COLEGIUL TEHNIC .....................................................................

EXAMEN DE OBȚINERE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA

DOMENIUL
CALIFICARE

PROIECT

TEMA – PREPARAREA SOLUTIILOR

CANDIDAT INDRUMĂTOR PROIECT

............... .....................................
 CUPRINS
1.Explicarea concentrațiilor soluțiilor

-procentuală
-molară
-normală

2 . Prepararea soluțiilor procentuale

NaCl ,NaOH ,MnSO4 ,MnCl 2, HCl

3.Prepararea soluțiilor molare

NaOH,HCl ,KMn4,H2C2O4 , Na2S2O3,K2Cr2O7, EDTA

4. Prepararea soluțiilor normale

NaOH, HCl ,KMnO4,H2C2O4,Na2S2O3, K2Cr2O7,EDTA

5.Soluții cu regim special

I2, Na2S2O3 ,CaCO3
 SOLUȚII

GENERALITAȚI

Se numește soluție un amestec omogen constituit din două sau mai

multe substanțe ce nu interacționează chimic. Componentele
soluției sunt
1. Solvatul (dizolvatul , solutul) – este substanța care se dizolvă și
poate fi solidă ,lichidă sau gazoasă
2. Solventul (dizolvantul ) este substanța in care se dizolvă si este
de obicei un lichid.
Obținerea soluțiilor se face prin dizolvare – operația de pătrundere a
particulelor unei substanțe printre particulele unei substanțe
(difuziune ) . Denumirea de soluție se folosește uzual pentru soluțiile
lichide ,la care dizolvantul este o faza lichidă in exces , iar dizolvatul
este dispersat la scară moleculară .
Dizolvarea substanțelor solide este influențată de urătorii factori
 dimensiunea particulelor - cu cât particulele dizolvatului
sunt mai mici , cu atât dizolvarea este mai rapidă , se
dizolvă mai ușor zahărul pudră decât zahărul tos sau cubic.
 agitarea -mărește viteza de dizolvare deoarece se
intensifică procesul de difuziune
 solide si scade viteza de dizolvare a gazelor .
Solubilitatea este proprietatea substanțelor de a se dizolva într-un
solvent oarecare .
Cantitatea maximă de substanță dizolvată in 100 g apă la o
temperatură de 20 ° C se numește solubilitate . Solubilitatea
reprezintă concentrația maximă dintr-un solvat, la o temperatură
dată , iar soluția obținută se numește soluție saturată .
Factorii care influențează solubilitatea sunt
a) Natura dizolvatului (solvatului) si a dizolvantului
Solubilitatea substanțelor solide este foarte variată .Dacă în 100 g apă
, la temperatura de 20 ° C , se dizolvă mai mult de 10 g dintr-o
substanță ,aceasta substanță se consideră ușor solubilă.
Zahărul are solubilitatea de 300 g ,iar NaCl de 35,86 la 20℃ .Dacă în
100 g apă la 20 ℃ se dizolvă mai puțin de 1 g , se spune ca substanța
este puțin solubilă .La 20 ℃ în 100 g apă se dizolvă numai 0,21 g
CaSO4 , deci această substanță este puțin solubilă .Dacă in 100 g apă
se dizolvă o cantitate mai mică de 0,01 g de substanță , substanța
respectivă este practic insolubilă în apă . Este cazul CaCO 3, care la
20 ℃
are o solubilitate de numai 7.10 +4 g.
Substanțele ionice (oxizi metalici ,baze ,săruri) și substanțele
covalente polare (acizi, oxizi metalici ) se dizolvă în solvenți polari
(apa).
Substanțele covalente nepolare ( sulf, iod , substanțe organice ) se
dizolvă în solvenți nepolari (benzen ,toluen , sulfură de carbon ,
tetraclorura de carbon).
Unele substanțe ionice sunt foarte puțin solubile în apă ,dar sunt
solubile în acizi tari (AgCl,BaSO4 ,CaCO3). Aceste substanțe sunt
considerate practic insolubile .
Solubilitatea reciprocă dintre două substanțe lichide poartă
numele de miscibilitate .
Lichidele care se prezintă sub formă de asociații moleculare prin
legături de hidrogen sunt miscibile între ele (apă , alcooli ,amoniac ,
acizi carboxilici ). Aceste lichide sunt nemiscribile cu lichide
neasociate, cum ar fi – benzenul ,toluenul , uleiul etc.
În funcție de miscibilitate lichidele sunt de trei feluri
 Lichide total miscibile -alcool-apă ,glicerină-apă , acid
acetic-apă, benzen-toluen .
 Lichide parțial miscibile eter-apă, fenol-apă ,anilină -apă
 Lichide nemiscibile ulei -apă , benzen-apă, alcool-toluen

b) Temperatura
Pentru substanțele solide si lichide creșterea temperaturii duce la
modificarea solubilității ,în funcție de efectul termic al procesului de
dizolvare
-în cazul substanțelor care se dizolvă cu absorbție de căldură (proces
endoterm) ridicarea temperaturii va favoriza (va mări)
solubilitatea ,soluțiile saturate devin nesaturate ,putându-se dizolva
încă o cantitate de substanță până se atinge saturația la temperatura
respectivă
- în cazul substanțelor care se dizolvă cu degajare de căldură (proces
endoterm ) ,ridicarea temperaturii micșorează solubilitatea ,soluțiile
nesaturate devin saturate iar cele saturate devin suprasaturate ,fiind
posibilă cristalizarea substanțelor solide .

În tabelul de mai jos este prezentată variația solubilității unor

substanțe cu temperatura , exprimată în grame de substanță
conținută în 100 g apă ( coeficientul de solubilitate ).
Substanța Temperatură , ◦ C
20 40 60 80 100
Acetat de sodiu 3H2O
46 65 139 153 170
Azotat de potasiu 31,5 64 110 169 245
Bicromat de potasiu 12 26 45,6 73 103
Carbonat acid de 21,5 36,5 59 109 350
amoniu
Carbonat acid de sodiu 9,5 12,7 16 19,7 23,6
Carbonat de sodiu 21,6 48,5 46 45,8 44,5
Clorură de sodiu 35,8 36,3 37 38 39,5
Hidroxid de calciu 0,12 0,10 0,083 0,066 0,0052
Hidroxid de potasiu 111 136 147 160 178
Iodură de potasiu 144 160 176 191 208
Sulfat de amoniu 75,4 81 88 95 102
Sulfat de calciu 0,29 0,21 0,15 0,10 0,06
Sulfat de sodiu .10H2O 19 48 45 43 42
Sulfat de fier .7H2O 26,5 40 50 38 25
Sulfit de sodiu 37 37 33 29 26,5
Sulfură de sodiu 18,6 29 39 49 50

Din acest tabel reiese ca variația solubilității substanțelor cu

temperatură este diferită .Astfel ,în cazul NH4NO3 ,KNO3 ,NH4HCO3,
KOH,KI , al căror efect termic este pozitiv la dizolvare (proces
endoterm), ridicarea temperaturii duce la mărirea solubilității , în
timp ce pentru Ca(OH)2 , CaSO4 și Na2SO4, al căror efect termic este
negativ la dizolvare ( proces exoterm) , ridicarea temperaturii
micșorează solubilitatea.
Pentru gaze, solubilitatea crește cu scăderea temperaturii
deoarece procesul de dizolvare (absorbție ) este exoterm . La
încălzirea unui vas cu apă, se observă degajarea unor bule de gaz care
se ridică la suprafață . Este vorba de molecule de azot oxigen,CO 2 din
aer ,care au fost dizolvate în apă care ,pe măsura ce creste
temperatura ,părăsesc sistemul.
c) Presiunea-nu influențează dizolvarea (solubilitatea )
substanțelor solide și lichide .
Creșterea presiunii mărește solubilitatea gazelor, deoarece conform
legii lui Henry , masa de gaz dizolvată într-un anumit volum de
dizolvant , la temperatură constantă ,este proporțională cu presiunea
parțială a gazului aflat în echilibru cu soluția .
Clasificarea soluțiilor
În funcție de cantitatea de substanță dizolvată , soluțiile pot fi -
nesaturate, saturate și suprasaturate .
a) Soluțiile nesaturate -sunt soluții în care se mai pot dizolva noi
cantități de dizolvat , la o temperatura dată .Cantitatea de substanță
este mai mică decât solubilitatea substanței .
Soluțiile nesaturate pot fi diluate si concentrate . Soluțiile diluate
conțin o cantitate foarte mică de substanță dizolvată față de
solubilitatea substanței ,iar soluțiile concentrate conțin o cantitate de
substanță dizolvată apropiată de solubilitatea ei .
b) soluțiile saturate -sunt soluțiile în nu care se mai pot dizolva noi
cantități de dizolvat , la o temperatură dată .Cantitatea de substanță
dizolvată este egala cu solubilitatea substanței.
 c) Soluții suprasaturate – sunt soluțiile ce conțin și substanță
nedizolvată .Cantitatea de substanță dizolvată este mai mare decât
solubilitatea substanței la o temperatura dată. Dar, starea de
suprasaturare este o stare metastabilă și ajunge o mică acțiune din
exterior pentru ca excesul de substanță dizolvată să se separe din
soluție . De exemplu, dacă într-o soluție saturată de clorură de sodiu
se adaugă câteva grame de sare solidă, aceasta nu se mai dizolvă .
Încălzind soluția ,sarea adăugată în exces se dizolvă . Prin răcire
bruscă , sarea adăugată în exces va cristaliza . Soluția suprasaturată
poate fi considerată ca o soluție concentrată ( în cazul substanțelor
ușor solubile ) , dar poate fi și o soluție foarte diluată ( în cazul
substanțelor greu solubile ).

CONCENTRAȚIA SOLUȚIILOR
Concentrația unei soluții este o mărire ce exprimă raportul dintre
cantitatea dintre cantitatea de substanță dizolvată ( solidă, lichidă
sau gazoasă ) si cantitatea sau volumul de dizolvant sau de soluție
obținută . Se poate exprima în diferite moduri
1. Concentrația procentuală (%) reprezintă numărul de grame
de substanță dizolvată în 100 g soluție .
md
C= ¿ ¿ ∙ 100 ms =md +mapa
ms

În care
C=concentrația în % de masă
md= masa dizolvatului , în aceeași unitate de masă
ms=masa soluției
Atunci când substanța dizolvată este un lichid sau un gaz ,
concentrația poate fi exprimată și în volume de substanță la 100
volume soluție .
 Concentrația procentuală în volume reprezintă volume de
substanță dizolvată la 100 volume de soluție.
vd
C =vs ∙ 100

În care
vd= volumul dizolvatului
vs=volumul soluției , în aceeași unitate de volum
Exemplu 1 . În 420 g apă se dizolvă 60 g NaOH. Să se calculeze
concentrația procentuală a soluției obținute .
a) Determinarea masei soluției
Ms+mapă=420g +60 g =480 g
b)Determinarea concentrației procentuale a NaOH

md 60
C= m s ⋮ ∙ 100= 420 = 12,5%

2. Fracția molară reprezintă raportul dintre numărul de moli

al unui component și numărul total de moli din soluție.

nd
Xd= nd+ ns , reprezintă fracția molară a dizolvantului

În care
nd= numărul de moli de substanță dizolvată conținută într-o
cantitate de soluție (de exemplu 100 g)
ns =numărul de moli de dizolvant conținut în aceeași
cantitate de soluție
Suma fracțiilor molare ale tuturor componenților este 1 .
 Exemplu 2. În 160 g soluție de KCl sunt conținute 14,9 clorură
de potasiu . Să se calculeze concentrația KCl și a apei , exprimată în
fracții molare .
a) Determinarea numărului de moli de KCl și apă

mdKCl 14,9
Nd= M KCl = 74,5 =0,20
Mapă=ms-md=160g-14,9g=145,1 g
mapă 145,1
Ns= M apă = 18 =8,06
b) Determinarea fracțiilor molare

nd 0,20
Xd = nd+ ns = 0,20+8,06 =0,024

ns 8,06
Xs= nd+ ns = 0,20+8,06 = 0,976

Verificarea rezultatelor
Xd+xs=0,024+0,976=1

3. Concentrația molară (CM sau m) reprezintă numărul de moli

de substanță dizolvată într-un litru de soluție ( mol/l )

nd
C M =V s

Unde
nd=numărul de moli de substanță dizolvată
Vs= volumul soluției , în litri
Unde
md
Nd= M ¿
¿
 Md=masa substanței dizolvate , în grame
M=masa moleculară a substanței dizolvate
md
C M = M ∙ Vs reprezintă relația matematică de calcul .

Exemplu 3. Să se calculeze molaritatea soluției de hidroxid de potasiu

care conține 8,4 g substanță în 250 ml soluție .
Molaritatea soluției este deci 0, 6 ( se scrie 0,6 m )
8,4
C M = 56 ∙0,250 =0,6 mol /l

4. Concentrația normală ( normalitatea ) , CN sau n , reprezintă

numărul de echivalenți -gram dintr-o substanță care se
găsesc dizolvați într-un litru de soluție .

Unde
e
C N = Vs

e=numărul de echivalenți de substanță conținuți în soluție

V s=volumul soluției , în litri
CN= concentrația normală
md
e= E

unde md=masa substanței dizolvate , în grame

E= echivalentul-gram al substanței dizolvate
deci
md
CN= E∙ Vs
 Echivalentul-gram reprezintă acea cantitate , exprimă în grame ,
dintr-un element care se combină cu un atom-gram hidrogen sau
jumătate atom-gram oxigen.
În reacțiile de neutralizare ,un echivalent -gram se definește ca fiind
cantitatea de substanță care reacționează cu un echivalent-gram de
protoni .
unde p - pentru acid =numărul ionilor H+
-pentru baze =numărul de grupări HO-
M
E= p -pentru săruri = valența metalului x numărul ionilor de
metal.
În reacțiile de oxido-reducere se înțelege prin echivalent-gram
cantitatea de substanță care reacționează cu un electro-gram .
M
E= n e ¿
¿

Unde M = masa moleculară a substanței dizolvate

Ne=numărul de electroni schimbați în reacție .

Practic, echivalentul-gram al unui element este raportul dintre

atomul-gram și valența elementului respectiv . D e exemplu ENa=23/1
=23 g , ECa=40/2=20 g , EAl =27/3=9 g , EC= 12/4=3 g .
Pentru alte tipuri de reacții , echivalentul-gram reprezintă
cantitatea de substanță ce reacționează cu o altă cantitate de
substanță corespunzătoare unui proton-gram au unui electron-gram.
Exemplu 4. Să se calculeze numărul de echivalenți e conținuți
respectiv , în 60 g NaOH , 24,5g H2SO4 și 40 g CaCO3.
a)se calculează succesiv E pentru fiecare substanță în parte
M ❑ NaOH 40
ENaOH= 1
= 1 =40 g/ echivalent
 M ❑ H 2 SO 4 98
EH2SO4= 2
= 2 =49 g /echivalent
M ❑❑ CaCO3 100
ECaCO3= 2
= 2 =50 g/ echivalent

b) Se calculează succesiv numărul de echivalenți

60
eNaOH = 40 =1,5 echivalenți
24,5
EH2SO4 = 49 = 0,5 echivalenți
40
ECaCO3= 50 =0,8 echivalent
Exemplul 5. Să se calculeze concentrația normală a soluției de
hidroxid de sodiu care conține 2,5 g substanță în 250 cm 3soluție .
md 2,5
CN= =
E∙ V s 40 ∙ 0,250 = 0,25 E /1

Concentrația soluției este deci 0,25 n .

5. Titrul soluțiilor (T) reprezintă cantitatea , în grame ,de
substanță dizolvată într-un cm3 de soluție.

md C M ∙ M C N ∙ E
T= V s = 1000 = 1000 sau

md m∙ M n ∙ E
T= V s = 1000 = 1000 ¿
¿

Unde T = titrul soluției ,în g /cm3

md=masa substanței dizolvate , în grame
V s = volumul soluției , în cm3
CM ,m = concentrația molară
C N, n=concentrația normală
M =masa moleculară a substanței dizolvate
E= echivalentul-gram al substanței dizolvate

PREPARAREA SOLUȚIILOR

Pentru prepararea unei soluții sunt necesare un dizolvant și

substanțe respectivă. Ca dizolvant se utilizează apa fiartă și
răcită ,pentru a se îndepărta din ea gazele dizolvate (în special CO 2).
Pentru anumite scopuri se utilizează ca dizolvant amestecuri de apă
cu alcool sau acetonă ,precum și alți solvenți ca -amoniac lichid ,acid
sulfuric ,acid acetic ,alcool metilic ,alcool etilic etc.
Modul de preparare a soluțiilor și deci modul de calcul care precede
orice preparare diferită de la caz la caz, în funcție de modul de
exprimare a concentrației .Problemele care pot apărea în legătură cu
prepararea soluțiilor se pot grupa în următoarele categorii
- Atât substanța dizolvată se poate măsura independent ,iar
calculul este foarte simplu.
-substanța dizolvată și dizolvantul se găsesc în amestec (în soluțiie)
Și în acest caz , soluțiile de concentrație dorită se obțin prin calcule
ceva mai complexe.
A) Prepararea soluțiilor de concentrație procentuală
1.Preparați 200 g soluție 5% de NaOH
Conform definiției 100 g soluție conșin 5 g NaOH și 95 g apă .
a) Se calculează masa de NaOH

md
c= ms
∙ 100
 c ∙ ms 5∙ 200
md= 100 = 100 = 10 g NaOH

b ) Se calculează masa apei

mapă= ms-md=200 g -10 =190 g apă
deoarece ρ apă = 1 g /cm3→mapă= Vapă
Se cântăresc 10 g NaOH și se dizolvă în 190 apă ( respectiv în 190 cm 3
apă)
2.Preparați 500 g soluție 8% de CuSO4. 5H2O
a) se calculează masa CuSO4 anhidru
c ∙ ms 8 ∙500
md= 100 = 100 = 40 g CuSO4 anhidru

b)se calculează masa CuSO4 .5H2O ce trebuie cântărită

MCuSO4=160 g
MCuSO4 .5H20 = 160+5 x 18 g =250 g
160 g CuSO4................................................250 g CuSO4 .5H2O
40g CuSO4................................................. x
40 ∙ 250
x= 160 =62,5 CuSO4. 5H2O
c)se calculează masa apei ( dizolvantului)
mapă=ms-x=500g -62,5 g=437,5 g
se cântăresc 62,5 g CuSO4. 5H2O și se dizolvă în 437,5 g apă
3. Obțineți 200 g soluție HCl de concentrație 9% pornind de la o
soluție de 36% HCl , cu ρ = 1,18 g /cm
a) Se calculează masa dizolvată de HCl
c ∙ ms 9 ∙200
md= 100 = 100 = 18 g HCl pur.
 b) Se calculează masa soluției 36% HCl echivalentă

md ∙100 18∙ 100

ms= c = 36 = 50g sol 36% HCl
c) Se determina volumul soluției de 36% HCl și densitate
ms
ρ = Vs ¿
¿
Tastați ecuația aici .
m s 1 50 3
Vs= ρ = 1,18 =42,37cm soluție 36% HCl
Se măsoară volumul de 42,37 cm3 soluție HCl și se dizolvă în
150 g (respectiv150 cm3 )
Mapă=ms-ms1= 200 g -50 g =150g apă
B. Prepararea soluțiilor de concentrație molară (soluții molare)
1. preparați 200cm3 de NaOH din formula concentrației molare
md
CM= M ∙ Vs ¿
¿

MNaOH=40 g
Vs= 0,200 l
md=Cm∙ M ∙ V s = 0,1 ÷ 40 . 0,2=0,8 g NaOH
Se cântăresc 0,8 g NaOH , se pun intr-un cilindru și se adaugă în apă
la 200 cm3
2. Preparați 500 cm 3 soluție 0,5 m de H2SO4 din soluția molară
Md= CM . M .Vs = 0,5 .98. 0,5 = 24,5 g H2SO4
MH2SO4= 98 g
Vs= O,5 l
b) Din soluție de 95 % H2SO4 se calculează masa soluției de
echivalență
md
C= ms ∙ 100

md ∙100 24,5∙ 100

ms= c = 95 = 25,8 soluție H2SO4 95%
 c) Din densitate se determină volumul de soluție de H2SO4
95%
Atenție ! Dizolvarea H2SO4 este puternic exotermă , de aceea acidul se
toarnă în apă și nu invers .
m
ρ=
V

ms 25,8
Vs = ρ = 1,84 = 14 cm 3soluție H2SO4 95%

Într-un cilindru gradat se pun 400 cm3 apă , apoi se adaugă 14 cm3
soluție 95% și se completează cu apă până la 500 cm3. Mai ușor
prepară soluțiile molare în baloane cotate , respectându-se aceeași
regulă.
C. Prepararea soluțiilor de concentrație normală ( soluții normale)
1. Preparați 1,5 litri soluție 0,2 n de NaOH
Se calculează masa de NaOH ce trebuie cântărită ( md)
md
CN= E .Vs
M NAOH 40
ENaOH= 1 =1= 40 g

md= CN .ENaOH . VS= 0,2 .40 .1,5 =12g NaOH

Se cântăresc 12g NaOH , se dizolvă într-o cantitate oarecare de apă ,
se agită până la dizolvare și se completează volumul soluției cu apă
până la 1,5 litri.
2. Preparați 0,5 litri soluție 0,5 n de CuSO4 din CuSO4 . 5H2O
a) Se calculează masa dizolvată de CuSO4 din formula
concentrației normale
M 160
ECuSO4 = 2 =2 = 80 g

md=CN. ECuSO4 .VS

 md=0,5 .80 .0,5 =20 g CuSO4
b) Se calculează masa CuSO4. 5H2O ce trebuie cântărită .
MCuSO4. 5H2O=250
MCuSO4=160
160 g CuSO4.............................250 g CuSO4. 5H2O
20 g CuSO4.............................x
20∙ 250
X= 160 = 31,25 CuSO4 .5H2O

Se cântăresc 31,25 g CuSO4 .5H2O se dizolvă într-o cantitate

oarecare de apă și se completează volumul soluției cu apă la
500 cm 3 . Soluția se prepară în baloane cotate sau în cilindri
gradați .

3. Să se prepare 2 litri de soluție de H2SO4 0,1 din soluție 60 %

H2SO4 cu ρ = 1,5 g/cm3
a) Se determină masa dizolvată de H2SO4 din concentrația normală

md
CN= E H 2 SO 4 ∙Vs

M 98
EH2SO4= 2 = 2 =48 g

md=CN . EH2SO4 . Vs = 0,1. 49 .2 = 9,8 g H2SO4 pur (100%)

b) Se calculează masa soluției 60% de H2SO4 echivalentă
md
C= ms ∙ 100

md ∙100 9,8 ∙100

ms= c = 60 = 16,33 sol H2SSO4 60%
c) Se determină volumul de soluție 60% H2SO4 din densitatea
soluției
 m
ρ=
V
m 16,33
V= ρ = 1,5 =10 ,88 cm3

Într-un volum de apă se adaugă 10,88 cm3 soluție 60% H2SO4 măsurați
cu pipeta , apoi , după dizolvare se completează volumul soluției
până la 2 litri .
D. Prepararea soluțiilor prin diluarea soluțiilor
1. Diluarea soluțiilor molare
Deoarece numărul de moli de substanță dizolvată rămâne constant
(nu se schimbă prin adăugare de apă) , mărimea care variază odată
cu volumul este moralitatea .Știind ca numărul de moli de substanță
= CM. V , putem scrie CM1. V1 = CM2. V2
Exemplul 1. Ce volum de acid clorhidric 12 m trebuie diluat pentru a
prepara 1000 cm3 soluție 3 m ?
CM=12 m
CM2=3 m
CM1 .V1 =CM2. V2
12 . V1=3.1000
3∙ 1000 3000
V1 = 12 = 12 250 cm3

Se măsoară 250 cm3 soluție 12m și se adaugă 750 cm3 apă distilată .
( Vapă = V1-V2)
Exemplu 2 . Care este volumul unei soluție 3 m prin diluarea 50 cm 3
acid azotic 15 n ?
CM1=15 m
CM2=3 m
V1=50 cm3
CM1. V1=CM2.V2
15 . 50 = 3 . V2
15∙ 50
V2= 3 = 250 cm3 soluție 3 m

La 50 cm 3 se adaugă 200 cm3 soluție 3 m .

Exemplu 3. Ce volum de apă trebuie adăugat la 100 cm 3 soluție acid
sulfuric 18 m pentru a obține o soluție 2 m ?
a) Se calculează volumul soluției 2 m obținut
18 . 100 =2 . V2
18∙ 100
V2= 2 = 900 cm3 soluție 2 m
b) Volumul de apă Vapă = V2-V1=900 -100 =800 cm3 apă .
Peste 800 cm3 de apă se adaugă 100 cm3 soluție 18 m H2SO4.
Exemplu 4. Ce volum de soluție 1 m NaOH trebuie diluat pentru
a prepara 500 cm 3 soluție 0,01 m NaOH?

CM1= 1 m
CM2=0,01 m
V2=500 cm 3
1. V1= 0,01 . 500
0,01∙ 500
V1= 1 =5cm3

Se măsoară 5 cm3soluție 1 m NaOH și se completează volumul

cu apă distilată până la 500 cm3 ,intr-un balon cotat .
2. Convertirea CM-CN

md n
CM= M . Vs = Vs (1)

md e
CN= E .Vs = Vs (2)
 M
E= P , unde p are următoarele semnificații

pentru acid = numărul ionilor H+

pentru bază =numărul de grupări HO-
pentru sare = valența metalului x ionilor de metal
md=n . M
md=e . E
în care
md = masa substanței dizolvate , în grame
n = numărul de moli
M = masa moleculară ,în grame
e = numărul de echivalenți
E = echivalentul gram ,în grame
n∙ M e∙ E
n∙ M =e ∙ E → e= e (3) n = M (4)

înlocuind în relațiile (1) și (2) rezultă

CN ∙ E
CM= M (5)

Exemplul 1 . Care este normalitatea unei soluții de H2SO4 2 m ?

CM . M H 2 SO 4 2.98
CN= EH 2 SO 4 = 49 = 4n

Exemplul 2 .Care este molaritatea unei soluții de H2SO4 3 n ?

CN . MH 2 SO 4 3. 49
CM= MH 2 SO 4 = 98 =1,5 n

3. Diluarea soluțiilor normale

Deoarece numărul de echivalenți-gram de substanță dizolvată
rămâne constant, mărimea care variază odată cu volumul este
normalitatea . Știind că numărul de echivalenți -gram = C N . V , putem
scrie
CN1 . V1= CN2 . V2
Exemplul 1 . Care volum de acid clorhidric 2 n trebuie diluat pentru a
prepara 500 cm3 0,1 n ?
CN1=2 n
CN2=0,1 n
V2 = 500 cm3
2 . V1 =0,1 . 500
0 ,1 . 500
V1= 2 = 25 cm3 soluție HCl 2 n

Vapă= V2-V1= 500 -25 =475 cm 3apă

Peste 475cm3 apă se adaugă 25 cm3 soluție HCl 2 n
Exemplul 2. Care este volumul unei soluții 0 ,2 n obținută prin
diluarea a 100 cm 3 NaOH 1
CN1=1 n
V1= 100 cm3
CN2 = 0,2 n
1 . 100 = 0,2 . V2
100
V2 = 0,2 =500 cm3

Vapă = V2 -V1 = 500 -100 =400 cm 3 apă

Peste 100 cm3 soluție 1 n NaOH se adaugă 400 cm 3 apă distilată .