Descrierea detaliată pe faze de fabricaţie a procesului adoptat

Prin polimerizarea în masă a MMA se obţine PMMA sub formă de plăci sau blocuri,
transparente sau colorate. Această polimerizare se efectuează prin mecanism radicalic cu
ajutorul POB sau AIBN. După necesităţi se adaugă 5-30% plastifiant şi colorant ce trebuie
bine omogenizaţi cu soluţia de peroxid în monomer. Viteza de reacţie şi gradul de
polimerizare sunt determinate în special de iniţiator şi de temperatură.
Cu cât temperatura de polimerizare este mai mică cu atât greutatea moleculară a
PMMA este mai mare şi viteza de polimerizare este mai mică. Principalul dezavantaj
constă în reglarea temperaturii în interiorul blocului. Din cauza caracterului exoterm şi a
conductivităţii termice reduse a polimerului sunt inevitabile supraîncălzirile locale în
interiorul blocului care provoacă creşterea vitezei de reacţie şi în consecinţă ridicarea
pronunţată a temperaturii care duce la evaporarea monomerului şi producerea de bule în
cazul în care straturile interioare ale blocului sunt destul de vâscoase şi nu permit
eliminarea gazelor. Bulele pot fi evitate într-o mică măsură reglând concentraţia
iniţiatorului şi a temperaturii de polimerizare.
Cu cât blocul ce se obţine este mai mare cu atât concentraţia iniţiatorului trebuie să
fie mai mică. Acest proces tehnologic se referă la o instalaţie de obţinere a PMMA prin
polimerizarea în masă cu o capacitate de 1500 t/an care funcţionează în flux discontinuu
timp de 261 zile pe an în trei schimburi de câte 8 ore.
Procesul se conduce în două etape:
 prepolimerizarea
 polimerizarea propriu-zisă.
Prepolimerizarea implică următoarele faze:
 dozarea monomerului, iniţiatorului, plastifiantului şi colorantului
 dizolvarea diferitelor adaosuri în monomer şi obţinerea amestecului de
reacţie  polimerizarea
 demonomerizarea
 filtrarea
 depozitarea prepolimerului.
Monomerul proaspăt distilat se filtrează printr-un filtru de hârtie sau prevăzut cu un
material textil şi apoi se depozitează în rezervorul destinat monomerului. La operaţia de
filtrare o parte din cantitatea de MMA reprezintă impurităţi. Monomerul este trimis cu
ajutorul unei pompe centrifuge în vasul de măsură din aluminiu. De aici MMA este dozat si
trimis în reactorul de prepolimerizare, confecţionat din oţel, inox sau emailat, prevăzut cu
manta şi agitator ce funcţionează cu 90 rot/min cu condensator de reflux şi termometru.
Reactorul are o capacitate de 100-1000 L. În reactor temperatura este de 100°C şi
se menţine în funcţie de vâscozitatea prepolimerului care este în funcţie de grosimea
plăcii ce trebuie obţinută. Iniţiatorul se adaugă fie direct în monomer, fie în vase de
măsură sub formă de soluţii în monomer sau plastifiant. Prepolimerul se filtrează sub
presiune de azot când trece în rezervorul de prepolimeri. Durata procesului depinde de
vâscozitatea necesară a prepolimerului.
Pentru plăci subţiri este necesar un prepolimer cu vâscozitate de aproximativ 90 cP
în timp ce pentru plăci mai groase se recomandă 200 cP. Pentru obţinerea unei plăci de 3
mm grosime, colorată în galben, se recurge la următoarea reţetă:
 MMA 100 de părţi
 AIBN 0,1 părţi
 DBF 5 părţi
 colorant galben de sudon 0,05 părţi.
 temperatura de prepolimerizare 100°C
 durata 3 minute
Prepolimerul se răceşte până la temperatura normală şi sub presiune de azot şi se
filtrează dacă este necesar. În această fază se poate face colorarea. Colorantul se dizolvă
într-o cantitate minimă de monomer şi soluţia obţinută după filtrare se adaugă la
prepolimerul filtrat. Polimerizarea propriu-zisă parcurge următoarele etape:
 spălarea şi pregătirea formelor;
 introducerea prepolimerului în forme şi efectuarea polimerizării
 termostatarea
 scoaterea plăcilor din forme.
Formele în care se obţin blocurile sau plăcile se confecţionează din sticle pe bază
de silicaţi şi trebuie să fie perfect curate. Înainte de a se trece la confecţionarea formelor,
sticlele sunt spălate cu apă, degresate cu soluţie slab alcalină şi uscate cu aer cald.
Asamblarea formelor se face într-o cameră complet lipsită de praf. Formelor asamblate li
se lasă un orificiu prin care se introduce prepolimerul. După umplerea formelor sunt
aşezate în poziţia orizontală pe stelaje. Pe un stelaj sunt aşezate 16-20 de plăci. Stelajele
conţinând plăcile de prepolimer, sunt introduse în termocamere sau băi de apă în care au
loc desăvârşirea procesului de prepolimerizare. Deoarece procesul de prepolimerizare
este exoterm, pentru obţinerea unui produs de calitate este necesară eliminarea continuă
a căldurii de reacţie. Regimul tehnologic trebuie astfel ales încât polimerizarea să decurgă
izoterm. Desfăşurarea reacţiei la temperatură constantă este împiedicată înainte de toate
de conductibilitatea termică scăzută a PMMA.
De aceea cu cât plăcile sunt mai groase, cu atât este mai dificilă reglarea regimului
termic al procesului. Efectul termic de polimerizare este atât de mare încât dacă căldura
de reacţie nu se elimină, plăcile cu o grosime de 5 mm şi o suprafaţă de 1 m2 s-ar încălzi
până la temperatura de depolimerizare, adică peste 400°C. O deosebită importanţă o are
termoconductibilitatea mediului înconjurător, iar în cazul polimerizării în camere, viteza de
ttQ
circulaţie a aerului. Transferul de 1
căldură dintre masa ce polimerizează şi aerul ce circulă în jurul formelor, poate fi exprimat
prin 12

ecuaţia: 
12

 
,unde: 12

t1 – temperatura prepolimerului
t2 - temperatura aerului care circulă

- coeficientul de transfer al căldurii
1
 - conductibilitatea termică a sticlei de silicat (0,75 cal • cm-1 • grad-1)
2
 - conductibilitatea termică a PMMA (0,16 cal • cm -1 • sec-1 • grad-1)
Δ1 - grosimea sticlei de silicat
Δ2 - grosimea plăcii de PMMA,Q - căldura transmisă
Temperatura de polimerizare depinde de tipul de prepolimer, concentraţia
iniţiatorului şi grosimea plăcii. Aceasta varriază între 30-130°C. în cazul unui proces
continuu regimul de polimerizare în camere este:
Camera Temperatura,°C Durata de polimerizare, ore
1 55 8
2 50-62 8-10
3 125 8

Pentru regimul discontinuu, regimul de polimerizare în camere este:

Grosimea foilor [mm] Grosimea de polimerizare [°C] Durata [ore]
5 40 9 5 40-100 4 15 35 24
 15 45 72

15 45-100 4

După scăderea temperaturii la 80°C se procedează la scoaterea şi scufundarea lor

în apă. În băile de apă regimul de polimerizare începe la 40-60 şi se termină la 98°C.
Schema bloc a instalaţiei de obţinere a PMMA prin polimerizarea în masă este prezentată
în schema următoare

MMA Soluţie de iniţiator Soluţie de plastifiant

Prepolimerizare
Apă rece

Demonomerizare
Răcire

Apă caldă
Azot
Filtrare

Depozitare prepolimer

Dozare prepolimer

Termostatare

Răcire

Plăci de polimer

Figura 3.1.1. Schema bloc de obţinere a PMMA