Lucrări Biochimie

DOZARE ZAHARURILOR(GLUCIDELOR) PRIN METODA

REFRACTOMETRICA

Determinarea zaharurilor prin metoda refractometrica se bazeaza pe masurarea

indicelui de refractie, care variaza cu concentratia solutiei si cu temperatura.

Metodarefractometrica se folosestecurent, la determinareaglucidelor (continutului

de zahar) din sucuri, fructe, gem, dulceata, marmelada, etc. .

La bazametodelorrefractometrice de analizastadeterminareaindicelui
(coeficientului) de refractie al substantei de analizat.

Daca o raza de luminatrecedintr-un mediumai dens in altulmaiputin dens,

atuncidirectiaei de propagare se schimba, easufera o refractie. Indicele de refractie
se stabileste ca fiindraportuldintresinusulunghiului de incidentasisinusulunghiului
de refractie al razei:

in care      n, este indicele de refractie (figura 1)

Figura 1Refractia luminii la trecerea dintr-un mediu mai putin dens intr-unul mai
dens (a) si la trecerea dintr-un mediu mai dens intr-unul mai putin dens (b)

In laborator vom folosi pentru determinari:

Refractometrul Abbe. Schema acestui refractometru este redata in figura 2

Figura 2. Schema trecerii unei raze de lumina la refractometrul Abbe:

1-oglinda; 2-prisma; 3-strat de substanta de analizat; 4-scala

pentru citire; 5-ocular; 6-campul ocularului

Refractometru ABBE optic cu sistemintegrat de marire 30X

| 1,3000-1,7000 nD :: 0-95% Brix
Caracteristicigenerale
Refractometrul ABBE 325 este ideal pentrumasurareaindicelor de refractie (nD) ale
lichidelortransparentesautranslucidesisolide
optional posibilitateconectaredirecta a unuitermometru digital
Lichidul de cercetat se aseaza, sub forma unuistratsubtire, pe o prisma.pentru a
impiedicacurgereasievaporarea, lichidulesteretinut de o contraprisma cu
suprafatamata. La acestrefractometruluneta de observatieestefixa, rotindu-se in
schimbansamblulprisma-contraprisma. Tamburulsolidar cu prismaestegradat direct
in indici de refractie. Pentruasezareaprobei, prisma se aduce in pozitia din figura 2,
apoi se roteste tot ansamblulprisma-contraprisma-lunetapentru a se
puteaprivicomod.
Refractometrul Abbe permitetermostatareaprismeisicontraprismei.Indicele de
refractiedepindesi de frecventaluminii.Daca se lucreaza la luminaalba, zona de
demarcatielumina-intuneric din campullunetei nu estefoarteneta, eaprezentand o
serie de irizatii in culorilecurcubeului. Pentru a se putealucra in luminaalba,
(luminasolara, bec cu filament etc.) in campullunetei se afla un compensator cu
ajutorulcaruia se poate introduce o dispersieegalasi de semncontrar cu cea a
sistemuluilichid-prisma.
O raza de lumina 1 (figura2) cade peprisma 2, formataasa cum am vazut din
douajumatati, intre care se aflastratul de analizat. Prinrotireaprismei se obtine o
reflexieinternatotala a luminii de la suprafata de analizat, care se observa in
ocularul 7.Unghiul de rotatie al prismei se determinadupascala 3.Citireapescala se
face cu ajutorullupei 4. Prinmonturametalica a prismei 2 circulaapa,
alimentataprintubul 5, a careitemperatura se controleaza cu termometrul 6. In
ocularul 7 se obtinelimitacolorata a campului.Pentruintensificareaclaritatiilimitei,
in parteainferioara a tubuluiexistacompensatorul 8, format din douaprisme care se
rotesc in sensdiferit. Prinrotireaacestorprisme se obtinelimitaneta a campului, care
apare in momentulcanddispersiileluminii in substanta de analizatsi in prismevor fi
egalesicontrare ca semn.Indicele de refractie al substantei de analizat in
refractrometrul Abbe se citeste de obicei direct pescala.
Mod de lucru

Figura 3. Citirea la refractometru: a-

delimitarea campurilor; b-citirea     
diviziunilor
Se deschideprismadublasi cu
ajutoruluneibaghete de sticla (fara a se
atingesuprafataprismei) se pun pesuprafatainferioaracatevapicaturi din solutia de
analizat, in cazulnostru diverse sortimente de siropuri, dupa care se inchidprismele.
Cu ajutoruloglinzii se indreaptarazele de luminapentruaaveacampul bine luminat.
Se privesteprin ocular si se deplaseazaparghiacompensatorului in sussi in
jospanacandlinia de demarcatie, intre zona intunecatasicealuminata coincide cu
intersectiacelordoua fire (figura 3). Se citescdiviziunilecorespunzatoare: indicele
de refractie (in stanga) sau direct procentul in cazulzaharozei (in dreapta).
Dacatemperatura la citire nu este de 20 C, este necesar sa se aplice o corectie,
conform relatiei:

Grade refractometrice = R t

in care:

R = numarul de grade refractometricecitite;

t = diferenta de temperatura, in C.

Corectia se adauga, dacadeterminarea s-a facut la o temperaturasuperioara, pentru

ca indicele de refractiescade cu crestereatemperaturii, sau se
scadedacatemperaturaa fostmai mica.
Fiecare student vaefectua o curba de etalonare, citindcontinutul de zahar, al
unuiconcentrat de sirop. Pentruaceasta se valucra cu solutii de
concentratiicunoscute. Se vareprezentagraficvariatiacontinutului de zaharfunctie de
concentratie.
Se vatreceapoi la determinareaconcentratiei de zaharpentru o probanecunoscuta,
prinmasurareacontinutului de zahar cu ajutorulrefractometrului Abbe, asa cum
estedescrismaisus, folosindcurba de etalonareproprie.

Calculul rezultatelor

Citireala refractometru o notăm cu A și prin corecție formula de calcul este:

Glucide solubile % = (A + 4,25)/4 .2,5

Exemplu:

Probă ardei A=1,387

Probă castraveți = 1,332

Probă tomate = 1,341

Probă mere = 1,348

Clementine = 1,345

Comparăm rezultatele obținute cu valorile stabilite în următorul tabel.

Specia Limite, %
Ardei 1,5-6,6
Castraveți 1,3 – 3,4
Morcov 5,8-8,2
Tomate 1,8-4,3
Mere 6,0-16,7
Piersici 6,3-12,4
Struguri 5,2-19,4