BIOMASA Formarea biomasei n natur Biomasa reprezint o surs de materii prime regenerative obinute prin fixarea carbonului din

atmosfer (CO2) n produse organice bogate n carbon i hidrogen numai prin intermediul energiei solare (fotosintez): hv 6 CO2 + 6 H2O---- C6H12O6 + 6 O2 glucoza nC6H2O6-----------> (C6H10O5) +nH2O amidon Pigmentul verde al frunzelor - clorofila - absoarbe radiaiile solare, n special pe cele de culoare roie, i folosete energia lor n reacia chimic de formare a amidonului din apa absorbit din sol i din CO2 luat de plant din aer i parial din sol. Fotosintez este un proces complex la care contribuie un sistem de activatori fotochimici i de enzime. n fiecare an se produc prin fotosintez la nivelul planetei cea. 173 miliarde tone substan uscat, echivalentul a peste 20 de ori energia consumat n lume. Cantitatea de energie solar colectat anual prin fotosintez este de 3x1021 J, reprezentnd numai o miime din cantitatea total de energie inciden. Procesul de fotosintez este declanat prin absorbia energiei solare la nivelul pigmenilor clorofilieni i caretenoizi din cloroplaste. n unele ri, cum este Japonia, s-au nfiinat plantaii energetice (ferme oceanice) n care se cultiv controlat diverse alge cu nmulire rapid, obinndu-se n acest fel mari cantiti de biomas folosit mai ales pentru fabricarea de proteine. Surse de biomas Principalele surse de biomas sunt pdurile, ecosistemele ierbivore (savanele), culturile - plantaii de arbori cu cretere rapid, bogate n glucide uor hidrolizabile cu formare de amidon i zaharoz, care prin fermentaie cu ajutorul microorganismelor sunt convertite n alcool etilic. Pe lng acestea mai sunt o serie de alte surse, de mai mic pondere, dar cu perspective pentru o participaie important, cum sunt culturile de alge i conversia unor deeuri i subproduse. n ceea ce privete algele reine atenia cultura algei unicelulare Botrycoccus Braunii, al crei coninut de hidrocarburi cu 25 - 38 atomi de carbon molecul atinge 1 5 - 7 5 % din masa uscat. Alga menionat se nmulete spectaculos la suprafaa apelor, att n zone cu clim tropical, ct i n cele cu clim temperat. Cultura algei i dubleaz masa obinut n 7 zile, iar prin alegerea unor condiii favorabile de temperatur i lumin aceast perioad se scurteaz la numai 2 zile, masa uscat de alge avnd un coninut mediu de 35 % hidrocarburi. Referitor la conversia deeurilor menajere, industriale i a altor subproduse, ele pot fi convertite n biomas cu ajutorul culturilor de microrganisme celulare specializate (degradare microbiologic); se rezolv n acest mod i problemele legate de poluarea mediului ambiant. Producia de microorganisme este mai uor de controlat dect cea de culturi agricole tradiionale dependente de condiiile geografice i climaterice; viteza de cretere a microorganismelor este mult mai mare dect cea a plantelor.
1

Principalele produse obinute din prelucrarea biomasei a. Producerea de etanol reprezint una din direciile principale de valorificare a biomasei; acesta se obine prin fermentaia biomasei cu ajutorul unor enzime i celule fixate. Etanolul astfel obinut i gsete ntrebuinri numeroase [5,6,7]: producerea de combustibil auto (gazohol), obinerea de eten, de la care pornesc o serie ntreag de sinteze. Etanolul se obine din plante alcooligene: manioc, nap, cartof; sorg, trestie de zahr, sfecl, porumb; s-au pus la punct tehnologii de fermentare continu pentru obinerea de etanol de concentraie 12 %. Brazilia, ar cu mare potenial agricol fabric anual cea. 120 000 tone eten din etanolul obinut din biomas. b. Producerea de metan din biomasa acvatic; prin bioconversia fitomasei de Pistia stratiotes, cu o producie de 11 300 kg extract pro teic/ha/an, se obin 10 000 m3N biogaz/ha/an, cu o concentraie de 60 62 % metan, Carbonilarea metanului permite obinerea de acid acetic. c. Producerea de alcooli superiori din care se obin olefine folosite ulte rior pentru fabricarea carburanilor sintetici. d. Alte fabricaii: din deeurile de trestie de zahr rezultate de la tratamentul fermentativ se poate fabrica furfurolul folosit ca solvent n industria de producere a uleiurilor lubrifiante; prin acest procedeu se obin anual n S.U.A. cca. 50 milioane tone furfurol. Din gazeificarea i piroliza deeurilor de biomas rezult gaz de sintez -materie prima pentru numeroase sinteze organice. La nivelul fermelor zootehnice i chiar al gospodriilor individuale, s-au construit instalaii de bioconversie a dejeciilor rezultate, cu producerea de combustibil gazos {biogaz), care reuete de multe ori s satisfac necesitile casnice de combustibil. Perspectivele folosirii biomasei Biomasa apare ca o alternativ atractiv a ieiului i crbunilor ca surs de combustibil avnd n vedere marea ei disponibilitate, regenerabilitatea ei, precum i faptul c posibilitile tehnologice sunt accesibile la nivelul tehnic actual. Totui, prelucrarea biomasei la nivel macroindustrial reclam mrirea vitezei proceselor implicate, precum i obinerea unor randamente ridicate de valorificare i o productivitate mare. Probabil, biomasa va putea concura combustibilii fosili (ieiul i crbunele), n momentul n care preul carbonului vegetal va egala pe cel al carbonului fosil. Avnd n vedere faptul c procesele biologice sunt mai lente dect cele mai multe reacii chimice, se impune ca industria bazat pe biotehnologie s ating gradul de intensitate al industriei petrochimice . Se definesc drept biocombustibili, carburanii obinui din materii prime de origine animal sau vegetal, numite biomas. Exist trei mari categorii de astfel de carburani: 1. Alcoolii obtinuti din biomasa; 2. Esterii metilici sau etilici; 3. Biogazul. Biomasa este materialul produs iniial prin fotosintez, partea biodegradabil din produse, deeuri i reziduuri din agricultur (inclusiv substane vegetale i animale), sectorul forestier i industria aferent i parte din deeurile industriale i municipale, conform definiiei date de Agenia Internaional de Energie. Aceste resurse se folosesc pentru a produce cldur, electricitate sau combustibili ce nlocuiesc petrolul, substanele petrochimice i alte produse energo-intensive.
2

Materii prime Biocombustibilii se pot obine dintr-o gam larg de materii prime de origine vegetal i animal. Materiile prime din care se fabric bioalcoolii sunt dintre cele mai variate: lemn, trestie de zahar, sfecla de zahar, porumb, cereale, diferite legume (sfecla roie, gulii, ridichi, cartofi industriali), paie, coceni etc. Dintre toate acestea, lemnul s-a dovedit a fi materia prima cea mai eficienta, randamentul cu care se obtine metanolul din acesta fiind cel mai ridicat 65 75%, fata de restul tipurilor de biomasa 60% sau al plantelor uleioase 43%. Bioetanolul se obine cu precdere pornind de la biomasa lignocelulozic, cuprinzand atat lemnul cat i plante ierboase. Materia lignocelulozic reprezint o resurs abundent, neputnd constitui hran pentru om, deci pentru acest motiv nu intr n competiie cu alimentele. Pentru cea mai mare parte a speciilor vegetale, biomasa este compus n special din celuloz, hemiceluloz i lignin. Moleculele de celuloz, constituentul majoritar al peretelui celular la cea mai mare parte a plantelor, n proporii de 35-50%, se prezint sub forma unor lanuri lungi de molecule de glucoz, monozaharid cu 6 atomi de carbon n molecul, lanuri organizate n fascicule cristaline. Aceste molecule de celuloz sunt legate ntre ele prin intermediul unei alte molecule, hemiceluloza, care se prezint sub forma unui lan de zaharide cu 5 atomi de carbon n molecul, pentoza. Aceasta fraciune are o pondere de 20-30%. Datorit reaciei de hidroliz, celuloza i hemiceluloza elibereaz zaharide simple, monozaharide, care sunt ulterior convertite n etanol prin fermentaie. n fine, lignina, cea de-a treia fraciune, cu o concentraie de 15-25%, face legturi ntre fasciculele de celuloz i confer plantei structura sa particular, fiind un polimer cu structura complex, pe baz de grupe fenil. Proporiile din fiecare constituent pot varia considerabil n funcie de tipul de biomas. Intre materialele lemnoase ce pot suferi acest tratament se gsesc: lemnul de pin, orezul, paie, coceni, cerealele, resturi i tieturi de la ntreinerea peisajului. Alturi de acestea mai pot fi folosite drept materii prime deeuri biologice, deeuri verzi, gunoi, resturi organice. n tabelul 2 este prezentat potenialul energetic al unor tipuri de biomas. Tabelul 2. Potenialul energetic al unor tipuri de biomas (PJ/a) Biomasa Grad de utilizare Potenial Lemn 96 152 120 230 Paie 1 120 300 Resturi i tieturi de la 0 10 ntreinerea peisajului Deeuri verzi 1 30 Gunoi 5 25 Reziduuri organice 2 23 Alte plante energetice 0 89 -175 Suma 105 -162 417 - 793 n ceea ce privete biodieselul, se disting trei categorii de materii prime din care se poate fabric biodiesel: Prima categorie se refer la uleiurile extrase din plante, mai precis din seminele acestora, n special din soia sau rapi. Aceste uleiuri sunt disponibile n cantitate
3

relativ ridicat i avnd caliti corespunzatoare. Prelucrarea acestui gen de materii prime reprezint cea mai usoara cale de obinere a biodiesel. O a doua variant are in vedere prelucrarea grsimilor animale: grsime bovin, considerat inacceptabil pentru a fi utilizat n industria alimentar sau unca de porc ca deeu din procesele de prelucrare a crnii. Avantajul utilizarii acestor materii prime l reprezint preul sczut n comparaie cu cel al uleiurilor rezultate din prelucrarea seminelor de soia i rapi. Dezavantajul const n necesitatea unor procesri suplimentare pentru obinerea unui biodiesel de calitate. Cea de-a treia categorie de materii prime o reprezinta uleiurile alimentare reziduale. Acesta inseamn ulei de soia sau alte tipuri de ulei care au fost utilizate la gatit. Caracteristica importanta a acestei variante de materie prima o reprezinta cantitatea mare de acizi grasi liberi ce au fost eliberati pe durata procesului de gatire. Datorita variatiilor sezoniere, continutul de acizi grasi liberi variaza intre 2-20% in compozitia acestei materii prime. Plantele ce pot fi utilizate in general pentru obtinerea biodiesel sunt grau, ovaz, palmier, seminte de la arborele de cauciuc, de bumbac, canepa, soia, rapita, masline, ricin, jojoba, cafea, in, alune, dovleac, susan, orez, floarea soarelui, arahide, avocado, nuci de cocos etc. Natura plantelor determina cantitatea de ulei vegetal ce va fi folosit la obinerea de biodiesel. Uleiurile vegetale se pot grupa n trei mari clase: - uleiuri saturate, printre care se gsesc uleiurile de coprah sau de palmier; acestea sunt rezistente la oxidare i au valori mari ale cifrei cetanice, dar sunt foarte viscoase, chiar semisolide la temperatura mediului ambiant; - uleiurile semisicative sunt cele mai numeroase: uleiul de msline, de arahide, de rapi mediu vscoase, i uleiurile de floarea soarelui, de soia, porumb, bumbac mai fluide; - uleiurile sicative conin lanurile carbonate cele mai lungi, ca uleiul de in i cel de pete, despre care s-a dovedit experimental c nu pot asigura o ardere corect n motor. Biometanolul Biometanolul este un combustibil oxigenat de tip alcool. Primul combustibil utilizat continand metanol a fost M85, un amestec ce contine 85% metanol si 15% benzina. Se preconizeaza insa utilizarea metanolului pur, M100. Cantitatea de noxe esapate in atmosfera in urma arderii biometanolului este simtitor mai mica decat in cazul utilizarii benzinei. Emisiile ce conduc la formarea smogului sunt cu 30 50% mai mici, iar NOx si hidrocarburile nearse emise scad asemanator. Cantitatea totala de poluanti cancerigeni este cu 50% mai mica in cazul utilizarii M85, si este nula in cazul folosirii M100. Din pacate, emisiile de CO sunt asemanatoare cu cele rezultate in urma folosirii benzinelor clasice. Unul din neajunsurile mari ale utilizarii biometanolului este gradul ridicat de toxicitate al acestuia, ridicand probleme la ingerare, contactul cu ochii sau pielea si la inhalare. Luminozitatea scazuta a flacarii face dificila detectarea eventualelor incendii cauzate de metanol. Adaugarea benzinei coloreaza flacara, odorizeaza combustibilul si il coloreaza. Conform statisticilor E.P.A. frecventa incendiilor provocate de utilizarea M85 in motoarele auto este mult mai scazuta, acest carburant aprinzandu-se mai greu decat benzina
4

(datorita temperaturii de imflamabilitate ridicate), iar odata aprins M85 arde controlat, degajand o cantitate de caldura mai mica decat alti combustibili. In plus, metanolul se stinge usor si repede, fiind suficienta doar pulverizarea apei. Dezavantajul acestui combustibil consta in faptul ca are putere energetica mai mica decat benzina, la aceeasi cifra octanica, deci cu acceasi de biometanol se parcurge o jumatate sau cel mult doua treimi din drumul parcurs utilizand benzina in motor, un alt neajuns ar fi faptul ca masina porneste greu la temperaturi joase, datorita presiunii de vapori scazute a metanolului. Adaugarea de benzina in metanol rezolva insa aceasta problema. Biometanolul are cifra octanica ridicata, 102, care determina cresterea puterii motorului cu 7 10% sau chiar mai mult, in functie de vehicul. Sunt necesare modificari minore ale motorului pentru a putea functiona cu metanol. Metanolul este utilizat si sub alta forma drept combustibil, trecut in eter, MTBE, in amestec cu benzina da un combustibil cu cifra octanica ridicata, care insa nu e considerat combustibil alternativ si care, in plus, s-a dovedit a fi un poluant puternic pentru panza freatica. Bioetanolul Bioetanolul este un combustibil oxigenat de tip alcool, utilizat ca atare sau in amestec cu benzina. Bioetanolul se obtine prin fermentatie si distilare, folosind ca materii prime porumb, celuloza, lemn si alte deseuri agricole. La utilizarea bioetanolului in motor nivelul smogului produs scade cu 30 50% fata de utilizarea benzinei obisnuite, poluantii din aer se reduc cu 50% in comparatie cu benzina. Bioetanolul aduce beneficii semnificative in special cand e produs din deseuri si alte surse reciclabile. In urma proceselor de oxidare care au loc in motor vehiculele ce folosesc etanol drept combustibil emit mici cantitati de aldehide. Aceasta problema poate fi insa eliminata prin instalarea unor sisteme catalitice avansate pentru conversia combustibililor in produse de oxidare totala. Din punct de vedere al puterii energetice bioetanolul este comparabil cu biometanolul, un motor putand rula 200 300 mile cu E85, fata de 280 400 mile cu benzina. Alta problema ridicat de utilizarea acestui combustibil o reprezinta materia prima din care sunt confectionate valvele, bioetanolul fiind corosiv, atacand plumbul, magneziul, cuprul, zincul, aluminiul. Din aceasta cauza valvele sunt de obicei acoperite cu material de protectie. Exist cteva diferene semnificative ntre caracteristicile de ardere ale alcoolilor i cele ale hidrocarburilor. Alcooli au viteza de propagare a flcrii mai mare i domeniul de explozie mai larg. n alt ordine de idei, alcoolii conduc la un numr mai mare de moli de produi de ardere pe mol de combustibil alimentat, ceea ce determin o presiune mai mare n sistem. Alcoolii se amestec n orice proporii cu apa, datorit gruprilor polare OH. O volatilitate redus a acestora este indicat de temperaturile de fierbere ridicate i de temperatura de inflamabilitate ridicat. Alcooli ard cu flacar incolor i nu produc detonan din cauza proporiei sczute de carbon, arderea devenind detonant pe masura creterii masei molare a alcoolului. La acelai raport de compresie amestecarea benzinei cu 0,1% etanol determina creterea puterii motorului cu 0,1%. Coninutul de oxigen al alcoolilor determin scderea cantitii de cldur degajate prin ardere far de hidrocarburi.
5

E85G este combustibilul ce conine 85% etanol din biomas i 15 % benzin, iar E15D este carburantul avnd compoziia 15% etanol din biomas i 85% motorin. Utilizarea bioetanolului pur n vehiculele de serie nu este posibil, caracteristicile alcoolului fiind prea diferite fa de cele ale benzinei. Utilizarea sa necesit deci cteva precauii, nsemnnd diferite soluii de utilizare (amestecuri cu coninut mic de etanol n benzin sau motorin, utilizare n vehicule speciale). Cele mai importante proprieti ale etanolului sunt prezentate n tabelul 6 comparativ cu cele ale benzinei. Tabelul 6. Comparaie ntre proprietile etanolului i benzinei Proprietatea Etanol Benzin clasic Masa molar (g/mol) 46,07 102,5 C (% mas) 52,2 86,5 H (% mas) 13,1 13,5 O (%mas) 34,7 0 Densitatea (kg/m3) 794 735-760 Cldura latent de vaporizare (kJ/kg) 854 289 Distilare (C) 78,4 30-190 Putere caloric (kJ/kg) 26805 42690 Putere caloric (kJ/l) 21285 32020 Raport stoiechiometric 8,95 14,4 COR 111 95 COM 92 85 Acest tabel arat c etanolul are cteva proprieti interesante pentru un combustibil utilizat ntr-un motor cu aprindere prin scnteie: cifra octanic ridicat indic o rezistent puternic la detonan, ceea ce face posibil optimizarea motorului (raportul de compresie, avans la aprindere); o densitate apropiat de cea a benzinei; prezena oxigenului n compoziie poate determina o amestecare mai omogen combustibil /aer, respective o descretere a particulelor nearse (hidrocarburi i CO); latenta de vaporizare mai mare Pe de alt parte, apar i cteva dezavantaje: oxigenul inclus n molecule (30% mas) induce o cretere a consumului de carburant; valoarea mare a latentei de vaporizare poate determina dificulti n funcionarea n condiii de temperatur sczut, n special pornirea la rece; etanolul conduce la formarea azeotropilor cu fraciunile petroliere uoare, dnd natere unor probleme legate de volatilitate; etanolul este miscibil cu apa, ceea ce poate determina separarea fazelor atunci cnd este utilizat n amestec cu benzin clasic; coninutul ridicat n oxigen al etanolului i tendina acestuia de a se oxida la acid acetic determin probleme de compatibilitate cu unele materiale utilizate n motor, ca metale sau polimeri; arderea etanolului n motor d natere emisiilor aldehidice, care pot avea un impact negative asupra sntii. Interaciunea puternic a etanolului cu hidrocarburile poate conduce la formarea azeotropilor. Amestecurile azeotrope sunt definite ca amestecuri lichide ce au puncte de
6

fierbere minime sau maxime la care distil fr a se descompune. Caracteristica cea mai important a acestor amestecuri const n faptul c au temperature de fierbere radical diferit de temperaturile de fierbere ale celor doi componeni. Etanolul formeaz azeotropi cu temperatur de fierbere mai joas dect temperature iniial de fierbere a compuilor. Pentru a evita formarea azeotropilor, este indicat s se foloseasc etanol pur drept carburant. n ceea ce privete miscibilitatea apei cu etanolul, acestea dou sunt total miscibile. Prezena apei pn la 50 ppm la temperatura ambiant n benzina clasic nu ridic probleme, acestea rmnnd total miscibile. n schimb, n amestecurile cu etanol urmele de ap pot induce separarea fazelor: una de etanol cu apa, iar cea de-a doua coninnd doar hidrocarburi. Aceast problem poate fi evitat prin utilizarea cosolvenilor (alcool ter-butilic), a etanolului pur sau prin controlul sever al stratului de ap n rezervoare. La contactul cu cauciucul, etanolul poate determina slbirea sau deteriorarea acestuia, prin absorbia combustibilului n cauciuc. Oxigenul din alcool determin ruperea legturilor duble carbon carbon, consecina fiind deteriorarea pieselor confecionate din acest material. Acest fenomen poate fi evitat prin utilizarea unor materiale compatibile precum cauciucul puternic fluorinat. Oxidarea etanolului la acid acetic duce la creterea conductivitii electrice (41 S/cm la 0.1M sol. acetic acid), ceea ce antreneaz probleme de coroziune i atac chimic. Metalele recomandate a fi utilizate n contact cu etanolul sunt oel carbonul, inoxul i bronzul. Nu sunt recomandate magneziul, zincul, cuprul. Biodiesel Se numete biodiesel combustibilul alternativ, ecologic, produs din surse domestice, reciclabile. Este definit ca mono-alchil esterul unui acid gras cu caten lung, obinut din uleiuri vegetale sau grsimi animale, ale crui proprieti sunt stabilite prin standarde. Biodiesel nu conine produse petroliere, dar poate fi amestecat n orice proporii cu motorina, obinndu-se diferite tipuri de amestecuri biodiesel. Aceste amestecuri cunt notate cu BXX, unde XX reprezint procentul de biodiesel coninut n amestec (B20 este un amestec cu 20% biodiesel i 80% motorin). Acest carburant poate fi folosit n motoarele cu aprindere prin compresie cu mici modificri ale acestuia sau chiar deloc. Este simplu de utilizat, biodegradabil, netoxic i, cel mai important n condiiile actuale referitoare la poluarea atmosferic i combaterea acestui fenomen, liber de sulf i de hidrocarburi aromatice. n tabelul 6 sunt prezentate cteva proprieti fizico chimice ale biodiesel. Natura materiei prime din care este obinut combustibilul influeneaz n proporie foarte mic caracteristicile acestuia (tabel 7). Tabelul 6. Proprietile fizico chimice ale biodiesel Proprietatea Valoare Densitatea, 15C 0,886 Distilare, C, iniial 331 10% 333 50% 336 90% 341 Final 342 Viscozitate cinematic, mm2/s 4,12 Cifr cetanic 47,5
7

% carbon % hidrogen Ap i sedimente, % vol. Cenu sulfat, % Cldur de ardere superioar, MJ/kg Caldura de ardere inferioar, MJ/kg Punct de tulburare, C Punct de rou, C Indice de aciditate, mgKOH/g Punct de inflamabilitate, oC Sulf, % masa Coroziune pe lamela de Cu Cifra cetanica Reziduuri de carbon, % masa Glicerina libera, % masa Glicerina totala, % masa Continut de fosfor, % masa

77,3 11,8 0,02 0,001 39,8 37,2 -3 -1 0,21 130 min. 0.05 max. No. 3 max. 47 min. 0.050 max. 0.020 max. 0.240 max. 0.001 max.

Din punct de vedere al stabilitii i reactivitii acest produs este stabil, nu d reacii de polimerizare n masa de lichid. Este de preferat s se evite contactul cu ageni de oxidare puternici. Temperatura de inflamabilitate a biodiesel este de aproximativ 150C, mult peste cea a motorinei clasice, 52C. Pentru amestecurile de motorine cu biodiesel s-a constatat c temperatura de inflamabilitate crete pe msur ce crete i coninutul de biodiesel n amestec. De aceea, biodieselul pur B100 si amestecurile biodiesel sunt mai sigure din punct de vedere al stocarii, manevrarii si utilizarii decat combustibilii diesel convenionali. n ce privete utilizarea la temperaturi reduse, acestea pot determina congelarea combustibilului. Folosirea unui amestec cu 20% biodiesel determin o scdere a proprietilor de utilizare la rece temperatura de filtrabilitate, punctul de rou, punctul de congelare cu 3-5 C. Dar n cele mai multe cazuri acesta nu este un inconvenient real, B20 fiind utilizat la temperaturi de 30C fr probleme. Totui, pentru a elimina orice posibil neajuns, soluia este aceeai ca i n cazul motorinelor utilizarea depresanilor de temperatur de congelare, utilizarea unor filtre cu sisteme de nclzire, parcarea vehiculelor lng sau n cldiri. Biodiesel are un nivel sczut al emisiilor, ceea ce l indic drept combustibil ideal n zone marine, pduri, rezervaii naturale i n oraele intens poluate. Tabelul 7. Caracteristicile Biodiesel obinut din materii prime diferite Grasime Proprietatea Rapi Soia Grasime Canola reciclat Masa molar 300 310 % carbon 77-81 78 75,03 76,12 % hidrogen 12 11-12 13,15 12,84 % oxigen 9-11 10-11 11,82 11,04 Raport C/H 0,15 0,14 Densitate, 15C 0,88 0,8767 0,8877 0,8762 0,8811 Temp. fierb,C 330-350 Stoichiometria 12,3 12,6 aer/combust.
8

Seu 75,15 13,11 11,74 0,8708 -

Pres. vap.38C Sulf, ppm Ap, ppm Dist.atm, C Initial 10 20 50 90 Final Recuperat,ml Reziduu, ml Pierderi, ml Temp.inflamC Temp.congelare,C Temp. Tulburare,C Coroziune Putere caloric inf. MJ/kg Viscozitate la 40C, cSt Cenusa, % Carbon rezid.% C.C. Aciditate, mgKOH/g Tensiune interfac, dyn/cm Dist. vacuum,C Initial 10 20 50 90 Final Recuperat Reziduu+pierderi,ml Sediment, % Cifra de iod, ppm Azot total, ppm

<1 <10 <200 91-179 -2 37-38 6,70 51-58 -

<1 <decelabil <10 312,22 328,33 330,55 333,33 341,67 352,77 99 0,7 0,3 147 6 8 1A 17,428 4,66 0 0,08 54 0,44 324,44 345 346,67 348,89 356,11 444,44 99 1 0,03 17,9 48 322,77 339,44 342,77 345,55 353,88 356,11 98 1,1 0,7 110-174 -4 2 1A 32 4,546 0 0,01 46-67 0,32 11,32 347,77 350,55 351,67 353,89 363,88 472,78 97 3 0 2,98 3

0 304,44 322,22 324,44 328,88 336,67 354,44 98,5 0,5 1 96-128 13 13 1A 17,084 4,85 0 0,04 0,76 12,19 331,67 343,33 344,44 348,33 355,55 408,89 99 1 0,6 53 3

0 315,55 323,88 331,11 335,55 340,55 355 99 0,5 0,5 163 -4 -3 1A 17,074 4,63 0,003 0,04 54 0,13 15,52 347,78 350,55 350,55 351,11 355,55 434,44 99 1 0 66 0

0 324,44 334,44 336,11 341,11 351,67 361,11 98,2 1,8 0 173 15,5 19 1A 17,283 4,908 0,001 65 0,34 31,74 331,11 342,22 344,44 350 360 422,78 98 0,2 0,05 4,68 77

Prin ciclul de producere i utilizare a biodiesel se emit cu 80% mai puin CO2 i cu aproximativ 100% mai puin SOx. Prin arderea biodiesel singur, se reduce cu 90% nivelul total al hidrocarburilor nearse i cu 75 90% cel al hidrocarburilor aromatice. Prin utilizarea biodiesel se reduce considerabil nivelul emisiei de PAH, compui identificai drept poteniali generatori de cancer. Conform ultimelor teste, concentraia de PAH poate fi redus cu pn la
9

75-85%, cu excepia benzoantracenului, care a fost redus doar cu 50%. i compui PAH nitrai sufer o reducere sever a concentraiei, 2 nitrofluorena i 1-nitropirenul fiind diminuate cu 90%, iar restul PAH nitrat gsindu-se doar la nivel de urme. Toate aceste efecte se reflect n scderea riscului de sntate al populaiei. Scade de asemeni nivelul de particule materiale emise n atmosfer. Singurul agent poluant emis rmne NOx, a crui concentraie poate fi mai mare sau mai mic, n funcie de natura motorului i de metoda de testare. De asemenea, prin utilizarea acestui tip de carburant se reduce cu 90% riscul de cancer. Biodiesel este singurul combustibil cruia i s-a facut o evaluare complet a emisiilor rezultate n urma arderii. Comparndu-se cu emisiile rezultate n urma arderii unui combustibil clasic, s-a observat c majoritatea noxelor eapate scad n mod apreciabil, cu excepia NOx. Tabelul 8. Reducerea nivelului emisiilor de noxe pentru diferite tipuri de biodiesel Noxe B100 B20 Hidrocarburi nearse -93% -30% CO -50% -20% Particule n suspensie -30% -22% NOx +13% +2% Sulfai -100% -20% PAH -80% -13% Nitrat PAH -90% -50% Ozon potenial -50% -10% Utilizarea biodiesel poate prelungi viaa motorului, deoarece are lubricitate mai bun dect motorina clasic, iar consumul de carburant i puterea dezvoltat de motor rmn relativ neafectate de utilizarea acestui carburant. Biodiesel este un produs netoxic; doza letal la ingerare este mai mare de 17,4g/kg corp. Prin comparaie, clorura de sodiu este de 10 ori mai toxic. Un test de 24 de ore de iritabilitate a pielii, efectuat cu o soluie nediluat de biodiesel a produs o uoar iritaie a pielii, ami puin intens ca cea provocat de o soluie de 4% spun n ap. Biodiesel se degradeaz de 4 ori mai repede dect motorina. n 28 de zile, biodiesel pur se degradeaz n proporie de 85 88% n ap. Viteza de degradare este asemntoare cu cea a dextrozei, utilizat ca etalon n testarea biodegradabilitii zahrului. Prin amestecarea biodiesel cu produse petroliere se accelereaz biodegradabilitatea acestora. De exemplu, un amestec de 20% biodiesel i 80% motorin se degradeaz de dou ori mai repede fa de motorina singur. O caracteristica importanta a uleiurilor vegetale si grasimilor animale din care se fabric biodieselul este aceea a lipsei sulfului si compusilor acestuia. De asemenea, faptul ca uleiurile se pot obtine din culturile de soia si de rapita, deci prin cultura agricola periodica, confera o deosebita atractivitate, prin faptul ca sursa primara a biodieselului este intr-o permanenta reinnoire (anuala) fiind dependenta numai de periodicitatea insamantarilor si de calitatea solului in care se fac aceste culturi. B100 si amestecurile biodiesel sunt sensibile la vremea rece, necesitand masuri anticongelare precum alte sortimente de motorina neaditivata in acest sens. Biodieselul actioneaza ca un veritabil aditiv detergent, inlaturand sau dizolvand sedimentele din tancurile de stocare. Datorita calitatilor de solvent, B100 poate produce
10

gume si alte componente, care pot infunda diferitele sisteme de alimentare fabricate inainte de 1994. B20 minimalizeaza toate aceste probleme. De aceea atunci cand se trece de la functionarea cu combustibilul petrolier conventional trebuie avut in vedere ca la fundul rezervorului sau al tancului, exista de obicei sedimente care pot fi dizolvate si antrenate in sistemul de alimentare de catre biodiesel. De aceea, este necesara spalarea rezervorului sau tancului de depozitare de orice urma de motorina si inlocuirea filtrelor de combustibil, existand, in caz contrar, pericolul de infundare cu gume ce se pot produce prin dizolvarea sedimentelor de catre biodiesel. Acest fenomen nu se observa la motoarele care functioneaza numai cu biodiesel. Acelasi lucru este valabil si in cazul intrarii in contact cu suprafetele vopsite, care vor fi decapate cu siguranta de catre biodiesel. Dintre avantajele utilizrii biodieselului se pot enumera: - usurinta in utilizare: Biodieselul poate fi utilizat fara a modifica infrastructura de alimentare a vehiculelor ce au in constructie motoare diesel, cu mici sau fara modificari ale motorului din acest punct de vedere; - flexibilitate: Biodieselul este usor de introdus sau scos, astfel incat se poate mentine o flexibilitate in tehnologiile aflate in desfasurare. - performante demne de incredere ale motoarelor care utilizeaza biodieselul: Biodieselul are o cifra cetanica ridicata si calitati de ungere ridicate, ceea ce confera performante, siguranta si economie de combustibil. - mai curat si obtinut din resurse regenerabile: Biodieselul produce emisii de evacuare reduse,CO, CO2, micsoreaza fumul negru, efectul de sera si emisiile de particule, hidrocarburi grele si de noxe si nu produce SO2 (raspunzator de ploile acide). Testele au indicat insa o usoara crestere a NOx-urilor, dar cateva teste recente prin reducerea unor aditivi au aratat rezultate promitatoare. Deoarece biodieselul nu contine sulf, el nu contribuie la emisiile de SO2 si nici nu otraveste catalizatorii din traseul de evacuare, atunci cand se utilizeaza B100, imbunatatind in mod real eficienta catalizatorilor de oxidare. Potentialul de alterare a stratului de ozon prin formarea smogului este mai mic in cazul biocombustibililor diesel (B100 si B20) decat in cazul combustibilului diesel conventional, cu cca. 50%, prin scaderea nitratilor hidrocarburilor aromatice policiclice. - biodieselul are o balanta energetica pozitiva: pentru fiecare unitate de energie necesara producerii unui galon de biodiesel se castiga 3,24 unitati de energie. - avand in vedere ca biodieselul este legat de producerea uleiurilor vegetale si deci este regenerabil la preturi de productie reduse, comparativ cu preturile de producere a produselor petroliere, este clar ca acest combustibil devine din ce in ce mai prietenos. Este, de asemenea, foarte clar si ca biodieselul va utiliza toate surplusurile domestice vegetale sau animale, ceea ce confera o mare securitate din punct de vedere energetic. Deoarece biodieselul poate fi fabricat pe cale industriala folosind capacitatile industriale existente, acesta devine o foarte importanta problema legata de securitatea energetica a unei tari. Dezavantaje: creterea emisiilor prin evaporare, cuantumul acestor pierderi putand atinge 50% din masa de hidrocarburi; un coninut energetic slab, la o treime din potenialul energetic al carburanilor petrolieri;

11

Alte tipuri de combustibili Etil ter - butil eterul (ETBE) este obinut prin transformarea etanolului deshidratat pe cale chimic cu izobuten. ETBE conine aproximativ 47%mas etanol. Proprietile sale (nivelul de octan ridicat, presiunea de vapori joas, tolerana perfect a apei) fac din acesta un carburant destul de apreciat. n defavoarea utilizrii acestui carburant vin ns faptul c producia de ETBE necesit o infrastructur i o materie prim pe care, la ora actual, doar marile rafinrii o pot oferi i, mai ales, efectele tocice ale eterilor. Esterolul este un amestec de bioetanol i biodiesel, prevzut a funciona n motoarele diesel. Acesta ar trebui s combine avantajele bioetanolului cu ale biodieselului: mai puine emisii, reducerea gazelor cu efect de ser, o mai bun densitate energetic pentru etanol, pre competitiv, lipsa modificrilor la motor. Mai mult de att, aceast filier ar permite reducerea mai puternic a emisiilor prin utilizarea unui catalizator dou ci.

12