Poluarea Și protectia mediului

aerian in Republica Moldova

 Poluarea Aeriana:
Poluarea este contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană,
calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar
dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi
erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
  Regiunea gării de Nord, a gării Feroviare sunt considerate a fi cele
mai poluate în Chișinău din punct de vedere a calității aerului.
Următoarele regiuni ca grad de poluare sunt Centru, Rîșcani,
Buiucani, Ciocana Veche și Botanica. Potrivit hărții publicate pe
site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat zonele periferice ale

Cele mai Chișinăului au nivel de poluare redus.

 Principalul poluant a aerului prezent în Chișinău este dioxidul de
poluate azot. zilnic la cel puțin unul din cele șase puncte de observații se

Regiuni:
observă o depășire a concentrației de dioxid de azot în aer peste
Concentrația Maximă Admisibilă (CMA). De asemenea aerul mai
este poluat și cu extensii și aldehida formică.
 Menționăm că dioxidul de azot face parte din clasa a II fiind  un
poluant periculos cu efecte negative asupra sănătății umane.
Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi
respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor.
Principala sursă de poluare cu dioxid de azot în Chișinău sunt
automobilele.
  Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu
numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune
ecologice pentru mediul ambiant. Efecte dioxidului de azot
asupra plantelor duce la înălbirea frunzelor, ofilirea florilor,
fructelor şi încetarea creşterii lor. Animalelor le poate provoca
boli pulmonare, care se aseamănă cu emfizemul pulmonar,
iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea
animalelor, provocând boli precum pneumonia şi gripa.
 Principala sursă de poluare cu dioxid de azot în Chișinău sunt
Continuare: automobilele. Șefa centrului de monitorizare a calității aerului
explică că inexistența obligativității unui control ecologic al
mașinilor și lipsa unor standarde euro duc la poluarea aerului.
În plus calitatea aerului depinde foarte mult de condițiile
atmosferice, astfel în perioada trecerii de la un sezon la altul
(toamna și primăvara) calitatea aerului este mai scăzută.
Schimbarea direcției vântului, ceața dar și alți factori
meteorologici duc la formarea unei bariere pentru masele de
aer poluat.
 • Arderea combustibililor fosili în producerea de
energie electrică, transporturi, industrie și
gospodării;
• Procese industriale și utilizarea solvenţilor, de
exemplu în industria chimică şi extractivă;

Cauzele • Agricultură; 

poluarii • Tratarea deşeurilor;

• Erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia
sării marine și emisiile de compuşi organici
volatili din plante sunt exemple de surse naturale
de emisie.
  Efecte asupra sănătăţii populaţiei 
 În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are
diferite efecte asupra sănătăţii umane.Expunerea la o concentraţie mare de
dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi
respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii,
vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.Expunerea la o
concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect
infecţii ale tractului respirator.

 Efecte asupra plantelor

Efectele poluarii  Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ
asupra structurii şiţesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.Unele

aerului
dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roşii şi negre,
frasinul alb, lucerna, murele.

 Efecte asupra mediului

 În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra
vegetaţiei şi solului.Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelereaza
coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor.Oxizii de sulf pot eroda:
piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hîrtia, pielea şi componentele electrice.
  1.Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.
 2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă
 3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope
umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)
 4. Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală)
 Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale (poți merge și pe jos

Masuri de
la cumpărături etc.
 . Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară

prevenire (reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)

 7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc
poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant – noxe,
PM2,5, PM10 etc.)
 8. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și
înlocuirea lor cu suflătoare electrice
 9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în
satele înconjurătoare
 10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme (EGR scos etc.,
evident, necesită colaborare cu RAR)