversate in reteaua de canalizare a Companiei Apa Brasov,
conform Acordului de preluare nr. 423/2008, respectiv:
-apele uzate menajere si cele uzate tehnologice( provenite de la spalarea halelor
dupa depopulare) , de la fermele 3, 4 si 5, (grupurile sanitare si de la spalarea
halelor) sunt colectate prin retele din tuburi de beton Dn = 200 - 300 mm si
transportate la statia de preepurare.
-apele uzate tehnologice provenite de la abator, sunt colectate de o retea de
canalizare din tuburi Dn=200-300 mm, prevazuta cu camine de vizitare si
transportate la statia de preepurare.
Apele pluviale provenite de la ferme se scurg liber la nivelul solului prin canalul
limitrof fermelor, iar cele provenite de pe platforma abatorului se evacueaza dupa
cum urmeaza.:
• apele pluviale de pe cladirea abatorului si de pe platformele betonate din
partea de est a incintei se evacueaza prin rigola in canalul limitrof
abatorului ;
• apele pluviale de pe cladirile si platforma existente in partea de nord a
incintei si de pe platforma din partea de vest, sunt colectate de canalizarea
pluviala si deversate in statia de preepurare.
Monitorizarea indicatorilor chimici pentru apele preepurate deversate in
canalizarea orasului au fost monitorizati de catre laboratorul autorizat al
Companieie APA Brasov.

7
 Nr.cr Indicatori UM Rezultate obtinute Conc. max.
. analizati admisa cf. Acord
BA 3971/ BA 4035/ de preluare nr.
14.07.2009 09.09.2009 423/2008

1 Ph-ul 6,88 7,55 6,5-8,5

2 Oxigen dizolvat mg/l 5,18 4,24 -

3 Consum chimic mg/l 93,97 107,25 420

de oxigen
( oxidabilitate
-CCO-Cr)

4 Consum mg/l 38,41 53,25 300

biochimic de
oxigen (CBO5)

5 Materii in mg/l 112,4 50 250

suspensie

6 Reziduu filtrabil mg/l 528 436 1000

uscat la 105°C

7 Extractibile cu mg/l <20 <20 15

eter de petrol

8 Azot amoniacal mg/l 3,31 3,71 30

(NH4)

9 Sulfuri (H2S) mg/l <2 <2 1

10 Sulfati ( SO4) mg/l 70,35 46,13 500

11 Cloruri (Cl) mg/l 41,9 53,8 500

12 Agenti de mg/l 0,18 0,12 15

suprafata
anionici

13 Fosfor total mg/l 0,65 0,05 5

14 Fe total mg/l - - 5

15 Temperatuara mg/l 17,2 18,4 35

7.3 Apa subterana

Conform prevederilor art. 14.4 din Autorizatia integrata de mediu nr. SB 43 din
28.08.2006 , actualizata la data de 30.10.2007, calitatea apei din forajul de
hidroobservatie existent pe amplasamentul fermei se va monitoriza in luna
octombrie 2009.

8 Reclamatii , sesizari.
In cursul Trim. III 2009 nu s-au inregistrat reclamatii si nici sesizari privind
influenta activitatii asupra factorilor de mediu.
8
 9. Masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de
rezolvare.
In cursul Trim. III 2009 s-au dispus urmatoarele masuri de catre autoritatile de
control:
1. Inlocuirea recipientilor degradati pentru deseuri menajere.
2. Interzicerea incinerariideseurilor de pe platforme.

10. Managementul dejectiilor

Managementul dejecţiilor cuprinde toate raţiunile şi operaţiile ce au drept scop
gestiunea corecta a dejecţiilor rezultate din procesul de crestere a pasarilor şi o cât
mai raţională reintroducere a acestora în circuitul natural cu un minim posibil
impact negativ asupra mediului, respectind legislatia in vigoare( Codul celor mai
bune practici agricole si Codul de bune practici in ferma)
Operaţiunea începe de la reţetarul furajelor. În realizarea reţetelor se are în vedere
criteriul economic – realizarea unor furaje care să corespundă scopului pentru care
sunt destinate şi care să genereze dejecţii cu un conţinut cit mai scăzut de azot,
fosfor sau alte elemente cu efect negativ asupra solului sau apei.
Dejecţiile rezultate , trebuie reintroduse în circuitul natural – respectând normele
sanitar - veterinare impuse în creşterea păsărilor si avind grija ca influenţa negativă
asupra mediului să fie diminuată.
Pentru a realiza imaginea şi dimensiunea acţiunii de reintroducere în circuitul
agricol al dejecţiilor se impune efectuarea unui calcul al acestora – raportat la
cazul concret al spaţiului de creştere; la numărul şi vârsta păsărilor din habitat; la
perioada de creştere; tehnologia folosită; frecvenţa livrării dejecţiilor.
Baza de calcul în raport cu tehnologia de creştere – urmarea datelor existente în
literatura de specialitate sau a măsurătorilor realizate pe tipuri de utilaj este
urmatoarea:
Pentru sistem de creştere pe aşternut pui pentru carne(1-45 zile). Conform
literaturii de specialitate între furajul consumat şi cantitatea de dejecţii rezultată
raportul este de 1 gr furaj = 1,5 gr. dejecţii cu umiditate iniţială de 20%.
Pentru 30 hale parter cu S=30X1000mp=30000mp si 6 hale P+1 cu S=6 X 2 X
524mp = 6288mp ,cantitatea de dejectii este:

- numar pui cap/mp = max.18 cap /mp

- numar serii pe an = 6,5serii/an
-cantitatea de dejectii solide = 2164 tone
Platforma avicola Magurele dispune de doua bazine complet betonate
(peretii si radierul) , pentru stocarea dejectiilor solide in perioadele interzise, cu
capacitatea de 950 mc fiecare .
Cea mai importantă acţiune este identificarea terenurilor şi a proprietarilor acestora
, încheierea de contracte sau minute în care să se prevadă modul cum vor fi
distribuite pe teren aceste dejecţii.
Beneficiarii dejecţiilor se pot împărţi în două categorii distincte :
- proprietari de terenuri individuali cu terenuri până la 10 ha;
9
 - proprietarii de teren individuali cu terenuri de peste 10 ha;
- asociaţii agricole cu terenuri mari (peste 10 ha);
- societăţi agricole posesoare de terenuri arabile
În raport de categoria proprietarului se realizează modul de colaborare.
Pentru anul 2009 , livrarea dejectiilor se face in baza Contractelor:
nr.596/18.12.2008 incheiat cu PF Tintea Ioan, valabil pina la data de 10.12.2010 ;
nr.3/20.03.2008 incheiat cu PF Paler Gh.,valabil pina la data de
20.03.2010;nr.631/30.01.2008, incheiat cu S.C.Agricola Birsa Vulcan, valabil pina
la data de 31.12.2009 ; nr.4758/03.10.2008 , incheiat cu PF. Trufasila Adrian,
valabil pina la 01.10.2009; nr. 1074/1/13.02.2008, incheiat cu S.C.Agro-Zoo
Risnov, valabil pina la data de 31.12.2009 .

MODALITĂŢI DE PRODUCEREA ŞI DISTRIBUŢIA DEJECŢIILOR

Dejecţiile solide rezultate în urma creşterii păsărilor se scot din hale în reprize, la
intervale regulate de timp dupa parcurgerea etapei de depopulare, pe platformele
betonate existente in fata halelor.
Dejectiile sunt evacuate din fermă în timp relativ scurt – sunt livrate către
beneficiar cu mijloace proprii ale acestuia sau cu aport de utilaje din partea
furnizorului. În raport cu starea de vegetaţie dejectiile sunt distribuite
beneficiarului. Împrăştierea lui pe sol cade în sarcina beneficiarului ,iar cantitatea
ce se împrăştie pe sol este dictată de natura culturii ce urmează a fi aplicata pe
terenul agricol.
Beneficiarul imprastie dejectiile respectind perioadele de interdictie prevazute in
Codul de bune practici agricole.
Transportul dejecţiilor solide de la fermă către locul de distribuţie sau depozitare al
beneficiarului se face cu mijloace de transport etanşe folosind prelate pentru a evita
răspândirea nedorită în timpul transportului.
Livrarea dejecţiilor solide din fermă se face pe baza Avizului de expeditie ,
semnat de beneficiar . Datele despre livrarea dejectiilor la beneficiari si transportul
acestora se trec intr-un registru special al fermei.
Dupa livrarea dejectiilor , responsabilitatea pentru modul cum sunt gestionate
cade în sarcina proprietarului de teren.

12. Managementul mirosului.

Manajementul mirosului are drept scop inventarierea fazelor procesului
de producţie generatoare de mirosuri si a fenomenelor ce duc la
creşterea intensităţii acestuia. Scopul final este reducerea disconfortului
pentru colectivităţile învecinate.
Managementul mirosului in hala de producţie
În hala de producţie se desfăşoară fluxul tehnologic de bază, respectiv
cresterea pasarilor. Urmare a proceselor biologice aferente cresterii
păsărilor, în atmosfera din hală se genereaza emisii care contin:
10
 -dioxid de carbon rezultat al respiraţiei;
- amoniac rezultat al fenomenului de fermentare a dejecţiilor.
- vapori de apa
Prin sistemul de ventilaţie cele trei componente sunt eliminate în
atmosferă odată cu mirosurile specifice acestora. Optimizarea
parametrilor tehnologici poate duce la reducerea influenţei acestora
prin micsorarea cantitatilor . În acest sens se impune respectarea
următoarelor reguli:
- menţinerea în hală a temperaturii minime impuse de tehnologie;
- eliminarea excesului de umiditate din hala de producţie prin
evitarea oricăror scurgeri de la instalaţia tehnologică de adăpare
dar şi prin eliminarea excesului de umiditate biologică;
- întreţinerea aşternutului uscat şi recondiţionarea acestuia prin
afânare mecanică, fapt ce reduce la maxim emanaţia de amoniac.

Managementul mirosului pentru perimetrul de producţie

În exteriorul halelor de producţie,se desfasoara procese tehnologice,
unele dintre ele generatoare de mirosuri si anume: scoaterea gunoiului
din hale dupa depopulare , incarcarea in mijloacele de transport ale
beneficiarului.
Perioada cea mai dificilă în fermă este manipularea dejectiilor ( a
aşternutului uzat din hală).

Managementul mirosului pentru vecinătăţi.

Dejecţiile genereaza mirosuri, în momentul în care sunt scoase din hală.
Apare o emisie de amoniac puternică ,după care mirosul scade brusc în
intensitate.
De acesta situatie se tine seama la manipularea dejectiilor , scurtind
perioada pina la scoaterea din ferma.
Transportul dejecţiilor solide din fermă către beneficiarii agricoli se
realizează în remorci etanşe acoperite cu prelată pentru a evita
împrăştierea acestora si emisiile de mirosuri.
DIRECTOR GENERAL
VIDA Claudiu Florin

Resp.prot mediului:
SERBAN Eugenia

11