ACID LACTIC

Crișan Claudia
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică
An III secția CATB
Cuprins
1. INTRODUCERE................................................................................................... 2
2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE: .............................................................................. 2
3. SINTEZA CHIMCĂ ............................................................................................... 3
4. FERMENTAȚIA ................................................................................................... 3
5. OBȚINERE INDUSTRIALĂ ...................................................................................... 5
6. SCHEMA PROCESULUI DE FERMENTAȚIE .................................................................. 6
7. MODEL DE BILANȚ DE MASĂ ................................................................................. 7
8. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A UNUI UTILAJ CHEIE ................................................... 9
9. SCHEMA TEHNOLOGICĂ A PROCESULUI .................................................................. 11
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................ 12

1
 1. Introducere

Acidul lactic, CH3CH(OH)CO2H, denumirea IUPAC acid 2-hidroxipropanoic, este un

acid organic slab, cu rol important în anumite procese biochimice. Este clasificat ca un alfa-
hidoxi acid.
A fost izolat pentru prima dată de Carl Willhelm Scheel, chimist suedez, din lapte batut.
În 1808, Jӧns Jacob Berzelius a descoperit ca acidul lactic este produs în mușchi atunci când
aceștia sunt supuși efortului. Structura acidului lactic a fost determinată în 1873 de către
Johannes Wislicenus.
În 1881 Fermi a obținut acid lactic prin fermentație ceea ce a rezultat în producția lui la
scală industrială.

2. Proprietăți fizico-chimice:

- în starea lui solidă este solubil în apă

- în stare lichidă este incolor
- coroziv
- punct de fierbere 122 °C la 15mmHg
- punct de topire 53 °C
- pKₐ 3.81 [1]
Activitatea chimică a acidului lactic este determinata de proprietățile lui chimice:
- masa molară 90,08 g/mol
- caracterul acid în mediu apos
- reactivitatea datorată prezenței grupelor carboxil și hidroxil
- activitatea optică datorată carbonului chiral C2.
În soluție poate ioniza un proton de la grupa carboxil, rezultând astfel ionul lactat
CH3CH(OH)CO2⁻ . Comparat cu acidul acetic, acidul lactic poate fi deprotonat de 10 ori mai
ușor.
Acidul lactic există sub 2 forme enantiomere.
O O

C H H C
HO C C OH
OH HO
H H
C C
H H H H

Izomer L (+) Izomer D (-)

Figura 1 – Formele enantiomere L(+) și D(-) ale acidului lactic

2
 3. Sinteza chimcă

Oținerea acidului lactic prin metode chimice de sinteză constă în reacția acetaldehidei
acetice lichide cu acidul cianhidric la presiuni mari, urmată de hidroliza lactonitrilului catalizată
de acidul clorhidric.
Alte metode de sintetizare chimică includ degradarea catalitică a zaharurilor catalizată,
oxidarea propile gicolului, din monoxid de carbon și apă la temperatură și presiune ridicată,
hidroliza acidului clorpropionic și oxidarea propilenei cu acid azotic.[2]
OH
HCl
H3C CH + HC N H3C C C N
H

Aldehidã aceticã Acid cianhidric Lactonitril

OH OH O
HCl
H3C C C N + H2O H3C C C + NH4Cl
H H
OH

Lactonitril Acid lactic

Figura 2 – Obținerea acidului lactic din aldehidă acetică

4. Fermentația

Fermentația acidului lactic este un proces relativ rapid și cu o stereoselectivitate mare,

deci poate duce la unul dintre cei doi stereoizomeri sau la amestecul lor racemic. Depinzând de
microorganismul folosit este necesară alegerea celor mai favorabil condiții pentru fermetație:
pH, temperatură, agitare, aerare etc.
Există 2 tipuri de fermentație heterolactică și homolactică. Fermentația homolactică este
un proces care are loc în 2 etape, prima fiind cea a glicolizei în cea de-a doua ea fiind redusă la
acid lactic Astfel acidul lactic este produs doar din glucoză după reacția generală prezentată
mai jos. Enzimele care catalizează această reacție sunt Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus
amylophilus, L. bulgaricus, Lactobacillus helveticus și L. Salivarius.[3]

Glucoză  2 Acid Lactic + 2ATP

3
 Fermetația heterolactică este caracterizată de obținerea și a altor produși de reacție nu
doar acidul lactic. Enzimele care coduc la acești produși de reacție sunt Lactobacillus brevis,
L. fermentum, L. parabuchneri și L. reuteri. Reacțiile generale ale acestui proces sunt:[3]

Glucoză Acid Lactic + CO₂ + Etanol + ATP

Glucoză  Acid Lactic + CO₂ + Acid Accetic + 2ATP + 2NADH

Figură 3 – Fermentația homolitică și cea heterolitică [4]

Produse fermentate din lapte sunt produse la scală industrială prin fermentarea laptelui
sau a zerului de către specii de Lactobacillius: Lactobacillud acidophilus, Lactobacillus casei,
Lactobacillus helveticus și Lactobacillus delbrueckii.

4
 5. Obținere industrială

Ca materie primă pentru fermentația acidului lactic în industrie se poate folosi orice
sursă de carbohidați care conține 5 sau 6 atomi de carbon. Zaharoză pura, glucoză din amidon
și sucul de sfeclă de zahăr neprelucrată sunt printre cele mai întâlnite.
În cele mai multe cazuri se preferă folosirea proceselor fermentative dintr-un număr
mare de motive după cum urmează:
- este stereoselectivă, în timpul unei sinteze chimice obtinem amestecul racemic
al celor 2 enantiomeri, dar în majoritatea cazurilor dorim doar izomerul D sau
pe cel L;
- ca biomasă pentru aces proces se pot folosi resturile obținute în urma altor
procese;
- viteza de proces este mai mare decât la reacția de siteză;
- din cauza produșilor secundari obținuți în timpul reacției de sinteză și costurile
ridicate pentru operatțiunile de separare, neutralizare și spălare este mult mai
eficient din puntul de vedere a costurilor să se folosească metoda fermentativă;
- este o metodă mult mai naturală și mai ecologică decât cea de sinteză;

5
 6. Schema procesului de fermentație

Carbohidrați cu 5/6
atomi de carbon

Zaharificare

Fermentație

Bacteria
Filtrare cu o Sistem de sterilizare
membrană poroasă pe bază de membrană
ceramică

Lichide
alcaline
Nanofiltare
Soluție concentrată

Electrodializă cu o
membrană bipolară Lichid de spălare al
tancului de fermentare cu
instalația accestuia

Filtrare la vid

Acid Lactic

Figura 3 - Schema procesului de obținere a acidululi lactic

6
 7. Model de bilanț de masă

Bilanțul de masă are o importanță mare în ceea ce provește producția cât mai bine
cuantificată a unui produs. Un bilanț de masă care tinde spre un randament 100% idică o
înțelegere a dispunerii atât a reactanților cât și a produșilor de reacție.
Un bilanț de masă cu un randament relativ scăzut indică fie o cuantificare greșită a
produsului principal și a celor secundari sau faptul că o sursă de pierderi nu a fost identificată.
Astfel un bilanț de masă corect realizat ajută la optimizarea procesului tehnologic.[5]
Ecuția generală a bilanțuilui de masă în caz ideal este:

∑ mi + ∑ ma = ∑ me + ∑ mc + ∑ mr

unde:
∑ mi –materiale intrate în sistem
∑ ma - materiale existente în sistem
∑ me - materiale ieșite din sistem
∑ mc - materiale pierdute
∑ mr - materiale rămase în sistem

Bilanțul de masă a fost realizat pe baza reacției lactatului de calciu cu acid sulfuri în ura
cărei se obțin două molecule de acid lactic și sulfat de calciu.

O O OH

C CH OH
H3C C CH3

CH
2+
OCaO CH + HO SO3H 2 H3C C + CaSO4

OH OH O

Figură 4 – Reacția lactatului de calciu cu acidul sulfuric

Materialele folosite pentru a se obține acidul lactic în ultima etapă a procesului, cea de
a scoate acid lactic din searea acestuia de calciu, sunt:

7
 Denumire compus Formulă moleculară M (kg/kmol)

Lactat de calciu C6H10CaO6 218,22

Acid sulfuric H2SO4 98,097
Acid lactic C3H6O3 90,08
Sulfat de calciu CaSO4 139,14
Tabel 1-Reactanții si pordușii reacției de obținere a ac. lactic

Bilanțul de masă a fost realizat pe baza reacției de mai sus (Figura 4), ultima etapă a
procesului tehnologic:

Materiale intrate
Compus Masă (kg) Nr. Moli (kmol)
Lactat de calciu 246,75 1,1
Acid sulfuric 111 1,1
TOTAL 357,75 2,3
Materiale ieșite
Compus Masă (kg) Nr. Moli (kmol)
Acdi lactic 163 0,9
Sulfat de calciu 123,2 0,9
TOTAL 286,2 1,8
Pierderi
Compus Masă (kg) Nr. Moli (kmol)

Lactat de calciu
49,35 0,2
netransformat

Acid sulfuric
22,2 0,2
netransformat
TOTAL 71,55 0,5
Tabel 2- Bilanțul de masă

Pierderile prezente în Tabelul 2 sunt datorate randamentului de 80% al reacției.

8
 8. Proiectarea tehnologică a unui utilaj cheie

Generalități
Se dimensionează reactorul cu membrană. În prezent sunt descrise 6 tipuri de reactoare
de membrană. În Figura 4 sunt reprezentate principiile de funcționare pentru fiecare reactor ( I-
VI).
I Produsul de reacție este separat de catalistul omogen în continuu, transformînd acest
proces într-unul care poate opera în mod continuu.
II Membrana deservește asemenea unui strat de catalizator astfel reactnații pot fi
adăugați într-o maniera regulată ceea ce permite evitarea reacțiilor secundare de obicei nedorite.
III Eliminarea selectivă a produsului B crește productivitatea deplasând echilibrul
reacției spre prducția produsului B
IV Se elimină produsul secundar de reacție B
V Se elimină produsul de reacție pentru a se evita reacțiile consecutive care pot apărea
VI Se adaugă reactantul în mod controlat prin membrană pentru a se realiza o mai mare
selectivitate

Figura 4 – Cele 6 tipuri de reactore cu membrană [6]

9
Dimensionarea reactorului
Calculul volumului și a diamentrului reactorului
Din bilanțul de masă, în reactor întră 246,72 kg de lactat de calciu și 111 kg de acid
sulfuric. Transformând în unități de volum obținem 0,165 m³ acid sulfuric și 0,06 m³ de acid
sulfuric, rezultând un total de 0,225 m³.
Volumul de lucru al reactorului notat cu V1 este mai mic decât volumul total al
reactorului:
Vl=ku*V, unde ku este coeficientul de umplere al reactorului.
Datorita faptului ca reacția are loc fara a se spuma, acest coeficient poate lua valori
cuprinse între 0,6 și 0,8. Se va alege valoarea de 0,6.
𝑉𝑙 0,225
V= 𝑘𝑢 = = 0,375 m3
0,6
Din STAS 4645-78 se alege capacitatea nominală : Vn = 0,4 m³
Diametrul interior al reactorului se calculează din volumul și înalțimea ariei cilindrice:

𝜋∗𝐷 2 2
Vn = ∗ 𝐻 + 2(3 ∗ 𝜋 ∗ 𝑎2 ∗ 𝑏)
4

𝐷 𝐷 𝐻
unde a = și b = 4 , de asemena se va considera raportul 𝐷 = 1,2.
2
Din relația Vn=1,204 ∗ 𝐷3 rezultă un diametru egal cu conform calculelor de mai jos.

𝑉 3 0,375
D=∛1,204=√1,204=0,68 m

Conform STAS Conform STAS 7159-74 va fi ales diametrul nominal:

Dn=700 mm

Se va recalcula volumul total al reactorului:

Vreal=1,204*Dn³=0,413 m3

Având in vedere ca diferența dintre capacitatea reală a reactorului și cea nominală nu

diferă cu abateri mai mari de +,-5% , valoarea este acceptată.

10
9. Schema tehnologică a procesului

Figura 5 – Schema tehnologică

11
Bibliografie
[1] I. Asimov, “Data for Biochemical Research (Dawson, R. M. C.; Elliott, Daphne C.;
Elliott, W. H.; Jones, K. M.; eds.),” J. Chem. Educ., vol. 37, no. 8, p. A490, Aug. 1960.
[2] R. P. John, R. K. Sukumaran, K. M. Nampoothiri, and A. Pandey, “Statistical
optimization of simultaneous saccharification and l(+)-lactic acid fermentation from
cassava bagasse using mixed culture of lactobacilli by response surface methodology,”
Biochem. Eng. J., vol. 36, no. 3, pp. 262–267, 2007.
[3] F. A. Castillo Martinez, E. M. Balciunas, J. M. Salgado, J. M. Domínguez González,
A. Converti, and R. P. de S. Oliveira, “Lactic acid properties, applications and
production: A review,” Trends Food Sci. Technol., vol. 30, no. 1, pp. 70–83, 2013.
[4] A. Raj and A. Chauhan, “Indigenous Fermented Foods of South Asia, an Overview
(Ch. 1),” no. January 2016, 2015.
[5] N. G. Anderson, “Refining the Process for Simplicity and Ruggedness,” Pract. Process
Res. Dev., pp. 415–428, 2012.
[6] Endre Nagy, Basic Equations of Mass Transport Through a Membrane Layer. 2019.

12