Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SPECIALIZAREA: PETROCHIMIE
Capitolul I. Introducere
1.1. Scopul proiectului
Productia de stiren prezinta o dezvoltare constanta, dar mai putin spectaculoasa decat a altor
monomeri, deoarece dateaza relativ de mai mult timp.
TABEL I.
Anglia - 80 - - 138 - -
TABEL II.
Temperatura DH DF Lg Kp Kp
Temperatura DH DF Lg Kp Kp
Dupa cum s-a aratat anterior, la obtinerea stirenului din etil-benzen, pe langa
reactia principala avem si reactii secundare :
reactia de dezalchilare : C6H5CH2CH3 C6H6 + CH2 = CH2 ;
(1) in care:
W cantitatea de catalizator ( Kg ) ;
(2), in care :
y randamentul, in % ;
P presiunea totala, in at ;
C1 = pA/noK1 , unde no = debitul de etil-benzen, in Kmol/h;
(3)
(5)
Conversiile reale la echilibru sunt mai mici din cauza reactiilor secundare si
formarii hidrogenului in urma arderii cocsului depus pe catalizator.
(15),
TABEL V.
Coeficientii relativi de adsorbtie ai amestecului etil-benzen-stiren (19.5% stiren)
Temperatura mo m Z
[oC]
Desi cea mai mare parte din stirenul produs se fabrica prin dehidrogenarea
etilbenzenului, exista si alte procedee de producere a acestuia si anume procese de
oxidare si epoxidare.
C6H5-CHOOH-CH3+CH3-CH=CH2 C6H5-CHOH-CH3+CH3-CH-CH2
C6H5-CO-CH3+H2 C6H5-CHOH-CH3
C6H5-CHOH-CH3 C6H5-CH=CH2+H2O
Produsele finite in acest procedeu sunt stirenul si propenoxidul, doua produse cu largi utilizari in
industria petrochimica.
Procedeul prezinta dezavantajul unor coroziuni puternice in faza de oxidare, randamente scazute
si implica mai multe faze in comparatie cu procedeul de dehidrogenare a etilbenzenului.
Etilbenzenul proaspat si recirculat sunt introduse in reactorul de oxidare cu aer sau oxigen, in
faza lichida, la temperatura de 120-140 C si 35 bar. Selectivitatea in hidroperoxid de etilena este
de 87%, obtinandu-se simultan: fenil-carbinol, acetofenona si etilbenzen nereactionat, care este
recirculat la reactorul de oxidare. Hidroperoxidul concentrat se trimite la epoxidare cu propena.
Reactia decurge in faza lichida, in prezenta de catalizatori la 90-130 C si 15-16 bar. In coloanele
urmatoare propena nereactionata este separata si recirculata la reactorul de epoxidare, dupa care
se separa propen-oxidul.
Produsele grele sunt fractionate pentru recuperarea etilbenzenului, iar amestecul fenilcarbinol si
acetofenona este deshidratat la stiren, la temperaturi de 180-280 C, pe catalizator. Selectivitatea
la stiren este de 95% la o conversie de 85% a etilbenzenului. Stirenul brut se purifica prin
distilare si rectificare, iar produsele secundareacetofenona si fenilcarbinolul nereactionat,
precum si produsele grele sunt hidrogenate la fenilcarbinol, care dupa separare se recircula la
deshidratare.
C6H5-CH=CHCOOHC6H5-CH=CH2 + CO2
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in aceleasi conditii mai pot avea
loc numeroase reactii secundare, dintre care se mentioneaza acelea care influenteaza in mod
sensibil selectivitatea dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorilor si anume:
- dezalchilarea etilbenzenului:
- hidrodezalchilarea etilbenzenului:
- hidrodezalchilarea toluenului:
- formarea cocsului:
C6H5-CH2-CH3 8C+5H2H4
Primul catalizator folosit la obtinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de trei
componenti: ZnO, Al2O3, CaO, care la temperaturi de 600-675 C conduce la obtinerea unei
conversii de 38% si a unei selectivitati de 82%.
Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator in strat fix, care functioneaza in regim
adiabatic sau izoterm.
Cele doua tipuri de reactoare difera prin modul de aducere a caldurii in zona de reactie, tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
temperaturi mai mari de 610 C, dar ca operarea reactorului la temperaturi apropiate de aceasta
valoarea conduce la conversii optime ale etilbenzenului.
In reactorul izoterm, caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul tubular,
realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator, in limitele 580-610 C si
randamente de 92-94%, adica cu circa 3% randamente in stiren mai bune decat in cazul
reactorului adiabatic.
De mentionat este insa faptul ca reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat reactoarele
adiabatice.
In procedeul adiabatic conform figurii 3 amestecul de reactie este incalzit pana la o anumita
temperatura inainte de intrare in reactor. In reactor o parte din energia termica a amestecului se
consuma pentru desfasurarea reactiei endoterme, astfel incat efluentul de la reactie paraseste
reactorul cu o temperatura mai scazuta. In procedeul izoterm, din contra, caldura necesara
reactiei endoterme este adusa indirect, incat temperatura ramane practic constanta.
Procedeul adiabatic a fost elaborat initial de Dow Chemical. In reactorul adiabatic sursa de
caldura este amestecarea etilbenzenului preincalzit in prealabil la 520 C cu abur supraincalzit la
710 C. Cantitatea de abur este astfel reglata incat continutul de caldura al amestecului de
alimentare sa fie suficient pentru ca reactia sa decurga la o temperatura suficient de inalta. In
aceste conditii temperatura amestecului de intrare in reactor este de 630 C, iar cea de iesire de
aproximativ 570 C. Incalzirea etilbenzenului pana la 520 C se realizeaza prin introducerea a
cca. 10% din cantitatea de abur utilizata, restul de abur de 90% fiind supraincalzit intr-un cuptor
la temperatura de 710 C si amestecat cu fluxul de etilbenzen.
Procedeul izoterm
Procesul izoterm foloseste un reactor multitubular incalzit din exterior cu gaze
de combustie, recirculate de catre un ventilator.
Separarea prin rectificare la presiune atmosferica nu este posibila, deoarece la 100 C, intr-o ora,
polimerizeaza 4 % din stiren, iar la 130 C circa 50%.
La aceasta dificultate trebuie adaugate in primul rand conditiile de inalta puritate impuse
stirenului pentru polimerizare si in al doilea rand necesitatea recuperarii benzenului si toluenului
la un grad de puritate care sa permita recircularea benzenului la alchilare si folosirea toluenului
la nitrare.
II.4Caracteristici
Principalele caracteristici fizice ale stirenului sunt:
CAPITOLUL III
Predimensionarea reactorului de dehidrogenare
XA = conversia EB.
nA = nA0 ( 1 XA )
IN REACTOR [Kmoli/h]
[Kmoli/h]
EB 1+3.92 (1+3.92) (1-XA)
H2 (1+3.92) XA
CH3-CH2-C6H5 C6H5-C2H3 + H2
Pentru KP = 0.0065
Pentru Kp = 0.0259
Pentru Kp = 0.0862
Pentru Kp = 0.6505
Pentru Kp = 1.532
Se tabeleaza rezultatele intr-un TABEL VII care va contine valori ale: T , KP si XA
Caldura de formare
EB 29.92 x 103
St 147.36 x 103
H2 0
Cp = R ( A + BT + CT2 )
A,B,C = constante
R = 8.314 KJ/Kmol K
COMPONENT A B C
Pentru EB :
Pentru H2 :
Pentru abur :
Se vor calcula fractile molare EB, St, H2, abur la iesirea din reactor,astfel :
Pentru EB :
- XEB = 0.4
- XEB = 0.6
nEB = 1.96 ; n total = 71.91 ; xEB = 0.027
- XEB = 0.8
Pentru St :
-XSt = 0.2
- XSt = 0.4
- XSt = 0.6
- XSt = 0.8
Pentru H2 :
- XH2 = 0.2
- XH2 = 0.4
- XH2 = 0.6
- XH2 = 0.8
-Xabur = 0.2
- Xabur = 0.4
- Xabur = 0.6
- Xabur = 0.8
TABEL XI. Fractii molare calculate pentru anumite valori ale conversiei
Conversie
St :
Abur :
[Kj/kmol h]
Qi = -184038.29 Kj/kmol h
Qe se va calcula pentru valori ale conversiei date ( 0.2; 0.4; 0.6; 0.8 ) si pentru
temperaturile de iesire urmatoare : 773K ; 873K ; 923 ; 1023K.
Aceste valori ale temperaturilor au fost date pentru ca eroarea sa fie de maxim
5%.
Te = 773K
Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.015 (147.36 x 103 + 256.81 x 475)
+ 0.014 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)
Qe = -191375.68 kj/kmol h
Te = 873
Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.015 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.014 ( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)
Qe = - 184507.37 kj/kmol
Te = 923
Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.015 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.014 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)
Qe = -180886.96 kj/kmol h
Te = 1023
Qe = 0.056 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.015 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.014 ( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.914 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)
Qe = -173492.51 kj/kmol h
Pentru o conversie de 0.4 avem:
Te = 773K
Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.028 (147.36 x 103 + 256.81 x 475)
+ 0.027 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)
Qe = -187177.68 kj/kmol h
Te = 873K
Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.028 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.027 ( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)
Qe = -180439 kj/kmlol h
Te = 923K
Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.028 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.027 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)
Qe = -176887.67 kj/kmol h
Te = 1023 K
Qe = 0.041 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.028 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.027 ( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.901 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)
Qe = -169635.46 kj/kmol h
Te = 773K
Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.042 (147.36 x 103 + 256.81 x 475) +
0.041 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)
Qe = - 182760.15 kj/kmol h
Te = 873K
Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.042 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.041( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)
Qe = - 176067.6 kj/kmol h
Te = 923K
Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.042 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.041 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)
Qe = - 172542.11 kj/kmol h
Te = 1023 K
Qe = 0.027 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.042 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.041( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.889 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)
Qe = - 165343.04 kj/kmol h
Te = 773K
Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 273.48 x 475) + 0.055 (147.36 x 103 + 256.81 x 475) +
0.053 ( 0+ 29.847 x 475 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 37.911 x 475)
Qe = - 178640.32 kj/kmol h
Te = 873K
Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 294.18 x 575) + 0.055 (147.36 x 103 + 275.77 x 575)
+ 0.053( 0+ 30.213 x 575 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 39.075 x 575)
Qe = - 172036.88 kj/kmol h
Te = 923K
Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 303.41 x 625) + 0.055 (147.36 x 103 + 284.17 x 625)
+ 0.053 ( 0+ 30.395 x 625 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 39.740 x 625)
Qe = - 168559.52 kj/kmol h
Te = 1023 K
Qe = 0.013 (29.92 x 103 + 319.62 x 725) + 0.055 (147.36 x 103 + 298.97 x 725)
+ 0.053( 0+ 30.753 x 725 ) + 0.877 (-241.82 x 103 + 40.904 x 725)
Qe = - 161459.08 kj/kmol h
IN REACTOR [Kmoli/h]
[Kmoli/h]
EB 4.92 2.75
St 0.08 2.24
H2 2.16
Calculul fluxurilor :
Fluxul 11
Pierderi :
- in ape reziduale :
153.89 ..x St
TABEL XIII
[Kgh] [Kmolh]
EB
8125 St 78.12
H2
Abur
Fluxul 12 - nimic
Fluxul 6 = fluxul 7
4.92 x 0.44 . 0.08St
153.89 ..x St
x . 2.75 kmol/h Eb
x = 195.91 kmol/h Eb
y .. 2.16 kmol/h H2
y = 153.88 kmol/h H2
z 63.96 kmol/h Ab
z = 4556.57 kmol/h Ab
TABEL XIV
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB 195.91 20766.46
St 159.58 16596.32
H2 153.88 307.76
Fluxul 5
x .. 195.91 kmol/h Eb
x = 350.50 kmol/h Eb
y . 159.58 kmol/h St
y = 5.69 kmol/h St
z . 4556.57 kmol/h Ab
z = 4556.57 kmol/h Ab
TABEL XV
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB 350.50 37153
St 5.69 591.76
H2 - -
TABEL XVI
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB - -
St - -
H2 153.88 307.76
Abur - -
TABEL XVII
EB - -
St - -
H2 - -
TABEL XVIII
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB - -
St - -
H2 - -
Abur 455.65 8201.7
TABEL XIX
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB - -
St - -
H2 - -
x = 270.67 kmol/h Eb
y = 5.52 kmol/h St
TABEL XX
[Kmoli/h] [Kg/h]
EB 270.67 28691.02
St 5.52 574.08
H2 - -
Abur - -
Predimensionarea reactorului
CAPITOLUL IV