Analiza spectrofotometrică a acidului salicilic dintr-o probă în domeniul

vizibil (VIS)

Scopul cercetării:
- constă în determinarea cantitativă a acidului salicilic dintr-o probă ;
Obiectivele lucrării :
- perfecționarea și aplicarea șunei metode spectrofotometrice de dozare acidului salicilic
în domeniul vizibil (VIS);

Principiul metodei. Gruparea fenolică liberă a acidul salicilic reacţionează cu clorura

ferică (FeCl3, 1%), în mediu puternic acid (HCl) , cu formarea unui complex colorat în violet
-roșu intens (salicilatul feric), care poate fi dozat spectrofotometric în domeniul vizibil la o
lungime de undă corespunzătoare maximului de absorbţie λ = 525 nm. Salicilatul feric se
formează cantitativ într-o proporție egală cu acidul salicilic initial luat în lucru. Astfel, prin
salicilatul ferric (complex roșu-violet) format, se dozează în mod direct acidul salicilic pur
dintr-o probă luată în studiu.
Reacția chimică care are loc este următoarea:

3+

Etapa 1. Calibrarea (etalonarea ) spectrofotometrului la lungimea de undă λ max. = 525

nm, față de salicilatul ferric (complex violet ) , cu ajutorul soluțiilor etalon de acid salicilic,
(1.0 - 30,0 μg/mL)
Din soluția stoc de acid salicilic - sare pură, 1000 µg/mL (1 mg/mL) se prepară,
printr-o diluție 1:5, o soluție standard de lucru de lucru acid salicilic 200 μg/mL Din soluția
de lucru de acid salicilic 200 μg/mL, se obțin zece soluții etalon de acid salicilic, conform
tabelului 1. Se măsoară pe rând absorbanțele soluțiilor etalon obținute în urma reacției de
culoare de mai sus, cu concentrații cuprinse între 1,0 – 30,0 μg/mL în funcție de H 2O distilată
ca martor, la lungimiea de undă λmax. = 525 nm. (tabel 1). Volumul final de soluție în cele 10
eprubete etalon a fost Vf = 20 mL. Cu valorile măsurate ale absorbanțelor se trasează dreapta
(curba ) de etalonare a spectrofotometrului la λmax. = 525 nm, față de salicilatul feric format.
Din acidul salicilic A = f ( C ) . (fig. 1).

1
 Tabel 1. Prepararea soluţiilor etalon de acid salicilic și valorile absorbanțelor obținute

Nr.det mL soluţie de lucru, mL reactiv de mL H2O C (µg/mL) A mediu (λ)

200 µg/mL culoare FeCl3 distilată
1. 0,1 2,0 17,9 1,00 µg/mL 0,025
2. 0,2 2,0 17,8 2,00 µg/mL 0,031
3. 0,3 2,0 17,7 3,00 µg/mL 0,058
4. 0,4 2,0 17,6 4,00 µg/mL 0,063
5. 0,5 2,0 17,5 5,00 µg/mL 0,077
6. 0,7 2,0 17,3 7,00 µg/mL 0,090
7. 0,8 2,0 17,2 8.00 µg/mL 0,110
8. 1,0 2,0 17,0 10,00 µg/mL 0,134
9. 2,0 2,0 16,0 20,00 µg/mL 0,281
10.. 3,0 2,0 15,0 30,00 µg/mL 0,413

Fig. 1 Dreapta de calibrare obținută pentru soluțiile etalon de acid salicilic ( Bine !)

Trasarea dreptei de calibrare în Microsoft Excel – pentru cine nu știe încă (într-un
document Excel se trec, pe prima coloană în ordine crescătoare, de sus în jos, valorile
concentrațiilor C (μg/mL) iar pe-a doua coloană – valorile absorbanțelor A(λ) . Se selctează
apoi, ambele coloane cu toate valorile trecute și se dă comanda Insert → Scatter. Apare
graficul format doar din puncte. Se dă click dreapta pe puncta (se selectează toate punctele)
apare un meniu cu Add Trendline. Se dă click stânga pe această comandă , apare un alt
meniu mare în partea dreaptă cu Format Trendline. Se bifează în acest meniu, în partea de
jos, ultimele 2 căsute (“Display Equation on chart “ și “Display R-squared value on
chart”) . Prin acest fapt, se afișează ecuația dreptei de regresie și valoarea coeficientului

2
de regresie R2. Se obține astfel Fig.1. Astfel se procedează în toate determinările
spectrofotometrice ale unor analiți din probe , în domeniul UV-VIS.

Calculul concentrațiilor C (μg/mL) ale celor 10 soluții etalon de acid salicilic - ( scrise cu
bold → tabelul 1):
Din relația Ci. Vi = Cf . Vf , unde Ci = concentrația inițială a soluției din care am preparat
soluțiile etalon = 200 µg/mL = soluția standard de lucru de acid salicilic -. Cf = x =
concentrația finală din fiecare eprubetă cu soluție etalon, ce trebuie calculată., Vi =
volumul inițial de soluție standard 200 µg/mL ce trebuie măsurat pentru a prepara fiecare din
cele 10 eprubete etalon (coloana 2 din tabelul 1), iar Vf = volumul final de soluție după
adăugarea tuturor reactivilor și a H2O distillate în fiecare eprubetă cu soluție etalon, Vf = 20
mL.

Eprubeta 1. 200 . 0.1 = Cf 1 . 20 de unde Cf 1= (200 . 0,1) / 20 = 1,00 µg/mL .

Deci Cf 1 = 1,00 µg/mL
Eprubeta 2. 200 . 0.2 = Cf 2 . 20 de unde Cf 2= (200 . 0,2) / 20 = 2,00 µg/mL .
Deci Cf 2 = 2,00 µg/mL
Eprubeta 3. 200 . 0.3 = Cf 3 . 20 de unde Cf 3 = (200 . 0,3) / 20 = 3,00 µg/mL .
Deci Cf 3 = 3,00 µg/mL
Eprubeta 4. 200 . 0.4 = Cf 4 . 20 de unde Cf 4 = (200 . 0,4) / 20 = 4,00 µg/mL .
Deci Cf 4 = 4,00 µg/mL
Eprubeta 5. 200 . 0.5 = Cf 5 . 20 de unde Cf 5 = (200 . 0,5) / 20 = 5,00 µg/mL .
Deci Cf 5 = 5,00 µg/mL
Eprubeta 6. 200 . 0.7 = Cf 6 . 20 de unde Cf 6 = (200 . 0,7) / 20 = 7,00 µg/mL Deci Cf 6 =
7,00 µg/mL
Eprubeta 7. 200. 0.8 = Cf 7 . 20 de unde Cf 7 = (200 . 0,8) / 20 = 8,00µg/mL .
Deci Cf 7 = 8,00 µg/mL
Eprubeta 8. 200 . 1,0 = Cf 8 . 20 de unde Cf 8 = (200 . 1,0) / 20 = 10,00 µg/mL .
Deci Cf 8 = 10,00 µg/mL
Eprubeta 9. 200 . 2,0 = Cf 9 . 20 de unde Cf 9 = (200 . 2,0) / 20 = 20,00µg/mL .
Deci Cf 9 = 20,00 µg/mL .
Eprubeta 10. 200 . 3,0 = Cf 10 . 20 de unde Cf 10 = (200 . 3,0) / 20 = 30,00 µg/mL .
Deci Cf 10 = 30,00 µg/mL

3
Etapa 2. Prepararea, în paralel, a probei de dozat ce conține acid salicilic și citirea
absorbanței. AP.
Proba de dozat ce conține acid salicilic se prepară separat, în mod identic cu soluțiile etalon
Se cântăresc la balanța difitală a = 0,1562 g probă acid salicilic de dozat ce se aduce
cantitatic cu apă distilată la balon cotat V = 100 mL. Se agită până la dizolvare completă și se
completează cu H2O la semn. Din soluția probă (V = 100 mL) se măsoară se măsoară v = 0,3
mL soluție probă într-o eprubetă și se respectă aceleași etape de lucru ca pentru soluțiile
etalon (tabelul 1).. Volumul final de soluție din eprubeta cu proba de acid salicilic a fost Vp =
20 mL.
Tabel 2. Valorile măsurate ale absorbanței AP și concentrației probei de acid salicilic
Probe Concentrația CP Absorbanța Z % acid salicilic
(μg/mL) Ap (λmax. = 525 nm) (g % de acid salicilic pur )
1. 19,637 μg/mL AP = 0,272 (0,3 mL) Z = 83,811 %

Important: Valoarea absorbanței probei trebuie să fie cuprinsă întotdeauna între

absorbanțele soluțiilor etalon, pentru ca proba să poată fi dozată spectrofotometric în UV-
VIS.

Etapa 3. Dozarea propriu-zisă a acidului salicilic din proba de analizat, calculul

concentrației de acid salicilic din probă (μg/mL) .
În ecuația dreptei de regresie (fig. 1) : y = 0,0135 x + 0,0069, se înlocuiește y = AP și
x = C P și se obține: AP = 0,0135 .C P + 0,0069. Dar A P = 0,272. Din ecuația dreptei de
calibrare, C P = (AP – 0,0069 ) / 0,0135 Deci, C P = (0,272 – 0,0069 ) / 0,0135 = 19,637
μg/mL. Deci, C P = 19,637 μg/mL acid salicilic pur din proba de analizat.

Calculul concentrației procentuale (Z %) de acid salicilic pur raportat la cele a = 0,1562 g

probă solidă cântărită inițial. – implică 3 etape de calcul redate mai jos (1), (2) și (3):
Cp μg........................................1 mL
X μg.........................................VP ( 20 mL) eprubetă gradată, de unde;
X = VP . Cp = 20.. Cp, μg acid salicilic din VP = 20 mL soluție probă (eprubetă
gradată) (1)
X μg........................................v mL ptobă (v = 0,3 mL)
Y μg.........................................V ( 100 mL) bacon cotat, de unde;
Y = (X . V) / v = (X. 100) / v = μg acid salicilic pur din V = 100 mL soluție
(bacon cotat). (2)

4
 Y μg.............................a g probă solidă
Z %...............................100 g probă solidă, de unde Z% = (100 .Y) / a = concentrația
procentuală exprimată în μg % de acid salicilic pur din cele a g = 0,1562 g probă solidă
cântărită inițial. Se transformă apoi μg % în g% , 1 μg = 10-6 g (3)

Calculul pentru Probă : (1) X = 20 . Cp = 20 . 19,637 μg/mL = 392,74, μg/mL

(2): Y = (100 .X) / v = (100 . 392,74) / 0,3 = 130913,33 μg/mL
(3): Z = (100 .Y) / a = (100. 130913,33) / 0,1562 = 83811350,83 μg % = 83, 811 g %, deci
Z = 83, 811 % = rezultat final ( valoarea este foarte bună. aproape perfectă !)

Etapa 4. Calculul unor parametri statistici ai dreptei de regresie (de calibrare).-

liniaritatea metodei
Liniaritatea unui proces de analiză constă în capacitatea de a conduce, în interiorul unui
interval dat, la rezultate direct proporţionale cu concentraţia substanţei analizate, dintr-un
anumit eşantion. Întensitatea semnalului analitic (absorbanţa măsurată) este variază direct
proporţional cu concentraţia, pentru un anumit domeniu. Valoarea acceptată pentru
coeficientul de corelaţie este :r ˃ 0,999, coeficientul de regresie liniară r2 ≥ 0,999.
S-au determinat parametrii statistici ai dreptei de regresie cu ajutorul softului Microsoft
Office Excel 2016., redaţi în tabelul 2.
Limita de detecţie (LD) reprezintă cea mai mică cantitate de analit dintr-o probă ce poate fi
detectată într-un eşantion față de un martor, în condiţii experimentale stabilite. Se exprimă în
aceleaşi unităţi ca şi concentraţia analitului şi se calculează folosind următoarea formulă: LD
= 3 x SE/ Panta (1)
Limita de cuantificare (LC) este dată de cea mai mică concentrație de analit dintr-o probă,
ce poate fi determinată cantitativ (cuantificată) cu o precizie și acuratețe acceptabilă, în
aceleași condiții experimentale date. Valoarea ei s--a exprimat în aceleaşi unităţi ca şi
concentraţia analitului şi s-a calculat astfel: LQ = 10 x SE / Panta (2), unde SE a reprezentat
eroarea standard a dreptei de regresie.
Din meniul situat în pareta de sus a paginii în Excel se face click stânga pe DATA → DATA
ANALYSIS. (Dacă nu aveți în meniu DATA ANALYSIS se descarcă : Excel Option – Add
In) Apare o mică fereastră cu o înșiruire de funcții . Se caută funcția REGRESSION, se
selectează și apare alt meniu (Regression). Imput Y range (se selectează toată coloana lcu
valorile numerice ale ui Y – absorbanțele), apoi Imput X range se selectează toată coloana

5
cu valorile lui X – concentrațiile . Se dă OK și apar încă o foaie Excel cu mai multe tabele.
Se ia primul tabel din foaie:

Tabel 2 . Valorile unor parametri statistici ai regresiei liniare

Parametrii statistici ai regresiei liniare (Regression Statistics)
Coeficientul de corelaţie R 0.998599
2
Coeficientul de regresie lineară R 0.997200
Coeficientul de regresie R2 adjustat 0.996850
Eroarea standard (SE) a dreptei de regresie 0.006954
Observaţii (valori ale absorbanţelor măsurate) 10

Ecuaţia dreptei de regresie a fost: y = 0,0135 x + 0,0069, sau Ap (λ) = 0,0135. Cp

(μg/mL) + 0,0069. Intersecţia cu ordonata a avut valoarea 0,0069 iar panta dreptei a fost
0,0135. Coeficientul de regresie R2 = 0,997200, iar coeficientul de corelaţie R s-au situat în
limitele normale, S-au situat puțin sub valoarea minima admisă. (tabelul 2), S-a constatat
variaţia aproape direct proporţională a absorbanţelor măsurate ale soluţiilor etalon cu
concentraţiile acestora. Eroarea standard (SE) a dreptei de regresie a avut valoarea 0,006954
(valoare bună, acceptabilă !) (tabel 2)
Limita de detecţie. LD = 3 . 0,006954 / 0,0135 = 1,545 μg/mL, Limita de
cuantificare. LQ = 10 . 0,006954 / 0, 0135 = 5,151 μg/mL. (valori bune, acceptabile !)

Concluzii
Metoda aplicată pentru dozarea spectrofotometrică în vizibil a acidului salicilic dintr-
o probă a fost aproape liniară pe întreg domeniul de concentraţii ales 1,0 – 30,0 μg/mL;
(din fig. 1 se observă vreo 4 puncte care nu sunt chiar pe dreaptă dar sunt foarte apropiate de
aceasta ) coeficientul de regresie liniară : R2 = 0,997200, iar cel de corelaţie R = 0,998599, s-
au încadrat foarte aproape de intervalul normal de valori. Eroarea standard a dreptei de
regresie a fost SE = 0,006954. (valoare bună ! ) Limita de detecţie, LD = 1,545 μg/mL și
limita de cuantificare, LQ = 5,151 μg/mL s-au încadrat aproape în limitele normale de
valori. Concentrația procentuală de acid salicilic pur din cele a = 0,1562 g probă a avut
valoarea Z = 83, 811 % ( valoare foarte bună, aproape perfectă !)