Sunteți pe pagina 1din 13

ECOOGIE I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIA ALIMENTARA

REFERAT AER

STUDENT LAZR IOAN ANUL I

PROF.UNIV.DR.ING. OVIDIU TIA

AERUL

Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Dintre componentii aerului, oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursa de energie in procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine in asimilatia clorofiliana, iar azotul atmosferic reprezinta una din verigile circuitului azotului in natura. Compozitia normala a aerului Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. % atmosfera uscata): azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului. Restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa (in medie 0,2 - 3%). Sursele de poluare a aerului Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. Rezulta din aceasta definitie ca - pentru a fi considerati poluanti - substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata. Sursele de poluare a aerului pot

clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitaea umana). Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei In cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamini o cantitate de 500 cm2 de aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu acest efort. In 24 ore in mediu omul respira circa 15-25 m3 de aer. Luind comparativ cu consumul de alimente si apa, in timp de 24 ore, omul inhaleaza in medie 15 kg de aer in timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei 2,5 kg, iar cel de alimente 1,5 kg. In ceea ce priveste compozitia chimica destingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cit si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor compusi straini. Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, crestrea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificarii fizio-patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti. Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pina cind incarcarea atinge pragul toxic. De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani.

Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu etiologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii etiologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute si cronice, anemii etc.). Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului respirator. In aceasta grupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de gaze si vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul si substantele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritanta constitue cea mai raspindita dintre tipurile de poluare, rezultind in primul rind din procesele de ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari. Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspinditi sunt bioxidul de siliciu, azbestul, si oxizii de fier, la care se adauga compusii de cobalt, bariu etc. Sunt mult mai agresivi in mediul industrial unde determina imbolnaviri specifice care sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate duce la modificari fibroase pulmonare. Poluantii toxici asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului. Dintre poluantii atmosferici cu efect asfixiant cel mai important este oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil (carboxihemoglobina) si impiedica astfel oxigenarea singelui si transportul de oxigen catre tesuturi. In functie de concentratia din aer si timpul de expunere se realizeaza o anumita proportie de carboxihemoglobina depaseste 60% din hemoglobina totala. Intoxicatia acuta este relativ rara, aparind practic numai in spatii
4

inchise in prezenta unor surse importante de CO (in ?ncaperi in care sistemele de incatzit functioneaza defectuos, garaje, pasajele subterane pentru autovehicule etc.) Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul poluantilor naturali (polen, fungi, insecte) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe linga acestea se adauga poluantii proveniti din surse artificiale - in special industriale - care pot emite in atmosfera o suma de alergeni completi sau incompleti. Pe primul loc din acest punct de vedere, se gaseste industria chimica (industria maselor plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.).

a)Schimbarile climatice si efectul de sera Schimbarea climatica e la usa. Ii resimtim toti din ce in ce mai mult efectele. Furtunile si inundatiile sunt din ce in ce mai frecvente, iarna este mai calda, este mai putina zapada si mai multa ploaie. Primavara, aparitia florilor si intoarcerea pasarilor migratoare se face mai devreme. Aceste semne arata accelerarea schimbarii climatice, care se cheama de asemenea incalzire globala planetara. Daca nu facem nimic, punem planeta noastra in pericol si riscam sa pierdem ce ar trebui sa mearga de la sine.

Pozele- muntii Kilimandjaro Japonia. Prima poza este realizata pe 17 Februarie 1993, iar a doua pe 21 Februarie 2003. Chiar daca efectul incalzirii climatice pe calota glaciara nu este foarte clar, aceasta imagina ilustreaza impactul secetei asupra stratului de zapada de pe muntii inalti. Schimbarea climatica se explica prin modul de viata actual, mai ales in tarile dezvoltate ale Uniunii Europene. Centralele care transforma energia in electricitate si in caldura, deplasarile cu autoturismul sau cu avionul, fabricarea bunurilor de consum, agricultura, toate aceste activitati sunt responsabile de schimbarea climatica. Efectul de sera Atmosfera inconjoara Pamantul ca un strat protector, transparent care lasa sa treaca lumina soarelui si retine caldura. Fara el, caldura soarelui s-ar reflecta pe suprafata Pamantului si s-ar intoarce in spatiu. Temperatura ar fi mai joasa de -30C si totul ar fi inghetat. Atmosfera se comporta ca sticla unei sere, deci, din acest motiv, se vorbeste de efect de sera. Gazele cu efect de sera prezente in atmosfera sunt responsabile de aparitia efectului de sera. Majoritatea gazelor cu efect de sera sunt naturale, insa de cand a inceput revolutia industriala in secolul XVIII lea, activitatea umana a determinat cresterea concentratiei lor la un nivel neatins de 420000 ani.
6

Efectul nefast al efectului de sera este de a creste temperaturile terestre: este schimbarea climatica. Gazele cu efect de sera produse de activitatea umana. Dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz cu efect de sera generat de activitatea umana. Reprezinta aproximativ 75 % din totalitatea efluentilor gazosi cu efect de sera de pe Pamant. Aceasta expresie inglobeaza toate gaze cu efect de sera aruncate in atmosfera prin fumuri, emisii de gaz de esapament, hornuri, incendii si altele. Dioxidul de carbon este rezultatul combustiei de carbuni, titei si gaz metan. Combustia fosila este principala sursa de energie de astazi. Genereaza electricitate, caldura si este folosita pentru alimentarea masinilor si avioanelor. O cursa de avion genereaza pe calator, o cantitate de dioxid de carbon echivalenta cu cantitatea generata in activitatea domestica a unui locuitor, pe un an de zile. Dioxidul de carbon are un rol important: omul inspira oxigen si expira dioxid de carbon iar arborii si plantele il absorb si produc oxigenul. Se intelege de ce padurile sunt asa de importante: absorb o parte din CO2 excedentar si produc oxigen. Din pacate, defrisarea excesiva este practicata peste tot. Alte gaze cu efect de sera legate de activitatea umana sunt gazul metanul si dioxidul de azot. Sunt emise de pe rampele de gunoi, dejectiile produse in procesul de cresterea a animalelor, cultura orezului, etc.. b)Stratul de ozon In stratosfera, de la nlimea de 10-15 km si pana la 35 km, concentraia de ozon este destul de mare si anume cantitatea maxima de ozon in acest strat este de 450 uniti Dobson. O unitate Dobson (DU) reprezint cantitatea de ozon care se afla intr-un strat de ozon pur de grosime 0,01 mm, in condiii normale. Acest strat de ozon este foarte important pentru viata de pe Pmnt, deoarece prin reacia (3)
7

ozonul absoarbe cea mai mare parte a radiaiilor UV emise de Soare, care in caz contrar ar afecta viata organismelor de pe Pmnt. Formarea si grosimea stratului de ozon se poate nelege astfel: la nlimi mai mari de 35 km, oxigen molecular este puin. In consecina, se formeaz puin oxigen atomic prin reacia (1) si deci si puin ozon prin reacia (2). De la nlimea de 35 km si pana la 10-15 km, reaciile (1) si (2) devin predominante, ceea ce contribuie la formarea unui strat cu concentraia de ozon foarte mare. La nlimi mai mici de 1015 km doar puine radiaii ultraviolete, cu <240 nm au rmas neabsorbite, astfel ca prin reacia (1) se formeaz mai puin oxigen atomic, deci si ozon mai puin. ncepnd cu anul 1974, mai muli oameni de tiina, dintre care amintim pe Molina si Rowland, au artat ca la Polul Sud si mai puin la Polul Nord a aprut o gaura in stratul de ozon, adic in aceste zone a sczut foarte mult concentraia de ozon in stratosfera. S-a artat ca la distrugerea stratului de ozon contribuie avioanele supersonica prin gazele emanate, precum si unii produi chimici cum sunt freonii (CF2Cl2, CFCl3),sintetizai si utilizai in instalaiile frigorifice sau la spray-uri. Msurtorile au artat ca cea mai redusa concentraie de ozon se observa primvara iar vara, aceasta se reface parial. Deoarece activitile productive prin care se produc agenii chimici care distrug stratul de ozon sunt inexisteni la poli, iar avioanele supersonice nu au culoare de zbor in jurul polilor geografici ai Pamatului, s-a pus problema cauzelor care produc aceasta gaura in stratul de ozon la poli si nu deasupra Americii de Nord sau deasupra Europei. Marea stabilitate a freonului prezint si incoveniente. El se acumuleaz la altitudini cuprinse intre 20-50 km. Cnd moleculele de freon ptrund in stratul de ozon, sub aciunea razelor ultraviolete se rup legturile C-Cl rezultnd atomi liberi de Cl. Acetia catalizeaz reacia de descompunere a O3 in O2, reacia (2). Rezultatul consta in mrirea fluxului de raze ultraviolete care ajung pe Pamant, determinat
8

apariia cancerului de piele, modificri climatice, etc. In anii `70 Dr. Colin Lea din Marea Britanie a atras atenia asupra pericolului distrugerii stratului de ozon ca urmare a utilizrii clorofluorcarburilor (CFC). In 1987 prin Protocolul de la Montreal s-au stabilit principiile unui control mondial asupra CFC. La acces protocol au aderat circa 180 tari. Ca urmare, emisia de substane care distrug stratul de ozon a fost redusa la 10% fata de valoarea maxima din anii `70. Cu toate aceste, refacerea stratului de ozon nu este ateptata nainte de mijlocul secolului urmtor. Masuratorile au anuntat ca distrugerea stratului de ozon este mult mai pronuntata la Polul Sud decat la Polul Nord. Oamenii de stiinta au oferit urmatoarea explicatie: iarna, in stratosfera, temperatura este mult mai scazuta la Polul Sud si dureaza un timp mai indelungat, deoarece vartejurile de aici, create in lunile de iarna, sunrt mai stabile si mai puternice decat cele de la Polul Nord. Vara, curentii de aer din stratosfera deplaseaza sper poli cea mai mare parte din ozonul format in zonele ecuatoriale (nepoluate, in general) astfel ca partial concentratia de ozon la poli se reface, dar ramane scazuta in medie, la nivel global. La distrugerea stratului de ozon contribuie si topirea toposferei (din cauza efectului de sera), care induce racirea stratosferei o mare perioada de timp. Pentru a se evita accelerarea disrtugerii stratului de ozon care protejeaza viata pe Pamant, inca in anul 1987 s-a semnat la Montreal de catre mai ulti sefi de state puternic industrializate, un protocol prin care se angajau sa reduca si mai tarziu sa opreasca in tarile lor productia de clorofluorocarburi (freoni). Ulterior, cu ocazia altor Conferinte internationale s-a propus si reducerea emanatiilor de oxizi de azot precum poluarii in general. c)Monitorizarea calitatii aeruluiAtmosfera poate fi afectat de o multitudine de substane solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul c atmosfera este cel mai larg i n acelai timp cel

mai imprevizibil vector de propagare al poluanilor, ale cror efecte sunt resimite n mod direct i indirect de om i de ctre celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea polurii atmosferei s constitue o problem de interes public, naional i internaional. Potenial, poluarea aerului este cea mai grav problem, ntruct are efecte pe termen scurt, mediu i lung. Pe termen scurt i mediu, poluarea are efecte negative, de natur s pun n pericol sntatea omului, s duneze resurselor biologice i ecosistemelor, s provoace pagube economice. Pe termen lung poluarea produce modificri asupra mediului prin: efectul de ser, distrugerea stratului de ozon i ploile acide. Starea atmosferei este evideniat prin prezentarea polurii de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaiilor atmosferice, situaia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser i unele manifestri ale schimbrilor climatice. Monitorizarea calitii aerului implic urmrirea elementelor incluse n cele patru categorii de probleme sursele i emisiile de poluani atmosferici; transferul poluanilor n atmosfer; nivelul concentraiilor de poluani n atmosfer i distribuia spaiotemporal a acestora; efectele poluanilor atmosferici asupra omului i mediului biotic i abiotic. Pentru protecia atmosferei i mbuntirea calitii aerului sunt necesare msuri de control ale emisiilor poluanilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculeaz emisiile de poluani i se determin calitatea aerului nconjurtor. Emisiile se msoar prin metode adecvate de
10

evaluare, specifice fiecrui poluant n parte, bazate pe factori de emisie i pe indicatori de activitate. Analizele emisiilor la nivel naional, distribuia sectorial, intele spaiale i temporale reprezint elementele cheie n stabilirea prioritilor de mediu, n identificarea intelor ce trebuie atinse i politicilor ce trebuie adoptate, att la nivel local ct i la nivel naional. Indicatorii selectai trebuie s rspund criteriilor de identificare i s fie relevani pentru problemele principale privind atmosfera. Principalele obiective ale politicii de mediu din Romnia sunt create pentru a garanta un mediu curat, i urmresc s asigure o via sntoas populaiei, s duc la eliminarea srciei i a degradrii mediului, s regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabil i s armonizeze legislaia naional privind protecia mediului cu cea a Uniunii Europene. Strategia Naional pentru Protecia Atmosferei descrie situaia actual n ceea ce privete calitatea aerului n Romnia, precum i msurile pe care Guvernul le-a pregtit n vederea mbuntirii proteciei atmosferei i a calitii aerului, pn n anul 2013. Strategia este structurat pe dou perioade de timp: 20042006 perioada de pre-aderare a Romniei la Uniunea European; 20072013 perioada n care Romnia este deja stat membru al Uniunii Europene. Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculai pe baza datelor nregistrate de sistemul de monitorizare a calitii aerului i sunt considerai ca fiind cei mai importani, n scopul evalurii situaiilor concrete, n comparaie cu intele de calitate stabilite de reglementri. Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul
11

poluanilor, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora n mediul nconjurator, astfel c supravegherea calitii atmosferei este pe prim loc n activitatea de monitoring. Din datele de calitate ale aerului, obinute din reeaua de monitorizare, rezult o uoar mbuntire a calitii aerului datorat diminurii activitilor economice i programelor de retehnologizare i modernizare, realizate la nivelul unor uniti industriale, precum i intensificrii activitii ageniilor de protecia mediului (creterea numrului de inspecii la agenii economici a cror activitate produce impact asupra calitii aerului). Supravegherea calitii aerului a nregistrat o mbuntire n perioada 1995 2004, prin creterea numrului de staii de supraveghere i a numrului de indicatori monitorizai la o singur staie. Aceast cretere a fost posibil datorit dotrilor cu echipamente noi i moderne, n acest fel realizndu-se o monitorizare eficient a calitii aerului. Calitatea aerului se caracterizeaz prin urmrirea polurii de fond ce se face n 2 staii amplasate n zone convenional "curate", situate la altitudini cuprinse ntre 10001500 m i la distane de minimum 20 km de centre populate, drumuri, ci ferate, obiective industriale, ct i a polurii de impact, n peste 1100 puncte de recoltare a probelor. Sursele principale emitente de poluani sunt: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme preponderent pe vertical); industriale, dar i intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate

12

13