ACIDUL ACETIC

Dragan Iulia
III ISAPM
Introducere
Acidul acetic este un acid incolor, coroziv, cu miros
patrunzator.
(anhidru) se numeste acid acetic glacial datorita
aspectului de gheata al cristalelor formate la temperatura
camerei si este caracterizat de o mare higroscopicitate.
Temperatura de topire : 16.75 C
Temperatura de fierbere : 117.9 C
Metode de obtinere
Principalii producatori globali de acid acetic sunt Asia si
America de Nord. Anual se fabrica peste 12 106 tone
din care marea majoritate este intrebuintata in obtinerea
acetatului de vinil.
Acidul acetic este produs la nivel industrial atat prin
fermentare bacteriana, cat si prin sinteza chimica, insa
doar 10% din productia mondiala de acid acetic se face
pe cale biologica, cea care ramane de baza pentru
obtinerea otetului.
1. Carbonilarea metanolului
Primele initiative de obtinere a acidului acetic din metanol
si monoxid de carbon au avul loc incepand cu anii 1920,
insa absenta unor materiale capabile sa gazduiasca
reactia amestecului coroziv la presiunea mare necesara
reactiei, a oprit pentru un timp aplicarea acestei cai la
scara industriala.
In anul 1963 a fost dezvoltat de catre compania chimica
germana BASF primul proces tehnologic care folosea un
catalizator de cobalt, iodura de cobalt (II). Acest proces
are loc la o temperatura de 250C si presiune de 700
bar.
 Principalii produsi secundari ai acestui proces sunt :
metan, acetaldehida, etanol, si dioxid de carbon.
 In anul 1968 este descoperit un catalizator pe baza de
rodiu, eficient si la presiuni mai mici iar prima linie
tehnologica ce utilizeaza acest proces a fost dezvoltata
de catre compania americana Monsanto in anul 1970.
Procesul are loc la 150 200 C si la o presiune de 30
60 bar, este mai putin sensibil la hidrogen decat
sistemul procesului BASF iar comparativ cu procesul
catalizat de cobalt, produsii secundari precum metanul,
acetaldehida sau etanolul sunt in cantitati nesemnificative.
Principalii produsi gazosi secundari ai procesului
Monsanto sunt CO2 si H2iar majoritarul produs secundar
lichid este acidul propanoic.
 La sfarsitul anilor 90 inceputul anilor 2000 compania BP
Chemicals a dezolvat un proces de carbonilare a
metanolului prin cataliza cu iridiu, numit procedeul Cativa.
In comparatie cu procesul Monsanto, procesul Cativa este
mult mai stabil, reactorul poate functiona cu o rata de
ventilatie mult mai scazuta ( o utilizare mai ridicata a CO )
iar cantitatea de acid propanoic rezultata este mult mai
mica.
Acidul acetic obtinut are o puritate mai mare decat in
celelalte procese si astfel acesta metoda este cea mai
eficienta atat in privinta costurilor de productie cat si a
problemelor de protectia mediului.
2. Oxidarea acetaldehidei
Oxidarea acetaldehidei este a doua metoda, ca si
importanta, pentru obtinerea acidului acetic si are loc prin
formarea acidului peracetic ca si intermediar.
Temperatura la care are loc procesul este de 60 80 C
iar presiunea de 0.3 1.0 MPa.
In general, acest proces decurge cu un randament de
peste 90% iar puritatea acidului acetic obtinut este mai
mare de 99%.
Principalii produsi secundari rezultati sunt acetatul de etil,
acidul formic si formaldehida, toti avand puncte de
fierbere mai mici decat acidul acetic si se pot separa usor
prin distilare, fiind utilizati ulterior in alte procese
industriale.
3. Alte metode de obtinere
Oxidarea etilenei :
Compania Showa Denko a dezvoltat un proces de oxidare
directa a etilenei folosind un catalizator de paladiu in
mediu acid. Acest procedeu se considera la fel de eficient
ca si carbonilarea metanolului pentru liniile mai mici de
productie.
Distilarea lemnului :
Procesul are loc in absenta aerului, la temperaturi de 900
1000 C. Pe langa carbune si produsi gazosi ( CH4 , CO2
) se obtine si acidul pirolignos din care se poate extrage
prin distilare acid acetic glacial.
 Din microorganisme :
Bacteriile anaerobe Clostridium pot transforma, prin
fermentatie, zaharidele direct in acid acetic, la un pH mai
mic de 5 si fara a se utiliza etanolul insa aceasta metoda
suporta costuri foarte mari pentru concentrarea si
purificarea acidului acetic.
Concluzii
Acidul acetic are o larga aplicabilitate in industria chimica,
fiind intrebuintat in obtinerea acetatului de vinil, a
anhidridei acetice si a esterilor, in industria farmaceutica (
la prepararea aspirinei ) si in industria alimentara ( sub
forma de otet ) iar metodele de obtinere a acestuia sunt in
continua dezvoltare pentru a scadea costurile de
productie si a deveni mai eficiente.
Bibliografie
1. Le Berre, Carole, Acetic Acid, Wiley VCH, 2013,
Weinheim
2. Wagner, Frank, Acetic Acid, Kirk-Othmer Encyclopedia
of Chemical Technology