I.

2 Reactorul continuu cu amestecare perfecta in regim izoterm Bilanul de materiale pentru un reactant A ( rA reprezint din nou consumul/productia din A n unitatea de volum de exemplu, pentru o reacie de tipul AB, de ordinul 1, rA= -vR=- kcA) este dat de ecuatia (a se vedea si cursul de Optimizari):
d (V R c A ) = F0 c A0 + V R rA F c A dt

(4.17)

unde F0 este debitul de intrare, F debitul de iesire (ambele exprimate volumic, m3/h) iar VR este volumul de reactie. Reactorul continuu cu amestecare perfecta este de regula operat in regim stationar ceea ce inseamna ca derivata pe timp este nula iar debitul de iesire si cel de intrare pot fi considerate egale:
F0 c A0 + V R rA F0 c A = 0

(4.18)

Din ecuatia (4.18), se obtine:

c cA VR = A0 F0 rA

(4.19)

Daca se considera ca parametru conversia:

c XA VR = A0 F0 rA

(4.20)

Ecuatiile (4.19) si (4.20) sunt denumite si ecuatiile caracteristice ale reactorului cu amestecare perfecta in regim stationar. Ele sunt utilizabile in solutionarea problemelor de dimensionare cand se precizeaza F0, cA0 si XA si se cere volumul VR al reactorului. Exemplu : reactie ireversibila de ordinul 1, vR= kcA rA= - kcA Daca notam cu 0 timpul de stationare in reactor, se obtine:
0 =
c A0 X A V R c A0 X A XA = = = F0 k cA k c A0 (1 X A ) k (1 X A )

(4.21)

Exemplu numeric: Intr-un reactor cu amestecare perfect are loc, la temperatura constanta, reacia (a se vedea detaliile cu privire la obtinerea acetatului de etil de la reactorul discontinuu in regim izoterm):
CH 3COOH + C2 H 5OH CH 3COOC2 H 5 + H 2O A + B C + D

In mediu omogen, in prezenta unor mici cantitati de acid sulfuric (catalizator), viteza de reactie are expresia ([kmol/(m3*h)]):
v R = k1 c A c B k1 cC c D KC

(4.22)

Unde k1 si Kc sunt constanta de viteza a reactiei directe si respectiv constanta de echilibru bazata pe concentratia molara ([kmol/m3]) :
k1 = 3.6 106 (419.5 X cat + 0.08815) e K C = 7.558 0.012 TK

54042 RTK

([m3/(kmolh)]);

Reactanii A i B intr n reactor cu debitele FA0 i respectiv FB0, avnd n fluxurile de intrare concentraiile CA0 i respectiv CB0 (kmol/m3). Produsul de reactie D (apa) este si el prezent in fluxurile de intrare, concentratia sa molara fiind CDA0 si respectiv CDB0. Reactorul este prevzut cu manta de rcire, asigurandu-se in acest mod mentinerea constanta a temperaturii in reactor. Modelul matematic in regim stationar (F suma debitelor de intrare):
FA 0 C A 0 F C A v R V = 0 FB 0 C B 0 F C B v R V = 0 v R V F CC = 0 FA0 C DA0 + FB 0 C DB 0 + v R V F C D = 0

(4.23) (4.24) (4.25) (4.26)

Pentru evaluarea compozitiei fluxului de iesire din reactor, la debite de intrare date si compozitii cunoscute ale acestora, pentru o temperatura de operare cunoscuta, este necesar sa se rezolve sistemul de ecuatii 4.23 4.26.

Programul in MATLAB de mai jos (fisierul ra_ethyac) calculeaza compozitia fluxului de iesire pentru o temperatura data de operare, compozitia celor doua alimentari fiind cunoscuta. Sistemul de ecuatii neliniare este definit in fisierul de tip functie ss_ethyac, pentru rezolvarea lui folosindu-se functia fsolve din toolbox-ul de optimizari:
global vliq cA0 cB0 cDa0 cDb0 Fa Fb F Ckat R Tk Kc k1 vr %Temperatura de lucru: Tc=75; %grd. Celius Tk=Tc+273; Ckat=0.4;% conc. cat. (%vol., acid sufuric) R=8.314; % kJ/(kmol*grdK) vliq=2; %m3 (volumul masei de reactie) % debite de intrare pentru reactantii A si B Fma=100;Fmb=200;% kg/hr % compozitia fluxurilor de intrare (in A si B, fractie masica) xa=0.9; xb=0.9; xda=1-xa; xdb=1-xb;% continut de apa in intrari (fractie masica) %Modificari densitate in functie de temperatura rhoA=1012-(Tc-65)*1.3; rhoB=750-(Tc-65)*1.0; rhoC=841-(Tc-65)*1.3; rhoD=976.5-(Tc-65)*0.8; %Masa molara MA=60; MB=46; MC=88; MD=18; % densitatea aprox. a fluxurilor de intrare rhofa=rhoA*rhoD/(rhoA*xda+rhoD*xa); %1/rho=sigma(x1/rho1+x2/rho2+...) rhofb=rhoB*rhoD/(rhoB*xdb+rhoD*xb); Fa=Fma/rhofa;Fb=Fmb/rhofb;% debitele, m3/hr F=Fa+Fb; cA0=(Fma*xa/MA)/Fa;% conc. molara a lui A in fluxul Fa cB0=(Fmb*xb/MB)/Fb; cDa0=(Fma*xda/MD)/Fa;% conc. molara a lui D (apa) in fluxul Fa cDb0=(Fmb*xdb/MD)/Fb; vx0=[1 1 4 6]';% vectorul de start (concentratii, kmol/m3) options=optimset('Display','on', 'TolX', 1e-5); % TolX - precizia de calcul vconc=fsolve('ss_ethyac',vx0,options); disp(' concA concB concC concD'); disp(vconc'); cAf=vconc(1); cBf=vconc(2); cCf=vconc(3); cDf=vconc(4); XA=(Fa*cA0-F*cAf)/(Fa*cA0); disp('conversie acid acetic ='); disp(XA); function fs=ss_ethyac(vx) global vliq cA0 cB0 cDa0 cDb0 Fa Fb F Ckat R Tk Kc k1 vr cA=vx(1);cB=vx(2);cC=vx(3); cD=vx(4); fs=zeros(4,1); % 1000*3600 - pentru conv. la kmol/(m3*hr) k1=(4.195*Ckat+0.08815)*exp(-54042/(R*Tk))*1000*3600; Kc=7.558-0.012*Tk; % constanta de ech. bazata pe conc. molara, kmol/m3 vr=k1*cA*cB-k1/Kc*cC*cD; fs(1)=Fa*cA0-vr*vliq-F*cA; fs(2)=Fb*cB0-vr*vliq-F*cB; fs(3)=vr*vliq-F*cC; fs(4)=Fa*cDa0+Fb*cDb0+vr*vliq-F*cD;

Nota : calculul conversiei maxime in conditiile de operare date (debitele Fa, Fb, compozitiile de intrare cA0, cDa0 respectiv cB0, cDb0) se face pe baza valorii constantei de echilibru (bazata pe concentratii molare) la temperatura de lucru.
C Ain = C A0 Fa /( Fa + Fb) C Cin = 0 C Bin = C B 0 Fb / (Fa + Fb )

C Din = (C DA0 Fa + C DB 0 Fb) /( Fa + Fb)

Cu referire la 1 m3 de volum de reactie, pentru reactia de esterificare mai sus mentionata, concentratiile la finele perioadei de reactie vor fi :
C A = C Ain (1 X A ) C C = C Ain X A C B = C Bin (C Ain C A ) = C Bin C Ain X A

C D = C Ain X A + C Din

Conversia la echilibru, XAE, la o temperatura Tc (grade Celsius), se calculeaza prin solutionarea (numerica) a ecuatiei neliniare :
KC = CC C D C A CB 7.558 0.012 (Tc + 273.15)

(C Ain X AE ) (C Ain X AE + C Din ) = 0 (4.27) (C Ain (1 X AE ) (C Bin C Ain X AE ))

Pentru a include si evaluarea conversiei la echilibru (apel fsolve), programul principal trebuie completat cu urmatoarea secventa:
%CALCUL CONVERSIE LA ECHILIBRU %concentratii molare in fluxul de intrare cAin=cA0*Fa/F; cBin=cB0*Fb/F; cCin=0; cDin=(cDa0*Fa+cDb0*Fb)/F; xech0=0.7;% solutia de start options=optimset('Display','iter', 'TolX', 1e-6, 'TolFun', 1e-6); XAech=fsolve('ethyac_ech',xech0,options); disp('conversie la echilibru acid acetic ='); disp(XAech);

Se adauga la lista de variabile globale : global cAin cBin care contine ecuatia neliniara este denumit ethyac_ech:

cCin cDin.

Fisierul

function fsech=ethyac_ech(xae) global Tk cAin cBin cCin cDin % constanta de ech. bazata pe conc. molara, kmol/m3 Kc=7.558-0.012*Tk; fsech=Kc-(cAin*xae)*(cAin*xae+cDin)/((cAin*(1-xae))*(cBin-cAin*xae));

I.3 Reactorul cu deplasare ideala (curgere tip piston) Modelul de curgere de tip piston presupune o circulatie perfect ordonata a fluidului, orice fenomen de amestacare fiind exclus (profilul vitezelor de curgere este un profil plan). De acest model de curgere se apropie ca si comportare reactoarele tubulare. In analiza reactorului cu deplasare ideala se considera, ca si in cazul oricarui reactor continuu, ca reactia a inceput in momentul intrarii particulelor in reactor si ca ea a incetat in momentul iesirii particulelor din reactor. Calculul transformarii chimice. In cazul in care fluxul lui A se exprima in forma molara, bilantul lui A in regim stationar pentru un element de volum al reactorului este dat de relatia (z, coordonata axiala, S sectiunea transversala):
z + z Nz + rA S z = 0 A NA

(4.22)

z+dz

+dz Nz A

Nz A

Figura IV.5 Element de volum al reactorului cu deplasare ideala. Fluxurile molare pentru un reactant A

Din (4.22), se obtine:

dN A rA S = 0 dz

(4.23)

Dar N A = N A 0 (1 X A ) iar debitul molar initial se poate exprima in functie de debitul volumic:
N A 0 = F0 C A 0

si deci:
N A = F0 C A 0 (1 X A )

ecuatia (4.23) devine: Din (4.24), se obtine: F0 CA 0 si deci:

d(F0 C A 0 (1 X A )) rA S = 0 dz dX A rA S = 0 dz

(4.24)

S dX A dz = C A 0 F0 rA

(4.25)

In ecuatia (4.25), rA trebuie exprimat in functie de conversia XA. Integrand ecuatia (4.25) pentru toata lungimea L a reactorului, se obtine:
AF dX A S L = C A 0 ( ) F0 X A 0 rA X A

(4.26)

Termenul din membrul stang al relatiei (4.26) este tocmai timpul de stationare in reactor. Pentru o cinetica de ordinul 1 ireversibila, in cazul unei conversii initiale 0, avem:
S 0 = L = C A 0 F0
X AF

1 dX A = k C A 0 (1 X A ) k

X AF

1 1 dX A = ln 1 XA k 1 X AF

(4.27)

Se constata deci o expresie asemanatoare cu cea obtinuta pentru reactorul discontinuu cu amestecare perfecta, deosebirea constand in faptul ca in cazul reactorului discontinuu cu amestecare perfecta evolutia are loc in timp iar in reactorul cu deplasare totala (curgere tip piston) in regim stationar, evolutia parametrilor (compozitie, conversie, etc.) are loc in spatiu. Exemplul 1: reactii consecutive in reactorul cu deplasare ideala Programul MATLAB de mai jos se refera la un reactor cu volumul de 1 m3, constantele de viteza de reactie fiind aceleeasi ca si la exemplul 3.b de la reactorul dicontinuu (0.5 si respectiv 0.25 h-1); debitul de alimentare al reactorului este de 0.1 m3/h iar concentratia lui A la intrare este de 2 kmol/m3. Productia/consumul din fiecare component sunt (cinetica de ordinul I):
rA = k 1 C A rP = k 1 C A k 2 C P rS = k 2 C P

Modelul matematic pentru regim stationar (w - viteza):

dC A 1 = rA dh w

dC P 1 = rP dh w

dC S 1 = rS dh w

F=0.1;% debit, m3/h h=0;dh=0.002;%initiere coord. Axiala (lungime) pas de integrare i=1;%contor pentru retinerea valorilor pt conc., timp, etc. sub forma %vectoriala kr1=0.5;% constanta de viteza de reactie, reactia A-->P, [h^(-1)] kr2=0.25;%constanta de viteza de reactie, reactia P-->S, [h^(-1)] L=10;% lungime reactor S=0.1;% suprafata sectiunii transversale w=F/S;% suprafata sectiunii transversale CA0=2;% conc initala a lui A, kmol/m3 CA=CA0;% valoarea lui CA la h=0 XA0=0;% conversia initala a lui A XA=XA0;% conversia lui A la h=0 CP0=0;% concentratia initiala a lui P CP=CP0;% valoarea lui CP la h=0 CS0=0;% concentratia initiala a lui S CS=CS0;% valoarea lui CS la h=0 while h<=L; hvect(i)=h;%retinere valori pe axa timpului CAvect(i)=CA;% retinere valori pentru CA XAvect(i)=XA;% retinere valori pentru CA CPvect(i)=CP;% retinere valori pentru CP

CSvect(i)=CS;% retinere valori pentru CS vr1=kr1*CA;% viteza de reactie pentru reactia A-->P vr2=kr2*CP;% viteza de reactie pentru reactia P-->S rA=-vr1; rP=vr1-vr2; rS=vr2; derCA=1/w*rA;% derivata lui CA derXA=-1/w*rA/CA0;% derivata lui XA derCP=1/w*rP;% derivata lui CP derCS=1/w*rS;% derivata lui CS CA=CA+derCA*dh;% integrare Euler XA=XA+derXA*dh; CP=CP+derCP*dh; CS=CS+derCS*dh; h=h+dh; i=i+1; end; plot(hvect,CAvect,'r-',hvect,CPvect,'m-',hvect,CSvect,'g-', hvect, XAvect,'b.'),xlabel('lungime, [m]'), ylabel('conc., [kmol/m3] sau conversie'),... legend('evolutia conc. lui A in lungul axei', 'evolutia conc. lui P in lungul axei', 'evolutia conc. lui S in in lungul axei','evolutia conversiei lui A in lungul axei reactorului'),grid;
2 1.8 1.6 conc., [kmol/m3] sau conversie 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 evolutia conc. lui A in lungul axei evolutia conc. lui P in lungul axei evolutia conc. lui S in in lungul axei evolutia conversiei lui A in lungul axei reactorului

5 6 lungime, [m]

10

Figura IV.6 Evolutia concentratiilor intr-un reactor cu deplasare totala (reactii consecutive, cazul b). Distanta la care concentratia lui P este maxima este in jur de 2.7 m.

Exemplul 2: sinteza acetatului de etil Reactia (a se vedea reactorul de tip sarja in regim izoterm)
CH 3COOH + C2 H 5OH CH 3COOC2 H 5 + H 2O A

Are loc in prezenta unor mici cantitati de acid sulfuric (catalizator), viteza de reactie are expresia ([kmol/(m3*h)]):
v R = k1 c A c B k1 cC c D KC

(4.17)

Unde k1 si Kc sunt constanta de viteza a reactiei directe si respectiv constanta de echilibru bazata pe concentratia molara ([kmol/m3]) :
k1 = 3.6 10 (419.5 X cat + 0.08815) e
6 54042 RTK

([m3/(kmolh)]);

K C = 7.558 0.012 TK

Modelul matematic :
rA = v R rB = v R

rC = v R

rD = v R

dC A 1 = rA dh w

dC B 1 = rB dh w

dC C 1 = rC dh w

dC D 1 = rD dh w

Programul de mai jos evalueaza compozitia amestecului de reactie si conversia acidului acetic ( A ) la acetat de etil ( C ) in cazul unui reactor care are suprafata sectiunii transversale de 0.1 m2 si o lungime de 10 metri. Cantitatea de acidul sulfuric prezenta in volumul de reactie este de 0.4 % vol (fractia volumica : 0.004).
F=0.1;% debit, m3/h h=0;dh=0.002;%initiere coord. Axiala (lungime) pas de integrare i=1;%contor pentru retinerea valorilor pt conc., timp, etc. sub forma vectoriala Tc=70; % temp. de operare L=10;% lungime reactor S=0.1;% suprafata sectiunii transversale w=F/S;% suprafata sectiunii transversale Tk=Tc+273; Ckat=0.4;% conc. cat. (%vol., acid sufuric) R=8.314; % kJ/(kmol*grdK)

k1=(4.195*Ckat+0.08815)*exp(-54042/(R*Tk))*1000*3600; % 1000*3600 - pentru conv. la kmol/(m3*hr) Kc=7.558-0.012*Tk; % constanta de ech. bazata pe conc. molara, kmol/m3; CA0=4.2;% conc initala a lui A, kmol/m3 CA=CA0;% valoarea lui CA la h=0 XA0=0;% conversia initala a lui A XA=XA0;% conversia lui A la h=0 CB0=11;% concentratia initiala a lui B CB=CB0;% valoarea lui CB la h=0 CC0=0;% concentratia initiala a lui S CC=CC0;% valoarea lui CC la h=0 rhoa=825;% dens. amestec de reactie, kg/m3 MA=60; MB=46; MC=88; MD=18;% mase molare A, B, C si D m_apa=rhoa-(CA0*MA+CB0*MB); % cantitatea de apa pe m3 (intrare reactor) CD0=m_apa/MD;%% concentratia apei la intrare, kmol/m3; CD=CD0; while h<=L; hvect(i)=h;%retinere valori pe axa timpului CAvect(i)=CA;% retinere valori pentru A XAvect(i)=XA;% retinere valori pentru conversie A CBvect(i)=CB;% retinere valori pentru B %CCvect(i)=CC;% retinere valori pentru C CCvect(i)=CC;% retinere valori pentru C CDvect(i)=CD;% retinere valori pentru C vr=k1*CA*CB-k1/Kc*CC*CD; rA=-vr; rB=-vr; rC=vr; rD=vr; derCA=1/w*rA;% derivatele derCB=1/w*rB; derCC=1/w*rC; derCD=1/w*rD; derXA=-1/w*rA/CA0;% derivata lui XA CA=CA+derCA*dh;% integrare Euler XA=XA+derXA*dh; CB=CB+derCB*dh; CC=CC+derCC*dh; CD=CD+derCD*dh; h=h+dh; i=i+1; end; plot(hvect,CAvect,'r-',hvect,CBvect,'m-',hvect,CCvect,'g-', hvect, CDvect,'b.'),xlabel('lungime, [m]'), ylabel('conc., [kmol/m3]'),... legend('evolutia conc. lui A in lungul axei', 'evolutia conc. lui B in lungul axei', 'evolutia conc. lui C in in lungul axei','evolutia concentratiei lui D in lungul axei'),grid; pause; plot(hvect,100*XAvect,'r-'),xlabel('lungime, [m]'), ylabel('conversie, %'),... legend('evolutia conversiei in lungul axei'),grid;

II. Regimul termic al reactoarelor Deoarece majoritatea reaciilor chimice sunt nsoite de efecte termice, pentru dimensionarea i operarea reactoarelor prezena efectelor termice ridic o serie de probleme: a) Dac este vorba de o operare izoterm este necesar s stabilim ce cantitate de cldur este necesar s fie transferat astfel incat izotermia s fie asigurat. Aceast cantitate poate fi variabil n timp i/sau spaiu. Ex.: la reactoarele tip arj, cantitatea de cldur este variabil n timp deoarece ea depinde de mersul reaciei; la cele tubulare ea este variabil n spaiu i/sau timp n funcie de perturbaiile ce pot apare i n funcie de modul de operare (staionar sau dinamic). b) Dac regimul de funcionare este neizoterm este necesar s identificm regimul termic care duce la maximizarea produciei reactorului sau a randamentului n produsul util (este vorba de criterii de optim). Adesea aceste criterii sunt supuse unor restricii. Pe de alt parte toate aceste probleme se pun i ntr-un context economic. n cazul reaciilor exoterme apar i probleme de stabilitate la perturbaiile cauzate de parametrii funcionali ai reactorului. Importana regimului termic reiese i din faptul c reaciile chimice pot fi mult mai sensibile la modificrile de temperatur dect la modificrile de concentraie (dependena vitezei de reacie de temperatur este exponenial). Regimul termic al unui reactor este determinat de o serie de factori cum ar fi: - proprietile intrinseci ale sistemului de reacii, deplasarea echilibrului chimic, variaia cu temperatura a vitezei de reacie i a efectului termic. - proprietile fizice ale sistemului: temperatur i clduri latente ale transformrilor de faz, clduri specifice, vscoziti, conductiviti termice, etc.. - sensibilitatea catalizatorului la temperatur i dependena de temperatur a proprietilor catalitice, inclusiv dezactivarea. - proprietile mecanice i rezistena la coroziune a materialelor reactorului. - aspecte economice. Evoluia temperaturii i a compoziiei n reactor sunt procese simultane, iar pentru determinarea acestor evoluii trebuie soluionate simultan ecuaiile referitoare la modificarea compoziiei (bilanul total, bilanul pentru fiecare specie) i ecuaia de conservare a energiei (de regul bilanul termic). Cum sistemul de ecuaii este n general puternic neliniar (viteza de reacie depinznd exponenial de temperatur, iar uneori i cinetica este neliniar) se recurge adesea la soluii numerice.

II.1. Reactorul de tip arj (discontinuu) n acest reactor (de regul cu amestecare perfect) toi reactanii sunt introdui n momentul iniial. Cnd reacia se ncheie, reactorul este golit i pregtit pentru o nou arj. Reactorul poate fi condus n mai multe regimuri: - regim izoterm n acest caz trebuie s meninem temperatura constant n reactor. Pentru ca acest lucru s se realizeze n orice moment de timp, cldura cedat/preluat va fi i ea variabil n timp cci viteza de reacie variaz i ea n timp. n general aceast meninere constant a temperaturii se realizeaz cu ajutorul unui sistem de reglare automat, reactorul fiind prevzut cu manta sau cu posibilitate de recirculare a fluidului de reacie n exteriorul reactorului (schimbtor de cldur). - regim adiabat n acest caz nu exist schimb de cldur cu exteriorul acest regim se aplic la unele reacii exoterme, cldura astfel degajat fiind folosit la ridicarea temperaturii de reacie. Uneori se recurge la o prenclzire a masei de reacie pentru a asigura temperatura optim n reactor. - regim neizoterm-neadiabat n acest caz cldura transferat este diferit de zero, iar pe de alt parte nu se urmrete s se menin o temperatur constant n reactor. De obicei se caut ca evoluia temperaturii n reactor s satisfac un anumit criteriu de optimizare. Ecuaiile caracteristice ale reactorului discontinuu n cazul n care n reactor se desfoar o singur reacie de viteza vR, bilanul pentru reactantul A n regim dinamic n cazul n care volumul masei de reacie este constant, are forma (consumul din A pe m3 vol. de reactie si unitatea de timp: rA = -vR):
d(VR c A ) = rA VR dt dc A = rA dt

(4.28)

Pentru o reacie de ordinul 1 ireversibila (E energia de activare) :

rA = k C A = k 0 e

E R TK

CA
E

dC A ( t ) = k 0 e R TK C A dt

(4.29)

Ecuaia de bilan a energiei (QT-cldura transferat):

d (VR cS T) = ( H R ) v R VR QT dt

(4.30)

unde: HR - efectul termic al reaciei, cS cldura specific, - densitatea, TK temperatura n K. n cazul unei singure reacii cu cinetica ireversibila de ordinul 1, explicitnd vR, se obine:
d (VR cS T) = ( H R ) k 0 e R TK CA VR QT dt

Considernd volumul, cldura specific, densitatea constante, se obine:

dT Q cS = ( H R ) k 0 e R TK C A VR T dt VR E

(4.31)

Ecuaiile 4.29 i 4.31 reprezint modelul matematic al reactorului de tip arj neizoterm in cazul unei singure reactii. Condiiile iniiale sunt: la t=0
C A (0) = CA 0 T(0) = T0

(4.32)

Exemplul 1: reactii multiple n cazul reaciilor succesive sau a celor multiple, numrul de ecuaii difereniale care descriu modificarea compoziiilor este egal cu numrul de reactani, dac intereseaz i produsele de reacie, acestui numr de ecuaii li se adaug cte o ecuaie de bilan pentru fiecare produs de reacie. Drept exemplu, vom lua n considerare un reactor de tip arj, fr manta, considerat n regim adiabatic i n care au loc reaciile consecutive:
A B C
k1 k2

Entalpiile de reacie sunt HR1 i respectiv HR2. Cele dou reacii sunt de ordinul I (vR1=k1CA, vR2=k2CB), iar expresiile consumului/productiei pentru fiecare component sunt :
B

rA = k 1 C A rB = k 1 C A k 2 CB rC = k 2 CB

unde :

k 1 = k 10 e

E1 R T E2 R T

(4.33)

k 2 = k 20 e

In relaiile anterioare: k1, k2 = constantele de vitez de reacie, [1/s]; E1, E2 = energii de activare, [kJ/kmol]; R = 8.31 [kJ/(Kkmol)]. Bilanul pe componeni:
dC A (t ) = k 1 CA (t ) dt dCB (t ) = k 1 C A (t ) k 2 CB (t ) dt dCC (t ) = k 2 C B (t ) dt

(4.34)

Bilanul termic ( T temperatura,[C]; - densitatea, [kg/m3]; cS caldura specific, [kJ/(kgC)]) :

VR cS (Tt + t Tt ) = v R1 VR t ( H R1 ) + v R 2 VR t ( H R 2 )

i deci :

dT(t ) k 1 C A ( H R1 ) + k 2 CB ( H R 2 ) = dt cS

(4.35)

Exemplu numeric. In exemplul de mai jos, timpul este exprimat n ore, iar colectarea datelor n vederea prezentrii grafice a rezultatelor este fcut cu pasul dtauprint; n ceea ce privete partea termic, n program, semnul minus din faa entalpiei de reacie semnific reacie exoterm.
% REACTOR DE TIP SARJA (Batch Reactor). % In reactor au loc reactiile consecutive: % A -> B (const. de viteza k1) si B -> C (const de viteza k2). % Volumul reactorului este de 1 m3. % Concentratia lui A(kmol/m3), valori pe timp(initiere, pas, % timp final): ca0=3;tau=0;dtau=0.005;tauf=3; % Retinere valori pentru tiparire - pas dtauprint, contor % kprint: tauprint=0;dtauprint=0.025;kprint=1; % Temperatura initiala, densitate, caldura specifica: t0=25;t=t0; ro=1000; cs=4.19; % Entalpiile de reactie( valoare negativa= reactie exoterma), % n kJ/kmol: dh1=-50000;dh2=20000; % Energiile de activare( kJ/kmol) si constantele z din ec. lui % Arhenius: e1=30000;e2=35000;;z1=200000;z2=600000; ca=ca0;cb=0;cc=0; while tau<= tauf tk=t+273; k1=z1*exp(-e1/(8.31*tk)); k2=z2*exp(-e2/(8.31*tk));

% retinere valori - timp, concentratii, temperatura : if abs(tau-tauprint)<.00001 vectau(kprint)=tauprint; vecca(kprint)=ca; veccb(kprint)=cb; veccc(kprint)=cc; vect(kprint)=t; kprint=kprint+1; tauprint=tauprint+dtauprint; end; derca=-k1*ca; dercb=k1*ca-k2*cb; dercc=k2*cb; dert=(k1*ca*(-dh1)+k2*cb*(-dh2))/(ro*cs); ca=ca+derca*dtau; cb=cb+dercb*dtau; cc=cc+dercc*dtau; t=t+dert*dtau; tau=tau+dtau; end; plot(vectau,vecca,'+',vectau,veccb,'*',vectau,veccc,'-'),... xlabel('timp, [h]'), ylabel('Concentratii:[kmol/m3]'), legend('concentratia lui A', 'idem, B', 'idem, C'), grid; pause; plot(vectau,vect), xlabel('timp, [h]'),... ylabel('Temperatura, [C]'), grid;

Rezultatele rularii programului sunt prezentate in figurile IV.7 si IV.8.

3 concentratia lui A idem, B idem, C

2.5

Concentratii:[kmol/m3]

1.5

0.5

0.5

1.5 timp, [h]

2.5

Figura IV.7 Evolutia concentratiilor intr-un reactor de tip sarja (reactii consecutive, cu luarea in considerare a evolutiei in timp a temperaturii in regim adiabat).

55

50

Temperatura, [C]

45

40

35

30

25 0 0.5 1 1.5 timp, [h] 2 2.5 3

Figura IV.8 Evolutia temperaturii in reactorul de tip sarja (reactii consecutive, regim adiabat).

Exemplul 2 : sinteza acetatului de etil Reactia (a se vedea reactorul de tip sarja si reactorul cu amestecare in regim izoterm):
CH 3COOH + C2 H 5OH CH 3COOC2 H 5 + H 2O A

are loc in prezenta unor mici cantitati de acid sulfuric (catalizator), viteza de reactie are expresia ([kmol/(m3*h)]):
v R = k1 c A c B k1 cC c D KC

(4.36)

Unde k1 si Kc sunt constanta de viteza a reactiei directe si respectiv constanta de echilibru bazata pe concentratia molara ([kmol/m3]) :
k1 = 3.6 10 (419.5 X cat + 0.08815) e
6 54042 RTK

([m3/(kmolh)]);

K C = 7.558 0.012 TK

Pentru a asigura controlul temperaturii in reactor, acesta este prevazut cu un sistem de reglare automata a temperaturii :
T

r
R w

c RT VR

Figura IV.9 Reactorul sarja pentru sinteza acetatului de etil

Modelul matematic in regim dinamic Ecuatiilor de bilant pe componenti :

dC A = rA dt

dC B = rB dt

dC C = rC dt

dC D = rD dt
rD = v R

(4.37)

unde : rA = v R rB = v R rC = v R li se aduga bilantul termic in regim dinamic.

Bilanul termic n regim dinamic ( A suprafaa de schimb de caldur reactormanta, HR entalpia de reacie, negativ pentru procese exoterme, T coeficientul de transfer de caldur, cs caldura specific):
cs
d (V R T ) = v R ( H R ) V R T A (T Tm ) dt

(4.38)

In ceea ce privete mantaua, n cazurile mai simple, ea poate fi considerat tot ca un sistem cu amestecare perfect: temperatura la ieire este egal cu cea din interiorul mantalei (Fm debitul de agent termic, Tm temperatura in manta):

Vm m csm

dTm = Fm m csm Tmi Fm m csm Tm + T A (T Tm ) dt

(4.39)

O alt posibilitate este aceea de a considera c n manta lichidul de rcire se gasete la o temperatur care este media ntre temperatura de intrare i cea de ieire:
Tme + Tmi 2 Bilanul termic pentru manta, n regim staionar este : Tm =
Q = Fm m csm (Tme Tmi ) = T A (T Tm ) , Fm m c sm (2Tm 2Tmi ) = T A (T Tm )

sau, folosind expresia lui Tme, se obine :

Tm =

T A T + 2 F m m c sm T mi T A + 2 F m m c sm

Deci, folosind expresia temperaturii medii a mantalei, putem calcula cantitatea de caldur cedat :
Q = T A (T Tm ) = T A 2 Fm m c sm T 2 Fm m c sm Tmi 2 Fm m c sm + T A

Sau :
Q = T A K m (T Tmi )

unde

Km =

2 Fm m c sm 2 Fm m c sm + T A

(4.40)

Fluxul termic transferat ntre reactor i manta devine astfel dependent doar de debitul i temperatura de intrare a apei de rcire, modificarea n regim dinamic a temperaturii n reactor fiind descris de urmatoarea ecuaie:
cs
d (VR T ) = v R ( H R ) VR T A K m (T Tmi ) dt

(4.41)

Dinamica sistemului de reglare automat a temperaturii. Traductorul de temperatur are marime de intrare temperatura "T" din reactor iar ca mrime de ieire mrimea de reacie rT. Se va considera c traductorul se comport ca un element proporional cu ntrziere de ordinul I (ecuaia comportrii dinamice fiind o ecuaie difereniala de ordinul I):
T T rT (t ) + rT ( t ) = 4 + K TT T ( t )

(4.42)

In relaia (4.42) KTT este coeficientul de transfer al traductorului i, dac domeniul su de msur este de 0 100 C iar semnalul de ieire este 4-20 mA, valoarea sa este:

K TT =

rT 20 4 = = 0.16mA / C T 100 0

Pentru constanta de timp se va lua n considerare valoarea :TT=0.005 h. In ceea ce privete referina regulatorului, legatura ntre temperatura prescris Tp i mrimea de referin wT este dat de relaia:
w T = 4 + K TT Tp

(4.43)

Regulatorul sistemului de reglare automat este caracterizat de urmatoarea lege de reglare (PI):
1 T ( t ) dt c T ( t ) = K PT T ( t ) + TiT

(4.44)

sau, n forma discretizat:

t c T (k + 1) = c T (k ) + K PT T (k + 1) T (k ) + T (k + 1) TiT

(4.45)
T = w T rT .

unde cT este comanda iar T este eroarea de reglare:

In ceea ce privete ventilul de reglare, se va considera c domeniul su de debit este de 0-0.5 m3/h i deci coeficientul su de transfer are valoarea:
K ET =
Fm 0.5 0 0.5 = = 0.0313m 3 / h mA = 20 4 16 cT

iar ecuaia comportrii dinamice este : (4.46)

Fm ( t ) = (c T ( t ) 4) K ET

Valoarea initiala a comenzii este 4 mA (debitul apei de rcire este 0, ceea ce corespunde limitei inferioare a comenzii (4 mA). Programul de mai jos calculeaza evolutia in timp a marimilor care caracterizeaza procesul (compozitie, temperatura) ca urmare a actiunii sistemului de reglare automata a temperaturii. Se doreste ca temperatura de lucru sa fie mentinuta la 70 grd. Celsius (valoarea prescrisa a temperaturii pentru regulatorul sistemului de reglare automata).
%Temperatura initiala: Tc=60; %grd. Celius

%rhoA si rhoB la 65 oC si pres. de lucru %rhoA=1012; rhoB=750; rhoC=841; rhoD=976.5;% kg/m3 %Modificari densitate in functie de temperatura rhoA=1012-(Tc-65)*1.3; rhoB=750-(Tc-65)*1.0; rhoC=841-(Tc-65)*1.3; rhoD=976.5-(Tc-65)*0.8; %Masa molara MA=60; MB=46; MC=88; MD=18; %moli reactanti intr-un m3 nA=rhoA/MA; nB=rhoB/MB; % raportul molar initial este molA/molB=2/5; %VA*nA/(VB*nB)=0.4; (2/5) % cantitatile (volumice) de reactanti intr-un m3 de volum de reactor; %VA+VB=1; VA*nA/(VB*nB)=0.4;==> VA=0.4*nB/(nA+0.4*nB); VB=1-VA; % conc. initale ale reactantilor: cA0=VA*nA/(VA+VB);cB0=VB*nB/(VA+VB); %raportul molar inital MBA=cB0/cA0; Tk=Tc+273; R=8.314; % kJ/(kmol*grdK) Ckat=0.4;% conc. cat. (%vol., acid sufuric) %Integrare numerica tau=0;dtau=0.01;tauf=5; ca=cA0; cb=cB0; cc=0; cd=0; csam=2.85;% kJ/kg*grd dhr=-27500;% kJ/kmol (la 70 grd. C)- caldura de reactie Tk=Tc+273; rhoam=(VA*rhoA+VB*rhoB)/(VA+VB); % REGLARE TEMPERATURA % Parametri ai dispozitivului de automatizare: kpt=3;tit=.2;erregt1=0;ktt=0.16;tt=0.005;ket=0.0313; ctsup=20;ctinf=4;ct0=4; % NOUA VALOARE PRESCRISA A TEMPERATURII: tpres=70;wt=4+ktt*tpres; ct=ct0;rt=4+ktt*Tc;erregt=wt-rt; atrt=3.925;alfat=2000;Fm=0;tmi=20;% aria de transfer termic, coef. de transfer %END - date sistem de reglare conva=0; i=1; while tau<= tauf vectau(i)=tau; vecca(i)=ca; veccb(i)=cb; veccc(i)=cc; veccd(i)=cd; vecTc(i)=Tc; vecct(i)=ct; vecFm(i)=Fm; vconva(i)=conva; k1=(4.195*Ckat+0.08815)*exp(-54042/(R*Tk))*1000*3600; % 1000*3600 - pentru conv. la kmol/(m3*hr) Kc=7.558-0.012*Tk; % constanta de ech. bazata pe conc. molara, kmol/m3; vr=k1*ca*cb-k1/Kc*cc*cd;

ra=-vr; rb=-vr; rc=vr; rd=vr; derca=ra; dercb=rb; dercc=rc; dercd=rd; Fm=(ct-4)*ket; km=2*Fm*1000*4.18/(2*Fm*1000*4.18+alfat*atrt); derTc=(vr*(-dhr)-alfat*atrt*km*(Tc-tmi))/(rhoam*csam);%)alfat*atrt*km*(tk-tmi-273) derrt=(4+ktt*Tc-rt)/tt; conva=(cA0-ca)/cA0; disp([tau ct Fm Tc]); %pause(0.25); ca=ca+derca*dtau; cb=cb+dercb*dtau; cc=cc+dercc*dtau; cd=cd+dercd*dtau; Tc=Tc+derTc*dtau; %reglare temp. rt=rt+derrt*dtau; erregt=wt-rt; %ct=ct-kpt*(erregt-erregt1+dtau/tit*erregt); ct=ct-kpt*(erregt-erregt1+dtau/tit*erregt); if ct>ctsup ct=ctsup; elseif ct<ctinf ct=ctinf; else ct=ct; end; erregt1=erregt; % end reglare temp. Tk=Tc+273; tau=tau+dtau; i=i+1; end; plot(vectau,vecca,'m-',vectau,veccb,'b*',vectau,veccc,'r.'),legend('cA','cB','cC'), ... xlabel( 'timpul, [h]'),ylabel(' CA(-), CB(*), CC(-.) - conc. molare, [kmol/m3]'), grid; pause; plot(vectau,vconva,'m-'),xlabel( 'timpul, [h]'),... ylabel(' conversie A'), grid; pause; plot(vectau,vecTc,'m-'),xlabel( 'timpul, [h]'),... ylabel('Temperatura, grd. C.'), grid; pause; plot(vectau,vecFm,'m-'),xlabel( 'timpul, [h]'),... ylabel('Debit de racire, m3/hr'), grid;

Evolutia conversiei si a temperaturii in reactor sunt redate in figurile de mai jos.

0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0

conversie A

2 timpul, [h]

Figura IV.10 Sinteza acetat de etil - evolutia conversiei in timp in reactorul sarja
74

72

70 Temperatura, grd. C.

68

66

64

62

60

2 timpul, [h]

Figura IV.10 Sinteza acetat de etil - evolutia temperaturii in timp in reactorul sarja

n ceea ce privete optimizarea regimului termic, pot s apar, n funcie de cazul concret, mai multe situaii : - n cazul unei singure reacii ireversibile, pentru a atinge conversia maxim pe o anumit durat de reacie (a arjei), reactorul trebuie operat la temperatura maxim admisibil. Acelai mod de operare trebuie adoptat i n cazul reaciilor endoterme reversibile, fiindc creterea temperaturii face s creasc conversia la echilibru. - n cazul reaciilor exoterme reversibile, valoarea temperaturii optime pentru atingerea unei conversii date ntr-un timp minim se poate obine integrnd ecuaia caracteristic a reactorului de tip arj (vezi ecuatia 4.28) pentru diferite valori ale temperaturii i apoi se alege valoarea pentru care se atinge o conversie dat n timpul cel mai scurt. II.2. Regimul termic n reactoarele tubulare ideale (curgere de tip piston) ntr-un reactor tubular ideal, reactor n care deci curgerea este de tip piston, amestecarea axial este nul, temperatura i compoziia fiind uniforme n toate punctele unei seciuni transversale i variaz numai cu poziia axial i n timp. Am vazut ca ecuatia care descrie modificarea compozitiei in lungul axei si in timp este:
1 (F C A ) C A = + rA h S t

In cazul n care debitul volumic F este constant :

F C CA = A + rA S h t C CA = w A + rA h t

unde

F =w S

este viteza fluidului. (4.47)

In cazul unei reacii cu mai muli componeni sau n cazul unor reacii consecutive, un astfel de bilan trebuie realizat pentru fiecare reactant sau produs de reacie care intereseaz. Bilanul energetic Dac se consider F, i cs constante, bilanul termic pentru elementul de volum "k" , n cazul unei singure reacii este :
Acumularea in elementul de volum Transfer termic Intrari cu Iesiri cu Caldura generata = fluxul de fluxul de + prin reactia chimica prin suprafata exterioara iesire intrare

In scrierea bilanului, trebuie s pornim de la temperaturile a trei elemente de volum nvecinate k-1, k, k+1 (figura 3.1, in dezvoltarea ecuatiei de bilant s-a folosit k in loc de n ):

Figura IV.9 Zona de bilan termic pentru un reactorul tubular ideal

S h cs

dTk T +T T +T = F cs k 1 k F cs k k +1 + S h vR ( HR ) T (Tk Tm ) D h 2 2 dt

In relatia de mai sus Tm este temperatura mantalei reactorului n sectiunea k (n cazul nclzirii cu abur de exemplu, se poate considera c aceast temperatur este constant n ntrega manta i anume ea este temperatura de condensare a aburului; n alte situaii, un bilan similar trebuie realizat i pentru manta). Imprim ambii termeni ai egalitii cu S h c s i se obtine :
dTk F Tk 1 + Tk Tk Tk +1 v D + R ( H R ) T (Tk Tm ) = cs dt S 2 h S cs

Deoarece S =

D2
4

iar

F = w (viteza fluidului), se poate scrie : S

dTk T Tk 1 v 4 T = w k +1 + R ( H R ) (Tk Tm ) dt cs D cs 2 h

Pentru h foarte mic se obine :

T
t = w

T
h

vR ( H R ) (T Tm ) 4 T cs D cs

(4.48)

n cazul regimului staionar, regim n care sunt operate n mod normal aceste reactoare, ecuaiile modelului matematic combinat (compoziie-temperatur) sunt:
dC A 1 = rA dh w

(4.49) (4.50)

H R dT (v R ) 4 T (T Tm ) = dh w cS w D cS

Pentru o reacie de ordinul 1, consumul/productia din A are forma:

rA = v R = k 0 e

E R TK

CA

Ecuaiile (4.49) i (4.50) trebuie integrate simultan pe baza condiiilor iniiale: -la h=0
CA (0) = CA 0 T(0) = T0

Operarea n regim izoterm Viteza de reacie fiind variabil n lungul reactorului, pentru a realiza izotermicitatea este necesar ca i cldura preluat sau cedat s fie o funcie de coordonat axial. Acest lucru se poate realiza dac temperatura agentului termic este i ea variabil n lungul reactorului. Se poate spune c ne apropiem de o operare izoterm dac agentul termic circul n echicurent sau dac reactorul are suprafaa de schimb termic segmentat. n ce privete modelul matematic, el este condiionat doar din ecuaia (4.35) cea referitoare la bilanul de materiale. Operarea in regim adiabat Operarea adiabat este frecvent utilizat n cazul multor reactoare catalitice. n acest caz cldura transferat este nul. Modelul matematic este constituit din ecuaiile (4.35) i (4.36), din ecuaia (4.36) lipsind termenul referitor la transferul termic spre manta. n cazul reaciilor exoterme ireversibile temperatura crete continuu n lungul axei, iar n cazul celor endoterme ea scade continuu (figura IV.10).

Figura IV.10 Operare adiabata: reactie ireversibila (L lungimea reactorului)

De regul, soluiile analitice sunt rareori disponibile pentru astfel de reactoare i din acest motiv se recurge la soluionare numeric. Exemplu reactii consecutive: Ca i n cazul reactorului de tip arj, se va considera ca n reactorul tubular au loc reaciile:
A B C (reactii ireversibile de ordinul I, vR1= k1cA vR2= k2cB)
B

k1

k2

Consumul/productia din fiecare component:

rA = k1 CA rB = k 1 C A k 2 CB rC = k 2 CB

unde :

k 1 = k 10 e

E1 R T E2 R T

k 2 = k 20 e

In relaiile de mai sus: k1, k2 = constantele de vitez de reacie, [1/s]; E1, E2 = energii de activare, [kJ/kmol]; R = 8.31 [kJ/K/kmol]. Similar cu relatia 4.49, avnd n vedere regimul staionar, deci absena acumulrii, i expresiile consumului/productiei din fiecare component se obtine:
1 dC A = rA dh w 1 dCB = rB dh w
dCC 1 = rC dh w

In ceea ce privete modificarea temperaturii, dac se consider c reactorul nu efectueaza schimb de caldur cu exteriorul (regim adiabat), din ecuaia se obine :
dT v R1 ( H R1 ) + v R 2 ( H R 2 ) = w cS dz w cS

unde HR1 i HR2 sunt entalpiile de reacie (kJ/kmol). Avand in vedere cinetica se obtine:
dT k C k C = 1 A ( H R1 ) + 2 B ( H R 2 ) dz w cS w cS

Profilul compoziiei i al temperaturii n lungul axei se obine prin integrarea simultan a ecuaiilor de mai sus (derivatele pentru concentratii si temperatura), pornind de la condiiile iniiale (z=0) : CA(0)=CA0, CB(0)=0, CC(0)=0 si T(0)=T0 .
B

Exemplu numeric: vom folosi aceleai date ca i n cazul reactorului de tip arj, reactorul avnd lungimea de 3 metri i diametrul de 20 mm. Pentru reinerea valorilor n vederea afirii grafice a rezultatelor, pasul este de 10 ori mai mare. Se consider c reaciile au loc n mediu apos, densitatea i caldura specific fiind identice cu cele ale apei.
% Reactor tubular, curgere tip piston. % In reactor au loc reactiile: % A -> B (const. de viteza k1) si B -> C (const de viteza k2). % Conc. initiala a lui A(kmol/m3), pas, val. finala a lui h: ca0=3;h=0;dh=0.0025;hf=3; % Pas retinere valori pentru tiparire-dzprint, contor - kprint: hprint=0;dhprint=0.025;kprint=1; % Temperatura initiala, densitate, caldura specifica: t0=25;t=t0;ro=1000; cspec=4.19; % Entalpiile de reactie, in kJ/kmol: dh1=-50000;dh2=20000; % Energ. de activare( kJ/kmol), const. z din ec. lui Arhenius: e1=30000;e2=35000;z1=200000;z2=600000; % Debitul de fluid (m3/h), diametrul reactorului (m), viteza : F=1;D=0.02; w=4*F/(3600*pi*D^2); ca=ca0; cb=0; cc=0; while h<= hf tk=t+273; k1=z1*exp(-e1/(8.31*tk)); k2=z2*exp(-e2/(8.31*tk)); if abs(h-hprint)<.00001 vecth(kprint)=hprint; vectca(kprint)=ca;

vectcb(kprint)=cb; vectcc(kprint)=cc; vectt(kprint)=t; kprint=kprint+1; hprint=hprint+dhprint; end; ra=-k1*ca; rb=k1*ca-k2*cb; rc=k2*cb; derca=ra/w; dercb=rb/w; dercc=rc/w; dert=(ra*dh1-rc*dh2)/(w*ro*cspec); ca=ca+derca*dh; cb=cb+dercb*dh; cc=cc+dercc*dh; t=t+dert*dh; h=h+dh; end; plot(vecth,vectca,'+',vecth,vectcb,'*',vecth,vectcc,'.'),... xlabel( 'coordonata axiala, [m]'), ylabel('Concentratii:[kmol/m3]'),... legend('concentratia lui A', 'idem, B', 'idem, C'), grid; pause; plot(vecth,vectt,'r-'), xlabel('coordonata ax. [m]'),ylabel('temperatura,[C]');
3

2.5 concentratia lui A idem, B idem, C

Concentratii:[kmol/m3]

1.5

0.5

0 0 0.5 1 1.5 2 coordonata axiala, [m] 2.5 3

Figura IV.11 Evolutia concentratiilor intr-un reactor de tip piston (regim adiabat, reactii consecutive, cu luarea in considerare a evolutiei temperaturii).

55

50

45 temperatura,[C]

40

35

30

25

0.5

1.5 coordonata ax. [m]

2.5

Figura IV.12 Evolutia temperaturii in reactorul de tip piston (reactii consecutive, regim adiabat).

Operarea neadiabat-neizoterm Comportarea reactorului este descris n acest caz de ecuaiile (4.49) i (4.50), iar soluionarea acestor ecuaii este de regul numeric. Pentru realizarea transferului de cldur lateral pot fi folosite mai multe variante (figura IV.13): - agent termic independent in contracurent. Exemple pentru racire se poate folosi apa iar pentru incalzire abur (cu condensarea acestuia in manta); - agentul termic este amestecul de reactie in contracurent (amestecul de reactie se incalzeste pe seama caldurii degajate din reactia chimica) - agentul termic este amestecul de reactie in echicurent;

Figura IV.13 Operare neadiabata neizoterma : modalitati de operare

Rezolvarea sistemului de ecuaii difereniale care descrie modificarea compoziiei i a temperaturii depinde de ipotezele luate n calcul. Exemplu: profilul temperaturii T(z) este specificat. Acest profil rezulta, in general, dintr-o conditie de optim. Referindu-ne din nou la un reactor tubular in care au loc loc reaciile succesive:
k1 k2 A B C

k1 = k10 e

E1 RTK

k 2 = k 20 e

E2 RTK

Modelul matematic:
dC A = k1 C A dz
dC B = k1 C A k 2 C B dz

S se determine profilul optim al temperaturii astfel nct s obinem la ieire un maxim din produsul intermediar B. O astfel de problem se rezolv, de exemplu, analitic pe baza principiului maximului a lui Pontriaghin (cursul de Optimizari). Dupa determinarea profilului optim de temperatura, rezolvarea problemei se reduce la rezolvarea ecuaiei care descrie evoluia compoziiei si a conversiei n lungul axei (la evaluarea vitezei de reactie se foloseste profilul optim de temperatura). Cunoscndu-se modificarea conversiei n lungula axei, se poate calcula caldura care este necesar sa fie preluata in lungul reactorului. Ramane apoi de transpus in practica sistemul de transfer termic care sa poata realiza acest lucru.