INSTALAŢII DE USCARE

Instalaţiile de uscare se folosesc pentru

îmbunătăţirea calităţii materialelor în
scopul mării posibilităţilor lor de utilizare
prin micşorarea umidităţii acestora.

Căi de îndepărtare a umidităţii din materiale:

•Mecanică (prese, centrifuge, vacuumfiltre);
•Chimică (substanţe absorbante de umiditate);
•Termică (evaporarea sau
vaporizarea naturală/artificială).
Definiţia uscării: procesul termic prin care materialele îşi
micşorează umiditatea prin evaporarea acesteia.
naturala
Uscarea 
artificial a
Uscarea naturală → are loc la aer în spaţii speciale, fără
circulaţie artificială sau încălzirea agentului de uscare.
Uscarea artificială → are loc în instalaţii de uscare din care
agentul de uscare, care a absorbit vaporii de apă, este
evacuat pe cale artificială cu ajutorul ventilatoarelor sau a
altor instalaţii de tiraj. Agentul de uscare este încălzit sau
uscat înainte de a fi introdus în camera de uscare.
Mecanismul şi cinetica uscării materialelor:
chimica;


Modul de legare al umidităţii de material:  fizico − chimica;
 fizico − mecanica;


Regimul de uscare (viteza şi parametrii agentului de uscare).
 Variaţia în timp a umidităţii,
temperaturii şi vitezei de uscare
w
t = ct.
ϕ = ct.
A
B
θ
θ =tum

C
wcr whigr. D
wech
τ
τ0 τ1 τ2

vus

τ
 Calculul instalaţiilor convective de uscare
Parametrii aerului umed:
•Umiditatea absolută: reprezintă greutatea vaporilor de apă
conţinuţi într-un metru cub de aer umed
M vap  kg 
ψ=  m 3 
V
•Umiditatea relativă: se defineşte ca raportul dintre
greutatea vaporilor de apă conţinuţi într-un metru cub de aer
umed şi greutatea vaporilor de apă necesari pentru
saturarea aceluiaşi volum de aer, la aceeaşi temperatură şi
presiune
 pvap
 , t < 100°C ;
M vap ρ vap pvap  psat
ϕ= = = =
M sat ρ sat pmax  pvap
, t > 100°C.
 pB
•Conţinutul de umiditate (umiditatea): resprezintă
greutatea vaporilor de apă din aer, raportată la un
kilogram de aer uscat
M vap  kg 
x=  kg a.us.
M aer  
Ecuaţia Clapeyron pentru aer şi vaporii de apă:
paer ⋅ V = M aer ⋅ Raer ⋅ T
pvap ⋅ V = M vap ⋅ Rvap ⋅ T
paer M aer Raer M R p p  kg 
= ⋅ ⇒ x = vap = aer ⋅ vap = 0,622 ⋅ vap  
pvap M vap Rvap M aer Rvap paer paer  kg a.us. 
p B = paer + pvap  ϕ ⋅ psat  kg 
 ⇒ x = 0, 622 ⋅  kg a.us. 
pvap = ϕ ⋅ psat  p B − ϕ ⋅ psat  
•Entalpia aerului:
 kJ 
(
I = ia.us. + ivap = c p ,a.us. ⋅ t + x ⋅ r + cvap ⋅ t )  
 kg a.us. 
 kJ 
I = 1,006 ⋅ t + x(2500 + 1,863 ⋅ t )  
 kg a.us. 
Diagrama I-x (Mollier) pentru aerul umed:
I
 kJ  t = ct.
 kg a.us.  I = ct.
 

ϕ = ct.
ϕA

IA

A
tA ϕ = 100% pvap  N 
tum,A  m 2 
tr,A pvap

pvap,A

 kg 
x 
xA  kg a.us. 
Bilanţul material al produselor supuse uscării:
 kg 
•Ecuaţia generală: M 1 = M 2 + W  h 
•Umiditatea materialului:
W

raportată la toată masa sa: w = ⋅100 [%]
M us + W

raportată la masa materialului W
wa = ⋅100 [%]
complet uscat: M us

W
M us 100 ⋅ wa 100 ⋅ w
w=
M us + W
⋅ 100 = [%] wa = [%]
100 + wa 100 − w
M us

•Cantitatea de material complet uscat:

 100 − w1
 2M = M 1 ⋅
M 1 ⋅ (100 − w1 ) M 2 ⋅ (100 − w2 )  
kg  100 − w2
M us = =  h  ⇒ 
100 100 M 1 = M 2 ⋅ 100 − w2
 100 − w1
•Cantitatea de umiditate eliminată din material:
 100 − w1 w1 − w2
 1M − M 1 ⋅ = M 1 ⋅
 100 − w2 100 − w2  kg 
W = M1 − M 2 =   h 
M 2 ⋅ 100 − w2 − M 2 = M 2 ⋅ w1 − w2
 100 − w1 100 − w1
 w1a − w2a
M 1 ⋅ a
 100 + w1  kg 
W = M1 − M 2 =   h 
 w1a − w2a
M 2 ⋅ 100 + wa
 2

•Bilanţul umidităţii în instalaţia de uscare:

w1 w  kg 
M1 ⋅ + L ⋅ x0 = M 2 ⋅ 2 + L ⋅ x2  h 
100 100
M 1 ⋅ w1 − M 2 ⋅ w2
W= = L ⋅ ( x2 − x0 )
100
L 1  kg 
l= =
W x2 − x0  kg 
•Bilanţul termic al instalaţiei de uscare teoretice:
Material
Agent M1, w1, θ1
încălzire
Calorifer

Ventilator

Calorifer
M2, w2, θ2 suplimentar
Aer
L0 L1 L2
I0 I1 I2
t0 t1 t2
x0 x1 x2
ϕ0 ϕ1 ϕ2
Ecuaţia bilanţului termic (teoretic): L0 ⋅ I 0 + Q = L1 ⋅ I1 = L2 ⋅ I 2

Pentru instalaţia teoretică:

L0 = L1 = L2 = L ⇒ I1 = I 2 = ct.

Q = L ⋅ (I1 − I 0 ) = L ⋅ (I 2 − I 0 ) ⇔ q = l ⋅ (I1 − I 0 ) = l ⋅ (I 2 − I 0 )

I 0 = i0, a.us. + i0,vap = c p ,a.us. ⋅ t0 + x0 ⋅ (r0 + cvap ⋅ t0 )

I1 = i1,a.us. + i1,vap = c p ,a.us. ⋅ t1 + x1 ⋅ (r1 + cvap ⋅ t1 )

În condiţii teoretice:
x0 = x1; r0 = r1

∆I = I1 − I 0 = c p, a.us. ⋅ (t1 − t0 ) + x1 ⋅ cv ⋅ (t1 − t0 ) = 1,006 ⋅ (t1 − t0 ) + 1,863 ⋅ x1 ⋅ (t1 − t0 )

•Utilizarea diagramei aerului umed I - x:
 kJ 
I 
 kg a.us. 
I1=I2 ϕ1

I0
ϕ2
1 ϕ0
t1 2
t2 N
ϕ = 100% pvap  2 
t0 0
m 
pvap

 kg 
x 
x0=x1 x2  kg a.us. 
 •Bilanţul termic al instalaţiei de uscare reale:

Se consideră:
•Pierderile de căldură în mediul ambiant;
•Aportul suplimentar al caloriferului din camera de uscare;
•Efectul termic al unor reacţii chimice;
•Aportul de căldură necesar topirii umidităţii îngheţate în
material;
•Încălzirea agentului de uscare în ventilator;
•Căldura necesară încălzirii materialului şi instalaţiei de
transport.
∆q  kJ 

Procesul de uscare nu mai este izoentalpic ⇒ ∆I = I1 +  
l  kg 

∆q = cantitatea de căldură pierdută sau primită suplimentar

în procesul de uscare, pentru 1kg de umiditate evaporată, în
kg/kg.
Ecuaţia bilanţului termic:
Q + Qsupl + L0 ⋅ I 0 + M 2 ⋅ cm,1 ⋅ θ1 + W ⋅ capa ⋅ θ1 + M tr ⋅ ctr ,1 ⋅ θ1 =
= L2 ⋅ I 2 + M 2 ⋅ cm, 2 ⋅ θ 2 + M tr ⋅ ctr ,2 ⋅ θ 2 + Q p

unde: M 2 ⋅ c m ,1 ⋅ θ 1 + W ⋅ c apa ⋅ θ 1 = M 1 ⋅ c m ,u ⋅ θ 1

Ipoteze considerate:

S-a presus că materialul şi dispozitivele de transport au
aceleaşi temperaturi la intrarea şi respectiv ieşirea din
camera de uscare.

Se consideră instalaţia etanşă ⇒ L0 = L1 = L2 = L
Dacă se presupune: cm,1 = cm, 2 = cm ; ctr ,1 = ctr , 2 = ctr

Q L M ⋅c M ⋅c
⇒ q= = ⋅ (I 2 − I 0 ) + 2 m ⋅ (θ 2 − θ1 ) + tr tr ⋅ (θ 2 − θ1 ) +
W W W W
Q p Qsup l c apa ⋅ θ1
+ − −W ⋅ = l ⋅ (I 2 − I 0 ) + q m + qtr + q p − qsup l − c apa ⋅ θ1
W W W
 Calculul instalaţiilor de uscare convective cu ajutorul
diagramei I-x
a)Instalaţia de uscare teoretică

Pentru trasarea procesului în diagrama I-x este necesar

să se cunoască:

1. Parametrii agentului de uscare la intrarea în

instalaţie; exemplu: t0 , x0 ⇒ I 0 , ϕ 0

2. Unul sau mai mulţi parametri ai agentului de uscare

după bateria (caloriferul) de încălzire: în general t1;

3. Unul dintre parametrii agentului de uscare la ieşirea

din uscător; exemplu: t2 , x2 ⇒ I 2 , ϕ 2
•Utilizarea diagramei aerului umed I - x:

ϕ1
I1=I2 1 1  kg 
l= =  
x2T − x0 C0 D ⋅ k x  kg 
I0
I1 − I 0 AB ⋅ k I  kJ 
ϕ2 q= =  kg 
B ϕ0 x2T − x0 C0 D ⋅ k x  
t1 C0
D
t2
ϕ = 100%
t0 A

x0=x1 x2T x
 b) Instalaţia de uscare reală:
Apar cantităţi suplimentare de căldură în camera de uscare:
(
∆q = l ⋅ (I 2 − I1 ) = qsup l + capa ⋅ θ1 − qm + qtr + q p )
I
 x2 < x2T
I’2 ∆q 
∆q > 0 ⇒ C0 E0 ⋅ k I = ⇒ 1 1
l l =
 x −x > = lT
I1  2 0 x 2T − x0
I2

I0  x'2 > x2T

B ∆q 
∆q < 0 ⇒ C0 E '0 ⋅k I = ⇒ 1 1
l l =
 x' − x < = lT
t1 E’0  2 0 x 2T − x0

D0
C0 C’
D ϕ = 100%
t2 C
E0
I1 − I 0 AB ⋅ k I  kJ 
t0
A q= =   (∆q > 0)
x2 − x0 CD ⋅ k x  kg 

x0=x1 x2 x2T x’2 x

 Variante ale uscării convective ale materialelor
a) Instalaţia de uscare cu recirculare
Agent Camera Material
încălzire Calorifer de uscare

Ventilator

A C
Aer
M
nou
Ventilator
I recirculare
Aer
I2 I1 t1
B recirculat
B’ t’1<t1

I0
D0 C0
D
t2 C 1 1  kg 
M lrec = =  kg 
t0 A ϕ = 100% x2 − xam CD ⋅ k x  
MB ' ⋅ k I  kJ 
q=  kg  ↓
CD ⋅ k x  
x0 xa x2 x2T x
m
b) Instalaţia de uscare cu încălzire intermediară a aerului
Camera de Calorifere
Agent intermediare
uscare
încălzire de încălzire
Ventilator

Aer Material Material

I
I1=I2
t1
B 1 1 1  kg 
l= + =
t’1<t1 x '− x0 x2T − x' (C ' D' + C0 D")⋅ k x  kg 
 
B”
B’
q=
(AB' + C ' B")⋅ k I  kJ 
I0
D’ D”
C0 t2
(C ' D' + C D")⋅ k
0 x
 kg ;
 
C’ AB ' + C ' B" = AB ⇔ q = q1tr

t0
A ϕ = 100%

x0 x’ x2T x
 c) Instalaţia de uscare cu recirculare
Agent Camera Material
încălzire Calorifer de uscare

Ventilator

I2 I1 t1 Aer
B

Condensator
Condensat

1 1  kg 
I0 lrec = =  
t2 x2 − x0 CD ⋅ k x  kg 
D
C GB ⋅ k I  kJ 
t0 q=  
CD ⋅ k x  kg 
A ϕ = 100%
t’0 F
G

x0 x2 x
 d) Instalaţia de uscare cu gaze de ardere în amestec cu aerul
Camera de Material
uscare
I B
tga Ventilator
I2
K
E t1 Aer
F M C
M rece A
Iga Gaze de K
I0
ardere FOCAR
D0 C0
D C Combustibil
t2 I1
1 1
t0 A ϕ = 100% lT = = <
x2T − x1 C0 D0 ⋅ k x
1 1
<l = =
x2 − x1 CD ⋅ k x
x0 x1 x2 x2T x
∆I I −I AE ⋅ k I
(M ga ,us + M vap ) ⋅ (I ga − I 1 ) = M am ⋅ (I 1 − I 0 ) ⇔ qT = = 1 0 =
∆x x2T − x1 C0 D0 ⋅ k x
<
⇔ M ga ,um ⋅ (I ga − I 1 ) = M am ⋅ (I 1 − I 0 ) ⇒ I 2 − I 0 AF ⋅ k I
<q= =
M ga ,um ⋅ (I ga − I 1 ) x2 − x1 CD ⋅ k x
⇒ M am =
I1 − I 0
Tipuri de instalaţii de uscare utilizate în industrie
1) După regimul de funcţionare: periodic sau continuu;
aer;
 gaze de ardere;

2) După tipul agentului de uscare: 
amestec aer − gaze de ardere;
abur sup raincalzit ;
la presiune atmosferica;

3) După presiunea de lucru din cameră: cu suprapresiune;
cu vid ;

4) După circulaţia agentului de uscare: naturală sau artificială;

5) După modul de încălzire al agentului de uscare:

cu preincalzire sau recuperator de suprafata;

prin amestec cu gaze de ardere;
prin contact in cazul incalzirii electrice;

6) După structura materialului supus uscării: solid, în bucăţi, plăci,
pulberi, granule;
convectie;
conductie;

7) După modul de încălzire al materialului: 
radiatie;
CIF ;
8) După modul de evacuare a umidităţii din uscător:
concomitent cu agentul de uscare;

 prin condensarea vaporilor aerului umed ;
 prin absorbtie chimica in substante absorbante;

tip camera;
dulap de uscare;
  pneumatice;
9) După construcţie: tuneluri de uscare; 
turnuri de uscare; in strat fluidizat .

tambur de uscare;
 Instalaţii de uscare prin convecţie

a) Camerele de uscare:

•Sunt instalaţii cu funcţionare periodică cu circulaţie naturală sau forţată a

agentului de uscare (aer sau amestec aer/gaze de ardere); Partea lor principală
este camera dreptunghiulară, în interiorul căreia se aşează pe vagonete sau alte
dispozitive materialul care trebuie uscat şi care rămâne nemişcat în timpul
procesului de uscare.
•Domeniul de utilizare: uscarea unor cantităţi mici de lemn (scânduri), placaj,
industria alimentară şi ceramică;
•Temperatura agentului de uscare: 60 - 250 °C;
•Consumul de căldură: q = 6 000 -10 000 kJ/kg um.
b) Tunele de uscare:

•Sunt instalaţii cu funcţionare continuă sau semicontinuă; Partea lor principală

este o cameră alungită, în interiorul căreia materialul care trebuie uscat se
deplasează la intervale de timp bine determinate, în direcţie longitudinală;
Deplasarea vagonetelor se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic, care
introduce şi scoate din uscător, după un anumit program, un vagonet; Agentul
de uscare circulă în contracurent, având regim de curgere turbulent şi izoterm;

•Domeniul de utilizare: uscarea unor mari cantităţi de materiale;

•Temperatura agentului de uscare: 50 + 130 °C;

•Consumul de căldură: q = 5 000 +8 000 kJ/kg um.

c) Uscătoare cu bandă rulantă (sau cu transportor) :
•Sunt instalaţii cu funcţionare continuă; Sunt formate dintr-o cameră în care
materialul supus uscării se deplasează pe benzi în direcţii diferite; Ca agent
de uscare se utilizează în majoritatea cazurilor aer cald;

•Domeniul de utilizare: bumbac, fire toarse, lână, legume,fructe, chibrituri;

•Temperatura agentului de uscare: 60 + 170 °C;

•Consumul de căldură: q = 5 000 + 7 500 kJ/kg um.;

•Cantitatea de apă eliminată: 50 + 150 kg/m zi;

•Consumul specific de energie electrică: e = 10 kWh/t apă ev.

d) Uscătoare turn:

Sunt instalaţii cu funcţionare

continuă; Au un turn vertical în
care materialul se deplasează
sub acţiunea gravitaţiei; Agentul
de uscare pătrunde prin
particulele de material. Perioada
de uscare de uscare: pentru
turnul cu mişcarea liberă a
materialului este de câteva
secunde, iar pentru turnul cu
şicane (mişcare încetinită a
materialului) chiar de câteva
ore.

•Domeniul de utilizare: uscarea sării, minereului, argilei, cerealelor, cărbuni

concasaţi şi alte materiale sub formă de pulberi;

•Consumul de căldură: q = 5 000 + 6 500 kJ/kg um.

e) Uscătoare cu tambur:

•Sunt instalaţii cu funcţionare continuă; Au un tambur (cilindru) orizontal sau

înclinat (< 6°), cilindric sau conic, care se roteşte cu o viteză de 0,5 + 8 rot/min;
•Domeniul de utilizare: uscarea materialelor în bucăţi, cărbuni concasaţi, nisip,
argilă, piatra de var, minereuri, reziduri industriale de bere şi zahăr;
•Temperatura agentului de uscare (gaze): 600 -650 °C;
•Temperatura materialului: 70 -80 °C;
•Cantitatea de apă eliminată: 50-150 kg/m3 volum tanbur;
•Consumul de căldură: q = 3 500 – 5 000 kJ/kg um.;
•Consumul specific de energie electrică: e = 5 – 7 kWh/t apă evacuată.
f) Uscătoare tubulare:

•Sunt instalaţii cu funcţionare continuă; Au un tambur înclinat care se roteşte şi

în care sunt mandrinate ţevi din oţel (100-118 mm), încălzite din exterior cu abur.
În aceste ţevi se deplasează materialul ce trebuie uscat;
•Domeniul de utilizare: uscarea cărbunilor şi a materialelor cristalizate
(industria chimică);
•Presiunea manometrică a aburului de încălzire: 1,5 + 3 bar; Cantitatea de apă
eliminată: 2 - 4,5 kg/m ţeava;
•Consumul de căldură: q = 3 000 - 3 500 kJ/hg um;.
•Consumul specific de energie electrică: e = 5 - 6 kWh/t apă evacuată.
g) Uscătoare pneumatice:

•Sunt instalaţii cu funcţionare continuă;

In tubul vertical are loc uscarea
materialelor dispersate într-un curent
de gaze în mişcare; Se elimină din
material numai umiditatea liberă; Viteza
agentului de uscare > viteza de plutire a
particulelor de material;

•Domeniul de utilizare: uscarea

cărbunilor concasaţi, iarbă tăiată şi
frunzele legumelor, materiale cristaline;

•Viteza gazelor în tuburile pneumatice: 10 - 40 m/s;

•Durata uscării: 1 – 2 s;

•Consumul de căldură: q = 4 200 + 6 700 kJ/kg um.

h) Uscătoare cu pulverizare:
Instalaţii cu funcţionare continuă care se bazează pe pulverizarea materialului lichid
(soluţie), cu ajutorul unor injectoare sau discuri (ce se rotesc) montate în camera de lucru.
Pentru intensificarea uscării —> suspensia se transformă prin pulverizare într-o ceaţă de
picături cu f între 10 şi 150 mm.

Uscare prin pulverizare presupune:

- pulverizarea suspensiei;
- amestecarea agentului de uscare cu picaturile pulverizate;
- schimbul de căldura si de substanţa între ele.

Pulverizarea
- pneumatica (aer comprimat);
- mecanica (ajutaje);
- centrifuga (discuri.)

Domenii de aplicare:
- industria alimentară (lapte praf, praf ouă, etc);
-industria chimică (răşini, policloruri de vinii,
-coloranţi, pigmenţi, etc.)

Schemele de lucru ale instalaţiilor cu pulverizare:

- curent paralel (echicurent);
- contracurent;
curent mixt.
i) Uscătoare cu strat fluidizat:
Strat fluidizat = fluidizarea unui strat granulat; granulele sunt puse pe o sită
şi sunt aduse în strat fluidizat cu ajutorul unui jet granulele plutesc şi sunt
menţinute într-o suspensie continuă

I - strat compact;
II - strat umflat ;
III- regim intermitent;
IV- primul stadiu al fluidizării;
V - stadiul doi de fluidizare.

Procedee de alimentare şi colectare la uscătoarele cu fluidizare:

Domeniul de utilizare: materiale
foarte umede granulate,
nelipicioase şi neconglomerabile
(cărbune, nisip, silicaţi, gips);
Productivitate ridicată :
100 — 300 kg apă/m3h > celelalte
uscătoare: 12-30 kg apă/m3h;
q - 3000 - 12000 kJ/ kg apă; e
 Instalaţii de uscare prin contact
a) Uscătoare cu valţuri

• Funcţionare: continuă

• Aplicaţii: uscarea soluţiilor, suspensiilor, etc.;

• Construcţia: unul sau mai multe valturi încălzite la interior.

b) Uscătoare cilindrice
•Funcţionare: continuă
•Aplicaţii: uscarea materialelor sub formă de benzi (textile,
•hârtie, celuloză)
•Construcţia: o serie de cilindri rotativi încălziţi, dispuşi
•orizontal sau vertical

c) Uscătoare prin contact cu vid

•Aplicaţii: uscarea substanţelor sensibile la temperaturi ridicate;
•Temperatura de vaporizare a umidităţii din material poate fi redusă
corespunzător cu profilul curbei de presiune patială q -l; Aq -l ; Cost T (pompă
vid, instalaţie de condensare sub vid).
d) Uscătoare cu încălzire prin radiaţie
•se aplică, îndeosebi, în cazul unor straturi superficiale (piese
metalice sau din lemn, hârtie, materiale textile, filme
fotografice, etc);
•radiaţii infraroşii (λ = 0,76 – 10 µ);
•intensitatea de vaporizare creşte de 30 - 70 ori, comparativ cu
instalaţiile prin convecţie sau contact;
•uscarea nu începe la suprafaţa liberă, ci la cea de contact
dintre corpul de bază şi stratul acoperitor;
•pot fi mobile sau fixe;
e) Uscătoare cu CIF
•se compune dintr-un generator de înaltă frecvenţă acordat pe
frecvenţa de rezonanţă şi se bazează pe proprietăţile
moleculelor de apă de a se repolariza rapid la aplicarea unor
CIF;
•se utilizează pentru materiale groase (grinzi, scânduri, piese
mari ceramice sau de cauciuc);
•staturile inferioare mai umede se încălzesc mai repede decât
cele de la suprafaţă, intensificând migrarea umidităţii
materialului către suprafaţa acestuia (viteza de uscare se
măreşte de zeci de ori);
•consum mare de energie electrică (2,5 - 4 kWh/kg um.) =>
scumpeşte uscarea de 3 - 4 ori, comparativ cu celelalte moduri
—> uscarea combinată (CIF + convecţie sau radiaţie).

f) Uscătoare cu sublimare
•uscarea produselor în stare îngheţată, fără trecerea prin starea
lichidă;
•pentru apă: punctul triplu (t=0,0089 °C, p=609 Pa) —>
încălzirea umidităţii solide la o presiune constantă inferioară
punctului triplu —> trecerea umidităţii direct în starea gazoasă;
•conservă proprietăţile biologice ale produselor supuse uscării
—> industria chimică, farmaceutică, biochimică, alimentară.