Sunteți pe pagina 1din 28

PROIECTAREA UNUI ABATOR DE SACRIFICARE A TURAILOR

Capitolul I : NOIUNI GENERALE PRIVIND ANIMALELE CE URMEAZ A FI ABATORIZATE


Taurinele propriu-zise traiesc numai sub forma domestica si sunt cele mai perfectionate dintre toate bovinele.Asupra lor si-a indreptat atentia omul,pentru perfectionarea continua a capacitatii lor productive.Prin selectie si dirijarea imperecherilor s-au format un numar de rase perfectionate care, prin produsele lor contribuie la ridicarea nivelului de trai al oamenilor. Datorita faptului ca taurinele domestice provin din mai multe forme salbatice,domesticite si crescute in arii geografice cu conditii naturale diferite, dar mai ales datorita interventiei omului, in cadrul acestei specii s-au diferentiat un numar mare de rase. Pentru a face un studiu sistematic al celor peste 120 de rase existente este necesara o clasificare a lor. Criteriile de clasificare pot fi diferite: dupa origine,provenienta,gradul de ameliorare,productie,etc.

Principalele rase existente in Romania sunt: Rase locale: -primitive:sursa de stepa,rasa de munte(Mocanita) -ameliorate:de lapte (Rosie dobrogeana),mixte (Baltata romaneasca,Bruna,Pinzgau de Transilvania). Rase importante:

-de lapte: Friza,Rosie daneza,Jersey,Rosie de stepta,Rosie bruna letona,Rosie estoniana,Rosie poloneza, -mixte:Simmental,Schwyz,Pinzgau,Costroma,Red-Poll. -de carne:Hereford,Santa-Gertruda,Aberdeen Angus,Charolaise. Structura in perspectiva a raselor de taurine va fi redusa la trei rase principale: Baltata romaneasca 45%,Bruna 30% si Friza 25%. Baltata romaneasca va creste in Transilvania,Banat si Crisana iar rasa Bruna va avea ca arie de raspandire Maramuresul si regiunea subcarpatica si colinara sin Oltenia,Muntenia si Moldova.Rasa Friza va avea ca arie de raspandire sudul Olteniei,Munteniei,Dobrogea si nordul Moldovei. Rase locale neameliorate 1.Rasa sura de stepa Aceasta rasa face parte din marea grupa a taurinelor de stepa,care provin cu siguranta din forma de origine Bos taurus-primigenius.Formarea si evolutia rasei este in stransa legatura cu mediul natural, la care crescatorul a contribuit foarte putin.Rasa a fost raspandita mult in trecut pe teritoriul nostru dar in prezent nu se mai creste aproape deloc in rasa curata, fiind absorbita de alte rase mai perfectionate.Varietatea moldoveneasca este considerata cea mai valoroasa varietate a rasei, avand in trecut si cea mai mare raspandire pe intreaga suprafata a Moldovei. Se remarca prin culoarea sura cu diferite nuante mai inchise sau mai deschise,pigmentatia fiind mai intensa pe cap,gat,membre si flancuri. Parul e scurt vara, lung si des pe timp de iarna.Viteii la nastere au culoarea galbuie-roscata.Taurii adulti au greutatea intre 650-800 kg. 2.Rasa de munte(sau Mocanita) Aceste taurine au fost raspandite in zona muntoasa a Carpatilor Rasariteni si Meridionali si au fost supuse incrucisarilor de absorbtie cu rasa Bruna, in vederea ameliorarii.Culoarea Mocanitei a fost sura cu nuanta mai deschisa, uneori chiar usor galbuie.Aspectul capului si particularitatile lui o apropie mai mult de tipul primigen. 3.Rasa Simmental

Rasa s-a format in conditii pedoclimatice din Elvetia.Avand o pondere de 49% din efectivul de taurine al tarii in care s-a format, rasa este in prezent mult raspandita in majoritatea tarilor europene,dar in numar mai restrans in Canada,S.U.A.,Argentina,Africa.Conformatia si constitutia corporala releva un corp armonios, cu o buna dezvoltare a scheletului axial si periferic,rasa caracterizandu-se printr-un format corporal dreptunghiular.Culoarea e in general baltata cu galben de diferite nuante pana la rosu, insa capul,fata inferioara a trunchiului si partile inferioare ale membrelor intodeauna albe. 4.Rasa Baltata Romaneasca

Este o rasa autohtona ameliorata.S-a raspandit in zonele de podis si de deal din Transilvania,Banat,Crisana si nord-estul tarii.Culoarea e baltata cu galben,avand o gama larga de nuante pigmentate de la galben-aramiu la rosu. 5.Rasa Bruna Alpina(Schwyz) Provine din vechile populatii de taurine din zona muntilor Alpi, din care prin conditii bune de exploatare si selectie riguroasa a evoluat spre actualul tip de productie mixta. In Elvetia are o pondere de 46,6% din efectivul de taurine, de unde s-a raspandit in toate tarile europene si a contribuit la formarea tuturor raselor Brune existente.Culoarea e bruna uniforma, de la nuante dechise la cele inchise, mai intensa pe

fetele laterale si extremitati,avand o dunga mai deschisa pe linia superioara a trunchiului, iar in jurul botului un inel alb. 6.Rasa Holstein-Friza Cuprinde rasa Friza olandeza si toate rasele de taurine baltate cu negru. Formata in campiile joase din nord-vestul Europei.Datorita insusirilor valoroase de productie si a capacitatii apreciabile de adaptare,rasa Friza a dobandit un renume deosebit, fiind raspandita in toata lumea.Culoarea e baltata negru, cu proportii diferite intre zonele pigmentate si nepigmentate,insa cu regiunea fetei,botul si coarnele pigmentate.

7.Rasa Pinzgau Este originara din Tirolul austriac.Are culoare baltata cu rosu,baltatura avand repartizare fina si anume, o dunga alba care porneste de la greban cuprinde spinarea si salele, se lateste pe crupa dar nu depaseste soldurile, se ingusteaza spre ischii,coboara in regiunea perineala se se continua pe uger, abdomen, pana la capatul pieptului.Coada este alba,rasa este pretentioasa la hrana si adapostire, rezista la imbolnaviri si conditii de clima mai aspre, este robusta si rustica.Aptitudinile pentru productia de carne sunt satisfacatoare .

8.Rasa Jersey Este formata in insula cu acelasi nume (Jersey), din Marea Manecii.Se caracterizeaza prin culoarea cenusie-cafenie cu nuanta galbuie(asemanatoare cu a caprioarei), avand o dunga mai deschisa de-a lungul spinarii.Rasa e bine consolidata ereditar si isi transmite fidel aptitudinile de productie.

9.Rasa Herford

Este o rasa originara din Anglia si provine din vechea rasa Norfolk.Este specializata pentru productia de carne si are o mare putere de aclimatizare, fapt pentru care s-a raspandit in multe tari.Se caracterizeaza prin baltatura cu rosu cuprinzand capul,gatul,abdomenul,smocul coziiso extremitatile membrelor.Conformatia corporala este caracteristica taurinelor pentru carne,remarcandu-se largimile trunchiului foarte pronuntate si dezvoltarea musculaturii. 10.Rasa Aberdeen-Angus Este originara din Scotia, are culoarea neagra uniforma,conformatia corporala de tipul taurinelor de carne.E o rasa rustica, de carne, cu mare capacitate de aclimatizare. 11.Rasa Charolaise Este originara din Franta, se caracterizeaza prin culoarea galbuie uniforma pe tot corpul , constitutie robusta, foarte precoce si un echilibru fiziologic mai bun ca la celelate rase.Este raspandita in foarte mule tari, si este valoroasa in scopul ameliorarii taurinelor pentru productia de carne.

12.Rasa Santa Gertruda A fost formata in statul Texas, prin folosirea hibridarii Intre masculi de Zebu si vaci din rasa Shorthorn.Obiectivul principal a fost obtinerea unor taurine bine adaptate la conditiile aride, cu vegetatie efemera si care trebuia valorificata in productia de carne, prin pascut.Se caracterizeaza prin culoare rosie uniforma cu nuanta visinie, conformatie corporala specifica de carne, mai putin armonioasa si prin musculatura bine dezvoltata.

IMPORTANTA CRESTERI RATIONALE A TINERETULUI TAURIN


Sporirea efectivelor de taurine si calitatea lor nu se pot realiza daca nu se acorda o atentie deosebita si cresterii tineretului taurin.De modul de hranire si ingrijire a viteilor depinde in mod deosebit starea de sanatate ca 70% din bolile care apar la vitei in prima luna dupa nastere se datoresc deficientelor in hranire si adapostire.Este cunoscut faptul ca tulburarile digestive banale,care apar frecvent la vitei din cauza nerespectarii regulilor de igiena ale alimentatiei ,se complica cu enterite mai grave iar acestea dau alte complicatii,in special bronhopneumonii,care tareaza animalul pentru toata viata.Animalele al caror proces de crestere decurge normal nu numai ca ating la varsta productiva greutatea si dimensiunile normale,dar si organele si aparatele interne prezinta o dezvoltare normala,ceea ce in ultima instanta influenteaza capacitatea productiva.Sunt cunoscute influentele negative pe care le are cresterea nesatisfacatoare asupra productiei de lapte la vacile adulte.Animalele infantilice ,cu nedezvoltarea largimilor ,lungimilor si adancimilor si in special a organelor interne,ca urmare a conditiilor de hranire nesatisfacatoare in perioada de crestere post-uterina ,dau intodeauna productii reduse de lapte comparativ cu animalele care se dezvolta normal. Abatorul este o unitate industriala in care se sacrifica animale sau pasari si in care se realizeaza si prelucarea produselor rezultate la taiere.Materia prima in sectia de abatorizare este animalul viu, iar produsele finite sunt carnea, subprodusele comestibile si necomestibile.Abatorul functioneaza sub controlul sanitar-veterinar. Un abator complex cuprinde: - zona parcului de animale(rampa de descarcare auto,tarcuri de receptie-triere,grajduri si podocuri pentru animale,abator sanitar cu grajd carantina,sectia de faina furajera,crematoriu pentru deseuri,rampa spalare auto,gospodarie de ape uzate,gospodarie combustibil. - zona de industrializare(sali de taiere pe specii de animale,camere frigorifice,spatii pentru prelucrarea sangelui,sali pentru prelucrarea capatanilor,organelor si glandelor,topitorie de grasime comestibile,matarie,spatii pentru depozitarea si prelucrarea coarnelor,unghiilor,parului,spatii pentru colectarea deseurilor si confiscatelor). - zona social-administrativa(pavilion administrativ,cantina,platforma de parcare si rastel biciclete,surse de utilitati comasate in corpul principal,adica in zona de industrializare).

Capitolul II
Tineret taurin: Calitatea I-a. Animalele au corpul rotunjit, musculatura bine dezvoltata, regiunea crupei, coapsei si fesele pline.Soldurile sunt usor conturate, regiunea dorsala si lombara bine imbracate in carne. Depozitele de grasime de sub piele (maniamentele) se pot simti la ie, la ultima coasta si la capul pieptului.La taurasi maniamentele lipsesc. La taiere se obtine un randament de cca. 51,0-54%. Calitatea a II-a. Animalele au corpul rotunjit si musculatura dezvoltata. Regiunea crupei, coapselor si feselor sunt plate, soldurile usor proeminente iar regiunea dorsala si lombara imbracate in carne. Existenta maniamentelor nu este obligatorie. La taiere se obtine un randament de cca.48-49%. Subcalitatea a II-a. Animalele au corpul mai putin rotunjit, musculatura mai putin dezvoltata. Regiunea crupei este usor scobita, iar cea a feselor dreapta. Unghiurile osoase sunt proeminente, regiunea dorsala si lombara putin imbracata in carne.Nu sunt depozite de grasime sub piele. La taiere se obtine un randament de cca. 42-43%.

Stabilirea fluxului tehnologic de abatorizare Tehnologia prelucrarii initiale a animalelor include, in general, procese mecanice, diversele operatii avand particularitati in raport cu specia. Principalele operatii tehnologice de prelucrare in abator sunt: Pregatirea animalelor pentru taiere Suprimarea vietii animalului Prelucrarea initiala Toaletarea si fasonarea carcasei Cantarirea si zvantarea carcasei Prelucrarea frigorifica

Schema tehnologica de abatorizare


TURA Recepie calitativ i cantitativ Pregtirea animalului pentru tiere Asomarea Sngerare Control i prelucrare snge Prejupuire Control i prelucrare extremitti JupuireControl i prelucrare piei Detaarea capului Eviscerare Control i prelucrare mae i organe Despicare Toaletare uscat Toaletare umed Marcare/Cntrire Zvntare Prelucrare frigorifica Receptia calitativa si cantitativa a animalelor Receptia calitativa se face pe platforme amenajate special de catre personal specializat si autorizat de Inspectia Sanitar-Veterinara. Receptia cantitativa se efectueaza prin cantarire inainte/dupa scurta cazare in tarcuri sau padocuri. Pregatirea animalelor pentru taiere consta in: - examen sanitar-veterinar (se executa cu 3 ore inainte de sacrificare) si are rol de a dirija animalele catre abatorizare sau catre tarcuri sau catre sacrificare si incinerare. - cantarire (se realizeaza pe cantare-bascula, deservite de culoare de aductie si evacuare). - odihna (minimum 6 ore iarna si 12 ore vara), fara alimentatie, doar cu adapare si cu un regim satisfacator de temperatura si ventilatie. - toaletare (consta in dusarea cu apa a porcinelor si in dusare si periere a bovinelor).

Asomarea este operatia de scoatere din functiune a sistemului nervos central (care dirijeaza senzatia de durere si care declanseaza reactia de aparare) si pastrarea sistemului nervos vegetativ in functiune (care dirijeaza organele interne:inima si plamanii). Asomarea se poate realiza: mecanic cu ajutorul: - unui ciocan - merlinei - unui pistol cu arc,cu capse sau cu actionare pneumatica - electric(cu ajutorul a doi electrozi) - prin scaderea presiunii atmosferice - chimic(folosind amestecuri de gaze) Asomarea mecanica urmareste instalarea unei comotii cerebrale cat mai rapide printr-un soc mecanic sau prin perforarea oaselor craniene si lezarea partiala a creierului, care poate produce scoaterea din functiune a sistemului nervos central.Se utilizeaza la societati mici si la centre de taiere. Asomarea mecanica se realizeaza cu ciocanul, cu ciocan si dispozitiv cu tija perforate, cu masca, cu pistol. Se utilizeaza ciocan de otel de 2-2,5 kg, cu maner lung de cca. 1 m, care are capete rotunjite cu diametrul 3,7-3,8 cm. Asomarea cu masca este o varianta a asomarii cu ciocan si dispozitiv cu tija perforata, dispozitivul cu tija perforata fiind montat pe o masca care acopera ochii animalului permitand operatorului executarea asomarii in conditii mai bune. Asomarea electrica se realizeaza prin actiunea curentului electric asupra sistemului nervos central, rezultatele asomarii fiind in functie de parametrii curentului care trece prin creier: tensiunea, frecventa, intensitatea si tipul curentului electric ( se prefera aplicarea unui curent cu tensiune constanta ), impedanta sau rezistenta spatiului dintre electrozii care variaza de la animal la animal, starea electrozilor, rezistenta tesutului, presiunea aplicata in timpul asomarii, timpul de aplicare a electrozilor care este dependent de tensiunea curentului fiind de 5-7 secunde la 250 V si 7-10 secunde la 180 V. Asomarea electrica se imparte in doua metode: - asomarea electrica numai la cap: metoda implica aplicarea transcraniana a unui curent electric la speciile de animale cu carnea rosie si la pasari. - Asomarea cu soc electric: metoda consta in aplicarea unui curent electric prin capul si corpul animalului. Asomarea chimica cu dioxid de carbon costa in expunerea animalului la un amestec de dioxid de carbon-aer si se bazeaza pe saturarea sangelui cu CO2, cu formare de carboxihemoglobina. In acest fel, sistemul nervos central nu mai este alimentat cu cantitati suficiente de oxigen, fapt care duce la paralizarea centrilor nervosi superiori de senzatie si motorii, prin inhibitia neuronilor. Asomarea cu CO2 prezinta urmatoarele avantaje: - CO2 manifesta efecte depresante, analgezice si anestezice rapide - CO2 este disponibil comercial si poate fi livrat in stare comprimata in butelii, este un gaz ieftin si disponibil ca subprodus al industriei chimice, neinflamabil, neexploziv si prezinta un risc minim pentru om daca este utilizat cu echipament de protectie adecvat. - nu duce la acumulare in tesuturile animalelor care se prelucreaza in scop alimentar

Asomarea cu CO2 prezinta urmatoarele dezavantaje: - nu este posibila dozarea concentratie de CO2 in functie de animal. - CO2 este mai putin la indemana in comparatie cu curentul electric. - Instalatiile sunt mai costisitoare si se defecteaza mai usor, necesita dotarea instalatiilor cu monitoare de gaz. - necesita orientarea carcaselor pe masa de legare. Sangerarea este operatia prin care se suprima efectiv viata animalelor si se realizeaza cu ajutorul : - unui cutit simplu (cand sangele urmeaza sa fie trimis catre sectia de faina furajera) - un cutit tubular (cand sangele va fi folosit pentru alimentatia umana) Cantitatea de sange care se gaseste in corpul animalelor variaza in functie de masa vie a acestora, specie,sex, varsta, stare de ingrasare.Cantitatea de sange raportata la masa vie a animalului este de 7,7 la taurine. In general, nu toata cantitatea de sange se scurge in timpul sangerarii.Cantitatile de sange ce se pot recolta in mod obijnuit raportata la masa vie este de pana la 4,5% la taurine, restul de sange se gaseste in carne 8-10%, sub forma de cheaguri si in organe. Sangerarea trebuie facuta cat mai complet din urmatoarele motive: - carnea are un aspect comercial mai bun. - conservabilitatea ulterioara a carnii este mai buna, deoarece se cunoaste ca sangele ramas constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. Plaga de sangerare constituie un focar de infectie aceasta trebuie bine deschisa si curatata de sange, in caz contrar sangele poate fi partial aspirat din plaga de sangerare dupa ace a venit in contact cu aerul intrucat venele au presiune negativa. Sangerarea se executa la taurine prin sectionarea arterei carotide si a venelor jugulare, la punctul unde acestea ies din cavitatea toracica si avand grija sa nu afecteze esofagul si traheea. Oricare ar fi metoda de sangerare trebuie avut grija la: - sa se evite taierea esofagului si traheei, deoarece in caz contrar sangele se poate amesteca cu continutul stomacal prin taietura esofagului sau sangele poate patrunde I pulmoni prin taietura traheei, conducatnd la asfixierea animalului inainte de vreme. - cutitul sa nu fie implantat prea adanc,deoarece ar putea provoca hemoragii in regiunea coastelor. - la taurine esofagul sa fie legat si numai dupa aceasta sa se execute sectionarea vaselor de sange. Jupuirea este operatia de separare a carnii de carcasa, prin distrugerea elementelor de legatura intre derma si stratul subcutanat (cel din urma trebuie sa ramana la carne).Pielea cuprinde in structura sa 3 straturi:epiderma,derma si hipoderma (tesut subcutanat). Jupuirea se realizeaza:-manual (in zonele cu aderenta maxima a pielii): cap,picioare,coada. -mecanizat (in zonele cu aderenta moderata a pielii): restul corpului. Oparirea este operatia de pregatire a smulgerii parului (depilare).Bulbul pilos se afla la limita dintre derma si stratul subcutanat, radacina firului patrunde in piele sub un unghi mare (depilarea nu se poate face fara oparire).

Parametrii operatiei: temperatura 63-65C si durata 3-5 minute sau temperatura 58-59C si durata 6-8 minute. Oparirea se poate face: - partial (cap,picioare,abdomen,parti laterale) - total (cand nu se jupoaie pielea) Oparirea se executa prin: - imersia animalului in bazine cu apa - stropirea animalului cu apa in tunele prevazute cu duze laterale. Eviscerarea este operatia de scoatere a viscerelor (organelor) din cavitatea abdominala si cea toracica a animalului.Aceasta operatie trebuie executata dupa 30-40 minute de la taiere, orice intarziere daunand calitatii intestinelor, unor glande cu secretie si chiar cacasei de carne.Eviscerarea efectuata incorect poate provoca perforarea stomacului si intestinelor, al caror continut contamineaza interiorul carcasei. La abatoarele mecanizate care lucreaza in banda dup jupuire animalul este adus pe linia aeriana in dreptul locului de eviscerare unde se afla platforma muncitorului care executa operatia, in abatoarele cu transport conveierizat animalul este adus de conveier in dreptul benzii de eviscerare, prevazuta cu tavi fixe in care se pun organele pe masura eviscerarii. Evicerarea se executa incepandu-se cu sectionarea circulara a rotatiei si indepartarea organelor genitale.Se deschide apoi cavitatea abdominala, prin sectionare pe linia mediala dupa care se scot praporul si intestinele.Dupa aceea se scoate stomacul si toate compartimentele sale evitandu-se sectionarea lor.Dupa sectionarea sternului sunt scoase ficatul, plamanii si inima care raman atarnate de carcasa pana dupa examenul sanitar-veterinar. Despicarea carcaselor are rolul de a usura manipularea ulterioara a carnii rezultate si de a grabi procesul de racire a carnii. Operatia incepe cu despicarea sternului, dupa care se executa desprinderea muschiului spinal pe o parte de apofizele spinale ale coloanei vertebrale, iar apoi se selectioneaza longitudinal coloana vertebrala (pe langa canalul medular). Se obtin astfel doua jumatati de carcasa. In cazul semicarcaselor de bovine, pentru usurarea manipularii acestora se taie fiecare semicarcasa in doua si se obtin astfel 4 sferturi. Pentru despicarea carcaselor de tauras se folosesc ferastraie mobile lamelare. Toaletarea uscata a carcasei consta in curatarea exteriorului acesteia de diferite aderente, cheaguri de sange si indepartarea eventualelor murdarii. In final se taie iaframa, coada, se scot maduva spinarii si glandele care nu a fost recoltate la eviscerare. Se scot rinichii si seul aderent. Toaletarea umeda consta in spalarea carcaselor cu jet de apa (la temperatura de 30-32C) de sus in jos. Spalarea se poate realiza cu ajutorul unui furtun sau prin trecerea carcaselor conveierizat printre panouri de otel inoxidabil pe care sunt plasate duze fixe sau rotative.

Marcarea Carnurile si organele controlate sanitar-veterinar si care au fost admise pentru consum se marcheaza cu o stampila rotunda, pe care este inscrisa denumirea abatorului. Carnurile destinate exportului se marcheaza cu o stampila rombica pe care scrie Roumanie Service Veterinaire dEtat. Cerneala trebuie sa adere bine la carne, sa fie usor vizibila, sa nu fie toxica, sa se usuce repede si sa nu se stearga. Cantarirea carcaselor marcate este necesara pentru evidenta productiei realizate la sacrificare, respectiv pentru verificarea randamentului de sacrificare si a indicilor de recuperare a organelor, si pentru a determina ulterior scazamintele la prelucrarea friforifica a carnii. Greutatea carcasei se stabileste prin cantarirea acesteia nu mai tarziu de 45 minute de la injunghiere.Stabilirea cu precizie a greutatii carcasei depinde de reglareea cantarului cu care se efectueaza cantarirea, de corectiile pentru carligul de suspendare si de momentul cantaririi. Zvantarea are ca scop diminuarea continutuli de apa din carcasa prin curentii de aer, carcasa fiind tinuta in camere speciale, bine ventilate si la temperaturi de 8-14C timp de 4-6 ore. Prelucrarea frigorifica consta in racirea semicarcaselor la temperaturi de 0-4C in centrul termic (prin refrigerare) sau la -18C (prin congelare). Carnea care rezulta din abator se poate comercializa astfel: - carcase, semicarcase, sferturi refrigerata sau congelata - carne transata - carne tocata - organe

Capitolul III
3.1. Instalatii pentru asomarea animalelor a) Asomarea mecanica. Se realizeaza cu pistoanele cu tija actionate pneumatic, cu arc sau cu capsa.Metoda impune masuri speciale de protectia muncii.Tija perforeaza osul frontal si patrunde in creier cca.2-3 cm. O raspandire larga au pistoanele actionate pneumatic, de tip Hantover.Instalatia de asomare este formata din:compresor de aer de inalta presiune, rezervor de aer, conducta de aer de inalta presiune, sistem de filtrare si control, furtun de cauciuc de inalta presiune si dispozitivul de asomare propiu-zis (fig.1). Dispozitivul de asomare functioneaza pe principiul ciocanelor pneumatice.Pentru usurinta lucrului, dispozitivul de asomare se monteaza suspendat pe clablu.

Fig.1 Schita instalatiei de asomare tip Hantover 1.compresor de aer, 2.rezervor de aer, 3.conducta de inalta presiune, 4-5.ventile de siguranta, 6-7-11.ventile de inchidere, 8.filtru, 9.regulator de inalta presiune, 10.manometru, 12.furtun de inalta presiune, 13,furtun pentru aer, 14.lant de sigurata, 15.dispozitiv de asomare.

b) Instalatii pentru asomarea electrica a taurinelor. Pentru asomarea taurinelor se prevede o boxa de imobilizare a acestora, instalatia de asomare electrica care include electrosomotorul propriu-zis sau un pistol de asomare.

Fig 2.Schita unei boxe de asomare Boxa de asomare are forma unui cutii paralelipipedice 4, confectionata din metal sudat prevazuta cu o usa de acces 5, care se poate ridica pe verticala permitand introducerea animalelor. Manevrarea usii de intrare este usurata de existenta unei contragreutati 6. Boxa este prevazuta de asemenea cu o podea rabatabila 1, concomitent cu bascularea podelei se rabateaza si peretele lateral 3 permitand scoaterea animalului asomat din boxa. Podeaua rabatabila poate fi prevazuta cu o placa metalica 2 pe care animalul se aseaza cu picioarele din fata, reprezentand un pol al instalatiei de asomare. Instalatia electrica aferenta boxei de asomare (tip Baku) este alcatuita din: tabloul de comanda, electrodul de asomare care se aplica la capul animalului si placa metalica montata in boxa de asomare.Electrodul de asomare este format dintr-un tub de material izolat, in interiorul caruia este montata o vergea de metal ascutita la capat. La celalat capat vergeaua metalica este legata de cablul electric care vine de la tablou. Pe tubul izolator este montat un comutator care prin apasare lasa sa treaca curentul electric prin electrod.

Schema instalatiei electrice de asomare este urmatoarea:

Fig.3 Schema electrica a instalatiei de asomare a) cu un pol la capat si unul la picioare b) cu ambii poli la cap 1.electrodul de asomare, 2.bec de control, 3.intrerupator de retea, 4.retea de 220V, 5.sigurante fuzibile, 6.releu, 7.transformator, 8.reostat, 9.placa metalica, v-voltmetru, A-ampermetru, 10.intrerupator. Exista posibilitatea ca electrodul de asomare sa aiba ambii poli introdusi in tubul izolator.In acest caz curentul electric strabate numai creierul animalului, in comparatie cu metoda precedenta, unde curentul elctric strabate si partea anetrioara a corpului animalului. 3.2. Instalatii pentru jupuirea taurinelor. a) Instalatia cu functionare discontinua este formata dintru-un sistem de fixare rotativ indicata in fig.20, este formata dintr-un sistem de fixare a carcasei si dintr-un conveier de profil special cu ajutorul caruia se realizeaza smulgerea pielii.Sistemul de fixare este format dintr-un ax 17, ce se poate roti prin intermediul unui angrenaj 15, actionat de un motor electric13.Pe aces ax sunt montate opt scoabe asezate la diferite inaltimi. Scoabele servesc la prinderea in carlige a picioarelor anterioare ale carcasei,

pentru realizarea fixarii acesteia.Cu ajutorul unui sistem de comanda axul fixatorului se poate roti pentru aducerea carcasei in pozitia cea mai buna de jupuire. Conveierul este montat pe o schela metalica cu profil special si consta dintr-un lant cu eclise 9, pe care sunt montate carligele de care se prinde lantul de smulgere a pielii. Aceste carlige sunt montate la o distanta de 300 mm unul fata de altul.Lantul conveierului este actionat prin intermediul unor roti dintate 1, de un motor electric cu o putere de 4,5 KW, prin intermediul unui reductor cu variator de turatie care poate regla viteza de transport de la 3 la 12 m/min. Pe ramura de intoarcere instalatia este prevazuta cu un burlan 5 prin care, dupa jupuire, pielea cade, datorita greutatii proprii, pe o masa de 3.

Fig.4.Schita instalatiei de jupuire cu sistem de fixare rotativ.

1.roti stelate, 2.puncte de ungere, 3.masa pentru piei, 4.tobogan, 5.burlan pentru caderea pieilor, 6.nervuri de rezistenta, 7.grupul de actionare al conveierului, 8.motorul electric al conveierului, 9.lantul conveierului, 10.ghidaj profilat, 11.lant de prindere a pielii, 12.carucior de transport pe linia aeriana, 13.motorul electric al sistemului de fixare, 14.curea trapezoidala, 15.angrenaj cu roti dintate, 16.linie aeriana, 17.axul sistemului de fixare, 18.scoabe pentru fixarea carcasei, 19.carlig pentru fixare, 20.cleste de prindere a pielii. Exploatarea instalatiei se face in felul urmator: carcasa jupuita initial pana la 3035% din intreaga suprafata a pielii este adusa pe linia aeriana in dreptul fixatorului.Cu ajutorul unor carlige, picioarele anterioare ale carcasei sunt fixate de una din scoabele 18 aflate pe axul fixatorului, carcasa este adusa in fata liniei de ghidaj a conveierului.Pielea jupuita initial de pe picioarele anterioare este prinsa in clestii de prindere, legati intre ei printr-un lant care este agatat de unul din carligele conveierului.Prin pornirea motorului electric, carligul conveierului de care este agatat lantul de prindere a pieleii, urmand ghidajul cu profil special, realizeaza smulgerea pielii de pe carcasa, de jos in sus. Instalatia, asimilata in tara noastra,prezinta sistemul de fixare sun forma unui stalp metalic prevazut cu scoabe. b) Instalatie cu functionare continua Instalatia cu functionare continua se utilizeaza la abatoarele mari si consta dintrun sistem de doua conveiere, jupuirea realizandu-se prin diferenta de viteza a conveierelor la o circulatie continua a carcaselor. Primul conveier 1 este destinat fixarii picioarelor anterioare, consta din doua lanturi cu placi ce se misca sincron.Lanturile sunt unite intre ele cu tije de care se fixeaza carligele pentru prinderea picioarelor anterioare. Ele se misca pe ghidaje speciale pentru a evita socurile din timpul jupuirii, socuri care ar putea duce la smulgerea carnii de pe carcasa odata cu pielea, sau ruperea pielii. Distanta dintre cele doua lanturi este de 1130 mm. Tijele care unsec lanturile sunt asezate una in fata de alta la o distanta de 3600 mm, aceasta fiind si distanta carcaselor pe conveier. Al doilea conveier este format tot din doua lanturi cu placi pe care sunt montate carligele de prindere a pielii.

Carcasa este adusa pe linia aeriana 2 iar la intrare in instalatie, se deplaseaza pe doua linii aeriene paralele cu ajutorul conveierului de transport carcase 3, care are viteza corelata cu conveierele 4 si 5. Conveierele au sisteme de actionare cu roti dintate si sisteme de intindere a lanturilor. Sunt prevazute cu angrenaje pentru schimbarea vitezelor de transport. In functie de felul animalelor se poate modifica viteza de circulatie a carcaselor, pastranduse constant raportul de 3/2 dintre vitezele conveierelor 4 si 5.

Fig.5.Schita instalatiei de jupuire continua.. Jupuirea se face in felul urmator: Carcasa pregatita pentru jupuire este adusa pe linia aeriana 2. Picioarele posterioare ale animalului prinse fiecare de un alt carlig, ruland pe cele doua linii paralele 6 trase de transportul dublu 4. Cu ajutorul carligelor picioarelor anterioare sunt fixate lantul conveierului 4, iar cu ajutorul clestilor de prindere se fixeaza pielea prejupuita de pe picioarele anterioare de carligele celui de-al doilea conveier 5. Carcasa preluata de primul conveier 4, urmand linia acestuia, ajunge in pozitie orizontala. Pielea este smulsa de la ceafa spre coada, datorita vitezei mai reduse de transport a conveierului 5 de fixare a pielii. Dupa realiarea jupuirii carcasa revine la pozitia verticala, continua deplasarea pe o singura linie, iar pielea cade pe o banda de transport. In functie de vitezele de transport, productivitatea instalatiei este de 75-150 buc/ora. 3.3 Utilaje pentru despicare Masina pentru decalotat capatani (Fig.6) se foloseste cu precadere pentru despicarea capatanilor de taurine.Cutitul 1 este montat pe cadrul mobil 2.Acesta poate culisa pe verticala, fiind ghidat de canalele laterale 3 ale postamentului fix 4. Actionarea cutitului este realizata de un cilindru hidraulic 5, legat rigid la masa de lucru 6 a masinii. Deplasarea este posibila datorita legaturii dintre tija 7 a pistonului si cadrul mobil 2. Dupa fixarea prealabila a capatanii 8 cu ajutorul placii profilate 9 incepe procesul de

despicare. Pentru aceasta se actioneaza distribuitorul hidraulic a instalatiei cu ajutorul unei pedale, ceea ce ii permite uleiului sa-si exercite presiunea pe suprafata superioara a pistonului.Forta rezultata provoaca deplasarea in jos a cadrului mobil si a cutitului, realizand procesul de despicare a capatanii. La ridicarea piciorului de pe pedala de comanda a distribuitorului, sertarul acestuia se deplaseaza in pozitia corespunzatoare inversarii circuitului de ulei. Acesta permite ridicarea cadrului mobil si a cutitului in pozitia initiala.

Figura 6.Masina pentru decalotat capatani. Ferastraul mobil lamelar, este destinat despicarii carcaselor taurinelor iar in unele cazuri pentru taierea seului(tesutului adipos). Ferastraul mobil lamelar pentru despicarea carcaselor (cu actionare electrica) este prezentat in fig.7. Se compune dintr-o rama metalica 1 prevazut cu manerul de ghidare 2, pe aceasta se fixeaza carcasa 3 a mecanismului biela-manivela 4. Lama 5 a ferastraului aluneca prin ghidajul anterior 6, fiind protejat impotriva flambajului de ghidaj intermediar 7. Fixarea pe ansamblul mecanismului de antrenare se face cu ajutorul suruburilor 8. Antrenarea este realizata de catre motorul eletric 9, manerul posterior 10 are rolul ca impreuna cu manerul 2 sa ajute operatorul in orientarea cat mai precisa a intregului ansamblu pe parcursul procesului de lucru. Datorita masei apreciabile a ferastraului (cca. 40 kg.), pentru a usura manipularea aceasta se suspenda prin intermediul inelului 11 de un scripete cu contragreutate. Inaltimea mare a carcaselor si in special ale celor de taurine face foarte dificila despicarea acestora pe verticala. Din acest motiv, muncitorul care executa despicarea trebuie sa se deplaseze odata cu ferastraul, dupa directia de taiere. In acest scop se folosesc platforme mobile. Platforma mobila prezentata in fig.7 consta dintr-un cadru fix

1 in care ghideaza prin intermediul rolelor 2 platforma mobila 3.Forta necesara deplasarii pe directie verticala a acestei platforme este asigurata de un cilindru hidraulic 4. Intregul ansamblu este montat pe suportul de baza 5, care se poate fixa rigid cu suruburi de fundatie sau se poate monta pe roti pentru deplasare. In locul sistemului de actionare hidraulica se poate utiliza si unul mecanic cu scripeti sau troliu. Varianta redata in fig.7 are la baza mecanismul paralelogram 1 actionat de cilindrul pneumatic 2. Modificarea inclinarii barelor asigura deplasarea laterala si verticala a platformei superioare de lucru.

Fig.7.Schema ferastraului mobil lamelar 1.motor electric, 2.surub pentru legarea la pamant, 3.carcasa ferastraului, 4a.maner pentru mentinerea directiei panzei,4b.maner pentru apasarea panzei, 5.mecanismul biela-manivela, 6.baie de ulei, 7.punct de ungere, 8.capac, 9.agitator pentru ungere, 10.articulatie, 11.bucsa, 12.panza lamelara, 13.suportul panzei, 14.inel de sustinere. Ferastarul mobil circular Ferastraul mobil circular este format din panza discoidala 1 actionata de un motor electric 4 prin intermediul unui angrenaj cu roti dintate 2. Panza este prevazuta cu o aparatoare de protectie 9. Taierea se efectueaza tinand ferastraul de manerul 5 si

indreptand panza in directia dorita. Manerul este prevazut cu un intrerupator 6 care, prin apasare cu degetul aratator actioneaza motorul electric. La montarea panzei trebuie sa se aiba grija ca aceasta sa fie perfect centrata pe ax.

Fig.8.Schema ferastraului mobil circular 1.panza discoloidala, 2.angrenaj cu roti dintate, 3-8.aparatoare de protectie, 4.motor electric, 5.maner, 6.intrerupator, 7.punct de ungere, 9.aparatoarea panzei, 7-10.dintii panzei. Platforma mobila pentru despicarea carcaselor de taurine. Pentru executarea operatiei de despicare a carcaselor de bovine este necesar ca muncitorul care executa operatia de despicare sa se poata deplasa pe verticala. In acest scop se folosesc platforme mobile. Platforma mobila consta din coloana 1 pe care se ridica si coboara un sistem de carucior cu role 3, de care este sudata platforma de lucru 2, pe care sta muncitorul care executa despicarea. Sistemul de actionare a platformei consta din electromotorul 4, reductorul 5, tamburul 6 pe care se infasoara cablul ce ridica platforma si de care este fixata contragreutatea 7.Punerea in miscare a sistemului de actionare se face prin intermediul intrerupatoarelor pedala 8, unul pentru pozitia in sus iar celalat pentru pozitia in jos.

Fig.8.Platforma mobila pentru despicarea carcaselor de bovina Ferastraul electric mobil cu panglica. Foloseste o panza de taiere fara sfarsit1 montata pe roata de antrenare 2, respectiv pe cea de intindere 3.Ansamblul se monteaza pe cadrul 4, prevazut cu manerul posterior 5 si cel anterior 6. Ca si in cazurile anterioare masa mare a masinii necesita suspendarea ei prin suportul cu orificii 7.Alimentarea motorului electric se face prin cablul cu mufa de cuplare 8.Datorita faptului ca planul panzei nu corespunde cu ce al cadrului, este necesara rotirea ei cu 90.In acest scop se utilizeaza deflectoarele profilate 9. Curatarea rotilor de resturile care pot provoca alunecarea panzei se realizeaza cu ajutorul penelor ascutite de raclare 10

Fig.9.Ferastrau mobil cu panglica.

Ferastrau electric circular stationar Are functionarea asemanatoare cu a celui mobil cu deosebirea ca aceasta nu executa operatiile din pozitia suspendata ci din pozitie stationara.Se utilizeaza in general pentru taierea oaselor care prezinta canale tubulare si a coarnelor taurinelor sau ovinelor.Motorul electric 1 este montat in consola pe suportul profilat 2, care la randul sau se rigiditeaza pe pardosea cu suruburi de fundatie.Miscarea se transmite panzei circulare 3, fara reductor, prin cuplajul elastic 4.Masa de lucru 5 este prevazuta cu dispozitivul de fixare a oaselor 6, astfel incat aceasta sa execute pe parcursul taierii o miscare paralela cu suprafata discului de taiare. Pentru a se evita dispersarea aschiilor de os, ca si in cazul ferastraului mobil si aceasta este dotat cu aparatoarea de protectie 7.

Fig.10. Ferastrau electric circular stationar. Ferastrau electric lamelar stationar. Se utilizeaza pentru taiat costita, fasonat sunca sau portionat carne congelata.Asa cum se prezinta si in figura, masina se compune din panza fara sfarsit 1, trecuta pe o rola de antrenare 2 si una de intindere 3. Miscarea este asigurata de catre motorul electric 4 prin intermediul cuplajului elastic 5.In vederea portionarii materialul se aseaza pe masa cu role 6, care asigura deplasarea spre panza ferastraului. In cazul in care se urmareste obtinerea unor bucati cu grosime constanta se foloseste tamponul limitator reglabil 7 care poate mentine constanta distanta fata de panza ferastraului. Intregul ansamblu se monteaza pe postamentul metalic 8. Pentru a evita pericolul caderii panzei, de pe rola de antrenare respectiv de intindere, se utilizeaza ghidajele 9 si 10 rigidizate pe postament. Intinderea panzei se face cu ajutorul unui mecanism cu surub actionat prin roata de mana 11.Rola de antrenare este prevazuta cu o lama de curatare a resturilor pentru a limita patinarea panzei.

Fig.11.Ferastrau electric lamelar stationar.