Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI


TIMIŞOARA

FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR


AGROALIMENTARE

DISCIPLINA:
UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

USCATOR TURN TIP COLOANA PENTRU


CEREALE

Coordonare ştiinţifică:
Conf. Dr. Ing. Trasca Teodor Ioan

Studenti:
Anul universitar: 2006 - 2007

I.TEHNOLOGIA USCARII CEREALELOR

CEREALE UMEDE

ALIMENTARE
aer cald

USCARE
aer rece

RACIRE

EVACUARE

CEREALE USCATE

2
Schema tehnologica de uscare a cerealelor

Alimetarea uscatorului tip coloana se face la partea


superioara prin gura de alimentare

Uscarea artificială se realizează în instalaţii de


uscare, prin diferite metode, cea mai frecventă este metoda
cu ajutorul aerului încălzit.
Uscarea presupune urmatoarele faze principale:
incalzirea materialului solid, difuzia umiditatii catre
suprafata acestuia, vaporizarea umiditatii pe suprafata
materialului de uscat si indepartarea vaporilor formati.
Procesul de uscare este un proces complex de transfer
de caldura si de masa. Uscarea se caracterizeaza prin
• Viteza de uscare, care repreznta cantitatea de
umiditate eliminata in unitatea de timp de pe unitatea
de suprafata de material solid supus uscarii
• Timp de uscare, care este timpul necesar pentru ca un
material solid(uscat cu o anumita viteza de uscare) sa
ajunga de la o umiditate initiala cunoscuta la o
umiditate mai mica, data.
Metoda de uscare folosita este cea convectiva care se
realizeaza prin trecerea unui curent de agent de uscare
gazos, incalzit in prealabil, peste stratul de material
solid umed. Ca agent de uscare, mai des folosit este aerul
cald.
Uscarea convectiva are loc pana la stabilirea
echilibrului dinamic dintre materialul solid umed si
agentul de uscare.
Cantitatea de căldură totală necesară uscării unui
produs este compusă din căldura necesară încălzirii aerului
şi cea necesară încălzirii produsului.
Căldura specifică. depinde de natura şi structura
produsului: la grâu, 0,49 Kcal/kg; la porumb, 0,46; la
floarea-soarelui, 0,35.
Reducerea umidităţii se realizează la temperaturi ale
agentului termic de până la 40°C la seminţele destinate
semănatului (pentru a nu afecta germinaţia) şi până da 50°C
la cele destinate consumului. La grâu, de exemplu, dacă se
trece de 50°C glutenul îşi pierde elasticitatea, fiind
afectate însuşirile de panificaţie.
Uscarea seminţelor cu umiditate ridicată trebuie
realizată cu temperaturi mai mici decât a seminţelor cu
umiditate mai redusă, pentru a preveni sudarea porilor
tegumentului şi fisurarea boabelor.

3
Randamente sporite în procesul de uscare se realizează nu
prin mărirea temperaturii agentului de uscare, ci prin
mărirea cantităţii de aer cald care trece prin masa de
seminţe.

Racirea care se realizeaza cu aerul rece fiind folosit


din ce in ce mai des ca metoda de racire. Aerul rece
realizeaza racirea de obicei in convectie, cu ajutorul unor
ventilatoare puternice. Ventilatoarele folosite pot fi
• Ventilatoarele axiale functioneaza cel mai bine la
presiuni statice sub 101,6 mm de apa, dar poate
prezenta o problema din punct de vedere al zgomotului
• Ventilatoarele centrifugale necesita o mai mare
investitie economica decat ventilatoarele axiale dar
sunt mai eficiente la o presiune statica mai ridicata
si sunt mai silentiose. In mod normal functioneaza la
1750-3500 rpm
• Ventilatoare centrifugale in-line functioneaza la
presiuni statice mai mari decat ventilatoarele axiale
si la un cost mai scazut decat ventilatoarele
centrifugale normale

Evacuarea se face prin partea inferioara a uscatorului


prin actionarea unui dispozitiv. Anterior evacuarii
cerealele cad intr-o palnie colectoare.

4
II. USCATOR TURN TIP COLOANA

1a - zona de uscare
1b – zona de racire
2 - dispozitiv
3 - palnie colectoare
4 - palnie de alimentare
5 - canale de distributie
6 - camere de distributie
7 - camere de distributie din
zona de racire
8 - ventilator
9 - camera de ardere
10 – ventilator
11 – jaluzele reglabile

Uscatorul turn tip


coloana pentru cereale se
compune dintr-o coloana 1, impartita in doua zone de uscare
(1a) si cea de racire (1b). Materia prima – cerealele umede
– este alimentata prin plania 4.
In coloana au loc doua procese:
1. uscarea produsului umed in zona de uscare
2. racirea produsului uscat in zona de racire

Operatia de uscare se desfasoara astfel: agentul de


uscare (aerul) este introdus in coloana de uscare prin
jaluzelele reglabile 11. Combustibilul necesar arde in
camera de ardere (focarul) 9, de unde gazele de ardere sunt
vehiculate cu ventilatorul 8. Agentul de uscare – aerul
incalzit – este distribuit in interiorul coloanei, in zona
de uscare, prin camerele de distributie 6 si canalele 5.
Operatia de racire se realizeaza in felul urmator:
agentul de racire (aerul rece) este vehiculat cu ajutorul
ventilatorului 10, ajungand astfel, prin camerele de
destributie 7, in interiorul coloanei 1, si anume in zona
de racire.
Produsul uscat si racit este golit din coloana prin
actionarea dispozitivului 2. cerealele uscate cad astfel in
palnia colectoare 3, de unde sunt evacuate.
In timpul operatiei de uscare prin antrenarea
umiditatii printr-un agent de uscare, apa din materialul
supus uscarii parcurge doua faze

5
• difuziune interioara: apa aflata in material in stare
lichida sau de vapori, se deplaseaza spre suprafata,
prin capilaritate sau difuziune,
• difuziunea exterioara: apap de la suporafata
materialului trece in agentul de uscare.

In functie de comportarea lor in procesul de uscare,


materialele umede pot fi nehigroscopice-capilar-poroase sau
higroscopice-capilar-poroase.

O uscare buna a cerealelor depinde atat de debitul de


aer asigurat cat si de capacitatea de retentie a apei de
catre aer. Capacitatea unui ventilator de a vehicula aerul
prin cereale este dependenta de constructia ventilatorului
dar si de rezistenta la debitul de aer. Presiunea pe care
trebuie sa o dezvolte un ventilator pentru a depasi
rezistenta cerealelor la debitul de aer este denumita
presiune statica.
Exista diferite tipuri de ventilatoare. Fiecare are
caracteristici de functionare specifice. Cele mai utilizate
tipuri de ventilatoare folosite pentru uscarea cerealelor
sunt ventilatoarele axiale, ventilatoarele centrifugale de
joasa si inalta presiune si ventilatoarele centrifugale in-
line.

Ventilatoarele axiale se monteaza


pe tubulatura si au debite
cuprinse intre 1000-155 000 m3/h,
iar presiunea maxima este de 920
Pa.

Ventilatoare centrifugale de joasa


presiune -au debite cuprinse intre
500-34000 m3/h si presiune maxima
de 1300 Pa, iar cele de inalta
presiune au debite cuprinse intre
280-12000 m3/h si presiunea maxima
de 11200 Pa.

Ventilatoarele centrifugale in-


line cu carcasa metalica sau de

6
plastic, cu debite cuprinse intre 180-33600 m3/h, presiuni
de la 0-2500 Pa.
USCATOR TIP COLOANA PENTRU PORUMB

Gură de umplere Umiditate iniţială 26 %

Buncăr de păstrare
umedă

Temperatura joasă a aerului de


Încălzire

Temperatura normală a aerului


Aer de uscare

Ventilator

Coloană tip laţime 12-15"


şi

de uscare
uscare
Coloană de cereale

Coloană de cereale

încălzitor Cameră plenară

Plenum de aer
Răcire

Ventilator

Plenum de aer
Rampart de cereale
Gură de evacuare
Umiditate finală medie 14 %

Fig.1 Fig.2

Uscătorul tip coloană cu încrucişare de curenţi


(figura 1) este cel mai utilizat tip de uscător pentru
porumb. Este numit uscător cu încrucişare de curenţi
deoarece aerul încălzit se mişcă transversal cu coloana de
porumb, perpendicular pe debitul de porumb.Umiditatea şi
temperatura porumbului variază de-a lungul coloanei
uscătorului cu încrucişare de curenţi, aşa cum este
prezentat în (figura 2). Porumbul din interiorul coloanei
are o umiditate mai scăzută şi o temperatură mai mare decât
porumbul de la exteriorul coloanei. De aceea, chiar dacă
umiditatea medie poate fi 14%, umiditatea porumbului din
interiorul coloanei poate fi între 6 – 10%, iar cea a
porumbului de la exteriorul coloanei poate fi între 16–28%.
De asemenea, chiar dacă temperatura medie poate fi 600C,
porumbul din interiorul coloanei poate atinge 930C, iar cel
de la exteriorul coloanei 26,60C.

7
Temperatura porumbului în uscător creşte pe măsură ce
porumbul se usucă. La o umiditate mai mare, bobul este
menţinut rece prin efectul de răcire al evaporării apei. În

multe uscătoare, temperatura cerealelor este folosită


pentru determinarea gradului de uscare a cerealelor.
Uscătorul cu încrucişare de curenţi folosit la uscarea
porumbului pentru macinarea umedă trebuie să fie utilizat
la o temperatură moderată sau incluzând anumite
particularităţi pentru minimizarea variaţiei de-a lungul
coloanei.
La unele uscatoare discontinue se poate adauga un
dispozitiv de recirculare a aerului. Aceasta are ca scop
reducerea variatiei de umiditate de-a lungul coloanei
uscatorului. Pentru unele cereale se poate utiliza o
temperatura mai inalta cu o recirculare a aerului dat fiind
faptul ca miezul cerealelor nu se va afla in apropierea
aerului incalzit pe intreaga perioada de uscare, deci prin
urmare nu va deveni suficient de cald (figura 3).
Unele uscătoare cu flux incrucişat continuu folosesc
un repartitor pentru cereale care întoarce porumbul din
interiorul coloanei spre exteriorul acesteia şi pe cel din
exterior spre interiorul coloanei (figura 4). Aceasta
minimizează timpul în care porumbul este adiacent la
interiorul coloanei.

8
Fig.3
Fig.4

O altă particularitate care poate care poate minimiza


variaţia de-a lungul coloanei de uscare este tapetarea
pereţilor uscătorului, astfel încât cerealele din partea
plenară a coloanei să se mişte mai rapid decât cerealele
din apropierea exteriorului coloanei. În uscătoarele
etajate, cu flux continuu, cu flux încrucişat, etajul
superior care conţine porumbul cu cea mai mare umiditate,
poate fi prelucrat la cele mai mari temperaturi de
procesare, iar etajele inferioare, care conţin porumbul
uscat, pot fi procesate la temperaturi mai scăzute.

Alte uscătoare cu flux încrucişat folosesc secţiuni de


temperare pentru limitarea expunerii la temperatura înaltă
a aerului de uscare. Secţiunile de temperare, instalate
între secţiunea de uscare şi secţiunea de răcire a
uscătorului cu flux continuu, reduc potenţialul pentru
forţa de rupere din timpul răcirii.

Cu toate că uscărea la temperaturi scăzute dă o


calitate mai bună porumbului, temperaturile scăzute scad
capacitatea de uscare a acestuia şi eficienţa energetică.
Energia necesară îndepărtării a 0,4536 kg de apă din porumb
la diferite rate ale debitului de aer şi temperaturi de

9
uscare este prezentată în (figura 5). Rata debitului de aer
selectată este un compromis între eficienţa energiei,
capacitatea de uscare, temperatura medie a porumbului şi
variaţia de umiditate de-a lungul coloanei.

Folosind o rata mai înaltă a debitului de aer conduce


la o rată de uscare mai înaltă şi o variaţie de temperatură
şi umiditate de-a lungul coloanei în limite mai restrânse,
dar o creştere a necesarului de energie. Rate mai înalte
pentru debitul de aer produc de asemenea o creştere a
temperaturii medii a boabelor, aşa cum este prezentat în
(figura 6). Unele uscătoare cu încrucişare de curenţi
utilizează recircularea aerului pentru a creşte eficienţa
energiei.

Rata debitului de aer

T emperatu ra medie finală


Contor debit
Energia toatală BTU/LB de H2 O evapor ată

Uscăturul cu flux încrucişat


usucă porumbul de la 25 la 15 wb

Debit încrucisat
Debit concurent

Rata debitului de aer c.f.m./ft²


Temperatura de uscare (grade F )

Fig.5 Fig.6

Capacitatea de uscare

Uscătorul tip coloană este umplut complet o singură


dată. Un uscător obişnuit este alcătuit din două coloane
care înconjoară o cameră plenară (figura 7). Câteva forme
de uscare sunt de asemenea disponibile. Aerul fierbinte
este forţat să intre în camera plenară printr-o diuză a
unităţii de încălzire, trece prin coloanele pline cu boabe
şi le usucă. Capacitatea normală a unui astfel de uscător

10
variază între 80 şi 1,000 buşeli. Lăţimea coloanelor unui
astfel de uscător este de 25,4 până la 50,8 cm. Sunt
caracterizate prin rate înalte de debite de aer şi
temperaturi ridicate. Secvenţele tipice de operare sunt:
umplere – uscare – răcire – golire. Timpul de operare
diferă, dar în medie necesită între 2 şi 3 ore/şarjă.
Controlul secvenţial de uscare se poate face manual sau
automat.

Alimentare
boabe ude

Lamelă
pentru boabe

Cameră cu
aer încălzit

Coloane
de uscare
cu pereţi
perforaţi

Dispozitiv de
îndepărtare
a boabelor
uscate

Fig. 7

Avantajele uscării

- Permite recoltarea cerealelor în condiţii bune şi


reduce pierderile de apă.
- Măreşte perioada de disponibilitate a recoltei.
- Face posibilă recoltarea timpurie.
- Uscarea cerealelor dure poate reduce/elimina alterarea
la depozitare.
- Îmbunătăţeşte calificativul de piaţă şi
acceptabilitatea la export.
- Permite alternative de piaţă la desfacere.
- Elimină necesitatea amestecării.

Dezavantajele uscării

- Necesită capital suplimentar pentru echipamente,


energie şi manipulare.

11
- Necesită forţă de muncă suplimentară şi inconvenienţa
manipulării manuale până când facilitaăţile de
centralizare vor fi disponibile.
- Necesită experienţă şi operare eficientă.
- Poate deteriora calitatea malţifierii orzului dacă nu
se operează la temperatură scăzută a aerului.

III. ENUNTAREA PROBLEMEI

Pentru calculul de dimensionare tehnologica a uscatoarelor


se cunoaste cantitatea de material umed, umiditatea care se
indeparteaza, cantitatea de material care se obtine in urma
uscarii, consumul de aer. Se cunosc urmatoarele: cantitatea de
material umed care se usuca intr-o ora (7200kg), umiditatea
cerealelor inainte de uscare (25%), umiditatea cerealelor dupa
uscare (15%), continutul de umiditate al aerului la intrarea in
uscator la 20˚C (0,01519), iar continutul de umiditate al aerului
la iesirea din uscator la 40˚C (0,0506).

BILANTUL DE MATERIALE AL USCATORULUI CU AER

Se noteaza cu:

G1 - cantitatea de material umed, care intra in uscator, in kg/s


G2 - cantitatea de material umed, care iese din uscator, in kg/s
Gu – cantitatea de produs complet uscat in materialul umed, in
kg/s
W1 – umiditatea materialului inainte de uscare, in %
W2 - umiditatea materialului dupa uscare, in %
W – cantitatea de umiditate indepartata din material in uscator,
in kg/s
L –cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscator, in
kg/s
X0 – continutul de umiditate al aerului la trecerea prin
radiator, in kg/kg aer uscat
X1 - continutul de umiditate al aerului la intrarea in uscator,
in kg/kg aer uscat
X2 - continutul de umiditate al aerului la iesirea din uscator,
in kg/kg aer uscat.

Cantitatea de material umed, care intra in uscator, in kg/s


este: 7200kg/3600s ⇒ G1 = 2 kg/s

12
Scaderea umiditatii se poate calcula cu ajutorul formulei:

W1 − W2
Scaderea umiditatii (%)= *100 ⇒
100 − W2

25 − 15
Scaderea umiditatii (%)= * 100 = 11 .76 %
100 − 15

Scaderea greutatii materialului umed se face cu 11,76% din


cantitatea de cereale uscate intr-o ora adica 7200 kg.
Deci: 11,76% · 7200kg = 847,05 kg care reprezinta
cantitatea de material pirdut din cerealele umede.
7200-847,05 = 6352,95 kg care reprezinta canttitatea de
material uscat care iese din uscator intr-o ora, iar intr-o
secunda va fi:
6352,95kg/3600s ⇒ G2 = 1,76 kg/s

Cand nu sunt pierderi de material, cantitatea de substanta


uscata ramane constanta si inainte si dupa uscare. Se poate
exprima, in kg/s, prin relatia:

100 − W1 100 − W2
G U = G1 = G2 = =2
100 100
100 − 25 100 − 15
= 1,76 = 1,5kg / s ⇒ GU = 1,5kg / s
100 100

unde:

100 − W2
G1 = G 2
100 − W1
100 − W1
G2 = G1
100 − W2

Umiditatea indepartata prin uscare, reprezinta diferenta


dintre greutatea materialului umde si a materialului uscat:

W = G1 – G2
Introducand in ultima ecuatie G2 valoarea din ecuatia
anterioara, se obtine:

100 −W1
W = G1 - G1
100 −W2
sau

W1 −W2
W = G1
100 −W2

13
Inlocuid valoarea G1, valoarea din ecuatia anterioara , se
obtine:

100 −W2
W = G2 G2
100 − W1
sau

W1 −W2 25 −15
W = G2 ⇒ W = 1,76 100 − 25 ⇒ W = 023 kg/s
100 −W1

Consumul de aer. Intr-un uscator fara pierderi, cantitatea


de aer complet uscat care trece prin uscator, ca si cantitatea de
material complet uscat, raman invariabile.
In cazul unui proces stationar, umiditatea (in kg/s) va fi:

W1
Cu materialul care se usuca............................................... G1 100

Cu aerul.............................................................................. Lx1

W1
Total.................................................................................... G1 100 + Lx1

Din uscator se indeparteaza umiditatea (kg/s)

W2
Cu materialul usucat........................................................... G2 100
Cu aerul.............................................................................. Lx2

W2
Total.................................................................................... G2 100 + Lx2

In absenta pierderilor, umiditatea totala ramane constanta


si se respecta egalitatea:

W1 W2
G1 100 + Lx1 = G2
100 + Lx2 (1)

Umiditatea indepartata din material va fi:

14
W1 W2
W = G1 100 - G2
100 (2)

Comparand ecuatiile (1) si (2) rezulta:

W = L (x2-x1)

De unde, consumul total de aer necesar uscarii va fi:

W 0,23
L= = 0,0506 − 0,01519 = 7,42 [kg/s] ⇒ L = 7,42 kg/s
x 2 − x1

Iar consumul specific de aer, l, adica consumul de aer,


raportat la 1 kg umiditate, indepartata din material in uscator,
va fi:

L 1 1
l= = = = 28,57 kg/kg umiditate ⇒
W x 2 − x1 0,0506 − 0,01519

l = 28,57 kg/kg umiditate

deoarece aerul care strabate bateria de radiatoare nu


absoarbe si nu cedeaza umiditate, continutul lui de umiditate la
incalzirea in radiator ramane constant si deci:

x1 = x0 ⇒ x0 = 0,01519 kg/kg aer uscat

de unde:

1 1
l= = 0,0506 − 0,01519 = 28 ,57 ⇒ l = 28,57 kg/kg umiditate
x2 − x0

15
BIBLIOGRAFIE

1. C. Stan, Z. Hasci, I. Craciun – EXPLOATAREA SI INTRETINEREA


UTILAJELOR SIN INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICA, Ed.
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
2. I. Jianu – TEHNOLOGII GENERALE, Volmul I, Ed. Agroprint,
Timisoara, 2003
3. T.I. Trasca – OPERATII, APARATE SI UTILAJE IN INDUSTRIA
ALIMENTARA, Ed. Agroprint, Timisoara, 2003
4. http://www.cceei.energ.pub.ro/cursuri_postuniversitare/modu
lul1_3.pdf
5. http://www.ag.ndsu.edu/pubs/plantsci/smgrains/ae701-
2.htm#Column
6. http://www.ces.purdue.edu/extmedia/GQ/GQ-15.htm
7. http://www.termo.utcluj.ro/termoluc/Lucr07/L7.html

16
CUPRINS

1. Tehnologia uscarii cerealelor..........................2


2. Uscator turn tip coloana...............................7
3. Bilantul de materiale a uscatorului cu aer............12
4. Bibliografie..........................................16

17