Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT SI STIINTA MATERIALELOR

RECICLAREA POLIMATACRILATULUI DE METIL

Conicov Iulia Sipol,an IV

2012

Reciclarea este o arta a carei maestrii trebuie inca sa se nasca!

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt vaste. Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de productie sunt usor de separat. Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare, separare si de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleti sau saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor electronice si electrice noi. Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces de productie. In unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane un obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. In unele tari, politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale traditionale - initial prin manufacturare si distribuire, si in final de catre consumator prin preturile de productie usor crescute. Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa - numitilor " Compatibilizatorii" care creeaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor maselor plastice, faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine

substantele utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor substante diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin urmare drept combustibil. Dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, din care peste 50% este material plastic.

Dintre toate rile europene, Romnia recicleaz numai 1% din ntreg volumul de deeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se afl Belgia, care recicleaz94%. n Romnia, n anul 2007, deeurile de ambalaje proveneau n proporie de aproximativ 60% de la populaie, regsindu-se n deeurile menajere, i 40 % de la agenii economici. n anul 2005, cantitatea de ambalaje pus pe pia a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, i reciclate 265.000 tone deeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificat a crescut n anul 2006 la 525.000 de tone. n anul 2009, legislaia european obliga agenii economici s recupereze i s valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe pia, urmnd ca procentul s creasc pn la 60% n 2013. n anul 2008, fiecare cetean al oraelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deeuri, din care 40% au ajuns n gropile de gunoi, 20% au fost incinerate, 23% reciclate i 17% distruse prin descompunere. n anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme. Cei care au produs cel mai puin gunoi n 2008 au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult danezii, cu 802 kilograme. Cele mai mici cantiti de deeuri au fost generate n Cehia (306 kg/persoan), Polonia (320), Slovacia (328), Letonia (331) i Romnia (382 kg/persoan). n schimb, cele mai mari cantiti de deeuri municipale au fost nregistrate n Danemarca (802 kg/persoan), Irlanda (733) i Cipru (770). rile care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din cantitatea de deeuri generat, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) i Austria (29%). [1]

Reciclarea PMMA-ului
Polimetacrilatul de metil se produce de peste 70 de ani. Cunoscut sub denumirile comerciale de stiplex, plexiglas sau plexic, acest material are utilizari n multe domenii datorit proprietilor sale i a uurintei cu care se prelucreaz. Polimetilmetacrilatul se ntrebuineaz pentru fabricarea tuburilor, barelor i plcilor, produse care se realizeaz prin polimerizare n bloc. Plcile de polimetilmetacrilat se ntrebuineaz n construcia avioanelor i elicopterelor (pereii cabinelor piloilor, luminatoare), la confecionarea ecranelor de protecie, a detaliilor transparente ale unor aparate. Polimetilmetacrilatul se utilizeaz i pentru obinerea unor produse pentru proteze dentare. Soluiile de polimetilmetacrilat, singure sau compoundate, se folosesc pentru lacuri sau adezivi. Polimetilmetacrilatul este un material plastic folosit drept nlocuitor pentru sticl.Cnd vine vorba n a face ferestre, polimetilmetacrilatul are un avantaj fa de sticl, este mult mai transparent dect ea. Cnd vitraliile sunt fcute prea groase, va fi foarte dificil de vazut prin

intermediul lor. n schimb daca ferestrele sunt facute din polimetilmetacrilat i au o grosime de circa 13 inch (33 cm), ele sunt perfect transparente. Acest lucru face ca polimetilmetacrilatul s fie un material minunat pentru fabricarea de acvarii mari, cu geamuri care trebuie s fie groase cu scopul de a cuprinde o presiune mare, de milioane de galoane de ap. Polimetilmetacrilatul se mai utilizeaz pentru bi, chiuvete i duuri, semne luminoase, lumini spate autivehicule, utilizri medicale cum ar fi lentile intraoculare, lentile de contact si implanturi.

Metode de reciclare:
La prelucrarea mecanic a sticlei organice, i uneori chiar la fabricarea polimerului, se obin catiti mari de deeuri. Unul din procedeele de valorificare a deeurilor const n depolimerizarea polimerului, pentru a se obtine monomerul. PMMA-ul depolimerizeaz la temperaturi de peste 300oC, obinndu-se monomer cu randament bun (peste 90%). Depolimerizarea poate fi efectuat printr-un procedeu continuu(fig.1).n acest scop, deeurile de sticla organic se sfrm n prealabil n bucati mici(1-3 cm) i se introduc n plnia de ncarcare a aparatului. De aici, deeurile sunt trecute continuu, cu ajutorul unui transportor elicoidal intr-un reactor, n care ele se deplaseaz cu vitez constant spre un recipient. Reactor este format dintr-un tub de otel, cu lungimea de 2-3m i cu diametrul de 30-50 cm, n interiorul cruia este montat un transportor elicoidal. Reactorul se nclzete electric. Reactorul este prevzut la un capt cu un tub pentru ieirea vaporilor, tubul fiind legat cu un condensator, prin care sunt trecui vapori de monomeri formai, iar rezidul solid, alcatuit dintr-o cantitate mic de carbon i polimerul nemodificat, este trecut ntr-un recipient unde un curent de apa antreneaz particulele carbonizate, polimerul se depune pe fundul recipientului i este reintrodus din cnd n cnd n plnia de ncrcare a reactorului. Vaporii care ies din reactor se condenseaz. Condensatul se trateaz cu acid sulfuric i se dilueaz cu ap. Stratul de ester se separ, se spal, apoi este trecut ntr-o instalaie de rectificare, pentru purificarea monomerului. Prin stratul de acid sulfuric se trec vaporii de ap, pentru antrenarea resturilor de monomer, distilatul se trateaz apoi la fel ca i esterul brut.

Fig.1 Instalatia de reciclare a PMMA

Timp de muli ani, PMMA a fost cu succes depolimerizat prin contactul cu plumb topit la aproximativ 500 C; MMA monomer poate fi obinut ntr-o puritate de mai mult de 98%. Dei acest proces ofer MMA de nalt puritate, utilizarea plumbului nu este de dorit, din punct de vedere ecologic. Astfel cantiti mici de plumb, ca un contaminant sunt extrem de dificil de eliminat din monomer,de aici rezulta reducerea gamei de produse comerciale pentru care monomerul recuperat este acceptat. Puritate mai mare ar fi de dorit, i, n special, indepartarea produsele secundare, cum ar fi izobutiratul de metil, care este nepolimerizabil, mirositor i greu de separat de MMA. Regenerarea monomerilor din deeurile plastice urmat de repolimerizarea lor este o metod de reciclare ideal, n special n cazul n care deeul plastic nu este curat, este variat coloratr sau conine materiale de umplutur. Din pcate, doar cteva poliolefine sufer depolimerizare cu formare de monomeri proprii la nclzire. Poli metilmetacrilatul este unul dintre aceti compui, un material plastic care se depolimerizeaz formnd monomerul din care provine, la temperatura de 150oC. La temperaturi ntre 300-350oC, reacia decurge cantitativ, lanurile polimerice se descompun consecutiv i formarea fragmentelor nu are los statistic(fig2).

Fig. 2 Mecanismul de reciclare a PMMA-ului n cazul polimetil metacrilatului, reformarea monomerului are loc cu un randament ridicat, deoarece n timupl degradrii pirolitice, radicalii teriari sunt formai pornind de la atomii de C cuaternari. Acetia sunt mai stabili i mai puin reactivi chimic n comparaie cu radicalii primari i secundari corespunztori. Astfel, degradarea este reacia favorizat n comparaie cu alte reacii radicalice cum ar fi recombinarea. Polimerizarea ulterioara a monomerului purificat conduce la obinerea unui produs ce nu poate fi deosebit de materialul iniial.n timpul dezvoltarii tehnologiei de reciclare,depolimerizarea termic i oxidativ cu aplicare pentru deeurilor PMMA a fost studiata cinetica reactiilor in atmosfere de azot i oxigen la viteze medii de nclzire prin (ATG) i (DSC) n absena i prezena unui catalizator. Temperatura de depolimerizare iniial este de aproximativ 220 C i temperatura finala n jurul valorii de 405 C, n timp ce n atmosfer de oxigen, temperatura este 220C si 385 C .PMMA de masa molecular inalta este de asemenea reciclabila si nu este afectata masa moleculara.[2] O universitate din Thailanda a studiat influena deeului de poli (metil metacrilat) reciclat n copolimerul stiren-metil metacrilat sub form de folii turnate, folosind butadien prin polimerizarea n mas i metoda tehnicilor de turnare. A fost studiat influena anumitor factorii, cum ar fi concentraia deeului de poli (metil metacrilat)si a butadienei. De asemenea, au fost analizate propriettile mecanice i fizice a foliilor obinute, si factorii de natur economic si de mediu. A fost studiat reciclarea deeurilor prin procedeul de turnare a polimetil metacrilatului. Cea mai potrivit concentraie pentru procesul de reciclare prin procesul de turnare este de 5% procente gravimetrice de deeu de polimetil metacrilat i de asemenea este aplicat creterea viscozittii cu creterea cantitii de deeu de polimetil metacrilat. Cantitatea de deeu de polimetil metacrilat din folia de turnare de polimetil metacrilat nu a influenat rezistena la oc sau duritatea, dar a mbuntit propriettile elastice n comparaie cu folia original. De asemenea, a fost studiat reciclarea deeurilor de polimetil metacrilat n foliile de turnare de polimer stiren-metil metacrilat prin polimerizarea n mas. n urma acestui studiu, s-a constatat c o concentratie mai mare de deeu polimetil metacrilat si monomer stirenic a dus la scderea uoar a rezistenei la oc.Concentraia deeului de polimetil metacrilat nu a afectat duritatea, spre deosebire ce concentraia stirenului. Deeul de polimetil metacrilat a influentat rezistena la

mbatrnire n atmosfer a foliilor copolimerice; aceasta a fost influenat i de concentraia ridicat a stirenului. Creterea concentraiei stirenului a dus la reducerea viscozittii relative a soluie de copolimer, comparativ, creterea concentraie de deeul de polimetil metacrilat a dus la scderea acestei proprieti. Reciclarea PMMA-ului s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt vaste. [3] Lista societatilor comerciale autorizate de Ministerul Economiei si Comertului,sa desfasoare activitati de valorificare a deseurilor de mase plastice pe tipuri de material plastic (inclusiv reciclatorii) , conform art. 8 (1) din OUG nr. 16/2001 - republicata - la data de 18.01.2007[4] Denumire societate Fuji magnetics Romania SRL Calex SRL Elba SA RR Recycling SRL Clarinplast SRL Localitate Cluj Napoca Baia Mare Timisoara Timisoara Vaslui Mat reciclat PMMA,SAN PC,PA,PMMA PC,PMMA PC,PMMA,BOPP,PA PA,PMMA Activitate Reciclator,granuleaza Reciclator Reciclator Macina Macina si baloteaza

Bibliografie:
[1] http://www.ipedia.ro/reciclarea [2] Handbook of Vinyl Polymers Radical Polymerization, Process, and Technology, Second Edition Edited by Munmaya K . Mishra and Yusuf Yagci CRC Press 2008 Pages 599666 [3] Pariwat Nasuwan- Impact modification of poly(methyl methacrylate) scrap recycle in the styrene-methyl methacrylate copolymer cast sheet by using butadiene rubber- Faculty of Graduate Studies- Mahidol University, 2008 [4] http://reciclare.minind.ro