UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANA PRODUCIEI ALIMENTARE I A MEDIULUI

Materiale pentru echipamente din industria crnii

- Proiect M.E.I.A. -

Cadru didactic:
ef lucrri dr. ing. Silviu-Gabriel STROE

Student:Nechifor Bogdan
Program de studii:PCM
Anul:III
SUCEAVA, 2016

Tema:
Studierea problematicii globale privind influena materialelpr
pentru echipamente din industria alimentar asupra calitii finale
a produselor alimentare. Materiale pentru echipamente din
industria carnii

Cuprins:
1.Introducere
2.Capitolul 1.

1.Introducere
Materialele folosite in constructia si exploatarea utilajelor tehnologice in industria
alimentara sunt in general materiale metalice si nemetalice. Pe langa acestea, in exploatarea
utilajelor se mai folosesc combustibilii si lubrifiantii.
Astfel, materialele utilizate se impart in :
Materiale metalice:
-

feroase ;

neferoase.

Materiale nemetalice.
Combustibili si lubrifianti.
Recunoasterea materialelor se face dupa proprietatile lor si anume :
proprietati fizice :
-luciul ;
-culoarea ;
-structura ;
-conductibilitatea termica si electrica - proprietatea materialelor metalice de a conduce
caldura si electricitatea ;
-dilatabilitatea - insusirea materialelor metalice de a-si mari volumul la cresterea
temperaturii ;
-fuzibilitatea - insusirea materialelor metalice de a se topi.

proprietati chimice :
-oxidarea - reactia prin care o substanta se combina cu oxigenul.
proprietati mecanice :
-duritatea - caracterizeaza rezistenta opusa de materialul metalic la patrunderea in el a
unui corp cu o duritate mai mare ;
-maleabilitatea - proprietatea unor materiale de a se deforma permanent, fara fisurare
(ex. laminarea in foi subtiri) ;
-tenacitatea - proprietatea unui material metalic de a prezenta deformatii plastice mari,
inainte de a se rupe ;
-elasticitatea - proprietatea unui material metalic deformabil de a reveni la forma si
dimensiunile initiale ;
-rezistenta - proprietatea materialelor solide de a se opune actiunilor mecanice care tind
sa le deformeze sau sa le rupa (rezistenta la forfecare, compresiune, intindere, rasucire, etc) ;
-rezistenta la coroziune - proprietatea unui material de a se opune actiunilor distructive
ale agentilor fizico-chimici din exterior ;
-rezistenta la uzura - proprietatea materialelor de a se opune distrugerii prin frecare ;
-plasticitatea - proprietatea materialelor de a nu reveni la forma initiala dupa deformare.
proprietati tehnologice :
-forjabilitatea - proprietatea unui material metalic de a se deforma fara fisurare sub
influenta unor actiuni de ciocanire sau presare (la cald sau la rece) ;
-sudabilitatea - proprietatea materialului metalic de a putea fi sudat.

2.1. Materiale metalice feroase

Aceste materiale sunt reprezentate prin fonte si oteluri.
Fonta reprezinta un aliaj fier - carbon (Fe + C) care contine intre 1,7-6,67 % C.
Pe langa acestea mai cuprinde elemente insotitoare (Mn, Si, P si S) sau de aliere (Cr, Ni, Mo, Cu,
Al, Mg, etc.). Se obtine din minereurile de fier in urma topirii acestora. Fonta se utilizeaza ca
materie prima pentru obtinerea otelurilor si a pieselor turnate.
Fontele se clasifica in :
fonte ordinare (fonta cenusie, fonta alba, fonta maleabila si fonta cu grafit nodular) ;
fonte speciale sau aliate (fontele refractare, antifrictiune si inalt aliate) ;
Fonta cenusie (fonta cu grafit lamelar) datorita grafitului ce intra in compozitia sa se
prelucreaza usor prin aschiere, este rezistenta la uzura , coroziune si compresiune. Din ea se
obtin piese prin turnare.
Fonta alba are o mare duritate si fragilitate si un continut bogat in siliciu si mangan. Din
ea se obtin piese prin turnare, care trebuie sa aiba suprafete dure.
Fonta maleabila (fonta cu grafit in cuiburi) se obtine din fonta alba in urma unei
incalziri la temperaturi ridicate urmata de o racire lenta (procedeu de maleabilizare. Din ea sunt
relizate piese care trebuie sa aiba rezistenta mare la soc, presiune si oboseala.
Fonta cu grafit nodular este o fonta superioara obtinuta prin modificarea compozitiei
chimice a fontei cenusii (adaugare de elemente grafitizante). Din ea sunt realizate piese
importante care au calitati apropiate cu a celor din otel (arbori, roti dintate, etc).
Fonta refractara are un continut mare de Cr, Mn si Si , fiind utilizata pentru obtinerea
pieselor care trebuie sa reziste la temperaturi ridicate si la oxidare.
Fonta antifrictiune are un continut ridicat de Cr, Ni, Mn, Mo, Al, Mg, Cu si Si. Din ea
sunt realizate piese cu rezistenta mare la uzura (cilindri, arbori, etc).

Fonta inalt aliata are in compozitie Ni, Si, Al si este utilizata in constructia unor repere
din instalatiile de prelucrare a vinului, industria chimica si alimentara.
Otelul reprezinta un aliaj fier - carbon (Fe + C) care are un continut de 0,04 - 1,7
% C. Se obtine din fonta prin oxidarea acesteia. Din otel se obtin piese prin turnare, laminare,
forjare, prelucrare prin aschiere, etc.
Otelurile se impart in :
-oteluri de uz general (oteluri carbon) utilizate la obtinerea majoritatii reperelor de la
tractoare si masini agricole (ex. oteluri pentru scule, oteluri pentru tevi, oteluri pentru arcuri,
oteluri rezistente la coroziune, oteluri refractare, etc.).
-oteluri aliate cu Ni, Cr, Si, Co, W, Mn, Ti, Va, Al, Cu, pentru imbunatatirea
proprietatilor mecanice, fizice si chimice. Sunt utilizate pentru obtinerea unor piese cu rezistenta
mare la uzura, oxidare, si temperaturi ridicate.
Pentru imbunatatirea proprietatilor pieselor din otel, acestea pot fi supuse unor tratamente
termice si termochimice.
Tratamentele termice aplicate pieselor din otel sunt urmatoarele : calirea, revenirea,
recoacerea.
Calirea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel pentru marirea rezistentei si a
duritatii. Tratamentul consta in incalzirea pieselor la o temperatura de 800 - 850 0 C, urmata de o
racire brusca in apa, ulei sau solutie de saruri.
Revenirea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel dupa ce au fost calite, pentru
inlaturarea tensiunilor interioare si micsorarea fragilitatii. Tratamentul consta in incalzirea
pieselor la temperaturi de 300 - 350 0 C, urmata de o racire lenta in aer.
Recoacerea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel turnate, laminate sau forjate
pentru anularea tensiunilor interioare in vederea executarii altor prelucrari. Tratamentul consta in
incalzirea pieselor la temperaturi de 800 - 900 0 Curmata de o racire lenta.

Tratamentele termochimice aplicate pieselor din otel sunt urmatoarele : cementarea,

nitrurarea, cromizarea, aluminizarea, etc .
Aceste tratamente se executa pentru marirea duritatii si rezistentei la uzura, coroziune.
Tratamentele constau in modificarea compozitiei chimice a straturilor superficiale ale pieselor
din otel. Piesele se incalzesc la temperaturi de 900 - 1000 0 C in medii bogate in carbon, azot, sau
alte substante. Grosimea stratului imbogatit va fi in functie de durata de incalzire.
2.2. Materiale metalice neferoase
In constructia si exploatarea utilajelor tehnologice sunt utilizate materiale metalice
neferoase reprezentate prin metale neferoase (cuprul, staniul, zincul, aluminiul, plumbul,etc.)
si aliaje neferoase (bronzul, alama, duraluminiul, aliajul antifrictiune).
Cuprul (Cu) sau arama este un metal neferos de culoare rosiatica, maleabil, ductil, cu o
foarte buna conductibilitate electrica si termica si rezistent la coroziune. Este utilizat pentru
confectionarea conductorilor electrici, conductelor, garniturilor, etc., si ca element de aliere in
obtinerea bronzurilor, alamei si duraluminiului.
Staniul (Sn) este un metal neferos de culoare alb - argintie, maleabil, ductil si rezistent la
coroziune. Se foloseste la cositorirea tablelor din otel, material de aport pentru lipirea moale si ca
element de aliere pentru obtinerea bronzului si aliajului antifrictiune.
Zincul (Zn) este un metal neferos de culoare alb - albastruie, maleabil in intervalul de
temperatura de 100 - 150 0 C, cu rezistenta mare la coroziune. Este utilizat pentru acoperiri
galvanice ale tablelor din otel (tabla zincata) si ca element de aliere in obtinerea alamei.
Aluminiul (Al) este un metal neferos de culoare argintie, cu o foarte buna
conductibilitate termica si electrica, greutate specifica mica, rezistent la solicitari mecanice si la
oxidare. Este utilizat pentru confectionarea conductorilor electrici, conductelor, pieselor turnate,
etc.

Plumbul este un metal neferos de culoare cenusiu - albastruie, maleabil si rezistent la

coroziune. Este folosit la confectionarea conductelor, fabricarea placilor pentru acumulatorii
electrici si la obtinerea aliajelor antifrictiune.
Bronzul este un aliaj neferos de culoare alb - roscat, obtinut din Cu si Sn. Este folosit la
realizarea lagarelor cu frecare de alunecare (cuzineti, bucse) iar prin alierea cuprului cu Al, Zn,
Pb, Ni, rezulta bronzurile speciale.
Alama este un aliaj neferos de culoare rosie - galbuie, obtinut din Cu si Zn. Este utilizata
la confectionarea conductelor, recipientilor, robinetilor si ca material de aport la lipirea tare
(alamire).
Duraluminiul este un aliaj neferos obtinut din Al si Cu, cu o mare rezistenta mecanica,
folosit la realizarea blocurilor motoare, chiulase, pistoane.
Aliajul antifrictiune se obtine prin alierea unor metale neferoase precum Sn, Pb, Zn, Sb.
Cele mai utilizate aliaje antifrictiune sunt cele pe baza de Sn si Pb, din care se obtin lagarele.

Capitolul 1
Identificarea tipurilor de materiale folosite la fabricarea
masinii
Industria carnii din tara noastra a cunoscut o dezvoltare deosebita, mai ales in ultimii
23 de ani, perioada in care au intrat in functiune noi unitati dotate cu utilaje moderne, unde se
aplica tehnologii noi si imbunatatite, fapt ce asigura realizarea unor produse de calitate
superioara.
In industria carnii toate utilajele si masinile pentru procesarea sau modificarea carnii,
au ca material care intra in contact cu materia prima otelul inoxidabil.

Tocarea, mrunire i malaxarea crnii determin creterea randamentelor de

prelucrare, a capacitii de legare a apei i a gradului de hidratare nlesnind procesele de srare i

maturare; toate acestea au efect favorabil asupra consistenei, frgezimii, suculenei, gustului,
aromei, culorii i aspectului tuturor tipurilor de produse.
La fabricarea unor produse din carne tocat - salamuri sau crnai - se utilizeaz dou
semifabricate de baz: bradtul i rotul.

Bradtul este o past de legtur utilizat ca parte component la fabricarea

mezelurilor cu structur omogen sau eterogen, crora le asigur consisten, elasticitate,
suculen. Bradtul se obine prin tocarea fin a crnii, cu ajutorul mainilor de tocat fin (cutere
maini cu cuite i site, sau mori coloidale), dup o prealabil mrunire la maina de tocat tip
Volf, prin sita de diametrul ochiurilor de 3 mm.

rotul se obine prin tocarea crnii maturate de vit i porc (pentru anumite preparate
se folosete i carnea de oaie). roturile se realizeaz din crnurile dezosate i alese pe caliti,
tiate n buci de 200-300 g i malaxate cu amestecul de srare, inclusiv polifosfai. Dup
malaxare, rotul se aeaz n tvi sau recipiente pe roi, care se menin n frigorifere la
temperatura de 4C timp de 24-48 de ore.

Schema tehnologica de obtinere a salamului de vara

Componentele unei masini de tocat carne sunt:

motorul electric
reductorul
mecanismul de alimentare si taiere
palnie de alimentare
picioruse

Elemente component si principiul de functionare

In interiorul cadrului se afla motorul 3, care transmite miscarea de rotatie prin intermediul cuplului 4 la reductorul
5. Reductorul este format din roti dintate cu dinti drepti si oblici, el transmite miscarea de rotatie la cele 2 snecuri 7 si
8.

Schema cinematic a mainii de tocat carne

necul 7 cu diametrul mai mare transport produsul din plnia de alimentare 10 la necul
de presare 8, care preseaz materialul n ansamblul tietor 9. necul de alimentare are o turaie
mai mic dect necul de presare i primete micarea de rotaie din reductor prin intermediul
lanului
gal 6. necul de presare 8 primete micarea de rotaie direct din reductor prinintermediul axului
12.Pentru a preveni accidentrile, plnia de alimentare este prevzut cu grtarul 11, care prin
ridicare sisteaz alimentarea cu energie electric a volului.
Motorul poate lucra cu dou turaii, respectiv 1 400 rotaii / minut i 3000 rotaii /
minut,dnd astfel posibilitatea mainii s poat toca n dou viteze, n funcie de materialul care

trebuiemrunit. n general cu vitez mic se toac carnea crud, iar cu vitez mare carnea fiart
sau alte produse cu structur moale.
n schema cinematic a mainii Matoca - 160 se poate observa c axul motorului electric
2se cupleaz direct cu axul a al reductorului 3 pe care se afl roata cu dini nclinai b ce
angreneaz alt roat cu dini nclinai c aflat pe axul d. Tot pe axul d se gsete roata cu dini
nclinai e,care antreneaz roata cu dini nclinai f, de pe axul g. Roata cu dini nclinai f pune n
micareaxul g care antreneaz, la rndul su, necul depresare h. necul de alimentare i care
lucreaz coaxial cu necul de lucru este pus n micare prinintermediul roilor de lan j i k aflate
n interiorul reductorului i prin roile de lan I i ni aflate nafara reductorului, de ctre roata de
lan I solidar cu axul n i la care n ataeaz, prin pan, neculde alimentare i. necul de lucru h
se cupleaz cu axul principal g prin cuplaj fix cu pan paralel.