Sunteți pe pagina 1din 22

TEMA REFERAT:

CELULA DE AFUMARE

Cuprins
Introducere

1. Utilaje clasice pentru afumare


2. Incadrarea utilajului intr-un flux tehnologic
3. Prezentarea utilajului si caracteristicile tehnice aferente

Bibliografie

INTRODUCERE

2
Utilajele din industria alimentară şi alimentaţie publică sunt maşini de lucru utilizate pentru
efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie.

Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:

 realizarea unor operaţiuni de calitate superioară;


 consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs să fie cât mai mici;
 posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de
producţie;
 creşterea productivităţii muncii;
 deservirea utilajelor să fie cât mai facilă;
 utilajele să fie prevăzute cu aparatură de măsură şi control a funcţionării acestora;
 liniile tehnologice să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să permită blocarea lor în
cazul defectării unei maşini.

Clasificarea utilajelor tehnologice se poate face după următoarele criterii principale:

a). După ciclul de lucru se împart în:

- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare continuă;


- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare periodică.

b). După tipul acţiunii se împart în:

- maşini şi utilaje cu acţiune mecanică asupra produsului (cu schimbarea formei şi dimensiunilor);
- maşini şi utilaje cu acţiuni fizico-chimice ale produselor).

c) După gradul de automatizare se împart în:

- maşini şi utilaje fără elemente de automatizare la care cea mai mare parte din operaţiuni sunt
realizate prin intervenţia omului (încărcare, descărcare, deplasare, etc);
- maşini şi utilaje semiautomate la care procesele tehnologice sunt realizate automat iar procesele
auxiliare (transport, control) sunt realizate manual;
- maşini şi utilaje automate la care atât procesele tehnologice cât şi cele auxiliare sunt realizate
automat.

d) După tipul operaţiunii executate se împart în:

- maşini şi utilaje pentru mărunţire;


- maşini şi utilaje pentru amestecare;
- maşini şi utilaje pentruspălare;
- maşini şi utilaje pentrudozare;
- maşini şi utilaje pentru ambalare;
- etc.

3
e) După numărul de operaţiuni executate se împart în:

- maşini individuale (care execută o singură operaţiune);


- maşini complexe (care execută operaţiuni complexe).

Tratarea termică prin afumare se foloseşte larg în procesele tehnologice ale industriei cărnii,
cu ajutorul căreia se petrec schimbări fizico-chimice, biochimice, enzimatice, etc. în produsul,
supus afumării. În procesul afumării produsul imprimă mirosul şi gustul specific şi plăcut. Prin
compoziţia chimică şi reacţia sa cu produsele supuse afumării, fumul are atât o acţiune
antioxidantă cât şi una bactericidă.
Efectul antioxidant al unor compuări a fumului se datorează fenolilor care intervin în reacţiile
înlănţuite simultan cu reacţia la radicalii liberi formaţi.
Efectul bactericid depinde de temperatura de afumare, durata procesului şi de densitatea
fumului. Cel mai pronunţat efect se manifestă în cazul afumării calde când temperatura se
situează în jurul valorii de 100 oC. La afumare rece, efectul bactericid îl exercită doar
componentele chimice ale fumului, efectul sterilizator dat de temperatură fiind nul. Scăderea pH
– ului cu 0,4 – 0,5 unităţi contribue la creşterea acidităţii şi la evidenţierea efectului bactericid.
Instalaţiile de afumare în general sunt alcătuite din următoarele elemente de bază: generator
de fum, incinta de afumare (camera, tunel, turn, etc.) şi echipamentul de climatizare. După
dimensiuni, mod de funcţionare, grad de automatizare şi parametre de lucru, instalaţiile de
afumare pot fi:

- tradiţionale, de dimensiuni mici, fără sisteme de automatizare sau climatizare;


- pentru afumare rece, prevăzute cu linii suspendate de transport şi instalaţie de ventilare;
- de tip turn, cu flux vertical, pentru afumarea şi pasteurizarea produselor;
complexe, pentru afumarea şi pasteurizarea produselor.

1.UTILAJE CLASICE PENTRU AFUMARE


Instalatia de afumare si fierbere este destinata pentru prelucrarea termica a preparatelor
(zvantare, afumare calda si fierberea salamurilor). Regimul de lucru este cu comanda normala in
sarje, fiind automatizate functiile de temperatura si umiditate.

4
Din punct de vedere constructiv, instalatia de afumare si fierbere este compusa din:
generator de fum, celula de fierbere si afumare, instalatia conductelor si instalatia de automatizare
si control.
La punerea in functiune a generatorului se au in vedere urmatoarele:
 se foloseste rumegusul grosier lipsit de bucati de lemn sau corpuri straine (rumegusul prea fin este
evitat, intrucat poate fi antrenat de fum si poate sa patrunda in conducte);
 inainte de aprinderea rumegusului se deschide apa spre spalatorul de fum, spre umezitorul de
rumegus si apa de racire cenusar;
 la pornire se introduce 5 - 6 lopeti de rumegus direct in vatra prin usa focarului, rumegusul se
aprinde initial cu jar, cat mai aproape de orificiile de insuflare a aerului;
 dupa amorsarea arderii se porneste ventilatorul de aer primar pentru a se asigura o ardere cu
dezvoltare de fum;
 dupa pornirea arderii pe toata circumferinta, se porneste agitatorul de rumegus si se regleaza
dozatorul, astfel ca pe marginea focarului sa se formeze un inel de rumegus de 15—20cm;
 regulatorul de aer se regleaza astfel incat sa se genereze fum fara scantei sau flacara;
 pentru a se realiza o buna generare a fumului, rumegusul se umezeste din cand in cand (cate 2-3
min.) cu ajutorul stropitorului prevazut in acest scop;
 fumul se aspira spre instalatie ca urmare a depresiunii create de ventilatorul principal;
Celula de afumare si fierbere (fig. 1) constitute partea principala a instalafiei si este compusa din:
corpul celulei 1 prevazut cu izolatie termica si o usa; cale de rulare 3 pentru carucioare 2; tub de insuflare
4 a amestecului de aer, abur, fum; tub de absorbtie 5 si evacuare a amestecului de aer, abur, fum; elemente
de legatura cu instalatia conductelor 6; roata de comanda 7 a clapetelor aer-fum; sesizoare de temperatura
si umiditate in panoul de comanda 8. Instalatia electrica de control si protectie cuprinde: umidometru,
termometru cu sonde, ventile electromagnetice, inregistrator de temperatura.
Celula are peretii dubli, cel din interior fiind confectionat din otel inoxidabil, iar cel din exterior executat
din tabla decapata. Intre cei doi perefi se gaseste un strat de termoizolant.

5
Fig.1.1. Celula propriu-zisa a instalatiei de afumare INFA

1-corp celula; 2-carucior cu produse; 3-cale ghidare carucior; 4-tub insuflare; 5-tub evacuate;
6-instalatia conductelor; 7-comanda clapetelor aer-fum; 8-tablou electric de comanda.

6
Functionarea instalatiei de afumare si fierbere - inainte de incarcarea celulei pentru
prelucrarea primei sarje de preparate de carne, celula trebuie incalzita timp de aproximativ 20
minute pana la o temperatura de 75° - 80°C superioara temperaturii de zvantare si la o umiditate
relativa redusa de 10 - 15%. Umiditatea redusa este necesara pentru a evita prelungirea timpului de
incalzire
Celula se considera incalzita cand indicatoarele negre de la termoregulator si
psihroregulator se suprapun peste cele rosii fixate anterior.
Celula fiind incalzita se poate incepe incarcarea. Pentru aceasta se deconecteaza
ventilatorul 9 pentru recircularea aerului, se deschide usa, se introduc carucioarele cu multa rapiditate,
se fixeaza in produs sondele pentru urmarirea temperaturii din interiorul produsului si se inchide
usa etans.
Operatia de zvantare, in functie de produsul supus prelucrarii dureaza 30-60 min., dupa care
se trece imediat la executarea fazei urmatoare, afumarea calda.
Afumarea calda care dureaza intre 30 si 60 min., in funcfie de produsul prelucrat, este
urmata de faza a treia a procesului, fierberea. Pentru aceasta se inchide clapeta 3 si se fixeaza
indicatorul rosu al psihroregulatorului la umiditate maxima (100%).
Indicatorul rosu al termoregulatorului se fixeaza la o temperatura inferioara (20° - 30°C), deoarece
aburul introdus pentru umezirea aerului provoaca cresterea temperaturii in celula. Fierberea, in functie de
diametrul produsului prelucrat, poate dura intre 15 si 210 minute. Dupa terminarea fierberii se executa
operatia de racire.

7
Fig.1.2. Schema de functionare a instalatiei de afumare si fierbere:

1-generator de fum; 2-canal de admisie a fumului; 3-clapeta de admisie a fumului;


4-canal de admisie a aerului proaspat; 5-clapeta de admisie a aerului:6-canal de
evacuare; 7-clapeta de evacuare a amestecului 8-schimbator de caldura; 9-
ventilator ; 10-gura de evacuare;11-clapete de alternare; 12-duze; 13-linie aeriana
de transport; 14-carucior pentru produse; 15-izolatie termica; 16-conducta de
evacuare a apei de spalare.

Tehnologia clasica de afumare prezinta o serie de dezavantaje, din punct de vedere


economic, igienico-sanitar si al calitatii produselor finite.
a) Din punct de vedere economic, dezavantajele sunt:
instalatiile sunt costisitoare si ocupa suprafete mari constructive;
productivitatea instalatiilor este scazuta, datorita duratei mari a procesului de afumare;
consum mare de material lemnos, deoarece se utilizeaza partial componentele utile din fum;
b) Din punct de vedere igienico-sanitar, dezavantajele sunt:

8
incaperile destinate afumarii semurdaresc usor, necesitand o curatire atenta, care antreneaza
consumuri mari de utilitati ( apa si detergenti ) si personal de igienizare;
incorporarea in produse a compusilor utili din fum nu este posibila fara ca sa se incorporeze in
acelasi timp substante nedorite, in special hidrocarburi policiclice de tipul 3 -4 benzpirenului
care are actiune cancerigena;
c) Din punct de vedere tehnologic, dezavantajele sunt:
produsele afumate nu sunt intotdeauna uniforme in ceea ce priveste calitatea, datorita variatiei
compozitiei fumului ( variatii dictate de producerea fumului in generetor ) si datorita variatiilor
in densitatea fumului debitat in incintele de afumare ( variatii influentate de constructia
instalatiei );nu exista nici posibilitatea evaluarii obiective rapide a gradului de afumare, de catre
operatorul care conduce acest proces

Fig 1.3. Tunel pentru afumare rece

1 - incinta propriu-zisa; 2-rastel; 3-linie suspendata de transport;4-conveier, 5-grup de antrenare; 6-


generator de fum; 7-canal; 8-ventilator axial; 9- conducta; 10- conducta de admisie; 11-filtru de aer; 12-
bateria de racire;13-separator de picaturi;14-bateria de incalzire; 15-ventilator axial; 16-vizor; 17-scara;
18-usa de vizitare; 19-dispersoare tronconice; 20-conducta

Cotele de gabarit ale acestui tunel sunt : 12 metri lungime ; 2 metri latime ; 3 metri inaltime

9
Fig. 1.4. Turn de afumare rece cu conditionarea aerului si a amestecului.

1 – generator de fum ; 2; 5; 9 – canal ; 3 – cos de evacuare ; 4 – agregat de


conditionare
6 – turn de afumare; 7 – agregat de presiune; 8 – cos; 10 – conducta.

Generatorul de fum (fig.2.) este folosit pentru generarea fumului necesar afumarii
preparatelor din carne. Se compune din urmatoarele subansambluri: cadrul generatorului, cazan de

10
ardere, agitator de rumegus, dozator de rumegus, regulator de aer, umezilor de rumegus, spalator de
fum, panou electric si de comanda, motoreductor.

Fig.2.1. Generator de fum

l-cadru; 2-palnie; 3-arbore agitator; 4-dozator rumegus; 5-cazan de ardere; 6-agitator; 7-stut;
8-lagar arbore; 9-nivelator; 10-regulator de aer; 11-ventilator; 12-colector de film; 13- usa colectorului de
fum; 14-cos de fum; 15-umezitor de rumegus; 16-spalator de fum; 17-panou electric de comanda;
18-motoreductor.

11
Fig.2.2. Generator de fum cu rumegus. [1]

1 – compartiment exterior cilindric; 2 – buncar pentru rumegus; 3 – focar; 4 – camera; 5 – conducta verticala;
6 – palete; 7 – arbore vertical; 8 – palete profilate; 9 – moto-reductor; 10 – cuplaj; 11 – sertar plan;
12 – conducta in circuit; 13 – ventilator; 14 – conducta; 15 – compartiment inelar; 16 – valva; 17 – releu
electromagnetic; 18;19 – palete profilate; 20 – gura de evacuare; 21 –
dispersator; 22 – racord; 23 – sertar; 24 – racord de legatura;

Spre deosebire de afumatorile traditionale, de capacitate redusa, cele industriale produc


fumul necesar procesului in instalatii speciale numite generatoare de fum. Fumul astfel obtinut
este apoi conditionat si introdus in incinta de afumare.

12
Obtinerea fumului de calitate, bogat in substante utile de depunere impune generatoarelor
o serie de cerinte dintre care cele mai importante sunt:
- fumul debitat de generator nu trebuie sa contina cenusa si rumegus nears;
- produsele de ardere completa trebuie sa fie diminuate la maximum;
- pentru a se evita condensarea principalelor componente, fumul proaspat se amesteca
imediat cu aer intr-o proportie care sa permita mentinerea temperaturii de afumare la o valoare
optima;
- fumul obtinut sa aiba aceleasi proprietati fizico-chimice, cu posibilitatea reglarii debitului
dupa necesitati;
- peretii generatorului de fum trebuie sa fie captusiti pentru a nu permite contactul direct al
hidrogenului cu suprafetele metalice ale acestora. Temperatura ridicata a metalului scade
temperatura de aprindere a hidrogenului si a altor gaze inflamabile putand genera explozii sau
incendii. In cazul in care peretii raman metalici, acestia vor avea un sistem de racire propriu;
- costul fumului sa fie minim.

Obtinerea fumului in generatoare se face prin:


- arderea incompleta (mocnita) a rumegusului rezultat din mase lemnoase de esenta tare;
- frecarea prismelor lemnoase cu ajutorul unor discuri sau tambure rotative.
Metodele moderne de afumare utilizeaza fumul lichid, care se obtine in generatoare de
fum prin dizolvarea in apa a substantelor aromatice utile.
Fata de afumarea traditionala gospodareasca, obtinerea fumului cu ajutorul generatoarelor
prezinta o serie de avantaje dintre care cele mai importante sunt: parametri fizici si chimici ai
fumului pot fi controlati si reglati; prin obtinerea fumului in compartimente separate de incintele
de afumare, se asigura un grad de igiena ridicat in paralel cu eliminarea riscurilor de producere a
incendiilor.
Generatorul se compune din compartimentul cilindric exterior 1 in care se monteaza
buncarul pentru rumegus 2 plasat in partea superioara si focarul 3 dispus la baza acestuia.
Camera 4, dispusa in partea laterala a compartimentului cilindric 1 are rolul de a realiza
purificarea uscata si umeda a fumului produs. Rumegusul aflat in buncarul 2 este introdus prin
conducta verticala 5 in focarul 3.

13
Dirijarea si uniformizarea straturilor de rumegus are loc prin intermediul paletelor 6
rigidizate pe arborele vertical 7. Mentinerea in stare afanata a rumegusului din buncar este
asigurata de paletele profilate 8. Antrenarea intregului ansamblu de agitare si uniformizare se
face de la moto-reductorul 9 prin intermediul cuplajului 10.
Reglarea debitului de alimentare a focarului cu rumegus este realizata de un sertar plan
11. Focarul propriu-zis are peretii raciti cu apa alimentata prin conducta 12 in circuit deschis.
Aerul necesar arderii este asigurat cu ventilatorul 13, fiind dirijat prin conducta 14 in
compartimentul inelar 15 al focarului. Instalatia este astfel conceputa incat aerul sa fie dirijat prin
valva 16, comandat de releul electromagnetic 17.
In cazul aprinderii rumegusului cu flacara deschisa, electrovalva comanda inchiderea
alimentarii cu aer a focarului prin oprirea ventilatorului. Umectarea rumegusului din focar se
produce prin introducerea apei de la o conducta cu robinet de inchidere. Pentru omogenizarea
rumegusului in incinta focarului s-au prevazut paletele profilate 18 si 19 antrenate de acelasi
arbore vertical 7.
Cenusa rezultata se elimina prin gura de evacuare 20. Fumul obtinut este evacuat apoi in
camera de purificare 4. Aceasta operatie decurge in doua etape: in prima are loc o filtrare uscata
prin simpla trecere a fumului prin sicane multiple cu rolul de a micsora viteza curentului de fum
si a permite marirea vitezei de depunere a particulelor grosiere transportate; in cea de a doua
etapa se produce filtrarea umeda. Pentru aceasta fumul este dirijat printr-o perdea de apa
distribuita creata de dispersoarele 21.
Apa reziduala este apoi evacuata prin racordul 22. Fumul astfel obtinut este dozat prin
sertarul 23 si evacuat prin racordul de legatura 24 in incinta de afumare.
Pentru a mari rezistenta otelurilor obisnuitela coroziune in atmosfera, in apa, in diferite medii
agresivesau la oxidare la temperaturi mari acestora li se adauga elemente de aliere care sa favorizeze
aparitia unui strat superficial, compact si aderent la oxizi rezistenti la actiunea chimica a mediului de
lucru.

Continutul ridicat in Cr sau in Cr - Ni mareste rezistenta la actiunea chimica a mediului si


otelurile astfel aliate se numesc oteluri inoxidabile sau anticorozive si refractare.

2. . INCADRAREA UTILAJULUI INTR-UN FLUX TEHNOLOGIC

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A SLANINEI


AFUMATE

14
1. Pregătirea materiei prime

Materia primă destinată preparării slăninii afumate este slănina de pe spinare şi de pe


părţile laterale, provenită de la porci în vârstă de maximum 1-1/2 ani, tranşată şi fasonată după
răcirea completă, cu o grosime de 2.5 cm. Şoricul trebuie să fie bine curăţat de păr. La prepararea
slăninii afumate nu se foloseşte slănina cu infiltraţii de sânge,slănina provenită de la vieri, de la
masculii castraţi de mai puţin de 6 luni, de la scroafecu gestaţia avansată, precum şi slănina cu
contuzii.Se permite slănina care prezintă pe suprafaţa urme de carne. La recoltarea slăninii şi la
detaşarea ei în timpul tranşării trebuie să se lucreze cu atenţie, pentru a nu se produce tăieturi
transversale sau oblice. După sortare slănina se lasă să se răcească. Slănina răcită se fasonează în
bucăţi de formă dreptunghiulară sau pătrată cu marginile drepte şi netede, fără franjuri cu o
greutate de minim 0.5 kg

2.Conservare, maturare

După fasonare se sărează uscat prin frecarea cu bucăţi de sare, pe toate părţile.Operaţia
de sărare se face într-un grand. Este de preferat ca sarea să fie sub formă de uruială, cu bobul de
circa 2.5 cm.După frecarea slăninii cu sare, bucăţile se asează în stivă, pe grătare de lemn curate,
care în prealabil au fost presărate cu sare. Înălţimea stivei poate fi între 1.5 - 2.0 m.După fiecare
rând de slănină se presează un strat subţire de sare, bucăţile de slănină se aşează în stivă astfel
încât să nu rămână goluri intre ele. Slănina se ţine în stivă între 7 şi 21 zile. După 7-10 zile
slănina se poate restivui. După restivuire slănina se scutură de sarea de pe suprafaţă şi se
resărează cu sare curată.Sarea rezultată de la sărarea slăninii nu se mai foloseşte la o noua sărare.

3.Legare, spalare, zvantare

După conservare şi maturare slănina sărată se scutură de sare, se taie în bucăţi


corespunzătoare şi se mai fasonează dacă este cazul. Fiecare bucată se leagă la unul din capete cu
sfoară, făcându-se un ochi dublu.După legare slănina se spală cu apă caldă, apoi se agaţă pe beţe
şi se pune într-un grand cu apă rece, unde se ţine circa 1 oră. Se scoate din apă, se aşează pe
rastele şi se lasă la scurs circa o oră.

4.Afumarea slăninii

15
Afumarea este operaţia prin care un produs alimentar se supune acţiunii fumului
– aerosol – rezultat din combustia specifică a anumitor materiale lemnoase. Conservarea este
asigurată de unele substanţe chimice prezente în fum, substanţe cu acţiune bactericidă şi
antioxidantă: la afumare are loc şi o aromatizare a produsului precum şi formarea culorii
specifice.

În funcţie de temperatura fumului, afumarea poate fi:

 - hiţuire, când temperatura fumului este mai mare de 100 C, în care caz se realizează şi o
coacere a produsului;

 - afumarea la cald, când temperatura fumului este cuprinsă între 75 şi 85C;

 - afumarea la rece (30 – 40 ° C) aplicată la majoritatea afumăturilor deci si in cazul


slaninei afumate.

Are rolul de a îmbogăţii produsul în substanţe cu acţiune de conservare, în vederea


creşterii gradului de stabilitate al produsului şi de prelungire a duratei de depozitare. Afumarea la
rece se realizează, de regulă, în celule sau tuneluri în care se admite fumul de la generator, răcit
până la 25 ..40 ° C.

Instalaţia modernă de afumare tradiţională (cu fum – aerosol) este formată din două
componente de bază : generatorul de fum şi celula de afumare

Celula de afumare este o incintă izolată cu pereţi dubli din oţel inoxidabil, cu uşă de
acces prevăzută cu garnituri de etanşare şi buloane de strângere, dispozitiv de suspedare şi
ghidare a cărucioarelor, tubulatură de distribuţie a amestecului aer- fum şi abur în interiorul
celulei legate la tubulatura exterioară, gură de evacuare, amestec de aer – fum sau abur legate la
tubulatura superioară, sesizoare de temperatură şi umiditate şi ştuţ de evacuare apă uzată.

16
5.Depozitare

Slanina afumata se depozitează pe rastele în incaperi uscate, curate, bine ventilate şi


întunecoase la temperaturi de maxim 10 ° C

3. PREZENTAREA UTILAJULUI SI CARACTERISTICILE TEHNICE AFERENTE

Celula de afumare(RAMONT STAR SRL)

17
Detalii produs
Utilizare

Celula de afumare – fierbere este destinată prelucrării termice a mezelurilor, a cărnii, a cărnii de
pasăre şi a peştelui. Principalele procese sunt: zvantarea, afumarea, fierberea coacerea şi răcirea.

Funcţii

- se pot introduce 1,2,3,4,6,8,10 sau 12 cărucioare cu dimensiuni de 1000x1000x2000 mm


- reglajul temperaturii până la 120 grd C
- comandă computerizată-până la 50 de programe
- diferite modalităţi de alimentare: electrică, cu gaz, cu ulei, cu abur, electrică - abur

Construcţia

Din componenţa structurii fac parte:


• celula termică,
• generatorul de fum,
• panoul de comandă cu microprocesor.
Toată structura este realizată din oţel inoxidabil şi anticoroziv. Tavanul şi pereţii celulei sunt
izolaţi termic.

Există posibilitatea de adaptare a celulei la condiţiile locale indicate.

18
Generatorul de fum

Generatorul de fum este alimentat cu rumeguş de dimensiuni de 3 – 10 mm. Este prevăzut cu


sistem electric de aprindere. Temperatura este controlată de senzor, iar în cazul aprinderii
rumeguşului automat se declanşează sistemul de stingere "pompierul". Activitatea generatorului
de fum este controlată de microprocesor.

Programare
Celulele de afumare sunt dotate cu un dispozitiv de comandă cu microprocesor cu posibilitatea
înregistrării procesului. Aceasta permite programarea utilajului la temperatura , umiditatea şi
durata dorită. Microprocesorul controlează şi dirijează întregul proces tehnologic care are loc în
celulă. Controlează clapetele, aprinderea şi funcţionarea generatorului de fum. Printre altele
există posibilitatea programării:

• temperaturii din produs (baton),


• temperaturii din celulă,
• umidităţii din celulă,
• duratei procesului de lucru a celulei

Celula de afumare ( SC DI- CO TOTAL S.R.L)

19
Proprietati

 prietenos cu mediul, economic si usor de operat


 generator de fum automat
 uscare, prajire, maturare, fermentare and coacere
 proces controlat de microprocesor
 disponibil in diferite marimi si cu in diferite variante de incalzire
 modular design – instalare cu costuri minime
 also available for overhead rail systems
 disponibil de asemenea pentru sisteme de transport suspendate.
 constructie din otel-inoxidabil si conforma standardelor de igiena
CE.
 usor de curatat datorita sistemului integrat de curatare cu spuma.
 operatiuni posibile: afumare la cald, afumare la rece, afumare
intensiva

Celula de afumare (RIA DO Trading)

utilajul este folosit pentru fierberea si afumarea preparatelor din carne si a pestelui.

20
Celulele de afumare permit urmatoarele operatiuni : uscare,
fierbere, coacere, prajire, rumenire, maturare si fermentare.
Constructia este complet din inox tip 1.4301. De asemenea, are
incorporat un sistem propriu de curatire, sistem de circulatie a
aerului pentru a asigura rezultate uniforme, injectie intermitenta
a apei cu instalatie de control a umiditatii, actionare
pneumaticaa clapelor si etansarea usii cu silicon rezistent la
caldura si grasime.
Domeniul de temperatura la care lucreaza este de pana la 150˚

Generatorul de fum :
Constructia este din inox, iar camera de ardere, din inox
refractar, bine izolata. Are aprindere electrica a rumegusului, cu dispozitiv, incorporate, pentru
oprirea impuritatilor si scanteilor. Pentru protectie la supra-incalzire are conexiune la apa rece.
- ventilator de aer : 0,37 kw ;
- presiune aer : 0,8 – 2,0 bari ;
- volumul de aer : 110 mc / ora ;
- valva de fum si valva de aer cu manometru ;
- se recomanda rumegus de 8 – 12 mm cu umiditatea sub 12 % ;
- consum generator fum : 0,8 Kw ;
- dimensiuni generator fum : 500 x 420 x 1250 mm

BIBLIOGRAFIE

 BANU, Constantin ; și alții.Tehnologia cărnii și subproduselor.București:


Editura Didactică și pedagogic

21
 Panturu D.:”Proiectarea Utilajelor in industria alimentara”,
Editura Tehnica, Bucuresti, 1980
 Tisan V.:”Utilaje in industria alimentara”, Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 2007

 www.fabricadecarne.ro

22

S-ar putea să vă placă și