Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Energetica Ingineria mediului in energetica

Starea actuala a calitatii aerului in ROMANIA

Masterand: Hornet(Talinga) Rodica

1.ASPECTE GENERALE PRIVIND POLUAREA AERULUI

Poluarea mediului este o problema deosebit de importanta datorita evolutiei rapide a unor factori determinanti precum industrializarea ,urbanizarea,chimizarea,densitatea populatiei. Efectele poluarii aerului sunt resimtite in mod direct si indirect de catre om si celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potential una din cele mai grave probleme de mediu ,cu efecte pe termen scurt,mediu si lung. Pe termen scurt si mediu poluarea atmosferei are efecte negative de natura sa puna in pericol confortul si sanatatea oamenilor,sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor,sa provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea atmosferei produce efecte la scara regionala si globala cum sunt efectul de sera si schimbarile climatice,distrugerea stratului de ozon din stratosfera,ploile acide. Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si totodata cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor si avand in vedere ca consecintele poluarii aerului se manifesta nu doar la nivel local ci si regional,national si global,este imperios necesar ca prevenirea si reducerea poluarii aerului sa devina preocupari prioritare de interes public in cadrul politicilor locale,nationale si internationale. Poluarea atmosferei poate fi definita ca orice schimbare n compozitia acesteia cauzat de prezenta unei cantitti suficiente de substante chimice care poate altera compozitia normal a atmosferei. Potential, poluarea atmosferic este una dintre cele mai grave probleme ale societtii actuale, att din punct de vedere temporal -are efecte att pe termen scurt i mediu ct i pe termen lung, dar i spatial mobilitatea i suprafetele afectate sunt mari. Poluarea atmosferei afecteaz direct sntatea uman, fondul agricol i forestier n functie de tipul de poluanti, concentratiile acestora, durata i frecventa expunerii. n prezent, cei mai importanti indicatori privind poluarea aerului sunt: Emisii de substante acidifiante (SO2, NOx, NH3); Emisii de precursori ai ozonului; Emisii de precursori ai pulberilor n suspensie (PM10 i PM2.5); Depiri ale valorilor limit n arealele urbane; Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare i ozon; Productia i consumul de substante care depreciaz stratul de ozon.

Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt determinati pe baza datelor din sistemul de monitorizare a calittii aerului i din inventarele de emisii i au ca scop evaluarea situatiilor concrete, comparativ cu tintele de calitate stabilite de reglementrile n vigoare. La nivelul anului 2006, monitorizarea calittii aerului la nivel national s-a realizat att prin prelevri manuale, urmate de analiza probelor n laborator ct i n cadrul sistemului automat. S-a monitorizat att poluarea de fond ct i cea de impact. Statiile pentru monitorizarea polurii de fond sunt amplasate n zone conentionale curate, situate la altitudini cuprinse ntre 1.000-1.500 m i la distante de minimum 20 km fat de centrele populate, drumuri, ci ferate, obiective industriale etc. n aceste statii sunt realizate msurtori continue ale ozonului de la nivelul solului, dioxidului de azot, dioxidului de carbon i ale pH-ului precipitatiilor. Sistemul automat pentru monitorizarea calittii aerului, functional n anul 2006, a cuprins

Sistemul comun de monitorizare a calittii aerului n localittile de la granita romno-bulgar, de-a lungul Dunrii de Jos i Sistemul automat de monitorizare a calittii aerului n aglomerrile Bucureti, Iai, Craiova i Cluj. Sistemul comun de monitorizare a calittii aerului n localittile de la granita romno-bulgar, dea lungul Dunrii de Jos este alctuit din apte sisteme automate de monitorizare a calittii aerului (14 statii) de tip DOAS (Differential Optical Absorption System), acoperind patru zone (o rae perechi), amplasate de-a lungul celor dou maluri ale Dunrii. Fiecare din cele patru zone are n component cte un ora din Romnia riveran Dunrii, i corespondent, oraul din Bulgaria, amplasat pe cellalt mal al Dunrii. Cele 4 zone n oglind sunt: Giurgiu Ruse, Turnu Mgurele Nicopole, Zimnicea Svistov i Clrai Silistra. DOAS (Differential Optical Absorption Spectroscopy) este o metod optic de analiz, care se bazeaz pe absorbtia radiatiei luminoase de ctre poluantii din aer. n functie de compozitia chimic a poluantilor, absorbtia acestora are loc la diferite lungimi de und. Spectrul de poluanti analizati este foarte larg, cuprinznd: CO, NO2, SO2, O3, C6H6, PM10, NO, H2S, CS2, Cl2, HCl, NH3, C6H5OH, stiren, toluen i xilen. Totodat statiile sunt dotate cu senzori meteorologici care dau informatii privind temperatura, umiditatea relativ, radiatia solar, directia i viteza vntului. Datele din oraele gemene sunt verificate automat i prezentate publicului pe un ecran amplasat n centru fiecrui ora. Sistemul automat de monitorizare a calittii aerului n aglomerarile Bucureti, Iai, Craiova i Cluj functioneaz de la nceputul anului 2004 (Bucureti) i din 2005 n celelalte aglomerri. Datele referitoare la calitatea aerului (SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizat n timp real inclusiv publicului. Prin Contractul nr. 84-2005 Prevenirea catastrofelor naturale i a polurii aerului-Componenta II-Monitorizarea calittii aerului .Reteaua National va deveni functional n anul 2008 i va cuprinde 94 statii automate de monitorizare. Cunoaterea valorilor emisiilor de poluanti atmosferici la nivel national, reprezint un element important n definirea impactului dezvoltrii socio-economice asupra mediului i creeaz baza necesar pentru formularea politicilor de protectie a mediului Datele care evidentiaz emisiile de gaze cu efect acidifiant au fost determinate pe baza unor modele i calcule de estimare, prezentate n Atmospheric Emission Inventory Guidebook -2006 ultimul ghid CORINAIR aprut. Inventarul national de emisii de poluanti atmosferici se realizeaz cu doi ani n urma anului curent. n raport sunt prezentate datele din anul 2005, raportate ctre secretariatul CLRTAP i ctre AEM n data de 15 februarie 2007 respectnd cerintele Conventiei privind poluarea atmosferic transfrontier pe distante lungi, din anul 1979, adoptat n Romnia prin Legea 271/2003. 2.ACIDIFIEREA.EMISII DE DIOXID DE SULF,OXIZI DE AZOT SI DE AMONIAC(SO2,NOX,NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediii ca urmare a prezentei unor compusi chimici alogeni, ce determina reactii chimice in atmosfera, in cantitati depasind anumite concentratii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitatiilor, solului, apelor, cu potential de afectare a ecosistemelor terestre sau acvatice.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf si oxizii de azot . Aceste gaze, care rezulta in principal din arderea combustibililor fosili, dar si din transporturi, diferite activitati industriale, sunt gaze care pot persista de la cateva ore pana la cateva zile in atmosfera, putand fi transportate la sute de kilometri distanta de locul producerii. Sursele antropice pentru acesti poluanti sunt reprezentate de instalatiile de ardere a combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgica si unele procese din industria chimica. Acesti compusi sunt prezenti in toata troposfera, deoarece dispersia lor si a produsilor lor de transformare se produce cu extindere atat pe verticala cat si pe orizontala, sub actiunea vantului si a miscarilor verticale ale aerului. In atmosfera, in prezenta luminii, dioxidul de sulf se oxideaza fotochimic la trioxid de sulf care, in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea de aerosoli de acid sulfuric si sulfati. Oxizii de azot, ai caror surse principale de emisie o reprezinta arderea combustibililor fosili si sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformari fotochimice in prezenta altor poluanti (ozonul, hidrocarburile) si in reactie cu vaporii de apa din atmosfera, determina formarea acidului azotic. Prin urmare, procesele de transformare pe care le sufera dioxidul de sulf si oxizii de azot in atmosfera pot conduce, atunci cand concentratia acestora depaseste anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la caderea de precipitatii acide , cu efecte negative asupra calitatii celorlalti factori de mediu abiotici (apa, sol), ca si asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Procesul de formare a depunerilor acide ncepe prin antrenarea a trei poluanti n atmosfera (SO2, NOx, NH3) care, n contact cu lumina solar i vaporii de ap formeaz compui acizi. n timpul precipitatiilor, compuii acizi se depun pe sol sau n ap. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol n form uscat sau n apa de suprafat i chiar n cea subteran. Depunerile acide afecteaz apa de suprafat, freatic i solul, prejudicii importan te suferind lacurile i fauna piscicol, pdurile, agricultura i animalele.

2.1. EMISII ANUALE DE DIOXID DE SULF (SO2) 2.1.1.CARACTERISTICI GENERALE Sulful este un element comun. Dioxidul de sulf este produs prin arderea sulfului. Utilizarea lui ca i conservant este asociat cu istoria veche; a fost utilizat n mare msur n vechiul Egipt i n imperiul Roman. Este un gaz incolor, utilizat drept conservant. Previne degradrile enzimatice i de natur bacterian ale produselor. Dioxidul de sulf de dizolv n faza apoas a produsului; forma acid rezultat din aceast reacie este agentul activ. Astfel este mult mai activ n produsele acide i uor acide. Este ineficient la pH neutru. De asemenea acioneaz ca agent oxidant, cu efect de albire.. Este utilizat ca agent de albire n cazul finii; n orice caz el oxideaz culoarea (natural) alimentelor, fapt care i restrnge utilizarea. n fine, el stabilizeaz vitamina C n produse i previne decolorarea vinului. nclzirea elimin dioxidul de sulf din produs sub form de gaz. Dioxidul de sulf poate fi folosit ntr-o gam foarte mare de produse acide. Doza zilnic acceptabil: pn la 0,7 mg/kg corp.

2.1.2 SURSE NATURALE -eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. 2.1.3.SURSE ANTROPICE -(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. 2.1.4.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. Datorit efectului su oxidant, poate reduce coninutul de vitamine n produse. Este redus n ficat la sulfai inofensivi i excretat in urin. n concentraii crescute (peste cele utilizate n mod normal n alimente) poate provoca probleme gastrointestinale la unele persoane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.

2.1.5.EFECTE ASUPRA PLANTELOR

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb, lucerna , murele. Pagubele cele mai importante provocate de SO2 plantelor se petrec ziua, cnd activitatea fotosintetic este maxim, aciunea fitotoxic a SO2 constnd n distrugerea clorofilei Prin expunerea unor plante la o atmosfer artificial de SO2 s-a constatat c n urma absorbiei unui gaz se elimin H2S, proces ce se desfoar numai n prezena luminii .

2.1.6. EFECTE ASUPRA MEDIULUI Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros nbuitor i ptrunztor. Acesta este transportat la distante mari datorit faptului c se fixeaz uor pe particulele de praf. n atmosfer, n reactie cu vaporii

de ap formeaz acid sulfuric sau sulfuros, care confer caracterul acid al ploilor. Prezenta dioxidului de sulf n atmosfer peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor i omului. La plante, dioxidul de sulf induce n sistemul foliar, leziuni locale, care reduc fotosinteza. La om i animale, n concentratii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar n concentratii mai mari provoac spasm bronic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburri ale metabolismului glucidelor si a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenta pulberilor. In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice. Carbuni, petrolul si gazele naturale contin si compusi ai sulfului.Prin aredera acestora se formeaza dioxid de sulf.Acest gaz ataca plamanii, producand astm.Prin dizolvarea dioxidului de sulf in apa de ploaie,se formeaza ploile acide,care afecteaza constructiile, plantele si omoara pestii si alte organisme active.

2.1.7.NORME

Emisiile de SO2 au nregistrat n general o continu scdere n perioada 1995-2005, cu uoare creteri n anii 2001 i 2003 (figura 2.1.).

Fig.2.1.Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2 tone/an)

La nivelul anului 2005, arderile din sectorul energetic constituie principala surs de poluare cu SO2. La acestea se altur arderile din industria de prelucrare i instalatiile din zonele rezidentiale. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 2.2 . Fig.2.2. Emisii de dioxid de sulf SO2, pe sectoare de activitate :

2.1.8.LEGISLATIA PRIVIND NORMELE DE EMISII DE NOXE n Romnia, Legea Proteciei Mediului nr. 137/1995 are ca obiectiv reglementarea proteciei mediului pe baza principiilor i elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabil a societii.Seciunea a doua a acestei legi privete protecia atmosferei. Articolul 40 Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorarea calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i a bunurilor materiale. Articolul 41 Autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile regionale i globale, fundamentnd principiile i aciunile specifice, att la nivel naional ct i local, privind protecia atmosferei. Politica naional de protecie a atmosferei const n principal n urmtoarele: - introducerea de tehnici i tehnologii adecvate pentru reinerea poluanilor la surs; - gestionarea resursei de aer, n sensul reducerii emisiilor de poluani pn la realizarea celor mai sczute niveluri i care s nu depeasc capacitatea de regenerare a atmosferei; - gestionarea resursei de aer, n sensul asigurrii calitii corespunztoare securitii sntii umane; - modernizarea i perfecionarea sistemului naional de monitorizare integrat a calitii aerului.

Articolul 42 Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaz normele tehnice, standardele i regulamentele de aplicare privind: - calitatea aerului n funcie de factorii poluani din atmosfer; - emisiile de poluani atmosferici pentru surse fixe i mobile, precum i condiiile de restricie sau de interdicie pentru utilizare, inclusiv pentru substanele ce afecteaz stratul de ozon; - calitatea combustibililor i carburanilor precum i reglementrile privind vnzarea cumprarea i transportul acestora; - supravegherea calitii aerului, proceduri de prelevare i analiz, amplasarea punctelor i instrumentelor pentru probare i analiz, frecvena msurtorilor i altele.

2.1.9.ARDEREA COMBUSTIBILILOR FOSILI.FORMAREA SO2 SI SO3 Combustibilii solizi care se mai numesc i crbuni conin ca elemente principale: carbon, oxigen, azot, sulf, elemente ce formeaz masa organic, alturi de substane minerale i ap ce alctuiesc masa anorganic.

Sulful total coninut de crbuni este alctuit din sulf organic, sulf piritic i sulf sulfatic. n timpul procesului de combustie se transform n dioxid de sulf i n mai mic msur n trioxid de sulf. Un mecanism simplificat pentru formarea acestor doi oxizi poate fi reprezentat prin ecuaiile: S + O2 SO2 2SO2 + O2 SO3 Cantitatea relativ a fiecruia din compui nu depinde ntr-o msur apreciabil de cantitatea de oxigen prezent. Chiar n exces mare de aer, SO2 se formeaz ntr-o cantitate mai mare. Cantitatea de SO3 format n procesele de ardere depinde de condiiile de reacie, n special de temperatur. Cel mai periculos din punct de vedere ecologic este SO3 responsabil de formare ploilor acide. Coninutul total de sulf din crbune variaz n limite largi pentru diferite zcminte n funcie de condiiile de formare ale acestora. Crbunii romneti au un coninut mediu de sulf de 2-3%, variind de la 0,3 pentru antracitul de la Schila pn la 8% pentru huila de Cozia

2.1.10.PRELUCRAREA COMBUSTIBILILOR PENTRU REDUCEREA CONTINUTULUI DE SULF

Procedeele de desulfurare a crbunilor se clasific n: - pretratarea chimic urmat de ndeprtarea mecanic a sulfului coninut ca impuritate n pirit (sulful organic nu poate fi ndeprtat). Reducerea sulfului piritic se face n proporie de 90%; - transformarea chimic a sulfului din crbune n compui solubili sau volatili; - desulfurarea prin desulfurare lichefiere, urmat de solidificarea produsului i diferite procedee de gazeificare a crbunelui. Pentru pcurile cu coninut ridicat de sulf s-au utilizat diverse metode de ndeprtare a sulfului n vederea obinerii emisiilor reduse de oxizi de sulf. Printre acestea se numr:

- aditivitatea pcurii, prin folosirea aditivilor de combustie care au rolul de a reaciona cu dioxidul de sulf din gazele de ardere i de a forma produse slab active sub raport corosiv; - metoda petrochimic de a ndeprta compuii cu sulf prin rafinare;

2.2.EMISII ANUALE DE MONOXID SI DIOXID DE AZOT 2.2.1.CARACTERISTICI GENERALE Oxizii de azot rezult din procesele de ardere a combustibililor n surse stationare i mobile, sau din procese biologice. n mediul urban prezenta oxizilor de azot este datorat n special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezult n cantitti mai mari monoxidul de azot -gaz incolor, rezultat din combinarea direct a azotului cu oxigenul la temperaturi nalte i dioxidul de azot gaz de culoare brun, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. n atmosfer, n reactie cu vaporii de ap se formeaz acid azotic sau azotos, care confer ploilor caracterul acid. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici.

2.2.2.SURSE ANTROPICE Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . 2.2.3.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI Oxizii de azot provoac oamenilor, animalelor i plantelor, diverse afectiuni n functie de concentratie. n concentratii mari, la plante, oxizii de azot produc la nivel celular o umflare a tilacoidelor din cloroplaste, diminund fotosinteza. La om i animale, n concentratii mici provoac iritarea sever a aparatului respirator, cu arsuri i sufocri, tuse violent nsotit de expectoratie de culoare galben. La concentratii mari apar simptome severe de asfixiere, convulsii i blocarea respirati ei. Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. 2.2.4.EFECTE ASUPRA PLANTELOR SI ANIMALELOR Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

2.2.5.ALTE EFECTE Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

2.2.6.NORME

n anul 2004 i 2005 emisiile de NOx au nregistrat o cretere fat de anul 2003, pe fondul creterii consumului de combustibil (conform datelor primite de la Institutul National de Statistic). Pnn anul 1999, emisiile de NOx (figura 2.2.1.) au sczut de la valori de aproximativ 407 mii tone n anul 1995, la aproximativ 262 mii tone n 1999. Perioada anilor 1999-2002 a fost marcat de o cretere a emisiilor de NOx. Fig.2.3.Emisii anuale de oxizi de azot (tone/an)

Emisiile de NOx provin ndeosebi din industria energetic, transport, arderi n industria de prelucrare, precum i din procesele de productie. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentatn figura 2.4. Fig.2.4.Emisii de oxizi de azot NOx,pe sectoare de activitate

2.3.EMISII ANUALE DE AMONIAC Este un gaz incolor, cu greutatea molecular 17,03, cu miros neptor, solubil n ap, mai uor dect aerul. Soluia de 28% n ap, numit hidroxid de amoniu, este forma curent de ntrebuinare. n mediul nconjurtor amoniacul se depisteaz pe sectoarele n care se descompun reziduurile. n procesele de producere amoniacul se formeaz la distilarea crbunelui. Se folosete la rafinarea petrolului, la fabricarea ngrmintelor, acidului azotic, coloranilor etc. Este foarte iritant pentru cile respiratorii i pentru conjunctiv. Aflat n concentraii mari, amoniacul ptrunde n cile respiratorii inferioare i poate conduce la edem pulmonar, nsoit de modificri evidente ale circulaiei sanguine i de respiraie. Sfritul letal poate surveni ntr-un interval de timp scurt-de la cteva minute pn la cteva ore. Concentraiile mari pot provoca oprirea reflex a respiraiei. Aflarea de mai multe ori sub influena unor concentraii care nu au aciune acut iritant nu provoac efecte cronice. Amoniacul are o aciune puternic iritant asupra mucoaselor. n cazul unui contact ndelungat, concentraiile mari de amoniac pot afecta grav mucoasele. La aciunea asupra ochilor apare conjunctivit, cheratit, ulceraii ale corneei. Nimerind n ochi, amoniacul ptrunde n adncul lor,provocnd,orbirea. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac avnd actiune

locala si / sau generala. Actiunea locala se manifesta la nivelul mucoaselor respiratorii si oculare prin lacrimari intense, conjunctivite, cheratite, traheobronsite, bronhopneumonii si reducerea schimbului gazos pulmonar. Actiunea generala se manifesta prin interferarea sintezei hemoglobinei si reducerea reactiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar. Amoniacul n form gazoas produce leziuni cutanate. Concentraia de 1% are o aciune uor iritant asupra pielii umede, de 2% provoac iritarea pronunat, iar concentraia de 3% d o combustie, n urma creia se formeaz vezicule, chiar n cazul unui contact de numai cteva minute. Din reprezentarea grafica a emisiilor anuale ale acidifiantilor,(vezi figura 2.5.),se observa scaderi ale emisiilor de NH3 si crestere a emisiilor de NOx si SOx in anul 2004 comparativ cu anul 2003.

Fig.2.5.Emisii de gaze cu efect acidifiant

2.3.1.EMISII DE AMONIAC Sursele de amoniac sunt: zootehnia intensiva, datorita dejectiilor produse,instalatiile de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale,sau sinteza catalitica),a acidului azotic ,azotatului de amoniu si ureei. Sursa principal de amoniac n atmosfer este agricultura, iar din cadrul acesteia se detaeaz ramura zootehnic de tip intensiv, datorit dejectiilor animaliere i instalatiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitic), a acidului azotic, azotatului de amoniu i ureei. n figura 2.6. este artat evolutia emisiilor de amoniac n perioada 1995-2005.

Fig.2.6.Emisii anuale de amoniac(tone/an)

n anul 2005, cea mai mare cantitate a emisiilor de amoniac provine din agricultur(79% ceea ce reprezint153000t). Celelalte surse sunt procesele de productie cu o pondere de 12,28% (23777t) tratarea i depozitarea deeurilor (8,19% reprezentnd 15865t). Cantitti mici sunt generate de instalatiile de ardere neindustriale i arderi n industria de prelucrare, ambele surse avnd o contributie de 0,52% la totalul national de emisii de amoniac. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 2.7. Fig.2.7.Emisii de amoniac NH3,pe sectoare de activitate

3. EMISIILE DE COMPUSI ORGANICI VOLATILI NEMETANICI (NMCOV)

Principalele surse de emisii a COV sunt: instalatiile care intr sub incidenta directivei 1999/13/CE (COV), transpus prin Hotrrea de Guvern nr. 699/2003, privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solventilor organici in anumite activitti si instalatii, completat i modificat prin Hotrrea de Guvern nr. 1902/2004; instalatiile care intr sub incidenta directivei 94/63/CE (COV din benzin) transpus prin Hotrrea de Guvern 568/2001, privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultati din depozitarea, ncrcarea, descrcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzin, modificat i completat prin Hotrrea de Guvern nr. 893/2005; alte surse industriale: fabricarea de buturi alcoolice distilate, arderea combustibililor fosili i deeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice i termice, fabricarea celulozei i hrtiei, fabricarea berii, fabricarea pinii; emisiile foliare ale pdurilor, agricultur, inclusiv din puni/fnete; sursele mobile (motoarele cu ardere intern a autovehiculelor) sunt o alt categorie important de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ i incluse n inventar din lipsa de date complete referitoare la parcul national auto.

Fig.3.1.Emisii anuale de compusi organici volatili nemetanici(tone/an)

Analiznd datele de emisii prezentate n figura 3.1 se constat ca la nivelul anului 2005, emisiile de compui organici volatili nemetanici au sczut cu 7% fat de anul precedent n figura 3.2. sunt prezentate emisiile de compui organici volatili nemetanici, pe sectoare de activitate la nivelul anului 2005. Fig.3.2. Emisii de compui organici volatili nemetanici NMVOC, pe sectoare de activitate

4.POLUAREA CU METALE GRELE (MERCUR,PLUMB,CADMIU) SI POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI(POPs)

4.1. EMISII DE METALE GRELE(MERCUR ,CADMIU,PLUMB) Metalele grele sunt compui care nu pot fi degradati pe cale natural, avnd timp ndelungat de remanenta n mediu, iar pe termen lung sunt periculoi deoarece se pot acumula n lantul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse stationare i mobile: procese de ardere a combustibililor i deeurilor, procese

tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele i traficul rutier. Metalele grele pot provoca afectiuni musculare, nervoase, digestive, stri generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, mpiedicnd desfurarea normal a fotosintezei, respiratiei sau transpiratiei. Substantele chimice aeropurtate(mercur,plumb,cadmiu,zinc,fier,cupru) sunt antrenate usor de vant,ele pot fi gasite uneori la distante mari de locul emisiei in atmosfera.Oamenii sunt expusi direct la aceste substante toxice in primul rand prin inhalare.Expunerea indirecta poate surveni,dupa caderea pe sol sau in apa a particulelor aeropurtate,afectand apa potabila,culturile,animalele si pestii consumati de populatie. Acesti poluanti au ca sursa principala diferite procese industriale,pentru plumb adaugandu-se si poluarea produsa de gazele de esapament provenite de la motoare cu ardere interna cu aprindere cu scanteie.Fara a fi foarte raspanditi, cu exceptia plumbului,se caracterizeaza printr-o toxicitate ridicata. Incepand cu anul 2000 Serviciul Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu in cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Prahova elaboreaza inventarul anual de emisii ale poluantilor atmosferici conform metodologiei in vigoare .Au fost inventariate urmatoarele emisii : -acidifianti (NH3,NOx,SOx) ; -percursori ai ozonului ; -gaze cu efect de sera (CO,CO2,CH4) ; -metale grele (As,Cd,Cr,Cu,Hg,Ni,Pb,Se,Zn) ; -poluanti organici persistenti (PAH,PCB,Dioxina). Din reprezentarea grafica a emisiilor anuale ale metalelor grele (fig. 4.1.) se observa cresteri ale emisiilor de Pb,Cd,Hg,in anul 2004,comparative cu anul 2003.

Fig.4.1.Emisii de metale grele

Din datele rezultate din inventarul national de emisii se constat c emisiile de mercur i cadmiu au nregistrat o scdere din 1998 pn la nivelul anului 2003, dup care a urmat o variatie n limita unor

valori mici (figura 4.2.). Din 2003 pn n 2004 se observ o uoar cretere a emisiilor anuale de mercur cu aproximativ 550 kg iar n 2005 o scdere de 150 kg. Cea mai mare cantitate de emisii de mercur provine din industria energetic, iar procesele de productie sunt cele care au cea mai mare pondere n generarea emisiilor de cadmiu. Ponderea fiecrui sector de activitate este prezentat n figura 4.3. Fig.4.2.Emisii de metale grele(kg/an)

Fig. 4.3. Emisii de cadmiu i mercur (kg/sectoare de activitate)

Emisiile de plumb au nregistrat o scdere n anul 2005, fata de anii precedenti, cu 64 tone fata de 2004 i cu doar 5 tone fata de 2003 (figura 4.4). Sectorul care genereaz cele mai multe emisii de plumb este transportul (figura 4.5).

Fig.4.4.Emisii de plumb(tone/an)

Fig. 4.5. Emisii de Pb, pe sectoare de activitate

4.2. EMISII DE POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI (POPs) Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se pot acumula n lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului i a mediului nconjurtor. n vederea reducerii impactului asupra mediului nconjurtor, Programul Natiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, n cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001), un program viznd controlul i eliminarea a 12 POP (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurati PCB; subproduse: dioxine, furani). Emisiile de poluanti organici persistenti cunosc, n general, o evolutie ascendent pentru dioxine n anul 2005, nregistrndu-se valori de 98,8 g fata de 46,1 g n anul 2004. Pentru emisiile de PCB, se constat o usoar cretere, de la 1.550 g n 2004 la 1.560 g n 2005. Principalele surse de emisie de poluanti persistenti sunt reprezentate de arderea deeurilor i procesele de productie. Emisiile i ponderea fiecrui sector de activitate n emisiile de poluanti organici persistenti este prezentat n figurile 4.6. si 4.7. Fig.4.6.Emisiile de PCD (grame/an)

Fig.4.7.Emisiile de poluanti organici persistenti (grame/an)

Industria chimica, prin produsele pe care le fabrica, aduce o contributie esentiala la ridicarea standardului de viata al societatii umane. Produsele chimice ca substante energetice, ingrasaminte agricole, conservanti alimentari si multe altele, pe langa efectul benefic, aduc insa si mari prejudicii mediului inconjurator si sanatatii oamenilor. Pe plan mondial se duce o campanie ecologica sustinuta pentru interzicerea si distrugerea a 12 poluanti organici persistenti, cele mai toxice chimicale de pe Terra. Acestia sunt DDT-urile, dioxinele, hexaclorbenzenul, bifenilpolicloratii, pesticidele, insecticidele, fungicidele, hidrocarburile clorurate folosite ca aditivi la vopsele, in plastice, deseuri spitalicesti, rezultate din arderea carbunelui, turbei, lemnului. Efectele letale ale poluantilor organici persistenti se produc in timp lung, in care sunt inmagazinate in cantitati foarte mici. Ele ataca tot ce este viu: oameni, pesti, pasari, animale si au fost identificate pe calota glaciala si in sangele ursilor polari. Actioneaza asupra organelor vitale, de reproducere, a sistemului imunitar si sunt cancerigene. Poluantii organici persistenti au efecte majore asupra populatiilor, patrunzand in corpul uman in special prin lantul alimentar contaminat, prin lapte (inclusiv cel matern, peste, carne, fructe, etc). Acesti produsi au o tendinta marcata de a penetra membrana celulara si de a se stoca in tesutul adipos. Datorita proprietatilor lipotropice se fixeaza in sistemul nervos central, in ficat, rinichi si in miocard in aceste organe determina disfunctionalitati ale sistemelor enzimatice si ale biochimismului celular. Aceste substante nefiind solubile in apa, sunt transportate de vant si in apele curgatoare, prin mari si oceane, peste frontierele nationale, fiind un subiect de protectie a mediului local, regional si transfrontalier. In urma elaborarii inventarului anual de emisii de catre Serviciul de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu , din punct de vedere al emisiilor de poluanti organici persistenti , s-au constatat cresteri in anul 2004, comparativ cu anul 2003, fig.4.8.

Fig.4.8.Emisii de poluanti organici persistenti

Fig.4.9.Emisii de PCBs,pe sectoare de activitate

Fig. 4.10. Emisii de dioxine, pe sectoare de activitate

5. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL 5.1. CONCENTRATII ALE DIOXIDULUI DE SULF Concentratiile medii anuale de SO2 s-au situat n unele zone din tar peste valoarea limit zilnic pentru protectia snttii umane (125 g/m ) sau cea anual pentru protectia ecosistemelor (20 g/m ) prevzute n Ordinul Ministerului Apelor i Protectiei Mediului nr. 592/2002. Datorit polurii istorice i a celei prezente produs de S.C. Sometra Copa Mic, zona Copa Mic Media rmne o zon critic n ceea ce privete concentratia de SO2 n aer. Se constat o cretere a concentratiei medii anuale de SO2 n anul 2005 (21,5 g/m ) i 2006 (Copa Mic Observator 30,05g/m i Copa Mic-Spital 53,87g/m ) fat de anul 2004 (21,05 g/m ), depind valoarea limit anual pentru protectia ecosistemelor. Concentratia medie anual a depit valoarea limit pentru protectia ecosistemelor n aproape toate punctele de monitorizare din judetul Arge(figura 5.1.). Principalele activitti care genereaz concentratii mari de SO2 sunt prelucrarea produselor petroliere (Arpechim Piteti) i procesele de prelucrare-productia cimentului (HOLCIM Cmpulung).
3 3 3 3 3 3 3

Fig.5.1.Concentratiile dioxidului de sulf ( g/m ) in judetul Arges in anul 2006

Prin proiectul PHARE 2002 mbunttirea retelei nationale de monitorizare a calittii aerului s-au dotat cu statii automate patru aglomerri: Iai, Craiova, Cluj-Napoca i Bucureti. n figura 5.2. sunt prezentate mediile anuale ale dioxidului de sulf nregistrate cu ajutorul acestor retele.
3

Fig.5.2.Concentratiile dioxidului de sulf ( g/m )in Iasi,Craiova,Cluj-Napoca,Bucuresti in anul 2006

5.2.CONCENTRATII ALE DIOXIDULUI DE AZOT Datele rezultate din monitorizarea concentratiilor de dioxid de azot (NO2), n cursul anului 2006, arat c, valorile medii anuale se situeaz sub valoarea limit anual pentru protectia snttii umane plus

marja de tolerant(care a fost 53,34 g/mc n anul 2006) dar i sub valoarea limit anual pentru protectia ecosistemelor (30 g/mc) stabilite prin Ordinul Ministerului 592/2002, exceptie facnd municipiul Bucureti. Aici concentratia medie anual depete cu mult valoarea limit plus marja de tolerant, la statiile de trafic Cercul Militar i Mihai Bravu i cu 0,66 g/mc la statia de tip industrial Titan.
3

Fig.5.3.Concentratiile dioxidului de azot ( g/m ) in Iasi,Craiova,Cluj-Napoca si Bucuresti in anul 2006

5.3. CONCENTRATII ALE AMONIACULUI n ceea ce privete calitatea aerului ambiental, la nivelul ntregii tri au fost fcute 28225 de determinri ale indicatorului amoniac (prelevri orare sau la 30 minute). Concentratiile medii obtinute se raporteaz la STAS 1257487 Aer din zonele protejate n care concentratiile maxime admisibile sunt 0,3 mg/m3 pentru media de 30 de minute, respectiv 0,1 mg/m3 pentru media zilnic. Pentru statiile automate din sistemul de monitorizare a calittii aerului la granita dintre Romnia i Bulgaria, raportarea v alorilor msurate se face la standardul comun negociat cu partea vecina. Pentru amoniac, concentratia maxim admisibil negociat cu partea bulgar probe medii zilnice este aceeai cu concentratia maxim admisibil conform STAS 12574/8

n anul 2006, au fost nregistrate depiri ale concentratiei maxime admisibile n zece localitti, frecventa depirilor fiind redata n graficul din figura 5.4. Fig.5.4.Frecventa depasirii concentratiei maxime admisibile pentru amoniac (NH3)

5.4.PRODUCEREA OZONULUI TROPOSFERIC (POLUAREA FOTOCHIMICA) 5.4.1.POLUAREA AERULUI AMBIENTAL CU OZON

Ozonul este forma alotropica a oxigenului, avnd molecula formata din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albastruie si foarte toxic. n atmosfera, se poate forma pe cale naturala n urma descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reactiilor unor substante nocive, provenite din sursele depoluare terestra. Ozonul format n partea inferioara a troposferei este principalul poluant n orasele industrializate. Ozonul troposferic se formeaza din oxizii de azot (in special dioxidul de azot ), compusii organici volatili COV, monoxidul de carbon n prezenta razele solare, ca sursa de energie a reactiilor chimice. Ozonul sta la baza formarii smogului (pe cale fotochimica) si are implicatii grave asupra starii de sanatate a oamenilor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanti afecteaza aparatul respirator (dificultate respiratorie, reducerea functiilor plamnilor si astm), irita ochii, provoaca congestii nazale, reduce rezistenta la infectii etc; a sanatatii si productivitatii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteza, de formare a frunzelor si de dezvoltare a plantelor. Ozonul este principalul component al smogului fotochimic n timpul orelor de vrf n zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. n acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara determina descompunerea sa n oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen reactioneaza cu oxigenul molecular si formeaza ozonul. Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon devine maxima, iar cea de oxid de azot minima. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic n anul 2006, determinri ale ozonului troposferic au fost fcute n Bucureti i n judetele Suceava, Arge, Arad, Timioara, Cara-Severin, Clrai, Dmbovita, Giurgiu, Teleorman, Satu Mare, Cluj, Iai i Dolj. n tabelul 5.1. sunt prezentate localittile n care s-au nregistrat depiri ale valorii tint pentru acest poluant:

Tabel. 5.1. Localittile n care s-au nregistrat depiri ale valorii tint pentru ozon

Analiza statistic a rezultatelor obtinute n anul 2006 indic faptul c nici o concentratie medie orar nu a atins pragurile de informare sau de alert(180 g/m i respectiv 240 g/m ) stabilite prin Ordinul Ministerului Apelor i Protectiei Mediului nr. 592/2002. Aparent paradoxal, acolo unde concentratia ozonului scade si anume in stratosfera, este dorita cresterea sa, iar in zonele unde concentratia sa creste, adica in troposfera si in special in straturile joase ale acesteia, se lupta pentru scaderea ei. In troposfera cresterea concentratie de ozon are urmari nefaste asupra sanatatii umane (stari de disconfort, iritarea mucoasei ochilor si a aparatului respirator, afectarea functiei respiratorii, cefalee), asupra starii fiziologice normale a vegetatiei, asupra fiabilitatii materialelor (cauciucul natural si artificial sunt distruse rapid, colorantii organici se degradeaza, etc.). Este de remarcat faptul ca ozonul are, asupra vegetatiei, efect sinergic cu oxizii de azot si cu dioxidul de sulf, astfel incat, chiar la nivele reduse ale acestor trei poluanti, apar situatii de stres chimic. Ozonul este, de asemenea, incriminat pentru participarea indirecta la formarea ploilor acide. Ozonul troposferic provine in proportie de circa 20% din stratosfera, iar in proportie de circa 80% ca urmare a activitatilor antropice. Principalii poluanti primari care determina formarea, prin procese fotochimice, a ozonului si a altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf si compusii organici volatili proveniti din surse antropice. Cele mai importante activitati umane care conduc la evacuarea in atmosfera a acestor poluanti primari sunt:
3 3

- arderea combustibililor fosili (carbune, gaze naturale, produse petroliere) in surse fixe (centrale electrice si termice, incalzirea rezidentiala proprie, procese industriale) si mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval si aerian); - extractia, prelucrarea si distributia petrolului si a produselor petroliere; - extractia si distributia gazelor naturale; - utilizarea solventilor organici. De remarcat ca din procesele de ardere se evacueaza si protoxid de azot (N2O), gaz care este incriminat pentru actiunea sa directa de distrugerea ozonului stratosferic. Principalele domenii de utilizare ale substantelor ce distrug stratul de ozon sunt: industria frigului (agenti frigorifici, instalatii de racit), instalatii de climatizare (sisteme de racire cu aer pentru utilizatori casnici si comerciale de mici dimensiuni), pompe de caldura (pentru incalzirea birourilor sau a incintelor industriale), industria materialelor de constructie expandate (expandarea spumelor: poliuretanice flexibile, poliuretanice rigide, fenolice pentru izolatie, polistirenice, poliolefinice), producerea aerosolilor (agenti propulsanti in spray-uri), realizarea mediului de sterilizare (sterilizarea aparaturii medicale), etalonarea aparaturii (verificarea etanseitatii, etalonarea termometrelor, a termostatelor, a sticlariei de laborator), solventi organici (utilizarea ca solventi in industria pesticidelor, a produselor farmaceutice, a lacurilor si vopselelor), agenti de curatire (in industria electronica si in decaparea si degresarea suprafetelor metalice), adezivi (termofuzibili si solizi), stingerea incendiilor (realizarea de stingatoare portabile si a instalatiilor fixe de stingere a incendiilor). Pentru prevenirea distrugerii stratului de ozon, au fost semnate Conventia de la Viena si Protocolul de la Montreal, ratificate si de tara noastra prin care sunt stabilite obligatiile partilor semnatare: - eliminarea productiei si consumului de substante care afecteaza stratul de ozon; - aplicarea celor mai bune tehnologii de imbunatatire a retinerii, recuperarii, reciclarii sau distrugerii substantelor ce afecteaza stratul de ozon; - promovarea unor alternative pentru inlocuirea substantelor ce afecteaza stratul de ozon, produselor ce contin astfel de substante sau a produselor care au fost realizate cu ajutorul acestor substante; - aspectele economice implicate de aplicarea masurilor de control asupra substantelor responsabile de afectarea stratului de ozon si asupra produselor la fabricarea carora se folosesc aceste substante;

- cooperarea in domeniile: stiintific, juridic, economic si informational. Incepand din anul 2003 A.P.M. Prahova masoara concentratia ozonului troposferic in punctul APM sediu. Concentratia de ozon masurata a variat intre:

0,00475 0,173 mg/mc In urma elaborarii inventarului anual de emisii de catre Serviciul de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu,din punct de vedere al emisiilor de poluanti-precursori ai ozonului troposferic si oxidanti fotochimici,s-au constatat cresteri la poluantii NOx,CH4,CO in anul 2004 comparativ cu anul 2003,fig.5.5. Fig.5.5.Emisii de precursori ai ozonului

5.5.PULBERI N SUSPENSIE (PM10 SI PM2,5) 5.5.1.CARACTERISTICI GENERALE Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. 5.5.2.SURSE NATURALE -eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. 5.5.3.SURSE ANTROPICE -activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat

si datorita arderilor incomplete. 5.5.4.EFECTE ASUPRA SANATATII POPULATIEI Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii.

5.5.5.NORME

n atmosfer, alturi de gaze i vapori toxici, se gsesc pulberi n suspensie i pulberi. n functie de dimensiunile i comportarea n atmosfer pulberile se clasific astfel: - pulberile n suspensie: suspensii cu diametru > 10 m, au stabilitate i putere de difuzie mic n aer; suspensii cu diametru 10 m 0,1 m se caracterizeaz printr-o stabilitate i putere de difuzie mai mare n aer; suspensii cu diametru < 0,1 m, stabilitatea i capacitatea de difuzie n atmosfer este foarte mare; pulberi, cu diametru mai mare de 20 m; dup ce sunt emise n atmosfer se depun. Poluarea cu pulberi a atmosferei poate avea surse naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafata solului de ctre vnt, sau antropice: procesele de productie (industria metalurgic, industria chimic etc), arderile din sectorul energetic, antierele de constructii i transportul rutier, haldele i depozitele de deeuri industriale i municipale, sisteme de nclzire individuale, ndeosebi cele care utilizeaz combustibili solizi etc.

Natura acestor pulberi este extrem de divers. Astfel, ele pot contine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfati, dar i alte noxe toxice, unele dintre acestea avnd efecte cancerigene (cum este cazul poluantilor organici persistenti PAH, i PCB, adsorbite pe suprafata particulelor de aerosoli solizi). n general pulberile au o actiune iritant a cilor respiratorii, iar actiunea specific este legat de compozitia lor chimic. Pulberile au stabilitate mic i se depun uor. Puterea de difuzie este redus, nu ptrund n alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase pentru om. Au actiune ns asupra florei, influentnd negativ fotosinteza la plante, obtureaz ostiolele, dereglnd respiratia. Plantele nu se dezvolt suficient, iar masa biologic scade n figura 5.6. sunt prezentate concentratiile medii anuale de PM 10 n cele 4 aglomerri (Iai, Cluj, Craiova i Bucureti), la statiile de trafic, de tip urban, industrial, regional i suburban. Se observ c valorile concentratiilor medii anuale depesc valoarea limit plus marja de tolerant(50 g/mc) la toate statiile de trafic i la cele de tip industrial. Se constat de asemenea o uoar depire la statia de fond urban Lacul Morii, din Bucureti i la cea de fond suburban de la Mgurele( de1 g/mc).

Fig.5.6.Concentratiile medii anuale de PM10 in Iasi,Craiova,Cluj-Napoca si Bucuresti in anul 2006

n figura 5.7 se observ c cea mai mare frecvent a depirii CMA pentr u pulberi n suspensie se nregistreaz la Astra Vagoane, Arad (64,73%), urmat de Uzina Electric Arad. Concentratiile mari de pulberi n suspensie se datoreaz traficului, sistemelor de nclzire proprie a locuintelor cu lemne, carbuni, motorin, activittii de constructii, etc. n Trgovite, concentratiile medii la pulberile totale n suspensie (TSP) n timp de 24 ore

au depit CMA pe 24 ore (0,15 mg/mc) conform STAS 12574/87, n cele dou puncte de prelevare (Micro XII i sediu APM). Valorile concentratiilor medii anuale la pulberile totale n suspensie (TSP) au depit CMA anual (0,075 mg/mc) conform STAS 12574/87, n cele dou puncte de prelevare i global n zona Trgovite (0,099 mg/mc). Valoarea concentratiei medii anuale la pulberile respirabile (PM10) a depit CMA anual (46,7 g/mc) conform Ordinului 592/2002 avnd valoarea 75,5 g/mc n punctul de prelevare amplasat la sediul APM. Principalele surse incriminate, n aceast zon sunt: S.C. Mechel S.A., S.C. UPET S.A., S.C. Nemo S.A. i traficul rutier. Fig.5.7.Frecventa depasirii concentratie imaxime admisibile pentru pulberi in suspensie

Suspensiile au stabilitate mai mica in atmosfera decat gazele si o capacitate de difuzie mai redusa,stabilitate care este cu atat mai mica cu cat dimensiunea si masa sunt mai mari.Au deci,in raport cu gazele,capacitate mai redusa de a se dilua in aer,in chimb sedimenteaza usor.Din graficul anexat se observa ca in toate punctele monitorizate concentratiile medii anuale sunt mai mari decat concentratia medie anuala.

Fig.5.8.Pulberi aspirabile-concentratii medii anuale

5.6. CALITATEA AERULUI AMBIENTAL METALE GRELE

Prin msurtorile sistematice ale poluantilor n zona Sibiu -Copa Mic i Baia Mare se evidentiaz depirea att a concentratiei maxime admisibile de Pb (0,7g/m ) i Cd (0,02 g/m ) (conform STAS 12574/1987), ct i a valorii limite anuale de Pb din fractiunea PM10 (0,834 g/m ) (conform Ordinului Ministerului Apelor Pdurilor i Mediului nr. 592/2002). Valorile concentratiilor de Pb din fractiunea PM10 sunt evidentiate n figura 5.9. pentru diferite localitti de pe teritoriul Romniei Continutul de Cd din TSP este mai ridicat n zona Copa Mic datorit emisiilor de poluanti de pe platforma industriala S.C. Sometra S.A. i n zona Baia Mare (Fig.5.10) Fig.5.9.Concentratii de Pb din fractiunea PM10 determinate in anul 2006
3 3 3

Fig.5.10.Concentratii de Cd din TSP in Baia Mare si Copsa Mica in anul 2006

Ca rezultat al activitatii umane,in mediu inconjurator sunt eliminate diferite substante toxice care pot avea o influenta negative asupra biotei. Unii dintre cei mai periculosi poluanti sunt metalele grele si de aceea studierea poluarii cu acestia este foarte actuala. In afara industriei,sursa de poluare cu metale grele a orasului o mai constitue traficul auto si conditiile meteo defavorabile.Continutul mediu al elementelor chimice in in depunerile de pulberi sedimentabile variaza in functie de complexitatea proceselor industriale. Din punct de vedere al imisiilor laboratorul Serviciului de Monitorizare Integrata a Factorilor de Mediu din Agentia de Protectie a Mediului Ploiesti a determinat si analizat metalele din pulberile aspirabile in patru puncte de monitorizare. Din reprezentarea grafica a metalelor grele Pb,Cd,Zn fig.5.11. in anul 2004 se constata

concentratii mai8 mari in punctele cu traffic intens. Fig.5.11.Pulberi aspirabile,variatia indicatorilor Cd,Pb,Zn valori medii anuale 2004

6.DEPRECIEREA STRATULUI DE OZON STRATOSFERIC n stare natural, ozonul se gsete n stratosfer n concentratie de 0,04 ppm, la circa 1050 km altitudine, cu un maxim ntre 20 i 35 km. Stratul de ozon stratosferic este definit de Conventia de la Viena ca fiind Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limit planetar. Scderea observat a ozonului stratosferic poate conduce la scderea temperaturilor troposferice, prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerat a fi prima cauz a rcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. Distrugerea stratului de ozon a fost una dintre primele probleme globale de mediu luate n discutie i prezentate publicului larg din Comunitatea European. Consecintele ireversibile ale acestui fenomen att asupra ecosistemelor terestre, acvatice, a snttii populatiei, ct i asupra sistemului climatic au condus la necesitatea adoptrii unor decizii importante la nivel mondial i ca urmare, n anul 1985, au fost stabilite principiile colaborrii internationale prvind protectia stratului de ozon n cadrul Conventiei de la Viena, urmat de Protocolul de la Montreal cu privire la substantele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul nconjurtor (UNEP), care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1989. Concentratia ozonului stratosferic este afectat de o varietate mare de procese interne, cum ar fi distrugerea chimic de ctre halogeni, sau externe, de exemplu variatiile radiatiei solare (n particular ale radiatiei UV). Ozonul stratosferic are un rol activ n determinarea structurii termice, dinamice i chimice a stratosferei i troposferei i deci, exercit un impact direct asupra climatului. Halogenii eliberati de la sol, n pricipal sub form de clorofluorcarboni (CFCs),

hidrocloro-fluorcarboni (HCFCs) i hidrocarburi de brom sunt convertiti n forme active, n stratosfera medie i superioar unde contribuie la creterea nivelelor naturale de clor, distrugnd ozonul. La latitudinile medii ale emisferei nordice scderea ozonului total este de aproximativ 24% pe decad; n ultimii ani, declinul ozonului total a fost mai lent, dar valorile msurate sunt departe de cele anterioare anului 1980. Cantittile de clor i alte produse chimice care distrug ozonul au atins maximul n anii 1997-1998, dar se mentin, totui, la valori ridicate n stratosfer. O mare parte din diferentele interanuale recente se pot explica prin variabilitatea meteorologic, dar nu este nc posibil cuantificarea exact a influentelor antropice sau naturale. Scderea preconizat a cantittilor de clor i brom stratosferic n urmtorii 50 de ani prin implementarea totala msurilor prevzute n Protocolul de la Montreal i Amendamentele ulterioare, va conduce la creterea cantitiii globale de ozon, dei exist deosebiri n proiectiile furnizate de diferite modele globale.Romnia este clasificat ca tar care actioneaz n baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal, paragraful 1 i i s-a acordat o perioad de gratie de 10 ani de la aplicarea msurilor de eliminare prevzute la Articolul 2 al Protocolului, ca i trilor care au un consum anual de substante reglementate nscrise n Anexa A, mai mic de 0,3 kg/cap de locuitor.Substantele care depreciaz stratul de ozon vor fi tratate n capitolul 8 Deeuri. Substante i preparate chimice periculoase. Ozonul este un constituent natural al atmosferei fiind prezent la o altitudine situata intre 15-40 km si realizand un invelis protector pentru pamant. Cea mai mare cantitate de ozon, aproximativ 90% se afla in stratul cuprins intre 8 18 km. Acest filtru foarte fin retine aproape in totalitate radiatia ultravioleta, biologic nociva care se indreapta spre suprafata Terrei, regleaza temperatura din stratosfera cu implicatii deosebite in conditionarea circulatiei atmosferice si a climei globului terestru, protejeaza toate formele de viata de pe pamant. Scaderea concentratiei ozonului cu 1 % duce la sporirea intensitatii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %. Cantitatea de ozon cauzeaza doua probleme ecologice separate. Una tine de cresterea cantitatii de ozon in troposfera (ozonul din troposfera este un component cheie in smogul fotochimic) si constituie o problema comuna a multor orase din lume. Alta problema, tine de epuizarea ozonului din stratosfera. Aceasta duce la scaderea eficacitatii sistemului imunitar, arsuri grave in zonele expuse la soare, reducerea culturilor si implicit a cantitatii de hrana, ca urmare a micsorarii frunzelor la plante, distrugerea vietii marine, a planctonului plante si animale microscopice care traiesc in suspensie aproape de suprafata apei cu care se hranesc animalele marine si implicit afecteaza hrana omului prin reducerea cantitatii de peste comestibil, degradarea unui numar important de materiale plastice utilizate in constructii, vopsele, etc. Degradarea stratului de ozon se datoreaza interventiei unor gaze nocive, provenite de pe pamant si ajunse in atmosfera. Aceste gaze au in continutul lor: carbon (CO, CO2, CH4), hidrocarburi (fara CH4), azot (NOX, NO2 in principal), clor (freoni), brom (haloni), hidrogen (H2 si H2O), care au rol vital in fotochimia tropo - si stratosferei. Degradarea straturilor de ozon, in aceste conditii, este efectul unor reactii chimice. Reactiile chimice se produc intre gazele mentionate mai sus si cristalele de gheata acoperite cu acizi, pe de o parte, iar pe de alta parte la contactul dintre gaze cu raze ultraviolete cand, clorul, respectiv bromul, din gaze sunt eliberati si

degradeaza moleculele de ozon, fragmentandu-le in oxigen molecular (O2). Reducerea stratului de ozon are efecte negative nu numai asupra ecosistemelor acvatice si terestre, dar si asupra materialelor, asupra proceselor chimice din atmosfera, influentand intreg echilibrul vietii pe pamant. Conventia de la Viena a precizat o serie de substante de origine antropica si naturala considerate a avea capacitatea de a modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon, si anume: Substante cu continut de carbon: monoxidul de carbon, care provine atat din surse antropice cat si naturale si care influenteaza reactiile din troposfera; dioxidul de carbon, provine in special din surse antropice si influenteaza structura termica a atmosferei, deci afecteaza stratul de ozon; metanul, provine din surse naturale si antropice si afecteaza atat ozonul stratosferic cat si pe cel troposferic; alte hidrocarburi provenite din surse naturale sau antropice si care influenteaza fotochimia stratosferei. Substante cu continut de azot: protoxidul de azot provenit in special din surse naturale si care are rol vital pentru controlul concentratiei ozonului stratosferic; alti oxizi ai azotului proveniti din surse antropice, joaca un rol important in procesele fotochimice din troposfera. Substante halogenate: derivati clorurati si clorofluoroderivati ai metanului si etanului (CCl4, CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3 joaca un rol major in fotochimia ozonului, in special la mare altitudine, fiind surse de oxizi ai clorului; alcani partiali halogenati (CH3Cl, CHF2Cl, CH3 CCl3, CHFCl2); alcani bromurati ( CF3Br, CH3Br). Degradarea stratului de ozon, in aceste conditii, este efectul unor reactii chimice care au loc la mari altitudini si temperaturi scazute (-800 C).

CONCLUZII Mediul aerian este unul dintre factorii vitali absolut indispensabili, el asigurnd respiratia oamenilor, animalelor, plantelor. Fara aer viata ar fi imposibila. Aerul asigura organismele vii cu oxigen, prin aer se nlatura produsele catabolice, se produc procesele de termoreglare a organismului etc. De mediul aerian al pamntului sunt strns legate diverse procese geologice, hidrolitice si energetice. Mediul aerian are o mare importanta n activitatea profesionala a oamenilor, el fiind o sursa de poluanti chimici, germeni patogeni, pulberi, care prezinta un anumit pericol pentru sanatate. n evolutia sa omul s-a adaptat la mediul aerian aflat si el n continua evolutie. Modificarile drastice ale proprietatilor fizice sau ale compozitiei chimice ale aerului se reflecta negativ asupra sanatatii, cauzeaza aparitia diverselor boli. Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. Ca urmare a negocierii Protocolului de la Kyoto, s-au stabilit masuri concrete pentru implementarea prevederilor. Astfel, au fost intensificate actiunile de informare si constientizare a populatiei asupra fenomenului de schimbari climatice. Au fost luate masuri care sa asigure mbunatatirea capacitatii de implementare a tuturor factorilor implicati. A fost asigurat cadrul legal pentru implementarea si dezvoltarea mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto, care au ca rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Progresele importante care au fost realizate n ultimii ani n domeniul protectiei atmosferei, sunt: o Dezvoltarea cadrului legislativ national; o ntarirea capacitatii institutionale a institutiilor responsabile n gestionarea calitatii aerului atmosferic; o Masurile stabilite agentilor economici si institutiilor responsabile n urma negocierii capitolului 22 Mediu;

o Intensificarea actiunilor de constientizare si implicare tot mai activa a factorilor responsabili, agentilor economici si populatiei, n abordarea aspectelor privind poluarea atmosferei. o Implementarea masurilor de management a calitatii aerului, prin dezvoltarea sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului, mbunatatirea bazelor de date si a inventarelor de emisii; o Elaborarea si aplicarea actiunilor prevazute n Strategia si Planul National pentru Protectia Atmosferei,

conduc spre consideratia ca urmatorii ani vor aduce mbunatatiri semnificative n domeniul calitatii aerului. Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o realitate trista in zilele noastre, cand distrugerea echilibrului natural al intregii planete este iminenta. Lupta impotriva poluarii intregii planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.