PROCESE TEHNOLOGICE NOTIUNI GENERALE

1. Tipuri de procese tehnologice

Transformarea materiei prime intr-un process chimic anumit, ca urmare a

operatiilor de natura mecanica, fizica, chimica sau combinata, ce se succed,
constitue procesul tehnologic. ·
Orice proces tehnologic se compune dintr-o succesiune de operatii fizice si
chimice care pot fi grupate astfel:
- operatii de pregatira a materiilor prime;
- operatii de prelucrare a materiilor prime care conduc la obtinerea produselor
finite;
- operatii de valorificare a subproduselor si a deseurilor;
- operatii auxiliare (transport, depozitare).
Prin corelarea tuturor acestor operatii elementare intr-o succesiune logica
conforma cu e'i/olutia procesului tehnologic, se obtine fluxul tehnologic.
Dupa modul de desfasurare a proceselor tehnologice se· distjng: .
a.Procese tehnologice discontinue (perio~Hce) au loc in utilaje cu
fungtionare periodica •. materia prima ·introducandu-se la inter.~ale determinate de
timp, precedate de descarcarea produsului finit sau ir1termediar•. obtinut in sarje.
Durata unei sarje este perioada 'de timp cea mai mare in care un . utilaj este
ocupat. Acest utilaj este denumit "as cheie. · ·
b.Proc.ese tehri.ologice continue au loc in utilaje. cu· functionare cqntfnua.
Materia prima se introduce . continuu in fluxul tehnologic,. obtin an du-se
concomitent produs finit $ai.J intermediar in cantitati constan.teiin unitatea de timp.
In procesele conlinue se mentin constanti parametrii ca: temperatura, presiune,
coricentratie, debite etc., iar' produsul obtinut are carac;teristici constante. . .
· c.Procese tehnologice.· semicontin!Je (mixte) au ·loc atat in utilaje c·u .
functionare continua, cat si in utilaje cu funCtionare periodica. . ·
Industria chimica moderna se bazeaza pe procese tehnologice continue;
procesele periodice si semicontinue se aplica numai acolo unde sunt nec;esare -
mici cantitati de produse finite, sau daca tehnologia nu permite altfel. Daca se
compara modul de desf~surare a proceselor tehnologice, cele continue prezinta
urmatoarele avantaje:
- se pot mecaniza si automatiza;
- se reduce efeortul fizic;
- creste productivitatea muncii;
- se obtin produse finite o~ogene si de calit~te superioara;
- sunt necesare utilaje de di111ensiuni mici cu capacitati mari de productie.
Un proces tehnologic se desfasoara in regim statinar atunci cand nu se produc
acumulari de materiale sau energie, iar parametrii procesului (debite,
temperaturi, concentratii) nu variaza in timp.
Instalatiile si utilajelor in care se produc acumulari de materiale si/sau
energie, functioneaza in regim nestationar. _ In aceste cazuri, parametrii
procesului au valori variabile in timp.

.. ...- ...,·
 2. Principalele ramuri ale tehnologiei chimice

Tehnologia chimica poate fi subampartita in tehnologia chimica anorganica

si tehnologia chimica organica.
Tehnologia chimica anorganica utilizeaza in mod preponderant materii
prime de natura minerala si cuprinde:
- procese .anorganice de baza (fabricarea acizilor, a bazelor, a sarurilor
minerale in care se include si ingrasaminte minerale.);
- procese electrochimice (electroliza industriala, procese de oxida re si de
reducere);
- procese metalurgice (obtinerea metalelor, a aliajelor feroase si neferoase) .
In cadrul tehnologiei chimice anorganice pot fi incluse tehnologiile legate de
fabricarea materialelor de constructii (sticla, ciment, ceramica) care
utilizeaza ca materii prime de baza silicati si alti compusi ai siliciului.
Tehnologia chimica organica utilizeaza in mod preponderant materii .
prime de natura organica si cuprinde : · · ·
- sinteza organica de baza (fabricarea compusilor de mare. tonaj);
- sinteza organica fina (fabricarea produselor farmaceutice , a insecticidelor,
a reactivilor organici etc.); · · ·
- compusi macromoleculari (materiale.plastice, cauciuc sintetic, fibre ~intetice
etc,); ·
- coloranti;. ·
- produse alimentare (zaharuri; grasimi, albumine; a.diţivi etc) .
.,
2.3. Materii p~ime folosite in industria chimica ;.

Materiile ·prime fo"losite in industria chimica includ .totalitatea substantelor .

naturale de origine mrrierâla si organica necesare obtinerii d.iferitelor produse. .
. chfmice. Cela mai importante sunt cele de origine minerala: mi.nereuri feroase si
neferoase, sare, calcar, dolomita, silicati, cuartz, gaze r)aturale, titei, sisturi
bituminoase, carbuni', apa, aer, etc. Materiile prime de origine organica sunt
reprezentate in principal de materiale celulozice (lemh, stuf), zaharuri (cereale,
cartofi) si materii grase (uleiuri vegetale si grasimi animale.). Aceste materii .
prime, deseori numite· si primare, sunt procesate in diverse ramuri ale industriei
chimice in care se obtin fie produse finite fie materii prime pentru alte industrii.
Valoarea industriala a materiei prime este apreciata nu numai dupa
continutul in substanta activa, ci si dupa alte criterii, cum sunt reactivitatea
produsului, natura impuritatilor prezente in material prima, influenta acestora
asupra desfasurarii procesului tehnologic si asupra c.alitatii produsului finit.
La alegerea materiei prime pentru obtinerea unui produs dat trebuie
evaluate si eficienta economica a procedeului. Aprecierea rentabilitatii alegerii
une! materii prinie sau a alteia a evoluat odata cu dezvoltarea .tehnicii. Un
exemplu concludent in acest sens il constituie inlocuirea treptata a surselor
clasice de materii prime cu altele mai ieftine. Astfel, alcoolul etilic, pentru
fabricarea caruia se foloseau cerealele, cartofii, lemnul, poate fi obtinut mult mai
rentabil din gaze petroliere si de cocserie.
 1) Presiunea, P, este definita ca raportul intre forta F, si suprafata, S, pe care
aceasta apasa. Se masora in N!m2 sau Pascal (Pa).

N
P=!_ [PJs.J. =- , =Pa
s' m·

Pentru presiune in afara de unitatile sistemului international se folosesc si .

unitati tolerate:

Barul: 1 bar= 105 Pa;

1 Mpa = 10 Pa;
6
Megapascalul:
Atmosfera fizica: 1 atm = 101325 Pa= 760 mmHg = 760 torr;
Atmosfera tehnica: 1 ata (at) = 98066 Pa;
Metru coloana de apa: 1 mWS = 9806.6 Pa

. O unitate de masura int?lnita in industria chimica, este barg. Este unitatea in

care sunt etalona te· cele mai multe instrumente de· masura a presiunii. Majoritatea
acesto'r instrumente sunt gradate de la zero in ...sus, dar i::and sunt aduse in aer ir:~dica
o presiune egala cu zero, ceea ce .este fals, deoarece presiunea atmosferica este de
1 atm . Dependenta intre bar si barg este: · ·

P (bar) = P (barg) + ..i. · :

. 2) Densitatea, p, reprezinta raportul dintre masa, m, ~i Volumul, V, unui corp .si·: ' f...

~e :masoara in ~g!m ;
3

m · Ko
P =-V'· . [PJs.J. = ~
- m

Crest-era temperaturii conduce la o scadere a densitatii indiferent de starea de

agreg~re in care se gaseste subst9,.nta. Presiunea insa nu influenteaza decat
densitatea gazelor si· vaporilor, deoarece solidele . si lichidele sunt practic
incompresibile. In cazul gazelor cresterea presiunii conduce la o crestere a densitatii.

3) Debitul masic, Dm, reprezinta masa de fluid, m, care trece printr-o anumita
sectiune in uniatea de timp, t, si se masoara in kg/s; ·
m Ka
D,.. = - , [Dili]S.I. = ~
t s
4) Oebitul volumetric, Dv, reprezinta volumul de fluid, V, care trece printr-o
anumita sectiune in uniatea de timp, t, si se masoara in m 3/s;
V m~
Dl' = - , [DvJs.J. = -
t s
Se deduce usor ca: Om= pDv

5) Viteza de curgere a fluidului, w, reprezinta raportul intre debitul volumetric al

fluidului, Dv, si aria sectiunii, S, prin care curge respectivul fluid. Se masoara in m/s;
D,. m
H'=- [wJs.J. = -
S ' S .
 Valoare vitezei de curgere a unui fluid este foarte importanta in practica. De
exemplu se recomanda ca la curgerea lichidelor prin conducte viteza ·acestora sa fie
in intervalul 1 -3 m/s, iar pentru gaze si vapori 15 - 35 m/s.

6) Vascozitatea dinamica, f'l, a unui fluid este o masura a rezistentei fluidu lui la
deformare sub actiunea unor forte de deformatie. Adesea prin vascozitate se intelege
"ingrosarea, cresterea consistentei" unui fluid ce se poate vizualiza prin rezistenta sa
la curgere. Se masoara in Kg/(m ·s).
kg
['7Js.l. =--=Pa· s
m·s
Ca unitate de masura tolerata se mai foloseste si centipoise-ul (cP):

1 cP = 1·10"3 Kg/(m·s)

7) Vascozitatea cinematica, v, se defineste ca raportul intre vascozitatea

dinamica, rJ, si densitatea, p, a fluidului. Se masoara in m2/s:

'l m2 . .
v=-, [vJs.L = - .
p s

Ca unitate de masura
. . tolerata se mai foloseste si Stokes (St):_

8) Conductivitâtea termica, t., .pentru un strat se substanta cu grosimea d, . ·

suprafata S, si .dife·renata intre t~mperatura fetelor IJt, se defir)este functie de
cantiatea de caldura Q se strabate stratul·in intervalul de timp, ': .:· . .

Q·d . J
Il.= 1 [Â]s.r. = - - - -
r · S · tlr . m · s · grad

Despre cond~ctivltate termica s-a ~iscutat mai mult la purictul3.t.

9) Caldura specifica masica, c, reprezinta cantitatea de caldula necesara unei

substante cu masa, m, penru a-si mari temperatura cu LJt grade. Se masoara in
J/(kg·grad): ·

c=-Q-, J
[c]s, = - - -
III . ~{ . · · kg ·grad

1O) Ca ldura latenta de vaporizare/condensare, r, reprezinta cantitatea de

caldura, Q, consumata/degajata la vaporizarea/condensarea unei mase, m, de
substanta aflata la punctul sau de fierbere. Se masoara in J/ Kg:

Q . J
r=-' [rJs, = -
III ··· kg
 BAZELE TEORETICE PE FAZE TEHNOLOGICE

OBTINEREA CLORULUI SI A HIDROXIDULUI DE s·ODIU

Industria chimica, in special sectorul organic este cel mai mare

consumator de clar pentru fabricarea policlorurii de vinil, a dizolvantilor
clorurati, a insecticidelor, a produsi lor intermediari si a colorantilor. Clorul se .
foloseste in industria metalurgica la clorurarea minereurilor de metale neferoase.
In medicina si in sectorul sanitar, se folosesc compusi ai clorului in anestezii si
dezinsectii iar dorul gazos la sterilizarea apei de baut.
Domeniile de folosire ale hidroxidului de sodiu, de asemenea, sunt
numeroase. Se utilizeaza in industria d~ hartie si celuloza·, la rafinarea titeiului,
fabricarea sticlei.
Hidrogenul gazos, care se obtine odata cu dorul si hidroxidul de sodiu, se
intrebuinteaza la hidrogenari catalitice, la fabricarea acidului azotic si acidului
clorhidric, etc. · ·. ·
La d~zvoltarea procedeelor electrochirriice care· an inlocuit complet ,
procedeele chimice, au contribuit puritatea ridicata a clorului si faptul ca odata
cu aceasta se mai obt,in doua produse utile, hiqroxidul de sodiu si hidrogenul.
Ca materie prima se foloseste clorura de sodiu solutie, care poate fi
ext~asa din: zacaminte de sare, ·apa de mare, lacuri de suprafata si lacuri
subterane. · . .
In industria· dorului si a soltitii!or ?lea line se aplica trei procedee .
principale de fabricatie: procedeul ctr_catod so.Jid- diafragma, membrana si
procedeul cu catod de mercur care ·predomina ~in Europa.
. . .
PROCEDEUL ELECTROLIZEI CU CATOD DE MERCUR

·Procesul tehnologic de electroliza-a dorurii de sodiu cu catod de mercur

este alcatuit din dqua etape. In prima etapa se efectueaza electroliza propriu-
zisa, 9and se obtine clorul si amalgamul de sodiu, iar in etapa a doua se face
descompunerea amalgam·ului cu obtinerea solutiei de hidroxid de sodiu,
hidrogenului si mercurului care reintra in circuitul de electroliza.

TEORIA PROCESULUI DE ELECTROLIZA

PROCESELE DE LA ELECTROZI

Procesul anodic nu se deosebeste de cel de Ia electroliza cu catod solid si

diafragma.
Totusi, trebuie remarcat ca variatia ~oncentratiei clorurii de sodiu de la
intrarea si pana la iesirea din electrolizor este mult mai mare decat la :
electrolizoarele cu catod so lid ( 31 O g 1 Il a intrare si 270 g 1 l la iesire). Din
aceasta cauza, degajarea oxigenului pe anozii apropiati de iesirea electrolitului
va fi . mai mare decat pe ano zi i de la intrare.
Procesul catodic pe ~ l ectrod ul de mercur se deosebeste esential de
 procesul care are loc pe catodul .din otel. In aces t caz, pe cat.odul de mercur
practic se descarca numai ionii de sodiu datorita supratensiunii ridi cate a
hidrogenului pe mercur si proces ului de depolarizare a ionilot: de sodiu. Din
expresia supratensiuni i hidrogenului ( 11Hz ):
Se poate calcula densi tatea de curen t i, care se cons uma pentru
descarcarea ionilor de hidrogen intr-o solutie satlll·ata de clorura de sodiu.
Intr-o astfel de solutie la 70- 80° C, potentialul de descarcare al ionilor de
sodiu pe un catod de mercur cu 0,1 % Na este de- 1,80 V.
Activitatea ionilor H+ la 701, C intr-o solutie neutra de clorura de sodiu ··
fiind 1o- 7 , se poate calcula potentialul reversibil al hidrogen ului H2, fo losind
expresia potentialului pe electrod:
f.r H 2 = RT 1 FIn H+ = 8,3 17 x 343 x 2,303 1 96500 lg 1o- = 0,475 V
7

Supra tensiunea hidrogenului H2 se obtine din expresia;

eH2 = 11 Hz + f.r H2
.11 H2 = r. H2 - r.r Hz = -1,8 -. ( .- 0,475 ) - 1,325 V
H2 =- 1,80 V es te potentialul la care are loc descarcarea sirr:tult.ana a
ionilor de soditt si de hidrogen .
. Inlocuind il1 relatie valorile pentni H 2 , a si -b se obtine valoarea pentru densitatea
de cureftt, i: ·
~ lgi =·rt Hr a 1 b = - l ,3 25 - ( - O, 85 ) 1 O, 1 18 ::: - 4 ---4 1 = 10-4 A /.cm 2
Asa dar; la densitatea de curent de 3 . 1o·' A 1 cm 2_, corespunzatoare.~
potentialului c.atqdic de -:- ·1,80 V luat ·in calcule, fractiunea de curent care se
consuma pentrt.I .Qescarcarea ionilor H+este de numai 1o- 4 A 1 cin2, ceea ce
revine la· un cqntinut de 0,33% H2 in clorul gazos obtinut la anod. ;
Deci, procesele de baza care au loc l_a ·catod si la anod s unt:
Na+ + e ~ . Na.
Na + nHg ~ NaHgn
cr - e ~ 1 1 2 C)z .
NaCI + ·nHg ~ NaHgn + 1 12 CI~
Pentru· ca in stratul superficial aJ·catodului de mercu r sa nu rezulte o
concentratie pr~a mare de 'sodiu, care ar conduce la cresterea potentialului de
descarcare al ionilor de sodiu si in acelasi timp la micsorarea s upratensiunii
hidrogenului , trebuie sa se asigure o difuziune rapida a sodiului in mercur, cu
alte cuvinte amalgamul de sodiu sa fie suficient de fluid. Fluiditatea necesara
este asi gurata pentru un amalgam care sa nu depaseasca 0,2 % Na.
Procesele secundare mai importante, care scad randamentul de curent
sunt: descarcarea ionilor de hidrogen-, descompunerea amalgamului de sodiu si
reducerea clorului gazos la catod.
Intensificarea procesului de descarcare a ionilor H+ creste cu concentratia
sodiului in amalgam, datorita scaderii supratensiunii hidrogenului, de aceea
concentratia sodiu lui jn amalgam este lim itata la 0,2 % Na.
.'
l onii de calc iu si magnezi u din electro lit sunt impuritati daunatoare,
deoarece descarcandu-se la catod fo rmeaza c u mercurul amalgamele insolubile
pe care hidrogenul se descarca mai usor decat pe amalgamu l de sodi u. De aceea,

2
 1

'1

concentratii1e acestor cationi nu trebuie sa depaseasca 1,5 g 1 l calciu si O, 1 % 1

magneziu in saramura bruta.

Anionul S0-12- in ·concentrat ii mai mari de 4 g 1 l, intensificand procesul de
distrugere al anozilor de g rafit. micsoreaza randamentul d in electrozi, cazand pe
suprafata mercurului creaza zone pe care ionii H + se descarca cu supratensiune
mica. Cea de a doua cale consta in descompunerea amalgamului de sodiu care
urmare a formarii unor pile galvanice scurtcircuitate intre amalgam si bucatile
de grafit provenite prin antrenare cu Hg din pila
Pentru micsorarea pierderii de tensiune in electrolit, intotdeauna se
recurge la apropierea anozilor de catod. La apt:opierea exagerata electrolitul
saturat cu clor ajunge Ia catod unde are loc reducerea acestuia:
CI2 + 2e --7 2 cr
Reducerea clorului duce la rnicsorarea randamentului de curent atat pentru
clor cat si pentru amalgamul de sodiu. datorita proceselor secundare aratate,
electroliza clorurii de sodiu cu catod de mercur decurge Ia randamente de 90 -
95%. . ~

Darorita potentialului catodic foarte negativ, tensiunea de descompunere a

clorurii de sodiu in electrolizoare cu catod de mercur este. mai mare cu circa 1 V
dec.at in electroliZoarele cu catod sol id.
A. Instalatiile de electroltza furnizate de firma DE NORA- Italia, care au
inlocuit anozil di·n grafit cu anozi din titan inlatura inconvenientele aparute in ·
exploatare datorita depuneri-lor din celule; care fa v6rizau des·carcarea · ·. • o • 1 ••

hidrogenului. ··
' '
Celulele DE NORA cu anozii din titan -pen_tn.i productia de clor si :soda
caustica solutie ·
50 % se co_m{mn din:2 parti: ·
- celula de electroliza;
- pila ( dezamalgamator) pentru descompunere· amalgam.
Saramura concentrata circula in celula prin_ţ_re anoz ii ( DSA) si catodul de
mercur care âcope_ra fundl!l' celulei: .
Sub actiunea curentului electric clorul se degaja la anod iar soqi~ l la catod

DESCOMPUNEREA AMALGAMULUI DE SODIU

PROCESELE DE LA ELECTROZI

Amalgamul de sodiu (Fig. 1 ) obtinut in electrolizorul 1, trece in aparatul

de descompunere 2 numit frecvent pila, unde in contact.cu apa rezulta
hid roxidul de sodiu, hidrogenul si mercurul conform reactiei totale.
NaHgn + H10 --7 NaOH + 1/ 2 H2 + nHg ( 1)
Mercurul pus in libertate in pila este trimis cu pompa 3 inapoi in
electrolizor spre a forma dm nou amalgamul de sodiu.
Descompunerea amalgamului, fiind in realitate rezultatul functionarii pilei
galvanice scurtcircuitate:
( +) H2 1 NaOH 1 NaHgn (-)
ce poate fi reprezen tata prin reactiile:
3
 NaHgn -e ---7 Na+ + ni-{g (reactie anodica) (2 )
H10 ---7 H+ + OH- (3)
H+ + e ---7 1 1 2 H2 ( reactie c.atodica ) (4)
NaHgn ---7 NaOH + 1 1 2 H2 + nHg (reactie totala)( 5)
Insumandu-se reactiile 2, 3 si 4·se obtine reactia totala 5 identica cu
reactia 1.
Reactia catodica de reducerea ionilor de H+ ( 4) pe amalgam are loc cu
supratensiune foarte mare si din aceasta cauza si viteza reactiei anodice , 1 II ( 2
_)de trecere a sodi ului in solutie la potentialul stationar s 11 este mica ( fig . 2 ).
Dezavantajul catozilor din otel consta in amalgamarea lor in timpul
functionarii, ceea ce are ca efect micsorarea vitezei de descompunere a
amalgamului, Ia 111, ca urmare a cresterii supratensiunii hidrogenului.
Viteze de descompunere mai mari si constante s-au obtinut cu catozi din
grafit, I,/v, fapt care a determinat aplicarea lor in toate instalatiile industriale de
descompunere a amalgamului de sodiu.
In yederea realizarii unor viteze de descompunere mai mari se lucreaza la
temperaturi. cuprinse intre 80 - 100°C. Cresterea tempera turii mareste vitez.a de
descompunere a amalgamului prin: scaderea supratensiunii hidrogenului,
marirea vitezei reactiei anodice si pri~ micsoran~a rezistentei electrice a ·
electrodulu'i. Sodiu) se descarca pe mercur formand cu a.c~sta amalgamul. ·
Amalgamul' trece in pila de descompunere unde d<;ttorita unei reactii.
:eledrochimice, rezulta solutie de NaOH si mercur care este recirculat.in celula
cu_ajutorultinei pompe.

. .
l)ESCOMPUNEREA AMALGAMUL VI DE SODIU .
PROCESELE DE LA ELECTROZI

Amalgamul de sodiu lfig. 1 ) obtinut in electrolizorul 1, trece in aparatul

de descompunere 2 numit frecvent pila, unde in. contact cu apa rezulta
hidroxidul de sodiţ.~, hidrogenul si mercurul conform reactiei totale.
NaHgn + H20 ---7 NaOH + 1 1 2 H2 + nHg ( 1)
Mercurul pus in libertate in pila este trimis cu pompa 3 inapoi in
electrolizor spre a forma din nou amalgamul de sodiu.
Descompunerea amalgamului, fiind in realitate rezultatul functionarii pilei
galvanice scurtcircuitate:
( +) H2 1 NaOH 1 NaHgn (-)
ce poate fi reprezentata prin reactiile:
NaHgn- e ---7 Na+ + nHg (reactie anodica) ( 2)
H 2 0 ---7 H+ + OH- (3)
H+ + e ---7 1 1 2 H:! ( reactie catodica ) (4)
NaHgn ---7 NaOH + 1 12 H:! + nHg (reactie totala)( 5)
lnsumandu-se reactiile 2. 3 si 4 se obtine reactia totala 5 identica cu
reactia 1.

4
 Reactia ·catodica de reducerea ionilor de H+ ( 4) pe amalgam are loc cu ·
si.tpratensiune foal_"te mare si din aceasta cauza si viteza reactiei 'modice , III ( 2
) de"trecer~ a sodiului in so lutie la potentialul stationar s11 este mica (fig. 2 ).
Dezavantajul catozi!or din otel consta in amalgamarea lor in timpul
functionarii, ceea ce are ca efect micsorarea vitezei de descompunere a
amalgamului, Ia 111 , ca urmare a cresterii supratensiunii hidrogenului.
Viteze de descompunere mai mari si constante s-au obtinut cu catozi din
gl1ffit~-Ia'v, fapt care a determinat aplicarea lor in toate instalatiile industriale d~
descompunere a amalgamului de sodiu.
In vederea realizarii unor viteze de descompunere mai mari se lucreaza la
temperaturi cuprinse intre 80- l00°C. Cresterea temperaturii mareste viteza de
descompunere a amalgamului prin: scaderea supratensiunii hidrogenului,
marirea vitezei reactiei anodice si prin micsorarea rezistentei electrice a
electrod ului.

Umiditatea, impuritatile, pricipiul de uscare a dorului.

Din instalatia de electroliza clo.rul gazos se deg'aja din solutia apoasa de

NaCJ la temperattll'a de · .
70- 90° C si de aceea contine vapori de apa pana la saturatie.
In afara de umiditate, el m~i contine ca impurit-ati:· C0 2, aer, -hidrogen,
picaturi cu ceata.de saramura ( anolit ). Mai po~te contine substante organice
care se formeaza Ia uzura !llaterialelor care au servit pentru etansarea sau ·
protectia anticoroziva a electroli~orului sau conductelor. Se .poate forma
tricl~nira de azot in spatiul anodlc al electrolizorului sau in ·turnurile de us~are
. daca in saramura sau apa de spalare .a clorului prin ·stropi re directa se gaseste.
amoni~c ·sau ionul amoniu; clorura de amoniu la Pi:i 4·,5 si temperatura de ·32° C
si chiar mai m:~.re formeaza cu clQrul triclorumde azqt (sub temperatura de 0° C
1:eactia nu are loc ). .
NH4Cl + 3 CI2 -7 NCI 3 + 4 HCI
Triclorura de azot reactioneaza violent, extrem de usor. Este un compus
endoterm ·
( Hf = + 54,7 kcal. 1 moi ). Cu apa reactioneaza extrem de incet.
NCI.1 + 3 HOH -7 NH 3 + 3 HOCI
Cantitatea de impuritati din clor depinde de calitatea saramurii, de
proprietatile materialelor t,tilizate Ia reactivarea anozilor, de protectia
anticorosiva a electrolizoarelor, a conductelor precum si de regimul de lucru.
Clorulumed ataca otelul, fonta, otelurile speciale si alte metale si aliaje (
nu si tantalul ), fapt pentru care acestea nu pot fi utilizate la confectionarea
aparaturii, conductelor si armaturiior pentru comprimarea si transportul lui.
Majoritatea consumatorilor nu pot utiliza clorulumed pentru ca prezenta
umiditatii poate duce la reactii secundare, la obtinerea de produse de calitate
inferioara, ataca aparatura, pe timp rece la temperaturi sub 10° C la 30- 40° C
ingheata, iar prin racire de Ia 70- 90° C la 30 - 40° C vaporii condenseaza.
Clorul formeaza cu 7,66 mo li H20 un hidrat relativ stabil ( temperatura de
5
 descompunere+ 9.6, presiunea la descompunet:e 250 torr ).
Un volum de apa dizolva, prin racire sub+ 8° C cristale de hidrat de clor
deosebit de periculos pentru exploatare.
In stare uscata abia la 100- 125° C clorul ataca meta1ele uzuale.
Pentru motivele mentionate clorulumed se rnceste pentru a condensa
vaporii de apa si a micsora consumul de acid sulfuric la faz a imediat urmatoare
de uscare a lui .
Racirea in vederea condensarii apei nu poate fi realizata decat pana la
temperatura de
+ 15° C. Aceasta temperatura asigura condensarea a 99 % din continutul de
umiditate al dorului.
Continutul de umiditate al clorului gazos depinde de presiunea partiala a
vapori lor de apa la temperatura data de gradul de saturare al gazului cu vapori de
apa.
Clorul uscat nu trebuie sa contina mai mult de 0,004- 0,005 % volume apa.
Datorita faptului ca la· + 10° C clorul formeaza ct.i apa cristale de clor cu 8
molecule de apa - el nu poate fi uscat numai prin racire.·. ,
Prin racire .sub 10° C, clorul umed nu poate fi transportat pe conducte
_.. · deoarece cristalizeaza infundandu-le.
Uscarea dorului se face cu acid sulfuric. Presiunea partiala a vaporilor de
apa deasupra acidului sul furie concentrat este mult.mai mica decat deasupra apei
curate, fapt ,p.entru care (:lcidul absoarb~ cu aviditate apa.
·· Cantitatea de apa absorbi ta de:acidu1 su1fu,ric in unitatea de timp (viteza
de absorbtie) · ,
G H2 0 poate fi determinata din (elatia: .·. ..
·.G H20 = K x F .x ·~ P ( kg 1h ) ·.,
unde: ţe - coeficient de absorbt.ie ·c.kg 1 m x h x mm Hg )
2
. 2
F- sup.rafata de absorbtie ( m ·) .
~ P - diferenta presiunii. vapori lor de apa in gaz si qeasupra acidului
sulfuri c.

6
 LICHEFIEREA CLORULUI

Pentru a transporta clorul la distante mari cat si pentru a echilibra

fluctuatiile intre productie si consumul de clor gaz al uzinei producatoare, acesta
este supus partial lichefierii.
Lichefierea clorului se poate face la diverse temperaturi, pana la
temperatura critica de + 144°C, aplicand presiunile corespunzatoare pana la
presiunea critica de 78,5 ata.
La temperatura mai mare decat cea critica, lichefierea unui gaz nu are loc
orice presiune s-ar aplica. La temperaturi mai joase, clorul se lichefiaza la
presiuni cu atat mai joase cu cat temperatura este mai joasa. Ca si apa, dorul
lichid, aflandu-se sub presiunea atmosferica, fierbe la o anumita temperatura.
Ca si pentru apa, pentru a evapora dorul lichid este necesara cheltuirea
unei cantitati de caldura invers, la condensarea dorului gazos ca si a vaporilor
de apa, este necesara eliminarea unei cantitati de caldura. Cantitatea de ·ca:Jdura
necesara pentru evaporarea unui kg de clor li~hid sau a elimina pentru · .
condensarea lui se numeste caldura latenta de evaporare sau condensar~. Pentru
dor aceste valori sunt:
p X f X 0°-C = - 34,0§ kcal/kg = 68,79 .
Temp-eratt~rilor mai joase de.cat cea critica re corespunde o anumita .
pre~iune a vapori lor gazelor .dar si it:tvers, fieca~ei presil;lni a vap-orilor ii. . .
corespunde o temperatura determinata de· fierberea Jtţ,i. ·
c
; Astfel: la prţ!siunea atmosferica dorul lichid fierbe la·- ~4,05° si invers, .
~ ~ te.mperatura.dorului lichid de - 34,05° C presiunea V<ţpo(iJor de do~. este d~ 1
·ata. . . . .
Daca Ia presiunea si temperatura data se. va ali menta. cu caldura- clorul
·. lichid va fierbe si se evapora, iar pentru evaporarea a.( kg.clor lichid sunt
necesare 68,79 kcal 1 caldura; daca insa la aceasta presiune. si temperatura se va
·elimina c?ldura, clorul gazos se va condensa- ia·r. pentru condensarea a 1 kg eloi
gazos va fi necesara eliminarea unei_cantitati echivalenta cu 68,79 kcal.
· Pentru calculul randamentului" de lichefiere a clorului se foloseste
urmatoarea relatie de calcul:
A= 1 - n2p 1 n 1 ( P- p) x S x 100
unde: ·A- randamentul de lichefiere ( % );
n 1 - concentratia clorului gazos in gazele supuse lichefierii (parti in
volume);
n2 - continutul de gaze inerte in clorul stlpus lichefierii ( parti in volume);
P- presiunea de lichefiere (ata );
p - presiunea vapori lor de clor la temperatura de lichefiere ( ata);
S - 1,O - 1.1 - coeficient de corectie.
Sunt mai multe procedee de lichefiere a clorului:
- corn primare la 2,0 ata si racire pana la- 45° C;
- comprimare la 4 - 7 ata si râcire pana la- 25° C;
- comprimare pana la 12 ata si racire cu apa pana la 25° C;
7
 -transfer termic indirect cu ajutorul freonului R 22.
-. Datorita gazelor strai ne si a continutului de hidrogen in clor, randamentele
industriale sunt de 80- 92 %. Gazele de evacuare ( 8 - 20 %) contin 60 - 70%
clar. Ele se valorifica in produse a caror valoare este mai mica sau au utilizare
restransa ( HCI, NaOCI,clorura de var).

8
 . RACIREA SI PURIFICAREA HIDROGENULUI.

Hidrogenul obtinut din electroliza solutiilor de clorura de sodiu contine

peste 99% hidrogen. El este saturat cu vapori de apa corespunzator temperaturii
de iesire din pila si contine anumite cantitati de lesie ub forma de ceata. De
asemenea poate co ntine 0,2 = 1 %azot si oxigen.
Hidrogenul obtinut -la electroliza cu catod de mercur contine intotdeauna
mici cantitati de vapori de mercur, in functie de temperatura.
Purificarea si racirea hidl·ogenului obtinut prin electroliza cu catod de
mercur este mai complicata deoarece trebuie indepartat mercurul. S-au elaborat
metode prin care hidrogenul este racit si trecut peste carbune activ, care
absoarbe integral vaporii de mercur, dupa care este stocat_ intr-un rezervor numit
gazoruetru.

9
 OBTINEREA ACIDULUI CLORHIDRIC ·

Acidul clorhidric se fabrica prin urmatoarele procedee:

-prin actiunea acidului sulfuric asupra clorurii de sodiu;
-prin actiunea bioxidului de sulf asupra clorurii de sodiu in prezenta
aerului;
- prin procedeul cu clor, vapori de apa si carbune;
- ca produs secundar la clorurarea compusi lor organ ici;
- prin sinteza din elementele constituante.
In prezent numai ultimele doua procedee de fabricarea acidului
clorhidric ocupa un loc deosebit in industria chimica.
* - in ceea ce priveste fabricarea acidului clorhidric din clorura de sodiu si
acid sulfuric, scopul principal este obtinerea sulfatului de sodiu si eventual
fabricarea sul furii de sodiu prin reducerea acestuia cu carbune;
*-obtinerea acid ului clorhidric fiind actiunea bioxidului de sulf asupra
clorurii de sodiu are loc conform reactiei : ·
4 NaCl +_2 H20 + 2 S02 + 0 2.= 2 Na2S04 + 4 HCl +49 kcal.
Produsul principal e.ste sulfatul de sodiu.
*·- producereaacidului cl9rhidric c;lin dor, vapori de apa si carbune .....
inca~descent are loc pe baza reactiei:
2 Ch +.2 H 20' + C = 4 HCl + C02 + 69 kcal.;
. -.procedeu care nu prezinta importanta:de,osebita ..
· * - fabricarea compusi lor organ ici si cl<;}rului conduce la obtinerea unor
cantitati de acid clorhidric, ca rezultat al ~reactiilor de substitutie.
* - fabricarea acidului clorhidric pdn sint~za _intre elementele constlt!lente
· se face arin sinteza din clar si hidroge_n pro4use prin electroliza solutipor apoase
·de clorura de sodiu. · ·: · · ·
Reactia de forniare a acidului clorhidri<:: din elemente este:
H2 + Cl 2 =2 HCI + 44 kcal,
Reactia de formare a acidului clorhidric este ireversibila in conditii
,obisnuite, descompunereaacidului clo_rhidric i'n elemente avand loc numai la
temperaturi inalte, peste 1500° C.
Reactia fiind exoterma, caldura degajata incalzeste acidul clorhidric
format. Desi temperatura teoretica a flacarii cu care arde amestecul
stoechiometric de hidrogen si clor este de 2500° C, datorita micii disocieri a
acidului clorhidric, temperatura practica a flacarii este circa 2400° c_
Excesul unuia dintre componenti coboara mult temperatura de ardere.
Reactia de formare din elemente a acidului clorhidric decurge cu o viteza foarte
mica, la o temperatura obisnuita si in absenta luminii puternice, reactia are loc
cu explozie.
Aceasta este o reactie fotosensibila si decurge In lant. Moleculele de clor .
~

!
absorb cuantele de lumina si se disociaza in atomi :
Ch + h = CI• + CI•
Absorbtia de lumina se face in cuante a caror energie are marimea E = h,
m care
10
 h este constanta lui Planck, iarE este frecventa ·gazelor ltuninoase. Atomii de
clor rezult ~ti reactioneaza cu moleculele de hidrogen, formand acid clorhidric si
atomi de hidrogen.
Atomii de hidrogen reactioneaza cu moleculele de clar s.a. m.d. se
desfasoara reactia in lant: CI• + H2 = HCI + H•
H• + Cb = HCI + CI•
CI• + H2 = HCI + H•, etc.
Prezenta oxigenului franeaza reactia de franare a acidului clorhidric din
elemente, lantul de reactii se rupe, probabil in urma combinarii oxigenului cu
hidrogenul .
Clorul si hidrogenul perfect uscate nu reactioneaza.
Indiferent de procesul de obtinere, pentru a fi mai usor de transportat,
acidul clorhidric gazos se absoarbe in apa, formandu-se solutii cu o concentratie
uzuala de 28 - 32 % HCJ.
Procesul de absorbtie a acidului clorhidric in apa este influe11tat de:
- concentratia HCI in gazele supuse absorbtiei;
- temperatura gazel_or si apei âe absorbtie;
-suprafata de contact dintre gazele de .HCl si apa de absorbtie.
-Potrivit legii lui Henry, soluqilitatea (absorbtia) unui gaz intr-un lichid
oarecare este direct proportionala cu presiunea partiala a gazului respectiv
deaşupra solutiei. De.aici se deduce· ca prin cresterea concentrat iei HCI -in gazele
supuse absorbti~i. cre.ste s'olubilitatea lui in apa, . · · · · · ·
In ceea ce.pr.iveste influenta suprafetei de contact, deo·arece absorbtia ·este ·
un proces care afe loc la suprafata de contact dintre faza lichidaisi cea gazoasa, ·
· cantitatea de HCI absorbit este proportionala cu suprafata de contact ·a celor
doua faze.Datorita ~c~:stui fapt, aparatele de absorbtie a acidului·cl~rhidric sunt .:
astfel construite ~a Sa realizeze suprafete mafi de contact intre apa si gaz.
JJ-ocedeele industriale de fabricare a addului clorhidric prin sinteza
directa din elemente au·evoluat odata cu perfectionarile aduse utilajelor peiJ_tru
sinteza si absorbtia acjdLilui clorhid6c, cunoscandu-se actiun'ea coroziva a
acestuia. . ~
Hidrogemll inainte de a se introduce 'iri reactie este trecut' printr-un vas de
siguranta contra explozii lor, un separator de picaturi si un opritor de flacari.
Clorul concentrat sau abgazul rezultat de la faza de lichefiere este trecut
printr-un vas tampon si introdus in arzator. Debitele de clor si hidrogen sunt
reglate astfel incat sa asigure excesul de 5 - 1O % H2 pentru arderea completa a
clorului.
Acidul clorhidric gazos astfel obtinut trece la faza de absorbtie in utilaje
speciale - absorbere - racitoare ( iguriti ) legate in serie sau paraleL
Operarea instalatii lor industriale nu pune probleme deosebite daca se
regleaza raportul hidrogen 1 clor la valorile stabilite, in caz contrar pot avea loc
explozii datorita excesului mare de hidrogen sau reglarii necorespunzatoare a
debitului apei de absorbtie. Debitul de apa de absorbtie se reflecta dupa aducerea
in parametri a instalati.e i prin ajustari succes ive a debitelor de hidrogen si clor
pana la obtinerea so lutiei cu o concentratie de 32 - 33 %. .
Il
 PURIFICAREA SARAlVIURII

. Influenta impuritatilor din saramura asupra procesului electrochimic

Impuritatile din saramura depind de calitatea sarii si a apei; lor Ii se

datoreaza continutul de calciu, magneziu, fier si sulfat.
In cursul procesului tehnologic si procesului de electroliza se incarca si cu
alte impuritati.
Intre conditiile de calitate a saramurii purificate, o influenta covarsitoare
asupra celor mai importanti indicatori tehnico-economici si procesului (
consumul specific de energie electrica, randamentul de curent), are concentratia
saramunr.
Prepararea si purificarea saramurii pentru electroliza cu catod de mercur
prezinta particularitatile specifice legate de procesul electrochimic si de
conditiile de calitate a saramurii.
In procesul electrolitic cantitatea de clorura de sodiu care se de,scompune
este de numai 13- 16 %. Saramura evacuata din electrol.izor se resatureaza cu
sare solid_a, se precipita ş i. se recircula in proces in mod continuu.
O particularitate a QJO.cedeului cu mercur o constituie faptul ca, sara·mura
care se scurge din electrolizoare (saramura epu.i zata) si care contine intre 0,4 ~
0,6 g 1 1CI 2, se recupereaza aproape integral prin declorurare si inainte de
resatnrare cu sare solida." · ·
La purificarea s~ramurii :treb~ ie-avut .in vedere c~;; i-n afara impuritati lor
: aduse de sarea de resatura~e si apu de adaos, in procest~l de electroliza saramura
se mai incarca in afara de slor, cu: ·
. . -.cantitati foarte mici de h.ipoclorit, clorati, carbonati;
-cantitati ·foarte mici de mercut~; . · ·
_ -impuritati provenite pin corodarea aparaturii si conductelor prin care
circula;
. -.urme de vanadiu, crom, rnolibden, wolfram, fier.
Este dificil de stabil it cantitatea maxima admisibila din fiecare impuritate,
pentru ca influenta lor depinde de celelalte impuritati aflate in saramura. Astfel,
chiar unele metale luate separat aproape ca nu sunt vatamatoare chiar Ia
concentratii relativ mari (calciu, magneziu ), in schimb ele intensifica actiunea
daunatoare a efectului de sinergism si a altor metale care s-ar afla in saramura (
nichel, cobalt; fier ).
Saramura de alimentare a celulelor de electroliza trebuie sa contina 305 -
31 O g 1 1 N aCI. Utilizarea unei saramuri mai concentrate favorizeaza depunerea
cristalelor de clorura de sodiu in electrolizor, iar o saramura de concentratie mai
slaba scaderea conductibi litatii electrolitului, a randamentului de curent, mareste
continutul de hidrogen si co2 in clor, deoarece la anod are loc descarcarea mai
intensiva a ionului oH·.
4 OH- 4 e· = 2 H20 + 02
Influenta concentratiei clorurii de sodi u din saramura asupra continutului
de hidrogen si co~ in_clor este aratata in tabelul de mai jos: .
. 12
 Continutul in clor ( % )
NaCI ( g/1)
H2 co2
285 0,23 0,30'
275 0,35 0,35
265 0,53 0,40
255 0,73 0,47
245 0,90 0,60

- ionii de calciu pot actiona ca acceleratori sau ca inhihitori ai procesului

de degajare a hidrogenului pe catodul de amalgam, in functie de impuritatile cu
care se afla in electrolit.
Calciu actioneaza ca inhibitor al actiunii sarurilor de Vn, Cr, Mo, Co. Se
explica prin cresterea supratensiunii hidrogen ului pe aceste metale in prezenta
calciului.
In prezenta sarurllor de Fe, Ni , Mn, Ag, calciu! reactioneaza ca un
acceleraţor, ceea ce se explica prin scaderea supratensiunii hidrogenului p.e
aceste metale in prezenta calciului. .
Continutul ddicat de ioni· de calciu in saratt1ura conduce la descarcarea lor
partiala si formare de amalgam de calciu insolubil in mereu~ (unt de mercur)
care impiedica circulatia normala a mercurului in electrolizor si franeaza·.
descomp.unerea amalgam ului in ·dezamalgamator prin reducerea activi'tatii
grafitului. -; · ·
· ~n ceea ce priveste continutul adinisibil al ionilor de calciu in sara:_rrtura,
pare·file sunt diferite: unu ii autori dau continutul admis de Ca2+ de 1 - 1,2 g1 J, · ~-
alti autorip,03·g 1 l. Acesta poate atinge . . .
0,05 g 1 1 cu conditia spalm:ii regulate a electroli'zorului.
-:ion ii de magneziu inhiba degajarea hidrogenului in prezent.a.Ge, Vn,
Mo, Ni . .
In ·prezenta clorul ui calCiu! reactioneaza ca stimulator. Ioni i de magneziu .
formeaza de asemenea amalgam. Cantitatea de hidrogen pe care o pune in
libertate este mai mare decat la amalgamul de calciu din cauza supratensiunii
mici a hidrogenului pe amalgamul de magneziu.
Continutul admisibil de ioni de magneziu dupa unii autori: lg/1, dupa altii
O,OOlg 1 l- 0,01 g 1 I;
- ionii de fier nu formeaza amalgam de fier dar contribuie la degajarea
hidrogenului in ritm rapid. Se recomanda ca acest continut sa nu depaseasca 0,1
mg 1 J, in caz contrar fiind necesara o purificare mai avansata a ionilor de calciu
. .
s1 magneziU;
- ionii de aluminiu sunt mai periculosi chiar decat cei de magneziu,
efectele lor fiind similare;
.- ionii de sulfat reduc solubilitatea clorurii de sodiu in saramura,
ingreunand prin aceasta m~ntinerea concentratiei optime.
In cazul electrolizei cu anozi de titan nu ac tioneaza prin uzura asupra
anozîlor, cantitatea admisibila de ioni sulfat ·in saramura de alimentare fiind 15
13
 mg 1 1 ion sul fat (limita solubilitatii sulfatului de calciu in saramura).
- ionii de aer se formeaza si in procesul de pţlrifi care a saramurii din
reactia dintre hidroxidul de sodiu adaugat si clorul ramas dupa declorurare .. Prin
ridicarea temperaturi i saramurii se ·oxideaza trecand in clorat, care impurifica
clorul cu C02;
- pH-ul solutiei prezinta o influenta apreciabila asupra randamentului de
curent, actiunii impuritati lor si formarii produselor secundare. Este stabilit ca Ia
aceasta concentratie. actiunea unei impuritati este mai pronuntata in mediul
alea! in decat in cel acid, fapt pentru care aproape toate instalatiile de electroliza
cu catod de mercur functioneaza cu saramura avand pH-ul de
3,5 - 5,5, in vederea neutralizarii alcalinitatii formate chiar in electrolizor.

. PROCEDEE DE PURIFICARE A SARAMURII.

Pentru electroliza cu catod de mercur, saramura fiind in circuit inchis si in

cantitate constanta, pentru resgturare se utilizeaza .nu_mai sarea solida. Sarea
utilizata la prepararea saramurii provine din sarea de mina extrasa prin sonde
sub forma de saramur~ (sarea·sub forma de saramura se obtine prin injectarea
cu apa intr-o cavitate creata in zacamantul de sare). . _.
Sub presiunea apei proaspete, saramura formata in zacaminte este
. evacua ta pr.intr-o teava montata concentric cu teava de introducere a apei. Ea
. contine impuritati{e a(I~ţe; in zacamantul de sare, splubile in apa. ·
Saramttta astfel obtinuta este utilizata la obtinerea prin evaporare a sarii ·
cristalizate care serveste la r.esaturarea saramurii din qiclul instalatiilor.de
electroliza'cu catod de m~rdur.
Saramu;~~ de sonda tr~buie purifica.ta inainte de .a fi in.t rodusain c::ircuitul
de alimentare al i.nstalatiei. :. .. . .
In industria clorului se utilizeaza doua procedee de purificare a saramurii
de ionii de calciu. si magneziu.
a). procedeul cu hidroxid si carbonat de sodiu aplica.t practic Ia toate
instalatiile de electroliza din lume.
Mg 2+ + 2 NaOH = Mg(OH) 2 + 2 Na+
Ca 2++ Na 2C03 = CaC03 + 2 Na+
Costul de operare este mai ridicat datorita pretului reactantilor NaOH si
Na1 C0 3 , din aceasta cauza metoda se aplica numai la purificarea saramurii cu
continut redus de ioni
Ca-..,+ SI• Mg2+.
b). procedeul cu var si carbonat de sodiu.
. Mg 2+ + 2 Ca(OH) 2 = Mg(OH)2 + 2 Ca 2+
Ca2 ++ Na 2C03 = CaC0 3 + 2 Na+
Metoda se aplica atunci cand continutul de ioni Mg2+ este foarte mic si ca
urmare consumul de lapte de var este minim.
Eliminarea ionului so}· din solutii saline cu continut de 10- 15 g 11
Na 2S04 este posibila prin precipitare cu solutii concentrate de clorura de calciu.
La cald ( temperatura mai mica de ggu C) precipita semihidratul ( CaS04 • 'h
14
 H20) iar la rece ( temperatura ·mai mica de·49° C) precipita ·dihidratul ( CaS04
• 2 H 20) sulfntulu i de calciu: .
Na2S0-1 + CaCl 2 + Y2 H20 = CaS04 • Y2 H20 + 2 NaCI
Na 2S04 + CaCI 2 + 2 H20 = CaS0-1 • 2 H20 + 2 NaCI
Din solutiile concentrate in NaCI si in Na2S0 4 se separa la 80- 100°C ·
sul fatul de sodiu anhidru.
Procesul de desulfatare poate fi condus si prin racirea la- 5° C a solutiilor
continand NaCI si Na2S04 , in acest caz sulfatul de sodiu cristalizeaza sub forma
de decahidrat. produs fara utili zari practice.

.. .
.1

. 1

·. .

15
.·
 CRISTALIZARE SARE

Cristalizarea este operatia prin care se separa o faza solida de o faza

lichida in scopul obtinerii dintr-o solutie a substantelor solide in stare pura.
Suprasaturarea solutiei si formarea cristalelor se face prin marirea
temperaturii, cand solventul se evapora reducandu-se in cantitate.
In solutiile suprasaturate apar centre de cristalizare in pucntele cu
concentratie maxima. Datorita formarii centrelor de cristalizare iau nastere
curentii de difuziune care favorizeaza cristalizarea prio depuneri de substanta
solida in jurul cristalelor producand cresterea acestora.
Viteza de cristalizare reprezinta numarul de centre de cristalizare formate
in unitatea de timp si pe unitatea de volum a solutiei. Marirea vitezei de
cristalizare se realizeaza prin racirea solutiei si agitare.
Eliminarea solventului pentru obtinerea produsului cristalizat se poate
realiza prin mai multe metode:
a). evapOI:area naturala ce Se realizeaza la O temperatura mai scazuta decat
temperatura de fierbere a solutiei ;
b). evaporarea solutiei la temperatura de fierbere in scopul concenlrar~i;
c). evaporarea sub vid a solutiilor concentrate. .
Operatia de evaporare in industria chimica poate avea loc prin doua .
pt:ocedee: .
J . ~vaporare simpla; .
2. ~vaporare cu efect multiplu.
. Ev~porarea simpla consta i.n incalzirea solutiei lichide intr-l.tn_sin~ur
. . aparat din care.vaporii rezultati se elimina(. iri cazul apei) sau se conde~seaza
pentru recuperarea lor ( in cazul unor.solventi valorosi .). ·
Evapot:a.:ea cu efect m~tltiplu co~sta in incalzi,rea soiutiei lichid.e in rrtai
multe corpuri qe evapora're, utilizandu-se vapori secu.ndari rezultati in primul
evaporator pentru incalzirea soi·utiei din urmatoarele ~vaporatoare. ·
Pentru resaturarea
. . 'de la electroliza cu cătod de ·
saramurii recirculate
mercurse utilizeaza sarea crist~lizata obtinuta prin evaporarea saramurii. Sarea
obtinuta in acest mod (contine minim 99% NaCl si sub O, 1 % sulfati) se
numeste sare desulfatata.
Pentru obtinerea sarii cristalizate este necesar sa se evapore toata apa de
dizolvare, respectiv circa 3 tone la o tona de sare. Dupa purificare, saramura este
supusa cristalizarii .
Procesul de cristalizare consta in refacerea sistemului cristalin al unei
substante solvatate.
Aceasta se realizeaza prin indepartarea solventului sau prin suprasaturarea
solutiei.
Procesul de cristalizare are doua faze:

1. Formarea gennenilor de cristalizare

2. Cresterea germenilor.

16
 . ... . ., ..

In ·urma procesului de cristalizare se - obtine clorura- de sodiu pura, lipsita

de ioni de calciu, magneziu, fier, aluminiu, sulfat.

. '

.:.;,

..
1

17
 NEUTRALIZARE CLOR, HIPOCLORIT DE SODIU

Hipocloritul de sodiu (apa de Javel ) se obtine ca solutie de culoare

galbena, limpede, cu miros puternic si contine 12- 13 % clor activ.
Solutiile de hipoclorit de sodiu se pot prepara prin procedee chimice si
electrochimice:

a). procedeul chimic de preparare a hipocloritului de sodiu

Solutiile de hipoclorit de sodiu se obtin prin actiunea clorului asupra

solutiilor de carbonat sau hidroxid de sodiu, sau prin reactia dintre hipocloritul
de calciu si carbonatul sau sulfatul de sodiu. Reactiile care au loc sunt
urmatoarele:
Na 2C0 3 + Cl 2 + I:hO = NaClO + NaCl + 2 NaHC03
2 NaOH + Cl 2 = NaCl + NaCIO + H20
Ca(CI0) 2 + 2 Na 2C03 = 2 NaClO + 2 NaCI + 2 CaC03
Ca(CI0)2 + 2 Na2S04 = 2 NaCIO + 2 NaCI..::r 2 CaS04
. Procedeul cel mai raspandit are la baza reactia de clorurare .a so-lutiilor de
hidroxid ·de. _sodiu. Pentru ca reactia de clorurare sa. se desfasoare
. in directia
.
formarii_~ipocloritul ui ctt randamente mari si pentru ~obtine u:n produs ca,re sa
nu se descompuna in timpul fabricarii sau depo~itarii, trebuie sa se respecte
urmatoarele conditii: . ;
- _con~eiltrati~ soiutiei NaOH tr~buie sa fie de_215 - 220 g NaOH./.1;
-. tempe~atura in timpul procesului de clorurare nu trebuie sa depaseasca
valoarea · · ··
de 35° c·
' - .
- absorhtia clorului in timpţll procesului de clorurare sa se ~fectueze'sub
un debit constant'pentru a se evita suprasaturarile locale cu clor, care d':Jc la ·
descompunerea hipocloritului, datorita cresterii temperaturii; _ ,
- impuritatile din solutia de NaOH si materialele utilizate in· constructia
utilajelor si a traseelor tehnologice nu trebuie sa favorizeze reactiile de
descompunere catalitica a produsului;
- solutia de hipoclorit obtinuta trebui sa contina cel mult 160 .- 180 g clor
activ 1 1 si un exces de hidroxid sub 4- 6 g 1 1 ( valoarea pH-ului, minim l O);
-reactia fiind exoterma (aproximativ 345 kcal 1 kg clor ), solutia trebuie
racita in timpul clorurarii.
Instalatiile industriale de fabricarea hipocloritului de sodiu utilizeaza
drept materii prime hidroxid de sodiu sub forma de solutie cu concentratia de
220 g 1 1 si clor gazos uscat diluat sau gaze nelichefiate de la instalatia de :
lichefiere a clorului.

b). Procedeul electrochimic de fabricarea hipoclorituJui de sodiu

19
 Procesul ;modic de forn1are a clorului in celulele de electroliza a solutiilor
apoase de NaCI este insotit de o serie de reactii secundare. Din studiul reactiilor
secundare s-a stabilit necesitatea separarii spatiului anodic de cel catodic cu
diafragma pentru a se putea obtine clor la anod. hidrogen la catod si hidroxid de
sodiu in e]ectrolit. l_n cazu 1 in care nu se separa cele doua spatii, clorul degajat la
anod se poate combina direct cu hidroxidul de sodiu din solutie cu formare de
hipoclorit de sodiu conform reactiei:
2 NaOH + Cl 2 = NaCJ + NaCIO + H20
In solutia neutra sau alcalina, ionii de hipoclorit Clo· se pot descarca cu
usurinta la anod si procesul global de e!ectroliza se desfasoara in directia
formarii cloratului de sodiu.

~-

. ..-

20
 . -
IVIATEIUI PRIME PRIN CIP ALE SI AUXILIARE,

. MATERII PRIME PRIN CIP ALE

SARA1\1URA :Este materia prima principala utilizata la electroliza,

adusa prin saleduct de la Ocnita si care are urmatoarea compozitie:

MATERII PRIME AUXILIARE

CARBONAT DE SODIU : Conform Specificatie tehnica ST 5020- 004

1 1999. Este utilizat ca reactiv in purificarea saramurii. Este primit sub forma de
solutie, cu o concentratie de 120 - 145 g/1 Na 2C0 3 , prin conducta de la
Electroliza cu _membrana.
MERCUR: Conform STAS 3-907-75, adus in bute,lii de'34,5 kg, folosit
. Ja electroliza c_Ioru~·ii 9~ sodiu pentru formarea catodului de r:nercur.

. Aspect ._
Mercurul trţ::buie sa aiba o culoare. alba- argintie, cu luciu metalic si fara
impuritati" mecanic~. Pe suprafata mercurului marca Hg '99,9992 nu se admite
· prezenta peliculelor, ~ : . '
. Caracteristici" fizico- chimice '
1.3.1 . Mercurur din marcile Hg 99,9992; Hg 99, 999 si Hg 99, 99 nu
· _ trehuie sa lase urme. pe peretii unui recipient de sticla.. · · ··
1.3.2: Mercurul din marcile Hg 99,9992; Hg 99, 999 ~i Hg 99, 9Q nu
trebuie sa lase urme
pe o hartie alba neteda sau pe o placuta neteda din portelan. ·
1.3.3. Toate marcile de merclll' trebuie sa se dizolve complet in acid azotic cu
densitate de 1,2 g~/ cm_3 .

FREON R 22 : Este utilizat ca agent de racire Ia lichefierea dorului

ACID SULFURIC TEHNIC : Conform STAS 97 - 80 folosit pentru
uscarea clorului electrolitic.

GRAFIT: Grafit impregnat cu molibdat de sodiu dupa procedeul DE -

NORA Italia. Utilizat pentru descompunerea amalgamului de mercur (prin
scurtcircuitare ) in lesie si hidrogen .

SARE CRISTALIZAT A: Cu caracteristicile tehnice urmatoare: NaCI-

min. 97 %; umiditate - max. 3 %; Ca2+- max. 30 ppm; Mg 2+- max. 5 ppm; sol·
- max. 1000 ppm; Fe:l+ - max. 0,5 ppm.

21

'.
 -PRODUSE FINITE_

1n sectia Electroliza cu mercur se obtin urmatoarele produse finite:

a). clor gazos uscat si comprimat - conform ST AS 991 - 73 care are

urmatoarea compozitie:

- C/2 minim 93 ± 0,5 o/o voi.;

- H 2 max. 1,5 % voi.;
- umiditate maxim 50 ppm (greutate );
-aer maxim 0,99 %;
-presiune 6,2 ata;
- temperatura 40° C.
Pwzct de fierbere :- 2911 F (- 34° C ).
Punc_t de illghet :- 150° F ( - 1O1.0 ~ ) .
Solubilitate in apa:slab solubil 0,7 o/o (reactioneaza fo'rm and HClsi vapori .
· foarte corozivi) · ·
Alte solub'ilitati: solubil in alcalii, alcooli si cloruri.
Presiunea vdporilor: 6,3 atm, 68°F ( 20° C ). .
Aspect si miros: gaz galben verzui cu miros sufocant la temperatura
camerei, conden.seaza sub forma de lichid maroniu la- 34° c ·_sau la presiune ·
inalta si la 150° F formeaza cristale rom bice.
_Densitatea vdporilor (aer= 1 ): 2;45.
Indice de refractie:· ] ,0008 (gaz); 1~367 (lichid) ..
. Vascozitate: 0,385· cP la 32° F ( 0° C ).
Incompatihilitati chii·,~ice: cu met~le foarţe fin marunti_te, combustib{Ie,
I'Ţl_ateriale organice, umezeala si urmatoarele substante: As,. Bi,: B, calciu,
carbune activ, bispffura de carbon, F, gli_cerina, hidrazida, hidrocarburi
. -(acetilena, etilena, propilena, benzen ), eter, K, silicon; a_!.aca unele forme de
plasţic, cauciuc. Deo_ arece clorul este incompatibil cu -multe materiale se verifica
compatibilitatea materialelor folosite la lucrul cu clor. . ·.
Conditii de evitat: expunerea la caldura, umezeala si substante
_incompatibile.
Produse periculoast: de descompunere: descompunerea termica, oxidativa
a dorului poate da compusi toxici.
Ambalare - depozitare: este colectat in colectorul A si trimis prin
conducta la consumatori si la instalaţia de Lichefiere.

b). clor lichid: conform STAS 991 - 73 (parametri in anexa)

Ambalare- depozitare: clorul se livreaza in cisterne speciale ale

furnizorului sau beneficiarului si in butelii sau containere ale beneficiarului, care
vor fi transportate cu mijloace auto ale beneficiarului .

c). hidroxid de sodiu solutie: conform STAS 3068 - 80.

22
 c:
Punct de fierbere: 140°
Punct de topire: 1t' C. .
Soluhilitate in apa: complet solubil in apa.
Alte solubiliwti: solubil in alcool , metanol si glicerina. insolubil in
acetona si eter.
Aspect si miros: lichid limpede, clar, incolor.
Greutate specifica: 1,53 kg 1 mJ la 25° C.
Vasco zitate: 50 cP la 20° C.
Incompatibilitati chimice: deoarece genereaza mari cantitati de caldura in
contact cu apa, hidroxidul de sodiu poate degaja vapori.
Reactioneaza cu materiale acide formand sarurile corespunzatoare si cu
acizii stabili gazosi ca: hidrogenul sulfurat, bioxidul de sulf sau bioxidul de .
carbon.
Poate fi foarte coroziv in contact cu metale ca: Al, Sn, Zn, ca si cu aliaje
·ca otelul si poate da ·nastere Ia hidrogen gazos inflamabi 1.
. Cresterea teţnperaturii si a presiunii survine in containere daca hidroxidul
. de so~iu este amestecat cu anhidroda acetica, acid acetic glacial, clorhidrina, ·
·acid clor sulfonic, etilencianhidrina, glicoxal, oleum, HCl 36 %, HF 48,7 %,
HN03 70 %, H2S04 96 %. .
Produse periculoase de desconzpun r;re: oxidarea ten~ooxidativa poate
.·. . . .ge.nera oxizi de sodiu s i peroxid, ambele. fo.a rte toxice. . .
·· Conditii de evitat: contactul cu·caldura, sursele de aprindere si substante{ e
chim·ice incompatibile. ,
: ! •· . . . Ambala re, depozitare: .se livreaza in ciste~;-ne de otel protejate, prevazute

cu .s~rpentine de incp.lzire, in cisternele fur.nizorului sau beneficiarului,

capacitate de 20 sau. 4.0 de ·tone, sau ar:nbalae corespunz.a toare ale beneficiarului.

·. d). hipoclorit.de sodiu: conform STAs 918 - 83 ( parametri in anexa) ..

Punct de fierbere: se descompune.

Punct de topire: se descompune.
Solubilitatea in apa: complet solubil. .
· Aspect si miros: cristale, solide albe. Solutia apoasa este limpede, galben
pal sau verzuie, cu miros de clor.
Greutate specifica: 5,25 %- 1,09; 8,0%- 1,15; 12,0 %- 1,21.
Presiunea vaporilor: 17,5 mm Hg la 20° C. .
Incompatibilitati chimice: este incompatibil cu amoniacul, urea,
substantele oxidabile, acizii care elibereaza clorul si metalele care elibereaza
oxigenul, precum: nichel, staniu, mangan si fier. ··
Reactioneaza violent cu urmatoarele substante: amine, azotat de amoniu,
oxalat de amoniu, fosfat de amoniu, acetat de amoniu, carbonat de sodiu •.
celuloza, metanol. Reactioneaza periculos cu sapunul si poate prezenta pericol in
timpul procesului de amestecare sau daca se aprinde.
Produse periculoase de descompunere: prin descompunerea termica
23
 oxidativa a hipocloritului de sodiu se degaja fum toxic care co·ntine oxid de
sodiu si clor.
Conditii de ~vitat: contactul cu caldura, sursele de aprindere si substantele
chimice incompatibile.
Ambalare- depozitare: hipocloritul de sodiu se livreaza in cisteme din
otel protejate corespunzator ale furnizorului sau beneficiarului sau ambalaje
corespunzatoare ale beneficiarului.
Depozitarea hipocloritului se face i"n rezervoare metalice protejate
antcoroziv in interior si rnentinute prin racire la temperatura de maxim 25° C.

e). hidrogen: conform STAS 3100- 79 cu urmatoarele caracteristici

tehnice:

- H2 minim 99,5 o/o (voi. );

- C02 maxim O, 1 % ( voi. );
- 0 2 +aer maxim O, l %;
- CO maxim 10 ppm;
- N2 = difere~ta· pana la l 00 %.
Ambalare- depozitare: hidrogenul comprimat· la 200 bari seJivreaza in
butelii sau containe_re ale:benefi'cianilui( LINDE GAZ), care voT fi transportate
cu mijloace auto ale beneficiaruLui ( UNDE GAZ).

f). acid .cJor~idric tehnic: conform SŢAS 339 - 80 .( parametri in anexa).

Punct defierbere::84°C. .. ..
: Pwzctdeinghet: - ·J7,l4°C pentru 10,81 %;
. · - 46,21? C pentru 31 ,24 %.
:solubilitate in apa: solubil 823 g 1 1 la 0° C ;
· 561 g Il la 60°C.
Alte sălubilitati: solubil in alcool, benzen si eter, insol1;1bil in hidrocarburi.
·Presiunea vaporilor: 4 atm. la 17,9° C. ·
·Densitatea vaporilor (aer= 1 ) : 1,257.
Tensiunea de suprafata: 23 la 118,16° C.
Aspect si miros: lichid fara culoare ca aburul in aer si are un puternic
miros intepator. Poate fi usor galben de Ia urme de dor, metal sau materie
organica. Are un punct de fierbere constant, azeotrop cu 20% HCIIa l08,58°C
si 760 mm Hg.
Indice de refractie: 1,34168 la 18° C.
Pragul de miros: O, 1 la 5 ppm.
Potential de ionizare: 12,74 CV .
Densitate: 1, 194 la 20° C.
pH: 1 N(O, I);O, I N( 1,1 );0,01 N(2,02) ; 0,001 N(3,02);0,0001 N(
4,01 );
Jncompatiblitati chimice: polimerizeaza la contactul cu aldehine sau
ecoxizi, ataca majoritatea !lletalelor (cu exceptia merc urului ), argintului,
24
 aurului,' platinei, tantalului si cateva aliaje),· unele mase plastice, cauciucul,
reactioneaza violent cu alcooli, acid cianhidric •. permanganat de potasiu; se
aprjnde la contactul cu florul, acetiluri metalice( acetiluri de cesiu, rubidiu) sau .
carbura de calciu si este incompatibil cu anhidrida acetica, 2- amino etanol,
hidroxidul de amoniu, forfura de calciu, acidul clorosulfonic, 1,1 -
difluoretilena, etilendiamida, etilenimine, ulei, acidul percloric, propilena
oxidica, hidroxidul de sodiu, percloratul de argint+ carbonul tetracloric, acidul
sul furie , forfura de uraniu, acetat, carbidul de calciu. bromura carbonica, sulfatul
de mercur, dorul+ dinitroanilina.
Conditii de evitat: contactul cu substantele incompatibile chimic.
Produse periculoase de descompunere: descompunerea termica, oxidativa
a acidului clorhidric poate produce vapori toxici de clor si hidrogen exploziv.
Ambalare - depozitare: se transporta in cisterne de otel ebonita:te ale
furnizorului sau beneficiarului sau ambalaje corespunzatoare ale beneficiarului.
Depozitarea se face in rezervoare de otel ebonitate prevazute cu conducte .
de degazare.

25
 UTILITATI

Energie electrica
Energia electrica consumata in sectia Electroliza cu mercur este
distribuitaastfel: 93,6 %este pentru consum tehnologic si 6,4 %este forta.

Apa recirculata
Apa recirculata folosita in sectia Electroliza cu mercurare urmatorii
parametri teh nologiei:
-apa tur: t = 29° C; p = 4,5 ata;
- apa retur: t = 40° C; p = 3,5 ata;
Este asigurata de sectia Utilitati.

Apa decantata . .
Apa decantata folosita ca agent de racire in sectie are urmatorii parametri
tehnolog iei : ·
. - t = 26° C·
. '
- p-= 4,~ ata.
Este .asigurata de sectia Utili tati.

· Apa de+ 5°C

Apa 'de+ 5° c folo;itc.ţ ca apa de racire sub forma de apa.de + 11° c (
preparata) ~ i este asigurata de ~tatia de frig de Ia PVC II.

Abur 6 ·a ta
Aburul ·de 6 ata este folosit ca age~t de inc~l z i~e.
Este asigurat prin conducta pe estacada de catre CET Govora .
· Parametri tehnol'?gid ai acestui fluid sunt:
- t = I4r C;
-·
- p =4,7 ata:

Abur 13 ata
Aburul de 13 ata este fol osit la ejectoare pentru producerea vaccumului
Parametri tehnologiei ai acestui fluid sunt:
- t = 190° C;
- p = 12,8 ata.

Abur 30 ata
Aburul de 30 ata este folosit redus la 13 ata la ejectoare pentru producerea .
vaccumului
Parametri tehnologiei ai acestui fluid sunt:
- t = 250° C;
- p = 28,5 ata.

26
 Azotul
Este· utili za t ca inertizant pentnt traseele prin care se vehiculeaza gaze
inflamabile.
Are presiunea asigurata p = 7 ata.
Compresoarele de clor s unt racordate la reteaua de presiune inalta
(speciala) a societatii

Aer tehnologic
Este asigurat la o presiune dep = 7 ata.
Separat sectia este dotata cu Statia de comprimare si uscare aer pentru
vehiculare clor lichid sau alimentare sistem shuntare celule electroliza.

Apa demineralizata
Se foloseste pentru obtinerea de produse finite NaOCI, NaOH, HCJ (la
nevoie).Are urmatorii parametri:
. - pH- 6-7 . .
- cr·- inax. IO mg/1
·- SU - max.IO mg/1
- Fe 3+- lipsa .-!-

27
 DESCRIEREA INSTALATIILo"R DE DEPOLUARE

AER

In.staJatia de absortie gaze reziduale de la sinteza HCI

Sursa continua de gaze reziduale o constituie faza de sinteza a acidului

clorhidric.
Gazele reziduale c u un continut de aproximativ 0,9% HCl sunt dirijate la
instalatia de absorbtie unde are loc absorbtia in apa a acidului clorhidric.
Instalatia se compune dintr-o coloana de absorbtie, din poliester armat cu
fibra de sticla, cu umplutura de inele Raschig din PVC- 50x50x5 si un
ventilator pentru crearea vacuumului necesar.
Coloana este stropita continuu cu apa sau ape Iesioase de la SSC nr. 2.
Solutia slab acida rezultata sau neutra este evacuata Ia canalizarea
chimica'anorganica spre Statia locala de neutralizare ape.
Gazele, eliberate de HCI, sunt esapate ·in atmosfera.

c·aptar~ vapori cu clor la instalatia de ~izolvare sare

· La.instalatia de dizolvare sare sunt doua vase peritru dizolvarea sarii (

. unul in lucru, iar unul de reZerva). Vasele su~t cu agitatoare. Pentr~·dizolvarea .
sarii se alimenteaza· sararrilira epuizata, care mai contine clor. Aceas"ta ţii~d
fierbinte, ·70 - 60° .C, in timpul agitarii se degaja'. vaporii cu clor. Va porii de clor
vor fi _aspfrati de ventilatorul VT 199 atat din ·cele doua vase de terci ( V 199 1 A,
B) cat si din hota ·d e deasupra distribuitorului de sare tip pantalon. Veritilatorul
refuleaza in coloana CA 199 -care este stropita cu ape lesioas~ pentr~ retinerea
clomlui. ~

APE
. Instala tia de tratare clor liber din apele hipocloritice

Apele hipocloritice provenite de la spalarea cisternelor de hipoclorit de .

sod iu ( S .S.C nr. 2 ), precum si de la spalarea vaselor TK 8004 1 A,B ale
instalatiei de Neutralizare clor- Hipoclorit de sodiu sunt deversate in bazinul
s tati ei, unde se introd uce so lutia de tiosu lfat de sodiu 10-;.15 %, sub agitare
continua cu aer.
Bazinul este de tip ingropat, din beton placat cu caramida antiacida.
Evacuarea apelor hipocloritice in aceasta statie se face discontinuu.
Solutia de tiosulfat se prepara prin dizolvarea tiosulfatului in apa, sub
agitare, in vasul des tinat acestei operatii. ·
In functie de continutul de clor liber masurat de sonda Rx la iesirea din
bazinul de-reactie. este ac tionat ventilul regulator de pe conducta de dozare

28
 solutie de tiosulfat.
In p1omentul in care continutul in clor activ scade la zero, apele reziduale
sunt evacuate la canalizarea chimica .

. Statia locala de neutralizare ape reziduale

In cadrul statiei sunt tratate apele impurificate anorganic din sectia

Electroliza cu mercur si de la Statia de Spalare Cisterne nr. 2, care apartine
sectiei Transporturi.
Tratarea consta in:
-reglarea pH-ului prin dozare de acid sulfuric rezidual (H2 S04 78%) sau
ape lesioase; ·
-distrugerea clorului liber prin dozare de sulfit de sodiu solutie 1715%.
Statia este compusa dintr-un bazin din beton placat cu caramida antiacida
cu 3 compartimente de reactie (doua in functiune si unul de rezerva), un rezervor
pentru H 2 S04 , un rezervor pentru ape lesioase si un vas cu agitator pentru
. .
preparare solutie de sulfit de sodiu ~
Bazinul este prev~zut, la intrare si Ia iesire, cu pH-metre.
Ag'itarea in compartiment6l.e bazinului·se realizeaza cu ajutorul sufla:ntelor
cu aer, Dupa tratare, apele i·ezidua!e sunt ev~cuate in Ovoidul II iritrucat
dirija~ea spre statia Con.trol·final, asa cum s-:a prevazut prin proiect; nu este
posibila, canalizarea fiind deteriorata intre ca:minele ce 59- ce 60.
·. Apele mercurice: nu -sunt tratate. Initial a\.1 fost trimise in bazinul de
demercurizare din cadrul instabţiei Clorosodice!I. :Deoarece canalizarea
mereu rica este deteriorata intre caminele CM 12 --CM -14, apele mercurice merg
Ia Statia locala de neutralizare ape r~ziduale, de unde sunt evacuate in Ovoidul
II.

Instalatia de filtrare slam

Procedeul de filtrare adoptat este: filtr~rea sub vacuum pe un filtru

tambur cu ·s uprafata exterioara si strat filtrarit. Se pot folosi ca materiale
filtrante: Perlifil( producator Procema S.A. - filiala Buftea ), Perlit
expandat ( de la S.C. BENTONIT A S.A. Sa tu Mare ).
Precotul se depune pe un suport din .panza filtranta:- tip TESTORI ( 1805
1 RT) (IMPORT Italia- firma FRATELLI TESTORI S.p.a.) sau din panza de
fibra sintex (producator SIMPEX S .A. Bucuresti).
Filtrul tambur cu vid este format dintr-un tambur, go l in interior,
scufundat intr-o cuva cu suspensia supusa filtrarii si care se roteste in aceasta.
Tamburul are suprafata acoperita cu o sita metalica, peste care es te intinsa
panza filtranta. Tamburul este impartit in sectoare, separate unul de altul, care
comunica prin canale cu capul de distributie format din doua camere. Acestea
sunt legate cu doua conducte de vid devasul de lichid filtrat. . 1

In momentul rotirii. cand tamburul se scufunda in amestecul care se

29
 filtreaza , sectorul corespunzator al tamburului comunica cu zona de filtrare I si
in acest sector se creaza vid. Filtratul este aspirat prin stratul filtra nt in interiorul
sectorului, de unde este evacuat prin capul de distributie prin conducta de jos (
conducta A ) in vasul de filtrat. Pe suprafata filtranta se formeaza un strat de
prec.i pitat, care se mareste continuu.
Dupa iesirea sectorului din lichidul care se filtreaza, precipitatul se usuca
sub actiunea aerului aspirat, care impinge restul de filtrat prin porii precipitatului
in interiorul
sectorului ( zona II - uscare), de unde este evacuat prin capul de distributie pe
conducta de sus
( conducta B ).
Daca este necesar precipitatul se stropeste cu apa, care se aspira de
asemenea prin s tratul de precipitat in interiorul sectorului.
Precipitatul se indeparteaza cu ajutorul unui cutit.
Grosimea stratului de precipitat la filtrele tambur cu functionare continua
se mentine la circa 40 mm , insa grosimea stratului de p~ecipitat greu de fi ltrat
este numai de 5 - 1O mm. Grosimea stratului de precipitat o btinuta depinde de
tura tia tamburului, care variaza intre O, 1.- 2,6 rot. f min.
Umiditatea precipitatului obtinut este rar sub lO %, iai· in majoritatea
cazurilor atinge sau depaseste 30 %. ·
Slamul rezultat !n procesul de purificare a saramurii b_rute de la
Electroliza c u merc ureste descarcat disqmtinuu din decanto~rele TH 5051 1 A, B
in ctivele colectoare be tonate D 5057 1 A, B.
Slamul rezultat in procesul de purificare a saramurii de Ii E.M. este trimis
cu pompele .
04 P ·003 1 A , B continuu in cuvele D 5057 1 A, B sau direct in c uva fHtrului de ·
slam { cand acesta functioneaza ).
Din c uvele D 5057 1 A , B se recupereaza partial saramura sepal'ata
. g rav it~tiona l si se transvazeaza cu pompa P 5057 in reactoarele'TK 5052 1 A fA
sau TK 5052 1 A 1 B ( pe linia care nu functioneaza sau functioneaza cu debit
mai mic) . .
Slamul cu o concentratie in faza solida de circa 20 % este trimis cu
pompele P 5058 1 A, B in cu va filtrului de slam F- l , prevazuta cu preaplin la
cuvele de slam.
Filtrarea se realizeaza sub vacuum pe un filtru tambur, cu suprafata de
·filtrare exterioara de 25 m2 , iar depresiunea in aspiratia filtrului este circa 600
mm Hg (vid).
In cuva filtrului s uspensia este agitata continuu cu un s istem special
montat la partea inferioara in interio rul cuvei.
Nivelul de suspensie in cuva filtrului este mentinut constant prin
intermediul unui preaplin, care este conectat la cuvele de slam D 5057 1 A, B.
Vidul necesar realizarii inelului de lichid in pompele de vacuum se
realizaeaza cu ajutorul apei decantate preluata din retea prin intermediul vasului
tampon V - 1 prevazut cu preaplin.
Stratul filtrant care se depune pe panza de infasurare a tamb urului poate fi

30
 alfa-celuloza rezultata in urma operatiei de spalare a filtrului IMMA de la
Saramura ciclu( S. Electroliza cu mercur), sau a filtrelor FUNDABACH( de la
E.M. ).
De asemenea se poate folosi Perlifil ( Perlit de filtrare de la
PROCEMA SA - Filiala Buftea ) sau Perlit expandat de la S.C.
BENTONITA S.A. Sa tu Mare .
Dupa formarea stratului filtrant se trece la operatia propriu-zisa de filtrare
slam.
Saramura rezultata in urma filtrarii este aspirata cu ajutorul vacuumului in
vasul _de saramura fii trata S - 1, prin doua conducte (conducta A -7 B )
prevazute cu doua legaturi flexibile si vizori pentru urmarirea claritatii saramurii
filtrate. Vasul S - 1 este conectat la pompele de vacuum
P 2 1 1,2 prin intermediul unui picior barometric de circa 10 m, montat in vasul
cu apa V- 4.
Saramura filtrata din vasul S- 1 este preluata cu pompele P 1 1 2 si P 21 2
si trimisa in reactoarele TK 5052 1 A 1 A si TK 5052 1 A 1 B sau in decantoarele
TH 5051 1 A, B.'
Nivelul de saramura filtrata in vasul S - 1 este teglat automat prin .
intermediul buclei ·
LIC 4001. Reglarea v;:tcuumului se face cu ajutorul buclei PRC 1003 care
permite absorbtia de aer fals in sistemul de vacuumare. .
Solutia de -precot 3 % se pregateste in vasul V- 3 prevazut cu agitat~r
pentru omogenizare de unde cu pompa de precot P 3 se dozeaza in cuva ;
filtrului. Cuva este prevazuta cu preaplin si pentru solutia de precot spre
vasul de precot pentru mentinerea constanta a nivelului.
Precipitatul.retinut pe filtru se indeparteaza cu ajutorul unui cutit si este ·
colectat prin cadere libera in autobasculanta.
Viteza de inaintare a cutitului
.,- se face automat fixandu-se de la un volant
asezat pe motovaria'tor pana la atingerea limitatorului de avansare maxima cand
acesta decupleaza si revine automat inapoi la pozitia initiala ( retragere maxir:na
).

Recuperarea clorurii de sodiu din purja de saramura cu sulfat

Pentru resaturarea saramurii epuizate rezultata din procesul de electroliza

cu catod de mercur a solutiei saturate de NaCI, se utilizeaza sarea cristalizata,
obtinuta prin evaporarea saramurii purificate.
Sarea obtinuta in acest mod contine minim 99 % clorura de sodiu si sub
O, l % sulfati si se numeste sare desulfatata.
Pentru obtinerea sarii cristalizate este necesar sa se evapore toata apa de
dizolvare respectiv circa 3 tone la o tona de sare.
Procesul de obtinere a clorurii de sodiu cristalizate are urmatoarele faze:
1. Formarea germenilor de cristalizare ( procesul de preancalzire a
saramurii ).

31
 2. Cresterea germeni lor (procesul de evaporare ).
3. Se pararea clorurii de sodiu cristali zate.
Dupa faza de crestere a germenilor, care consta in mai multe etape de
evaporare se obtine un terci a carui consistenta creste dupa fiecare etapa de
evaporare.
Dupa ultima treapta de evaporare din faza de crestere a germenilor de
sare, te rciul de sare este trimis in limpezitorul S 7 unde are loc o separare a
terciului de saramura prin decantare.
Saramura separata in limpezitorul S 7 cu o compozitie de:
- 70,58 % apa;
- 24,66 % clorura de sodiu;
- 4,76 % sulfat de sodiu es te pompata in corelare cu apa trimisa la Campul
de sonde Ocnita de catre sectia Electroliza cu mercurin conducta de saramura
epuizata de la EM.
Saramura bogata in sulfat de sodiu intra din limpezitorul S 7 in baza
rezervorului TK 5001 1 A. Din rezervorul TK 5001. 1 A; saramura bogata in
sulfatul de sodiu este aspirata de pompele P 5, 6 s i refulata intr-o conducta care
face legatura cu conducta prin care .circula saramura epuizata de la Electroliza cu
membrana si apa de la Electroliza cu merc UI·spre Ocnita.
Bucla de autorhati zare FRC- FV - 1004 masoara, ini·egistreaza si regleaza
debitul de saramura cu sulfat. ·

32
 CONCENTRARESODA

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Leşia de sodă caustică cu concentraţia de circa 50% este trimisă cu ajutorul

unei pompe într-un preconcentrator încălzit cu abur secundar de la evaporatorul final.
Curgând în film prin preconcentrator, leşia îşi măreşte concentraţia cu 8-15%. La
partea inferioară a preconcentratorului are loc separarea, sub vid, a vaporilor de apă
de leşia de sodă care s-a preconcentrat. Din separator, cu pompa, leşia este trimisă în
evaporatorul final unde curge, sub forma unui film uniform distribuit, printr-o baterie
de ţevi verticale din nichel. Părăsind ·ţevile de evaporare, leşia practic este
deshidratată, topită şi conţine circa 99% NaOH. Soda topită şi vaporii de apă se
colectează la partea inferioară într-un separator. Vaporii de apă trec la
preconcentrator, iar soda caustică topită, printr-un distribuitor, în butoaie din tablă de
oţel aşezate pe o balanţă sau se trimite la maşina de făcut solzi (fulgi) sau granule
(perle). ·
Sărurile care servesc la concentr.area leşiei de sodă caustică se topesc în
prealabil într-un rezervor încălzit indirect cu abur. De aici, cu ajutorul unei pompe,
ele: sunt refulate în serpentinele cuptorului de încălzire de unde la temperatura de 400-
4500C pătr~nd la partea inferio·ară a mantalelor ţevilor în film. În !llanta sărurile
circulă în contracurent cu leşia de soda ce se evaporă._ Ieşind pe la par:tea superioară,
sărurile se scurg în rezervor. Încălzirea cuptorului se face cu gaz metan.
Toată aphratura în care are loc concentrarea . leşiei de sodă canstică, precum şi
ţevile ·d e scurgere a ·sodei caustice topite este din ni.chel. Pentru a limita acţiunea
corozivă a oxigeh·ului, în timpul deshidnitării se adaugă în leşie agc:nţi reducători
(zahăr, zaharoza). · ·

Sărurile purtătoare de căldură

Pentru încălzirea elemenţilor de evaporare şi concentratoarelor finale se

utilizează un amestec eutectic de săruri topite în stare lichidă cu următoarea
compoziţie:
+ 53% KN03 (azotat de potasiu);
+ 40% NaN02 (azotit de sodiu);
+ 7% NaN0 3 (azotat de sodiu).
Impurităţiadmisibile:
O Sulf 0,025% maxim;
O Cloruri O, 1% maxim.

Materia primă este hidroxidul de sodiu de concentraţie 50%.

Hidroxidul de sodiu anhidru este o substanţă albă, cristalină, higroscopică, fără miros
şi foarte caustică. Se dizolvă în apă, cu degajare de căldură datorită reacţiei de
hidratare. În prezenţa aerului se carbonatează (sub acţiunea co2din aer). În soluţie .
apoasă reacţionează cu dorul formând hipocloritul de sodiu; dacă soluţia este caldă şi
concentrată se formează cloratul de sodiu.
Hidroxidul de sodiu, atât în stare solidă cât şi· în soluţii apoase nu este
inflamabil şi nici exploziv.
Hidroxidul de sodiu sub formă de soluţie de concentraţie - 50 % ce se evapora
în Instalaţia Sodă Fulgi, provine de la instalaţiile de electroliză (tehnologia cu
membrană sau cu mercur).
Impropriu zis-materie primă, în cadrul procesului de obţinere a produsului finit
se foloseşte zahăr alb, granulat, alimentar. Folosirea zahărului, ca agent reducător,
este determinată de necesitatea de a limita acţiunea corozivă a oxigenului în timpul
deshidratării leşiei . ·

' 3 "'-!/ .
 SCHEMA FLUX
. HALA ELECTROLIZA
RETE.\
CER2N'f CO~T~~UV ''~ !:\ALT.\
,~ ·-. - - ·-- - --1 REDRESARE TRA.\SFOR~!ARE . _ __
TE~SIU~E

.-\PA· DEm :\S;{.-\L!ZA'l'A DE L.~ J~~!l :I SARA~:i.'?.A .-\LD[:::\THE

-· - -- - - -- -- -- ------- - · - - - - ---···-- -·.
,--D;-:·0~·
~.~ L... . . - j,-~-
-::7liR1rl='
: . \.: .."<.;.o "\''\'fL'"'
:::t; .:t• .l. • ;\:\ "'C''L

----
\.1:.•!..1 .

__ __!___ '1' 1' ~ 1 f". 1 t'D'' 1~

.-\PA RECIRC. ~ R:\~~;-~~ APA ..\.LC..\.L.:\..1. SLSCTROLtZA ;").-\ .t\L!t. -- ~ lZ... :I.
.. • ...u - - . - -::; '00. --- - -- - - - - · - - -- -
~
- - -- ~ ':: !. 1 c 1001/l-'i6 L\ PREPARARE SBgn;;u
.l
~

AP ~ REC I~"-- -----~

CLO:t CO:\C~:'\!RAT tn~ED
-·
.
..
. •:
-
·' . ·'-'· "-lCi"7
""· .;\- ---
- __..--;-·.
_.-·

0"? /[-.!.6 :
:
· --
, LA. RACI;{E, ~:SCARE, CO}!PRi:IL-\RE

--- _. - v .... - '

'
y
- -
TR.l
~~~-

OMOGE~:ZARE .- -- .... ----...___RAClRE .-\PA REC!RCl.:L-\TA

~~
:JEZ.-\.~L.I.LGA)ilRE
JEGAZ.-\RE
TK ~00 2 __ c 1001/1- .;6 , EC~llOO!~
LES!E 50'-;:\aOH

STOCA~ ~i\TER~i:SD!:\R ; ~- -~~:~·---E_ACIR·~ TR. Il li!DROGE:\ ELECTROU~!C

':'!\ 2001/A,B , E lOO'/-~--------- ~----..
• ... • :::::..... L-1. G:I.ZO~!E:'RC
·. l2SIE 50%\aOP. A? A S~BRAC~T:\ 7 :1 °C

-- ---------
'---------
~ACi~!! :.ESt:: ?ILTRA.R::: · L:::SIE 507.\aOH
E2001/ A]f------... ~- -~"' F 200J\-?
A
L\ DEPOZIT
'\
'· REZ!DII
'1'

1 EDITIA 1 REVIZIA 1 PAGINA 1 1

 SCHEMA FLUX
PURIFICARE SARAMURA BRUTA

SAHAMl)l{t\ IHWTA
j m: L:\ SONDE OCN !TA

+
STOC,\.1
TI\ .fiOfl 1/ A,!l

1
T .
!'HE!~C!\L'l.!!U.: i
AlllJ I{ u al.a
1
CONDE NS
~
;;o;, 1/A. Il i LA STATIE CON D!o:N S

.Jl.
· - '-- · l sot N ~ aro,
l{<·ac~.·<.~
TK !iOfii! A,II,C
·
~
'· ·, ( " ·..
Il!•. l.t\ U.S:C•.
to~·
·"

. Il' • ,....· ,.
l\ ,
. f ·f SAH:\MUI{A HEC:lll'.
1

~
!
SLAM
i
.1_. ..
llEC'ANT.\l<E INCIWSJ\I{ E Al' A
SEI'A HAW.·~
TII 50:ii/A, !J · V fi057/ A
i
j SI.AM
i
... T

I• II.'IIRA~I:,
Saramura

~
!•'!LTHA!(l-: 1

1
MECANIC :\
F ~JOfi:~/A · F • 1
' _j ] - •

-- T.
STOCA.!
.
1
t
Sl.i\M LA !JA'!'AL

TK fiO:i6/ !\,Il 1
1 ... i
1
1
1 SAK\i\!UI{A I' U!HF!CA'!'i\
T
L\ INST. CWSTI\L!ZAHE S,\IH-:

EDITIA REVIZIA PAGINA 1

 SCHEMA .FLUX
CRISTALIZARE.SARE

co~ot:Ns S.\UN
...

AIIUU s•:cU~U.\H

.\lllllt 81\ft 1

••....... 1

·--l
1
-r
y
cos~~'i~.~~~t:. --.., c:oxu•:ss.u~t:
·r . - ACXIU.\It.\ •·· ·- ____j
c3 c l
'
1
• l

1- \._
···"--· - 1
n•~\IJt'.AHK

K '·"
\'ID
1
i
...
n: ~ooa A

J
. --- -
IA CMU' SO~Dt: OCNil'.\
j
IU.TRAT

- -~ ·
S.\IL\1.1Ull\ t:l'UI1•..\T,\

EDITIA REVIZIA . PAGINA 1

 SCHEMA FLUX
SINTEZA, ABSORTIE ACID CLORHID~IC

11 ~ I<:LECT!WLI'l'[C C l~ AllC:A'/.1·: DE LA
DE LA C OMl'!UM i\ l~l·: i l.lCllli·'iEiu: .
1

~- t
SI NTI-:1'.:\ ll Cl
i T- !JOOI / 1- Il
i.
APA AliSOIWTll•: r GAZE IU:ZID UALE
( D F.CAi-âĂTA ) . . ... . ... .:f
r·· · . AllSOl~ll'ţ'IE
1_ .
~ - -·--·
- . .... . . .
__
. ·-· ·- -·· .
Sl'ALAHE

~ - · ,~ ··- - -~>: 9~0</0~ :~IN,f\1<1 1 J 1 1

1 ( ~~~:;") C:A'l.E - -- - •

1
T !Ho:ZID UA LE
J . f . AI!SOH!l'l'I E J
1 ·· · .... , J I'HI MAHA 1 i

§i ~· -., - .---·-· -, "i"'"/l·, 11

Jo: 1 .1
~
..-,: ,1
~ 1 · ~- _. -- . A.llS OI{:l'l'l l•: :
0
(. . "i S I•:CUND. ! ·J
~1 · lE 9002/ l 7···2tl
-f.l ~ ' ! S()L. :1 2 '~ llCL

1 1

\~···
1
1
1

t
f{i\Hl'l\ INC.
SO L.!!Cl ' 1 ~~~

EDITIA REVIZIA PAGINA 1

 SCHEMA FLUX
·c oMPRIMARE HIDROGEN SI GAZOMETRU HIDROGEN

. .. . .., UNDE GAZ

H2 clcetr . _ -·[ ---,-Il> OXO
la eons umalo ri
Hidrogen clec troli l.ic
rdr la cleel.ro liza
1
'- II2 la sinlcza
STOCARE COMPIUMARE -· - . ____.,._ HCl
G 9001 c noo 1, c 9002
- 1 -- -'

1
1

1 1 -
1

1
1
1
-- - - 1
HACIHI•:
E noot
-- ... J ---
1

~
1

APE
' l~EZ !D UALF:
cu Ilg

EDITIA REVIZIA PAGINA 1

 SCHEMA FLUX
NEUTRALIZARE CLOR - HIPOCLORiT DE SODIU, DEPOZIT ACID SULFURIC

I.csif.' :,o~; NaOll Apa dcmi

l
Jliluarc . l~sic.
~ ~iî%1
TI\ uuo;~

l
Goxc rcxiduulc
Gaze n!zitlualf'

l___. r
Clor r cr.idunl
Cioa· a' r'-i<lun l

Î 1
1 l!ac it·c sol. 20"{ Na-0 1-l .1 1
1 F. 11 00 ~
l.
1_- ~:!·~~~~-
ilcnclic
L .1 1

~
T uooi/A.n -,
.. 1
1 1 ":,,;.,.;; ... . j J. Clorururc --1
r
-.- . - -- ·---

L. ''L .~~t ~100·1(•':~ . .. 1

1
·
l. . . ,
1
·-r--·
-· - · 1
TK 1100 Ljn,c
,.
1
.. _.. _____ ..
!!aci re
_]
-...[ 1·: 11?0 1 (!:!~- --
1 ..... 1
Stocare 1
NuO<.:I
'1'1\ 11001 A
1

<4NaO<.:I la au lo /· . i~_::~:~<.:~_:"_ ci~l~rnc CI,.

Tiosulfal. de• sodiu

.
1
1
.'
llixolvnr <' 1
'
: 'l'inxu lfal de sodiu! ·
1
-~
,,.
,.
'

! Sol. liosulfal de sodiu

. ·N .Lt. .- · • · 1 Ape hi poclorilicc

l c u rn 1li'.arc
-~c hi~oc:loril~cc r·-· de la ::;~<.: nr.2 -

·1 •\pc __ '·.c xidunlc ,..

ht canuli~.urcn t:hintiuu

Adei s ulruric 'III "~ t\cicl s ulfu ric fUI'~

1 - ... .. . . ..
ele la llsc·arc d or j
l!nmpn incu a·c•u·c nul~ . . __ .. '
~
Jlc poxi la r e 1 !. Jlcpoxilarc .,
1Acid s u lfur ic 711:; Acid ~ u lfu l'ic 9117;
1 'I'K 600·1 1 TI\ 600!1/A. Il
1
' 1 ! 1
1 j Harnpa incar<:tll'c CI-' 1
1 - . .. • 1 Achi su lfur ic .,;.CJII'r.

!.a Uscare clor

EDITIA REVIZIA PAGINA 1

 SCHEMA
. FLUX .
STA TIE LOCALA DE NEUTRALIZARE APE

~lULFIT DE Il 2 0
~;()]l[l !l ~

1 1
1
1
.... t
"
~
i
1
P I~EP /\ l~A lm
;;uLFI'l' DE r
1
SODI U 1
1-
!
"
1 S TO CJ\ I~E 1
1 II ~~ s o .t -11
STOCAHE
1 I~ E Z IIH J ,\L NaOli dil.
,~
1
1

1. .
____]
1

1"
1 1
1
Cl. II 1
1 1
1 ; 1
1

••
1 • . 1
1
t AEH
.i
" 1

-· ' . .-
~ I NTHAim i\P E ~ CU Vt\
. - - - -~ TEII NOLOGIC
• 1
- ·. - -·-· . -

.l lMP lJ HtF. CHI MIC

1 .
1
THATAI<E
i
~~;Tkrm
· S P!\LAW~
CI S TEI~ N E

EDITIA REVIZIA PAGINA 1