Poluarea orașului Ploiești

Dobrin Denis
Șerban Alexandru
Țăpescu Iustin
Ungureanu Alexandru

Colegiul Național Ion Minulescu

Poluarea aerului
• Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu materiale care
interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a
ecosistemelor. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un
rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele
categorii: poluare fizică, poluarea chimică, poluare biologică.
• Învelișul gazos care înconjoară Pământul fără o limită superioară precisă,
trecând treptat în spațiul interplanetar, se numește atmosferă. Masa acesteia
reprezintă 0,000001 din masa globului pământesc, și densitatea sa scade cu
creșterea altitudinii. Compoziția atmosferei se modifică de asemenea cu
altitudinea. Amestecul de gaze ce formează atmosfera este numit aer.
• Compoziția aerului nu este aceeași în orice loc de pe planetă. Aceasta variază de
la o zi la alta și de la un loc la altul.
• Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii au început să
utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul revoluției industriale, poluarea aerului a
devenit o problemă majoră.
• Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid
de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de
dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și
sulfurici se condensează sub formă de picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un
pericol major pentru sănătate.
• Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari cum ar fi Los Angeles
în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului
care produce oxizi de azot și eliberează hidrocarburi din combustibilii nearși. Razele solare fac ca oxizii de azot și
hidrocarburile să se combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește
plantele și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o ceață vizibilă și
pătrunzătoare.
• Majoritatea poluanților sunt eventual „spălați” de către ploaie, zăpadă sau ceață, dar după ce au parcurs distanțe
mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii de sulf și de azot sunt transformați în
acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor
sau plantelor și poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să
fie lipsite de viață. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și
estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și sănătatea umană
și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade din Roma, Atena și Londra.
• Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a
temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de
carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid de
carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon și alte gaze, cunoscute sub denumirea
de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui. Din cauza
efectului de seră se așteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în
anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca Pământul
să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând
producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării.

• Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția
excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarburile a redus stratul de ozon
stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an.
Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a afectat viața acvatică și terestră și amenință
sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.

• Conform unui raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății în 2014, circa 7 milioane de
oameni au murit în anul 2012 doar din cauza poluării aerului.
 Poluarea orașului Ploiești
• Pe baza studiului privind calitatea aerului a fost realizat şi un plan integrat, care analizează
situaţia din cele două localităţi şi vine şi cu soluţii. În cele aproape 400 de pagini, consultanţii
vorbesc despre depăşirile limitelor legale privind emisiile nocive şi despre efectele asupra
sănătăţii. Documentul cuprinde şi un studiu cu privire la vânt şi dispersie, în condiţiile în care,
acum câţiva ani, una dintre scuzele pe care autorităţile de profil le invocau când spuneau că nu
reuşeau să identifice poluatorii era că n-au un studiu pe această temă. Ei, acum îl au, iar atât
studiul cât şi planul integrat sunt publice, pe site-ul Primăriei Ploieşti, urmând să fie dezbătute pe
20 ianuarie.
• Au fost identificate categoriile de activitate care influențează calitatea aerului pentru
aglomerarea Ploiești și zona Brazi, astfel:
• -trafic rutier
• -încalzire rezidențială, instituțională și prepararea hranei
• -activități industriale
• -alte activități
• În baza inventarului care a inclus sursele de poluare asociate activităților din municipiul
Ploiești şi comuna Brazi s-a realizat evaluarea impactului asupra calităţii aerului prin
modelare matematică. Modelarea dispersiei poluanţilor în atmosferă pentru emisiile
de substanţe poluante generate de sursele de emisii de pe raza municipiului Ploiești şi
comuna Brazi s-a realizat cu programul AERMOD VIEW, dezvoltat de firma Canadiană
Lakes Environmental, se explică în planul integrat.
• Concentrațiile rezultate din modelare au relevat următoarele aspecte referitoare la
calitatea aerului în anul 2017, cel în care a început elaborarea documentaţiei, în
municipiul Ploiești și comuna Brazi:
• 1) Pentru poluantul NOx au rezultat depășiri ale valorii limită pe 1 oră, stabilită prin
Legea 104 din 2011, de 200 μg/m3 , pentru tot orașul Ploiești și comuna Brazi și o
calitate medie a aerului pentru cele două areale. Valorea limită pe 1 an a fost de
asemenea depășită în Ploiești, în zona Platformei Industriale Petrobrazi, Centrala
Termoelectrică Brazi și în Negoiești.
• 2) Pulberile PM10 au înregistrat depășiri ale VL zilnice în zona industrială de NV Ploiești
și în Brazii de Jos.
• 3) Concentrațiile de benzen rezultate din modelare nu au depășit VL stabilită pe 1 an, de 5 μg/m3. Deși nu este impusă
o VL pentru perioada de 1 oră, s-a considerat util să se modeleze această concentrație. Concentrații modelate pe
perioada de 1 oră au relevat valori maxime care depășesc sau sunt la nivelul Pragului superior de evaluare pentru
sănatate în partea de nord a municipiului Ploiești, Centura de Vest a municipiului Ploiești și la nord de Brazii de Sus.
• 4) Pentru dioxid de sulf, valorile maxime ale concentraţiilor medii orare și zilnice nu sunt depășite, zonele în care au
rezultat concentrații maxime orare >200 μg/m3 au fost Platforma industrială Petrobrazi și Platforma industrială
Petrotel Lukoil. Concentraţiile de SO2-cumulate pe 24 ore nu au depășit VL prevazută prin lege în Ploiești, Ploiești Sud,
Ploiești NE, Brazii de Sus, Popești, Brazii de Jos, Stejaru.
• 5) Pentru CO nu au rezultat depășiri ale mediei zilnice în Ploiești și Comuna Brazi.
• 6) La metale grele As, Cd, Ni, Pb nu au rezultat depășiri ale valorilor țintă și valorii limită anuale; pentru Ni a rezultat o
valoare de 14 ng/m3 în zona platformei Petrobazi.
• 7) Compușii organici volatili nemetanici rezultă în principal din surse de suprafață din activități industriale și sunt
precursori ai ozonului. Pentru ca impactul acestor poluanți să nu devină negativ pentru calitatea aerului înconjurător
în zonele rezidențiale, este necesar ca pragul olfactiv pentru acești compuși să nu depășească limitele
amplasamentului industrial", se mai arată în document.
• Conform Ordinului nr. 598/20.06.2018 privind aprobarea listelor cu unităţile administrativ teritoriale întocmite în
urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, municipiul Ploiești și comuna Brazi se încadrează astfel:
• - Municipiul Ploiești a fost încadrat în regimul de gestionare I pentru indicatorii de particule în suspensie, dioxid de
azot și oxizi de azot și benzen, respectiv în regimul de gestionare II pentru dioxid de sulf, monoxid de carbon, nichel,
plumb, arsen și cadmiu;
• - comuna Brazi a fost încadrată în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot și benzen,
mai amintesc specialiştii.
 Măsuri de prevenire și reducere a poluării
aerului
• Folosirea mijloacelor de transport în comun – folosirea mijloacelor de transport în
comun reduce considerabil poluarea aerului și decongestionează în același timp
traficul; faceți un exercițiu de imaginație – urcați cei 60 de ocupanti ai unui
troleibuz sau autobuz în 60 de autoturisme. Deja veti avea o șosea plină pe o
lungime de cel puțin 200 m, un trafic aglomerat si un aer irespirabil în imediata
apropiere a “alaiului motorizat”. Încercați așadar, din când în când, să folosiți și
troleibuzul sau metroul – veți ști ca în ziua respectivă ați făcut un pic mai mult
pentru a proteja mediul înconjurator!
• Economisirea energiei – opriți luminile și orice aparat consumator de energie
atunci cand plecați de acasa sau când nu îl mai folosiți. Energia electrică pare o
sursă “verde” sau nepoluantă atunci când o comparăm cu benzina, de exemplu,
dacă vorbim de combustibili pentru autoturisme, însa uităm ca și aceasta este
produsă în urma unor procese care generează poluare, așa cum se întampla în
timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obținerea energiei electrice.
• Refolosirea și reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau
reciclând, economisiți indirect și resursele necesare producerii lor dar
în același timp contribuiți și la o calitate mai bună a aerului prin
eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs în urma
proceselor tehnologice de fabricație.
• Utilizarea energiei verzi – energia solară, eoliană și geotermală
contribuie la reducerea poluării aerului; eliminarea pe cât posibil a
arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice
sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezultă în urma
arderilor, contribuind astfel la pastrarea unui aer mai puțin poluat.
• Modernizarea instalatiilor sau închiderea celor neperformante
• Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în fiecare tip de industrie
Concluzie
• Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului
inconjurator si de a asigura, pentru noi si pentru generatiile care vin,
o calitate a aerului mai buna.
• Desigur, fiecare, in casa lui sau la locul de munca, pe strada sau
oriunde ar fi, poate contribui cu cate putin la cresterea calitatii
aerului pe care cu totii il respiram – adunate insa, toate aceste mici
eforturi, pot genera modificari majore in ceea ce priveste prevenirea
poluarii aerului.