Proiect

Utilaje in industria alimentara

Tema proiectului
Să se stabilească principalii parametri funcţionali şi constructivi ai unei
maşini de tocat carne de tip industrial.
Se va lua ca model de referinţă „Maşina de tocat carne tip MATOCA-160”.

Din seria maşinilor de mărunţit carne tip Matoca, în figura 1 este prezentat tipul
MATOCA – 160. Această maşină este destinată mărunţirii grosiere a cărnii sau a
organelor proaspete, refrigerate sau blanşate sau slănină, destinate fabricării
preparatelor de carne sau pentru topire. Maşina este dotată cu un sistem de tăiere cu
cuţite şi site. Sitele au diametre cuprinse între 100 şi 285 mm, iar orificiile
sitelor au diametre de 2, 3, 4, 6, 8, 10, 13, 18, 20 mm.
Pentru mărunţirea cărnii se folosesc cuţite în formă de cruce, cu tăiş pe o parte
sau pe ambele părţi, sau cu cuţit dublu lamelar pentru mărunţirea oaselor.

Fig. 1. Schema constructivă a maşinii de tocat carne MATOCA-160:

1. motor electric; 2. reductor;
 2
3. mecanism de alimentare şi tăiere;
4. pâlnie de alimentare;
5. picioare de sprijin.
Elemente iniţiale pentru proiect:
● Productivitate maximă:
- Q1 = 3000 kg/h (carne crudă);
- Q2 = 4000 kg/h (carne fiartă).
● Diametrul sitei: 160 mm;
● Putere instalată: P = 10 + 0,2 ⋅ N1 [kw],
unde N1 reprezintă numărul de litere al numelui; N1 = ; P=
● Turaţia electromotorului de acţionare: n = 3000 rot/min;
● Turaţia şnecului de alimentare: n1 = 300 + 10 ⋅ N 2 [rot/min],
unde N 2 reprezintă numărul de litere al prenumelui/primului prenume; N2 =
n1 =
● Turaţia şnecului de presare: n2 = 750 + 10( N1 + N 2 ) [rot/min];
n2 =
● Dimensiuni de gabarit (L x l x h): 1250 x 640 x 1210 [mm];
● Masa netă: m = 750 kg.

Schema cinematică a maşinii

z1, z2, z3, z4 – roţi dinţate; z5, z6, z7, z8 – roţi de lanţ;
S1 – şnec de alimentare; S2 – şnec de presare;
I, II, III, IV – arbori plini; V – arbore tubular.
Funcţionare:
Motorul electric de acţionare se cuplează direct cu reductorul.
 3
Pe arborele principal I se află roata dinţată z1, care angrenează cu z2 de pe
arborele intermediar II. Pe acelaşi arbore se află z3, care antrenează cu z4 – solidară cu
arborele III şi cu şnecul de presare S2.
Mişcarea la şnecul de alimentare S1 se face prin intermediul roţilor de
lanţ z5-z6-z7-z8.

Memoriul de calcul va cuprinde:

I. Prezentarea succintă a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea cărnii.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

'
a) Determinarea raportului de transmitere total i I −III între motorul electric de
acţionare şi şnecul de presare.

● Prin definiţie, raportul de transmitere este raportul dintre turaţia arborelui

conducător (în cazul de faţă, arborele I al motorului electric de acţionare) şi turaţia
arborelui condus (în cazul de faţă arborele III al şnecului de presare).
' '
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i I −II şi i II −III .

● Din considerente de gabarit minim, se adoptă iI' −II = iII' −III .

● Pe de altă parte, raportul de transmitere total este produsul dintre rapoartele de
transmitere intermediare.

III. Stabilirea numărului de dinţi pentru roţile dinţate z1, z2, z3 şi z4:

● Roţile dinţate au număr întreg de dinţi.

● Pentru pinioane (roţile dinţate mici) se adoptă număr minim de dinţi.
În consecinţă: z1 = z3 = zmin = 14 dinţi.
● În funcţie de numărul de dinţi, raportul de transmitere este raportul dintre numărul
de dinţi al roţii conduse (care primeşte mişcarea) şi al roţii conducătoare (care
transmite mişcarea).
● Pentru uniformizarea uzurii roţilor dinţate, roţile pereche (z2, respectiv z4) vor avea
număr de dinţi impar, de preferinţă numere prime.
● Numerele de dinţi rezultate din calcul (de regulă, numere zecimale) se vor rotunji,
prin majorare sau lipsă, pentru a răspunde cerinţelor precedente.
IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale la şnecul de presare:
a) Determinarea raportului de transmitere total iI −III între motorul electric de
acţionare şi şnecul de presare:
 4

z2 z4
i I −III = ⋅
z1 z 3

b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i I −II şi i II −III :

z2 z4
iI −II = ; i II −III =
z1 z3

V. Calculul turaţiei reale a şnecului de presare:

n
n2 real = i I −III

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la şnecul de alimentare:

n
i I' −V =
n1

VII. Stabilirea numărului de dinţi pentru roţile de lanţ:

Pentru determinarea numărului de dinţi al roţilor de lanţ z5, z6, z7, z8 se
procedează la fel ca în cazul roţilor dinţate, cu deosebirea că roţile de lanţ z5, z7 vor
avea z5 = z7 = zmin = 10 dinţi.

VIII. Calculul turaţiei reale a şnecului de alimentare:

n
n1 real = i I −V
,
unde
z 2 z 4 z 6 z8
iI −V = ⋅ ⋅ ⋅
z1 z3 z5 z 7

IX. Calculul modulului şi al elementelor geometrice ale roţilor dinţate.

X. Calculul la torsiune (răsucire) al arborilor roţilor dinţate.

XI. Calculul productivităţii melcului de presare.

Elemente iniţiale pentru proiect:
● Numele şi prenumele: XXXXXX xxxxxx ⇒ N1 = 6; N2 = 6.
Rezultă:
● Puterea instalată: P = 10 + 0,2 ⋅ N1 =10 + 0,2 ⋅ 6 =11,2kw = 11200 w;
 5
● Turaţia electromotorului de acţionare: n = 3000 rot/min;
● Turaţia şnecului de alimentare:
n1 = 300 + 10 ⋅ N 2 = 300 + 10 ⋅ 6 = 360 [rot/min];
● Turaţia şnecului de presare:
n2 = 750 + 10( N1 + N 2 ) = 750 + 10( 6 + 6) = 870 [rot/min];

Etapele de realizare a proiectului:

I. Prezentarea succintă a minimum trei utilaje folosite la prelucrarea cărnii.

In categoria maşinilor de mărunţit specifice industriei cărnii sunt cuprinse:

a. fierăstrăul mobil lamelar (figura 3.2);
b. fierăstrăul electric mobil circular de despicat carne;
c. fierăstrăul electric mobil lamelar pentru tăiat costiţă;
d. fierăstrăul electric circular pentru tăiat oase (figura 3.3);
e. maşina de scos şorici;
f. maşina maşina de decalotat căpăţâni.

Figura 3.3
Figura 3.2
1 – placă apărătoare de protecţie;
1 – pânză;
2 – masă;
2 – capătul liber al fierăstrăului;
3 – sistem de presare;
3 – suportul pânzei;
4 – apărătoare;
4 – carcasa fierăstrăului;
5 – sistem de gresare;
5 – articulaţie;
6 – pânză disc.
6 – bielă-manivelă.
In tabelul 3.1 sunt prezentate câteva caracteristici privind productivitatea
muncii şi consumurile energetice pentru câteva maşini de tăiat în bucăţi mari:
 6
Tabelul 3.1. Caracteristici ale unor maşini de tăiat în bucăţi mari

Maşina de tăiat Productivitatea Puterea instalată

Fierăstrae lamelare 70 carcase / h 1,7 kw
Maşina de scos şorici 800 kg / h 0,75 kw
Maşina de decalotat căpăţâni 150 căpăţâni / h 2,2 kw

Pentru tăiat în bucăţi mici se folosesc maşin specifice ca:

- volful pentru mărunţirea tăierea grosieră a cărnii sau slăninei;
- maşina de tocat carne;
- concasorul de oase;
- maşina de tăiat felii.

Caracteristicile tehnice ale maşinilor de mărunţit grosier (volfuri) sunt

prezentate în tabelul 3.2:

Tabelul 3.2. Caracteristicile volfurilor

Caracteristici MATOCA GIULIA MATOCA- MATYOCA TMTC CONCASORUL CUBEX

– – 130 - 160 DE OASE
2000
85 100 160
Capacitatea de 150 – 200- 400- 3000- 1000 1000 2000
taiere [kg/h] 300 600 700 4000 1600
Diametrul sitelor - - - 160 - 278 -
[mm]
Granulatia - 3-13 3-13 2-20 4 16-19 4-58
realizata [mm]
Puterea instalata 1,1 1,6 2,2 10/13 10 75 4,5
[kw]

Turatia - - - 1500/ 1500 1000 -

electromotorului 3000
[rot/min]

Turatia cutitelor - - - 200/ - - 160

[rot/min] 400
Turatia melcului 112 100 - 60/120 150/3 - -
de alimentare 00
[rot/min]
Capacitatea pâlniei - - 36 - 200 400 -
de alimentare
[cm3]
Dimensiuni de 945x 764x 1030x 1250x - 1840x 1600x
gabarit [mm] 385x 370x 400x 680x 1400x 790x
650 340 1085 1210 1445 1250
Masa neta [kg] 92 113 195 750 - 2396 550
 7

In unităţile de alimentaţie publică de capacitate mică şi medie (în care pot intra
şi societăţile agroturistice) pentru felierea pâinii, mezelurilor şi a altor preparate din
carne se utilizează maşina de tăiat în felii (figura 3.4) ale cărei caracteristici sunt
prezentate în tabelul 3.3.

Figura 3.5
Maşina
Figurade3.4măruţit grosier carne
Maşina MATOCA
de tăiat felii – 160
1.1.Batiu;
stativ;
2.2.Motor
electromotor
electric; şi transmisie;
3. Reductor;tăiere;
3. disc de
4.4.Mecanism
apărătoarededealimentare;
protecţie.
5. Pâlnie de alimentare

Tabelul 3.3. Caracteristicile maşinilor de tăiat în felii

CARACTERISTICI VALOARE
Productivitate [kg/h] 20 – 40
Grosimea feliei [mm] 1 – 20
Puterea instalată [kw] 0,15
Diametrul discului [mm] 248
Dimensiuni de gabarit [mm] 510 x 360 x 400
Masa netă 30

Pentru mărunţirea fină, în industria cărnii se folosesc cuterele necesare în

obţinerea bradtului şi compoziţiei de prospături, dar şi maşinile de mărunţit cu cuţite
şi site şi morile coloidale, utilizate în acelaşi scop, dar şi pentru pateuri şi haşeuri.

In figura 3.6 se prezintă cuterul MATOCUT – 100, iar în tabelul 3.4,

caracteristicile tehnice ale cuterelor fabricate în România.
 8

Figura 3.6 Cuterul MATOCUT – 100

a – schemă cinematică: 1 – batiu; 2 – ax cu cuţite; 3 – electromotor; 4 – curele trapezoidale; 5 – cuţite; 6 – taler; 7 –
variator de turaţie; 8 – angrenaj melcat; 9 – electromotor; 10 – capac; 11 - disc de evacuare; 12 – motoreductor; b –
vedere generală

Tabelul 3.4 . Caracteristicile tehnice al unor cutere fabricate în România

CARACTERISTICI MATOCUT -30 MATOCUT – 60 MATOCUT – 100

Capacitatea talerului 30 60 100
[l]
Capacitatea de prelucrare 25 30 – 40 Capacitatea utilă 90 l
[kg/şarjă]
Nr. de cuţite [buc] 4; 6; 4; 6; 4; 6; 8;
Putere instalată/turaţie 5,65/1500 7,3 /1500 12,5/1500
Kw/(rot/min) 5,65/3000 8,2/3000 14,2 /3000
Turaţia talerului [rot/min] 9 – 18 11 – 12 9 – 18
Turaţia cuţitelor [rot/min] 1500; 3000 1500; 3000 1500; 3000
Dimensiunile de gabarit 1010x15x1150 1292x968x1430 2060x1300x1405
Lxlxh [mm]
Masa netă 437 956 1414

Pentru mărunţirea foarte fină sau emulsionare se foloseşte maşina de mărunţit

universală, prevăzută cu două mecanisme interschimbabile (cuţit – sită sau rotor
stator). In figura 3.7 se prezintă maşina universală de mărunţit fin MICROFIN-R-200,
ale cărei caracteristici tehnice sunt redate în tabelul 3.5, împreună cu ale morii
coloidale MOLACOL – 1 prezentată în figura 3.8.
Morile coloidale se folosesc pentru mărunţirea foarte fină, utilizând sistemul de
mărunţire rotor – stator, fiind prevăzute cu dinţi ce execută tăiere, frecare,
omogenizare.
Mărunţirea foarte fină se bazează pe generarea de oscilaţii de înaltă frecvenţă
(frecvenţa de lucru – 15kHz), dependente atât de dantura capuluide mărunţit, cât şi de
turaţia rotorului, atât la moara de mărunţire foarte fină echipată cu stator – rotor, cât şi
la moara coloidală.
 9

Figura 3.7

Maşina universală Microfin –R-200

1. Carcasa electromotorului;
2. Placă de bronz;
3. Manetă de blocare;
4. Carcasa mecanismului de tăiere;
5. Sită;
6. Cilindru de alimentare;
7. Pâlnie de alimentare;
8. Piuliţă de strângere;
9. Cuţit rotativ cu trei aripi;
10. Inel de ghidare;
11. Aruncător de pastă;
12. Racord de evacuare;
13. Piuliţă de strângere;
14. . Roată de reglare;

Figura 3.8

Capul de mărunţire al morii Molacol – 1

1. Pâlnie de alimentare;
2. Stator;
3. Rotor;
4. Mânerul piuliţei de reglare;
5. Pâlnie de evacuare.

Dispozitivele rotor-stator ale acestor mori sunt dotate cu rotor danturat de

formă tronconică şi stator, de asemenea, danturat; numărul dinţilor creşte spre baza
statorului şi rotorului, astfel încât spaţiul dintre ele scade progresiv şi poate fi reglat
prin ridicarea sau coborârea statorului cu o piuliţă de reglare.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii:

'
a) Determinarea raportului de transmitere total i I −III între motorul electric de
acţionare şi şnecul de presare:
n 3000
iI' −III = = = 3,448
n2 870
' '
b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i I −II şi i II −III :
iI' −II = iII' −III = i I' −III = 3,448 =1,856
 10

III. Stabilirea numărului de dinţi pentru roţile dinţate z1, z2, z3 şi z4:

z1 = z3 = zmin = 14 dinţi

z2 z4
= = iI' −II = iII' −III ⇒ z 2 = z 4 = z1 ⋅ iI' −II = z3 ⋅ iII' −III = 14 ⋅ 1,856 = 25,984
z1 z3

Adopt: z 2 = z 4 = 25 dinţi (număr impar, apropiat de 25,984).

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale:

a) Determinarea raportului de transmitere total iI −III între motorul electric de
acţionare şi şnecul de presare:

z 2 z 4 25 25
iI − III = ⋅ = ⋅ = 3,188
z1 z3 14 14

b) Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i I −II şi i II −III :

z 2 25 z 4 25
iI −II = = = 1,785 ; iII −III = = = 1,785
z1 14 z3 14

V. Calculul turaţiei reale a şnecului de presare:

n 3000
n2 real = = = 941 rot/min
i I −III 3,188

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la şnecul de alimentare:

n 3000
i I' −V = = = 8,333
n1 360

VII. Stabilirea numărului de dinţi pentru roţile de lanţ:

z5 = z7 = zmin = 10 dinţi.

Pentru calculul rapoartelor de transmitere intermediare iIII-IV şi iIV-V, cu ajutorul

cărora se calculează numărul de dinţi al roţilor de lanţ z6 şi z8, se ţine seama de relaţia:

iI −V = i I −III ⋅ i III −IV ⋅ i IV −V

Din aceleaşi considerente avem iIII −IV = iIV −V , şi atunci:

 11

iI −V 8,333
i III −IV = iIV −V = = = 1,616
iI −III 3,188

z 6 z8
iIII −IV = iIV −V =
= ⇒ z6 = z8 = z5 ⋅ iIII −IV = z7 ⋅ iIV −V = 10 ⋅ 1,616 = 16,16
z5 z 7
Adopt: z6 = z8 = 17 dinţi (număr prim, apropiat de 16,16).

VIII. Calculul turaţiei reale a şnecului de alimentare:

n
n1 real = i I −V
,
unde
z 2 z 4 z 6 z8 25 25 17 17
iI −V = ⋅ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = 9,215 rot/min
z1 z 3 z5 z 7 14 14 10 10

n 3000
Rezultă: n1 real = = = 325 rot/min.
iI −V 9,215

IX. Calculul modulului şi al elementelor geometrice ale roţilor dinţate

Pentru calculul modulului roţilor dinţate se foloseşte relaţiax):

66000 ⋅ k ⋅ Pkw
m = 10 ⋅ 3 [mm]
c f ⋅ ψ ⋅ z ⋅ σ ai ⋅ nII

în care:
k ≈1,2 – coeficient de sarcină (ţine seama de dinamicitatea şi concentrarea
sarcinii; în mod curent variază între 1 ... 1,6);
P= 11,2 kw – puterea motorului electric de acţionare;
c f = 0,15 – coeficient de formă a dintelui (pentru z min = 14 dinţi şi coeficientul
de deplasare a sculei ξ = 0,3 );
b
ψ= = 10 – coeficient de lungime a dintelui (pentru dantura din clasa de
m
precizie 8, folosită uzual la angrenaje în construcţia de maşini);
z = z3 = 14 – numărul de dinţi al roţii dinţate conducătoare cea mai solicitată;
σ ai = 1150 daN / cm 2 – rezistenţa admisibilă la încovoiere a dintelui;
n 3000
n II = = = 1616 rot/min – turaţia roţii dinţate conducătoare cea mai
i I −II 1,856
solicitată (în cazul de faţă - turaţia arborelui II).

Rezultă:
 12

66000 ⋅ 1,2 ⋅ 11,2

m = 10 ⋅ 3 = 10 ⋅ 3 0,0227 = 3 22 ,7 = 2,83 mm
0,15 ⋅ 10 ⋅ 14 ⋅ 1150 ⋅ 1616

Modulul standardizat în STAS 821-61 cu mărimea imediat superioară este m = 3 mm

(în cadrul proiectului, mărimile posibile pot fi: m = 2; 2,5; 3; 3,5; 4 mm).

Elementele geometrice ale roţilor dinţate sunt:

- diametrele de divizare:

Dd1 = Dd3 = m ⋅ z1 = m ⋅ z3 = 3 ⋅ 14 = 42 mm
Dd2 = Dd4 = m ⋅ z 2 = m ⋅ z 4 = 3 ⋅ 25 = 75 mm

- diametrele exterioare:

De1 = De3 = Dd1+2m = Dd3+2m = 42 + 2 ⋅ 3 = 48 mm

De2 = De4 = Dd2+2m = Dd4+2m = 75 + 2 ⋅ 3 = 81 mm

- înălţimea dinţilor:

h = 2 ⋅ m = 2 ⋅ 3 = 6 mm

- diametrele interioare:

Di1 = Di3 = Dd1 – 2 ⋅ h = Dd3 – 2 ⋅ h = 42 – 2 ⋅ 3 = 36 mm

Di2 = Di4 = Dd2 – 2 ⋅ h = Dd4 – 2 ⋅ h = 75 – 2 ⋅ 3 = 69 mm

__________
x)
După I. Bucşa, N. Cristofor, Îndrumătorul tehnicianului proiectant de maşini şi utilaje,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1971.
- lungimea dintelui b =ψ ⋅ m = 10 ⋅ 3 = 30 mm

- distanţa dintre axe:

z1 + z 2 z + z4 14 + 25
AI-II = AII-III = m =m 3 = 3⋅ = 58,5 mm
2 2 2

X. Calculul la torsiune (răsucire) al arborilor roţilor dinţate

Arborii roţilor dinţate sunt arborii I, II şi III. În cazul de faţă, pentru
simplificarea calculelor, pentru diametrele acestor arbori se adoptă constructiv
valorile: d1 = 25 mm; d2 = 30 mm; d3 = 35 mm şi se verifică tensiunea efectivă cu
relaţia:
 13
Mt
τ ef = ≤ τ at [ N / mm 2 ]
Wp
Pw 30 ⋅ Pw
unde M t = = [Nm] este momentul de torsiune la care este supus arborele;
ω π ⋅n
π ⋅d3 3
Wp = [mm ] – modulul de rezistenţă polar;
16
τat – tensiunea admisibilă la torsiune (se admite τ at = 60 N / mm 2 ).

Rezultă:

30 ⋅ Pw 30 ⋅ 11400
M tI = = = 35,040 Nm = 35,040 ⋅ 10 3 Nmm
π ⋅ nI 3,14 ⋅ 3000

30 ⋅ Pw 30 ⋅ 11200
M tII = = = 66,216 Nm = 66,216 ⋅ 10 3 Nmm
π ⋅ nII 3,14 ⋅ 1616

30 ⋅ Pw 30 ⋅ 11200
M tIII = = = 113,715 Nm = 113,715 ⋅ 10 3 Nmm
π ⋅ nIII 3,14 ⋅ 941

şi respectiv:

M tI M tI 16 ⋅ M tI 16 ⋅ 35,040 ⋅ 103
τ efI = = 3 = = = 11,426 N / mm 2 < τ at = 60 N / mm 2
W pI πd1 π ⋅ d1
3
3,14 ⋅ 253
,
16

deci arborele I este bine dimensionat;

M tII M tII 16 ⋅ M tII 16 ⋅ 57,966 ⋅ 103

τ efII = = = = = 12,495 N / mm 2 < τ at = 60 N / mm 2
W pII πd 2
3
π ⋅ d2
3
3,14 ⋅ 30 3
,
16

deci arborele II este bine dimensionat;

M tIII M tIII 16 ⋅ M tIII 16 ⋅ 113,715 ⋅ 103

τ efIII = = = = = 16,008 N / mm 2 < τ at = 60 N / mm 2 ,
W pIII πd 33
π ⋅ d33
3,14 ⋅ 35 3

16
deci arborele III este bine dimensionat.

XI. Calculul productivităţii melcului de presare

Debitul de material transportat de melcul de presare se determină cu relaţia:

 14

Qm =
4
(
π 2
)
D − d 2 p ⋅ 60ns ⋅ ku ⋅ ρ [kg/h]

unde:
D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei [m];
p – pasul spirei [m];
ns – turaţia reală a melcului de presare [rot/min];
ku – coeficient de umplere;
ρ – masa volumică a materialului [kg/m3].

Adoptând:

D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);

d = d3 = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care antrenează
melcul de presare);
p = 40 mm = 0,04 m. Se consideră o valoare medie a pasului spirei (în realitate,
pentru a asigura o bună presare a materialului în vederea trecerii acestuia prin
orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil: descreşte cu apropierea de sită);
ns = nV = n2 real = 941 rot/min;
ku = 0,9;
ρ ≈1200 kg/m3,

productivitatea melcului de alimentare va fi:

Qm =
3,14
4
( )
0,14 2 − 0,035 2 0,04 ⋅ 60 ⋅ 941 ⋅ 0,9 ⋅ 1200 ≅ 35 ⋅ 10 3 kg / h

Rezultă

Qm ≅ 35t / h >> Q2 = 4 ⋅ 10 3 kg / h (carne fiartă)

şi, în consecinţă, melcul de presare este bine dimensionat. Valoarea net superioară a
debitului Qm faţă de Q2 asigură, după mărunţire, pe lângă transport, şi trecerea
uşoară prin sită a materialului tocat.
15