CALITATEA AERULUI ȘI

POLUAREA CALITĂȚII AERULUI

A elaborat: Mihail Silvia

A verificat:Stadnic Anjela
Obiective
1. Ce reprezintă poluarea aerului
2. Care sunt sursele de poluare a aerului
3. Cauzele poluării aerului
4. Efectele poluării aerului
5. Măsuri de prevenire și reducere a poluării aerului
 Noțiuni generale
• Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase,
asupra mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica,
biologica sau chimica in atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci
cand orice gaz nociv, praf sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele
precum si fiintele umane.
• Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei si astfel orice gaz sau
substanta care patrund in atmosfera pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu si
lung. De aceea, subtierea stratului de ozon din atmosfera (cel care ne protejeaza de
efectele negative ale radiatiilor ultraviolete) cauzat de poluarea aerului reprezinta o
amenintare majora pentru existenta ecosistemelor de pe planeta si reprezinta
provocarea suprema pe care omenirea trebuie sa o depaseasca in ciuda diferendelor
politice de pe scena internationala.
 Sursele de poluare a aerului
Sursele de poluare a aerului atmosferic se împart în:
• naturale (erupţii vulcanice, furtuni de praf ş. a.),
• de caracter antropogen, legate cu activitatea vitală a omului.
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt: transportul, obiectele
industriale, centralele termoelectrice. Aceste surse elimină cantităţi mari de substanţe
toxice specifice, care uneori nu pot fi identificate, dar principalii poluatori, care se
elimină în cantităţi mari sunt: oxizii de carbon, de azot, bioxidul de sulf, praf ş. a.
Pentru micşorarea nivelului poluării atmosferei de către întreprinderile industriale se
utilizează diferite metode, cum ar fi, de exemplu: se perfecţionează procesele
tehnologice, se efectuează ermetizarea instalaţiilor tehnologice, se construiesc diferite
instalaţii de purificare ş. a.
 Cauzele poluarii aerului
Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:
• Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii combustibililor fosili (cum ar fi carbunele
sau petrolul) reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii aerului; totodata, autoturismele cu motoare cu
ardere interna, cele pe care le utilizam zi de zi, reprezinta surse poluante majore cu efecte nocive asupra calitatii
aerului pentru ca elibereaza in atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;
• Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat in activitati specifice sectorului
agricol, in acelasi timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente in atmosfera. Mai mult, utilizarea pe
scara larga a insecticidelor si pesticidelor contribuie la poluarea mediului inconjurator, inclusiv a atmosferei.
• Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc echipamente de mari dimensiuni. In timpul
procesului, praful si substantele chimice sunt eliberate in aer cauzand o poluare masiva a aerului. Acesta este
unul dintre motivele pentru care aceasta activitate este responsabila pentru deteriorarea sanatatii lucratorilor si a
locuitorilor din apropierea exploatatiilor miniere.
• Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de vopsire emit substante toxice in aer ce
produc poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci cand zugraviti in interior, chiar si cu geamurile
deschise, aerul devine irespirabil? Desi pare o poluare minora, zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore”
ale aerului, insa privind in ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea constanta si aproape
ireversibila (in absenta unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il respiram.
 Efectele poluarii aerului
Intre efectele poluarii aerului,  cele mai grave sunt:
• Probleme respiratorii si cardio-respiratorii –  Ele cauzeaza afectiuni respiratorii si cardiace, acestea fiind cel mai des
intalnite afectiuni medicale in aceste cazuri. Studiile au demonstrat ca locuitorii din zone cu cantitati mari de poluanti
atmosferici in compozitia aerului sunt predispusi la afectiuni precum pneumonie sau astm.
• Incalzirea globala – temperaturile ridicate la nivel mondial, cresterea nivelului marii si topirea ghetarilor sunt semnale
alarmante care ne transmit ca, daca nu se iau masuri urgente de oprire a poluarii aerului, mediul inconjurator va suferi
ireversibil.
• Ploile acide – gazele care patrund in atmosfera, precum oxizii de azot si oxizii de sulf, se amesteca in atmosfera cu
picaturile de apa, rezultand ploile acide, cu efecte daunatoare asupra solului si plantelor.
• Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci cand o cantitate mare de azot se depune pe suprafata marilor
favorizand cresterea unor alge ce afecteaza in mod negativ flora si fauna subacvatica. Algele verzi care sunt prezente pe
lacuri si iazuri apar din cauza prezentei azotului in aer, peste o anumita cantitate limita.
• Efectul poluarii asupra animalelor salbatice – la fel ca si oamenii, animalele se confrunta cu efectele devastatoare
ale poluarii atmosferei. Substantele chimice prezente in aer pot determina speciile salbatice de animale sa-si schimbe
habitatul, pot cauza imbolnaviri in randul animalelor si chiar determina moartea lor in anumite circumstante.
• Subtierea stratului de ozon – ozonul exista in stratosfera Pamantului si protejeaza planeta de razele ultraviolete (UV)
daunatoare. Prezența clorofluorocarburilor si hidroclorofluorocarburilor in atmosfera cauzeaza o subtiere accentuata a
stratului de ozon. Pe masura ce stratul de ozon se subtiaza apar dezechilibre majore  in urma patrunderii unei cantitati mult
mai mari de raze UV in atmosfera, cu efecte dintre cele mai grave asupra sanatatii umane, chiar si pe termen scurt.
 Măsuri de prevenire și reducere a poluării aerului

Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului inconjurator si de a asigura, pentru noi
si pentru generatiile care vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt cateva din masurile care
previn poluarea aerului:
• Folosirea mijloacelor de transport in comun – folosirea mijloacelor de transport in comun reduce
considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi timp traficul; faceti un exercitiu de
imaginatie – urcati cei 60 de ocupanti ai unui troleibuz sau autobuz in 60 de autoturisme. Deja veti
avea o sosea plina pe o lungime de cel putin 200 m (comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui
troleibuz), un trafic aglomerat si un aer irespirabil in imediata apropiere a “alaiului motorizat”.
Incercati asadar, din cand in cand, sa folositi si troleibuzul sau metroul – veti sti ca in ziua
respectiva ati facut un pic mai mult pentru a proteja mediul inconjurator!
• Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat consumator de energie atunci cand plecati
de acasa sau cand nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde” sau nepoluanta atunci
cand o comparam cu benzina, de exemplu, daca vorbim de combustibili pentru autoturisme, insa
uitam ca si aceasta este produsa in urma unor procese care genereaza poluare, asa cum se intampla
in timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obtinerea energiei electrice.
• Refolosirea si reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau recicland,
economisiti indirect si resursele necesare producerii lor dar in acelasi timp
contribuiti si la o calitate mai buna a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu
efect nociv care s-ar fi produs in urma proceselor tehnologice de fabricatie.
• Utilizarea energiei verzi – energia solara, eoliana si geotermala contribuie
la reducerea poluarii aerului; eliminarea pe cat posibil a arderilor de
combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau electrice duce
indirect la diminuarea gazelor care rezulta in urma arderilor, contribuind astfel
la pastrarea unui aer mai putin poluat.
• Modernizarea instalatiilor sau inchiderea celor neperformante
• Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile in fiecare tip de industrie
Desigur, fiecare, in casa lui sau la locul de munca, pe strada sau oriunde ar fi,
poate contribui cu cate putin la cresterea calitatii aerului pe care cu totii il
respiram – adunate insa, toate aceste mici eforturi, pot genera modificari majore
in ceea ce priveste prevenirea poluarii aerului.
 Concluzie
Din cele expuse mai sus constatez că pentru a asigura o dezvoltare durabilă a societăţii în RM
este necesar de a proteja aerul atmosferic de impactul advers provocat de către sursele
staţionare şi mobile de poluare a aerului. Implementarea unui Program de monitoring a
surselor de poluare aerului la nivel naţional ar trebui să înceapă odată cu rezolvarea unor
probleme şi anume:
1.Ajustarea legislaţiei ecologice privind protecţia aerului atmosferic la normele şi standardele
europene, deoarece la momentul actual procesul stabilirii unor standarde noi nu are o
orientaţie clar definită ( diferiţi experţi se documentează din diferite surse). Aceasta duce la
tărăgănarea distribuirii noilor standarde instituţiilor statale, agenţiilor economici,
persoanelor fizice. Din acest motiv se utilizează în continuare standardele vechi.
2.Elaborarea şi implementarea unui program de investiţii necesare să ducă la instalarea în
laboratoarele ecologice ale IES şi ale întreprinderilor a unui utilaj de măsurare şi prelevare
a probelor performant care ar corespunde cerinţelor actuale.
3. Pregătirea profesională a cadrelor laboratoarelor ecologice, inclusiv şi reciclarea
cadrelor peste hotare.
Aș dori să menţionez că deocamdată în RM nu se duce evidenţa emisiilor în aer care au
loc în sectorul agricol. De asemenea, nu sunt estimate emisiile în atmosferă ale unor
substanţe toxice cum ar fi metalele grele. Dintre sursele mobile nu se iau în consideraţie
trenurile care funcţionează pe motorină şi vehiculele care practic nu circulă pe drumuri –
maşini utilizate în construcţii (excavatoare, macarale, buldozere etc.) şi tractoarele.
O problemă pentru Moldova ( care are o climă uscată) este praful ce se ridică pe
drumurile neasfaltate. Peste 5 mii km din drumuri ( urbane şi interurbane) nu sunt
pavate. Traficul de pe aceste drumuri contribuie în mod considerabil la mărirea
concentraţiilor de particule de diferite dimensiuni în aer. Aceste particule suspendate
conţin mult plumb, benzo-α-pirină şi, posibil, alţi componenţi cancerogeni emişi de
mijloacele de transport care circulă mai ales prin localităţile urbane.
Rezolvarea problemelor sus menţionate desigur va duce la reducerea nivelului de poluare
a aerului atmosferic. Cu toate că societatea noastră se află într-o perioadă de tranziţie şi
ne confruntăm cu multe greutăţi de ordin economic, aceste probleme necesită să fie
soluţionate cât mai urgent.
BIBLIOGRAFIE

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului#:~:text=Poluarea
%20urban%C4%83%20a%20aerului%20este,de%20la%20impurit
%C4%83%C8%9Bile%20din%20combustibili
.
https://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/intro
https://stratos.ro/ce-este-poluarea-aerului-si-cum-o-putem-combate/
https://waqi.info/ro/
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE