Sunteți pe pagina 1din 43

BIORAFINARII

Definire Clasificare Diagrama generala a unei biorafinarii Biorafinarii integrate Exemple de biorafinarii Metabolism industrial

Biorafinaria = o platforma industriala care integreaz procese i echipamente de conversie a biomasei n vederea obinerii de biocombustibili, chimicale i energie din biomas [NREL]. Conceptul de biorafinarie este analog cu cel de platforma de rafinare a titeiului, locul unde se obtin mai multe tipuri de combustibili si produse chimice (din petrol). Biorafinariile combina tehnologiile necesare procesarii materiilor prime regenerabile, cu cele necesare procesarii produsilor chimici intermediari si respectiv cu tehnologiile necesare obtinerii produsilor finali produselor finite. Aceste tehnologii sunt reprezentate de: tehnologii de producere a mangalului prin piroliza biomasei tehnologii de producere a biouleiurilor prin piroliza biomasei tehnologii de producere de combustibili gazosi din biomasa sinteza Fischer-Tropsch a singazului din biomasa lichefierea hidrotermica a biomasei lichefierea supercritica tehnologii biochimice aplicate biomasei.

Combustibili clasici si biocombustibili destinati domeniului transporturilor


Combustibili pt transport

Biocombustibili

Comb.pe baza de petrol

Bioetanol

BioH2

Biodiesel

Bio-ulei

Benzina

Motorina

Pila de combustie

Vehicule cu motor OTTO

Vehicule electrice hibride

Vehicule cu motor diesel

Electricitate din surse regenerabile

Diagrama unei biorafinarii

Procese de conversie a biomasei

Procese de conv. termochimica

Procese de conv. biochimica

piroliza

lichefiere

gazificare

reziduuri

Zaharuri

Bio-ulei

biocarbune

Bio-singaz

Hrana animale

fermentare

Gaz conditionat

Generare combinata de putere si caldura

biorafinare

Biocombustibili, chimicale si materiale

Biorafinaria include fractionarea pentru separarea produselor de rafinare primare.


Fractionarea se refera la conversia biomasei sub forma de plante, lemn sau reziduuri lignocelulozice, in componentele constituente (celuloza, hemiceluloza si lignina).

Continutul in celuloza, hemiceluloza si lignina pentru diferite plante

Tip biomasa

Continut celuloza (%) Lemn de cais 22,4 Lemn de fag 44,2 Lemn de mesteacan 40,0 Coji de alune 25,2 Pomi fructiferi 32,0 Paie orez 34,0 Lemn de molid 43,0 Resturi de ceai 31,2 Resturi de legume 28,1 Rumegus de pin 43,8 Tulpini de tutun 21,3

Hemiceluloza (%) 20,8 33,5 25,7 28,2 40,0 27,2 29,4 22,8 34,1 25,2 32,9

Lignina (%) 51,4 21,8 15,7 42,1 4,7 14,2 27,6 40,3 34,0 26,4 30,2

Componentele principale ale plantelor

Componentele principale ale plantelor

Componenti structurali (polizaharide)

Substante cu masa moleculara redusa

Holoceluloza (polizaharide)

Lignina

Materie organica

Materie anorganica

celuloza

hemiceluloza

extractibile

cenusa

Procesele de fractionare includ explozia cu abur (steam explozion), separarea in sistem apos si in sisteme pe baza de apa calda. Produsele comerciale principale rezultate din fractionarea biomasei includ: acid levulinic (din degradare chimica celuloza) xilitol (din degradare chimica celuloza) alcooli, acid lactic (din fermentare glucoza) produsi fenolici (din degradare lignina)

Fractionarea lemnului si produsele care se obtin in urma acestei operatii


Lemn esenta tare

zdrobire

Explozie cu abur

Spalare cu apa calda

Faza apoasa (hemiceluloza) Fermentare enzimatica etanol

Faza solida (celuloza+lignina)

Extractie cu H2SO4 conc Faza apoasa (produsi de hidroliza a celulozei) Fermentare enzimatica etanol polimerizare adezivi Faza solida (lignina)

Lichefiere NaOH

Cele mai importante tehnologii prin care se pot produce chimicale din biomasa sunt: rafinarea sau pretratamentul biomasei conversia termochimica (gazeificare, piroliza, tratament hidrotermic pentru upgradarea (imbunatatirea/innobilarea) produselor (fermentare si) bioconversie separarea si innobilarea(upgradarea) produselor.

Clasificare biorafinarii Clasificare n trei tipuri n funcie de: I materia prim II flexibilitatea proceselor III produselor obinute.

Tip I : ex: obtinere bioetanol: mat prima = cereale produse = bioetanol+ CO2 + reziduu (hrana animale)

Caracteristica: capacitate de procesare fixa Tip II: ex: obtinere bioetanol: mat prima = cereale produse = bioetanol+ CO2 +amidon, sirop de fructoz concentrat + ulei de porumb + reziduu (hrana animale) Caracteristica: capacitate de procesare flexibila

Tip III: ex:

: mat prima = amestec de biomasa produse = multiple tehnologii = mai multe

Subclasificare: 3 tipuri dupa natura materie prima: IIIa: plante cerealiere, IIIb: biomas verde i Ivc: material lignocelulozic

Clasificare biorafinarii
Dupa procesul principal de conversie: patru tipuri principale de biorafinarii: biorafinarii ce au la baza procesele de obtinere a bio-singazului biorafinarii ce au la baza procesul de piroliza biorafinarii ce au la baza procese hidrotermale de upgradare biorafinarii ce au la baza procesele de fermentare.

Diagrama unei biorafinarii ce are la baza procese termochimice de gazeificare


biomasa

Electricitate si caldura

gazificare

torefactie

Indepartare CO2

biosingaz

Distilare criogenica

Produsi: H2, CO, CO2, CH4, C2H2, C2H4, BTX, gudroane usoare si grele, NH3, apa Combustibili pt transport: diesel FT, H2, CH4 Distilare gudron

Chimicale: solventi, acizi

Combustibili gazosi: CH4, singaz

Gudroane grele

Gudroane usoare

solventi

ingrasaminte

Procese termochimice

Procesele de conversie termochimica includ trei subcategorii:

piroliza gazeificare lichefiere.

Materiile prime bioregenerabile pot fi folosite drept combustibili solizi, sau pot fi convertite in forme lichide sau gazoase pentru producerea de putere electrica, caldura, chimicale sau combustibili lichizi si gazosi.

Procese de conversie termica a biomasei

Procese de conversie termica a biomasei

Exces de aer

Aer partial

Fara aer

ardere

gazificare

Piroliza si lichefiere hidrotermala

caldura

Combustibili gazosi si singaz

lichide

Procese termochimice

O mare varietate de resurse de biomasa pot fi folosite pentru a fi transformate in combustibili lichizi, solizi sau gazosi cu ajutorul unor procese de conversie fizica, termochimica, biochimica si biologica.

Clasificarea proceselor de conversie a biomasei

Tipuri de procese de conversie a biomasei

Ardere directa

Conv. termochimica

Conv. electrochimica

Lichefiere indirecta

Extractie fizica

Conv. Biochim.

gazificare

Lichefiere directa

piroliza

FT

Digestie anaeroba

Conv. la biodiesel

Sinteza etanol

Conversia materialelor din biomasa are un obiectiv precis: sa transforme un material solid bogat in carbon, care initial este dificil de manipulat si are o densitate energetica redusa, in combustibili cu caracteristici fizico-chimice care permit stocarea economica si transportul prin sisteme de pompare.

PIROLIZA este procesul chimic fundamental care este precursorul atat al gazeificarii, cat si al combustiei combustibililor solizi si se defineste simplu ca acele transformari chimice care se produc atunci cand caldura este aplicata unui material in absenta oxigenului. GAZEIFICAREA BIOMASEI pentru utilizare in motoare cu combustie interna pentru generare de putere furnizeaza o alternativa importanta de resurse de energie regenerabila. Gazeificarea = combustia partiala a biomasei pentru a produce gaz si mangal in prima etapa, urmand apoi reducerea produsilor gazosi, in primul rand CO2 si H2O, de catre carbune, in CO si H2. Procesul genereaza de asemenea si ceva CH4 si alte hidrocarburi superioare depinzand de designul si de conditiile de operare ale reactorului.

LICHEFIEREA . O variatate de produse de biomasa asa cum sunt reziduurile agricole si municipale, pot fi transformate partial in produsi asemanatori uleiurilor grele in urma reactiei cu apa si CO/H2 in prezenta de Na2CO3. Procesele de piroliza si lichefiere directa cu apa : Amandoua sunt procese termochimice in care materia prima reprezentata de compusi organici, este convertita in produse lichide. In cazul lichefierii, materia prima reprezentata de compusi sub forma de macromolecule este descompusa in fragmente de molecule usoare in prezenta unor catalizatori potriviti. In acelasi timp, aceste fragmente care sunt instabile si reactive, repolimerizeaza in compusi uleiosi ce au mase moleculare apropiate. La piroliza pe de alta parte, catalizatorul nu este in mod obisnuit necesar, iar fragmentele usoare descompuse sunt transformate in compusi uleiosi prin intermediul reactiilor omogene in faza gazoasa.

Comparatie intre lichefiere si piroliza

Proces Lichefiere Piroliza

Temperatura (K) 525 600 650 800

Presiune Uscare (Mpa) 5 20 nu e necesara 0,1 0,5 necesara

Diagrama unei biorafinarii ce are ca materie prima plante oleaginoase


Planta agricola oleaginoasa Extractia uleiului Reziduuri lignocelulozice Productie biodiesel biodiesel Combustibil pentru transporturi glicerol Produse chimice valoroase Ulei vegetal Modificare chimica Ingrediente alimentare Fractie bogata in coji Gazificare Producere metanol La transesterificare Metanol Aminoacizi, acid glutanic, etc 1,2 etandiamine & 1,4 butandiamine Produse oleochimice Fractie bogata in proteine Purificare proteine Fractionare turta

Hrana pentru vite si aditivi alimentari Surfactanti

Diagrama unei biorafinarii ce are ca materie prima biomasa lignocelulozica


Hidroliza chimica, enzimatica

Zahar C5, C6 piroliza

fermentatie - biocatalizatori extractie hidro sau cracare cat

Produse Parfumuri, ingrasaminte, chimicale Aburi

Ulei pirolitic (carbune, gaz)

ardere Biomasa lignocelulozica

Gaz Caldura

gazificare

Gaz combustibil Electricitate

gazificare

singaz catalizatori de curatare Alcooli superirori amestecati, CH3OH, Fuscher_Tropsch (alcani) H2 Etanol Combustibili pt transport

fermentare lichefiere

Ulei, gaz Subproduse hidrodeoxigenare catalitica Fertilizatori, chimicale

Diagrama unei biorafinarii ce are ca materie prima alge


Nutrienti ai apelor uzate CO2 Lumina soarelui si caldura

Lipide continute in alge H2


Ulei din alge Biodiesel Hidrotratarea uleiului din alge

extractie
Reziduuri din alge

Reziduuri din alge

Bioetanol, CH4 sau biogaz

Mat. prima pt alimente

Pigmenti si carotinoide

Produse farmaceutice, cosmetice

BIORAFINARII INTEGRATE

Cele trei tipuri de biorafinarie descrise se bazeaza pe un tip de tehnologie pentru a produce diferite chimicale. Intr-un asemenea caz costurile de productie sunt destul de mari.
Dar, mai multe tipuri de tehnologii pot fi combinate pentru a reduce costurile de productie ca si pentru a da mai multa flexibilitate in generarea de produse si pentru a-si furniza propriul necesar de putere.

O biorafinarie integrata produce diferite produse, inclusiv electricitate si bioproduse.

Diagrama unei biorafinarii integrate


Intermediari de lignina Manipulare mat.prima Pretratament Rafinarie titei
Gazeificare/ piroliza Produsi de lignina

Hidroliza enzimatica a celulozei

Intermediari ai zaharului Intermediari ai zaharului

Produsi cu H2

Conditionare si separare gaz Fermentatie zaharuri

Produsi combustibili

Sinteze

Recuperare etanol
Abur si generare de putere

Fermentare pentru bioproduse

Lignina reziduu Etanol combustibil Bioproduse

Co-produs electricitate

EXEMPLE DE BIORAFINARII

Biorafinarea zaharurilor
Bioetanolul se poate obine din biomas plecnd de la trei tipuri de materii prime: zaharuri din plante zaharoase (trestia de zahr, sfecla de zahr), amidon din plante amidonoase (cereale, cartofi), material lignocelulozic (paie, vrejuri, pleav). Din perspectiva biorafinrii, procesul de obinere a bioetanolului din oricare din aceste tipuri de materii prime trebuie completat cu instalaii de valorificare a subproduselor i reziduurilor rezultate de la instalaia de obinere a alcoolului

Schema general de obinere a bioetanolului din plante zaharoase (rou - diagrama corespunztoare unei instalaii clasice de obinere a bioetanolului; albastru valorificrile suplimentare ale subproduselor rezultate din proces)

Prima generaie de biorafinrii se bazeaz pe valorificarea polimerilor naturali precum amidonul, zaharoza sau zaharuri simple precum glucoza. Digestia zaharurilor poate fi facut cu ajutorul enzimelor (drojdii) sau a microorganismelor. Glucoza i hexoza reprezint constituenii chimici de baz din care se obine bioetanolul prin fermentare. Prima generaie de biocombustibili este bazat pe convertirea zaharurilor din plante n alcool (bioetanol) prin intermediul fermentaiei n prezen de enzime.

Alt cale de transformare a glucozei: prin intermediul microorganismelor cu producerea de acid lactic =baza multor procese de sintez n chimie. Esterii lactici = solveni nepoluani pentru industria uoar. Acidul lactic poate fi procesat pentru producerea de acid acrilic sau 1,2-propandiol, folosii n obinerea rinilor poliesterice i poliuretanice i pentru producerea de antigel. Acidul lactic mai poate fi polimerizat, polimerul obinut avnd multiple aplicaii industriale. Un derivat foarte important al glucozei este acidul succinic care poate fi valorificat n industria chimic.

Biorafinarea amidonului

Amidonul are multe aplicaii ca polimer. Poate fi folosit ca component al materialelor plastice pentru creterea biodegradabilitii lor (ncorporarea amidonului n polietilena de joas densitate). Amidonul = molecul hidrofil, iar materialele plastice sunt de obicei hidrofobe. Modificarea chimic este esenial pentru creterea legturii dintre amidon i plastic. Se pot obine materiale termoplastice care pot fi prelucrate prin extrudare sau laminare prin injecie, dac materialului plastic i se adaug amidon,

Biorafinarea lipidelor

Biorafinarea lipidelor a - valorificarea porumbului cu obinere de etanol i reziduu solid ce poate fi procesat n continuare;

b - valorificarea porumbului cu obinere de etanol, ulei, gluten, uleiul, glutenul i pot fi valorificate cu obinerea de diferite produse)

Diagrama generalizat de valorificare complex la nivelul unei biorafinrii a unei plante uleioase

Metabolismul industrial

Generalizare concept biorafinrie: metabolism industrial Strategia privind reducerea cantitii de deeuri i subproduse se poate referi nu numai la o singur plant, ci poate avea n vedere mai multe tipuri de plante innd seama de complementaritile care exist ntre diferitele procese de prelucrare care utilizeaz aceste plante sau pri din ele. Conform acestei strategii, o biorafinrie poate fi realizat i n cazul n care instalaiile de prelucrare a biomasei nu sunt situate pe aceeai platform tehnologic i nici nu fac parte din aceeai companie. O astfel de biorafinrie poate exista conceptual prin faptul c reziduuri i subproduse de la o instalaie tehnologic pot reprezenta materia prim pentru o alt instalaie ce are o alt locaie i de asemenea pot reprezenta o surs de energie pentru o a treia unitate de procesare situat de asemenea n alt locaie. Conceptul de metabolism industrial =optimizarea fluxurilor de materii prime, materiale, energie ntre diferite uniti de producie industriale.

Metabolismul industrial

n aceast reea i gsete o bun integrare i o unitate de cercetare i dezvoltare care s i axeze activitatea pe dezvoltarea i optimizarea de tehnologii de valorificare superioar a subproduselor partenerilor reelei ce reprezint o biorafinrie. Reeaua poate fi completat cu un sistem de management al apei care s cuprind: - instalaie de foraj - staie de tratare a apelor reziduale cu trimiterea apelor recuperate ctre consumul agricol. O astfel de integrare ntr-o reea a mai multor uniti poate avea un efect benefic n ce privete impactul asupra mediului ce nsoete de obicei desfurarea oricrei activiti industriale.

EXEMPLIFICARE DE biorafinarie integrata pentru obtinere de bioxdiesel si bioetanol pornind de la fructe de palmier

Schema de valorificare a fructelor de palmier:


RCF -resturi de ciorchini de fructe de palmier; FTP- fibre de turt presat; CSP - coaja smburelui de palmier; TMS - turta miezului de smbure; UMP ulei de miez de palmier

Schema procesului integrat de obinere de bioetanol i biodiesel cu integrarea fluxurilor de materiale i ap

Schema procesului integrat de obinere de bioetanol i biodiesel cu integrarea fluxurilor de materiale i ap; 1- Reactor de pretratare; 2- Splare; 3 Coloan de schimb ionic; 4 Zaharificare i co-fermentare simultan; 5 Coloan de concentrare; 6 Coloan de rectificare; 7 Site molecare; 8 Lan de evaporare; 9 ; 10 Centrifug; 11 Reactor-extractor; 12 - Fluxurile de materiale sunt reprezentate de linia continu, iar linia punctat reprezint fluxurile de cldur; A flux de biodiesel; B, C fluxuri de etanol; P.B Pretratare biomas; H.H. Hidrolizare hemiceluloz; P.S. Pretratare solide; A.S. Abur secundar; RCF- resturi de ciorchini de fructe; FTP - fibra de turt presat

Schema procesului integrat de obinere de bioetanol i biodiesel cu integrarea fluxurilor de material, ap i energie