MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

GRUPUL DE POMPIERI „SOMEŞ” AL

JUDEŢULUI SATU MARE

APROB
COMANDANTUL GRUPULUI
Colonel,
STRÂMB GHEORGHE

PLAN CONSPECT
LA
STINGEREA INCENDIILOR

TEMA : Stingerea incendiilor in industria lemnului

PARTICIPANŢI: Personalul unităţii
TIMP : 180 min.
LOC: SC Firoc Invest SRL
ASIGURAREA
MATERIALĂ : Ţinuta de serviciu, caiet şi ustensile de scris.
BIBLIOGRAFIE: T.S.I vol. I

PREZENTAREA TEMEI

1. Stingerea incendiilor la depozitele de busteni

1.1. Caracteristicile incendiilor

Un incendiu la depozitele de busteni se dezvolta lent. Din cauza cantitatii mari de apa pe care
o contine si a grosimii lor, bustenii ard cu o viteza redusa . Daca bustenii sunt uscati, incendiul se
propaga mai repede.
La depozitele de lemn rotund viteza liniara de propagare a incendiului ajunge in medie la
valori de 0,33 – 0,7, m/min; la lemnul pentru celuloza viteza de propagare a incendiului este de 0,10-
0,15 m/min la o umiditate de 40-50% si la 0,70 m/min la o umiditate mai redusa .

1.2 Stingerea incendiului

Incendiile izbucnite la depozitele de busteni se sting cu apa multa refulata prin tuniri de apa
sau tevi B cu ajutaje si presiuni mari deci jeturi compacte. Tevile se amplaseaza frontal, jeturile de
apa dirijandu-se la inceput de jos in sus, apoi se deplaseaza de-a lungul stivei, aceasta operatie
necesara pentru lichidarea rapida a incendiului repetandu-se de mai multe ori pana la stingerea
completa. Daca incendiul a cuprins doua stive, atunci se va actiona de la inceput cu tunuri si jeturi
puternice de apa indreptate spre intercvalul dintere stive.
Pe timpul stingerii incendiului se va tine seama de posibilitatea rostogolirii bustenilor de pe
partea frontala a stivei, datorita arderii sustinerilor sau despartiturilor. De aceea sefii de teava vor
ocupa pozitii corespunzatoare pentru a actiona in aceste locuri.
 2. Stingerea incendiilor la hale cu gatere

2.1. Caracteristicile incendiilor

In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui, degajandu-se vapori si gaze

combustibile. Dupa depasirea temperaturii de 270oC absortia de oxigen a stratului de carbune format
la suprafata sa este tot mai mare, astfel incat la aproximativ 290-300oC se produce arderea cu flacara.
Lemnul arde foarte repede, iar viteza de ardere depinde de volumulm, umiditatea, raportul dintre
suprafata si volum, pozitia diferitelor parti in curentulde caldura, temperetura mediului exterior si
viteza curentilor de aer.
Halele de gatere ocupa volume mari, au acoperisul din lemn in special constructiile vechi, si
invelitoarea din carton asfaltat. Natura constructiilor ceruta de procesul tehnologic, marea cantitate
de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si propagarea incendiilor. In subsolul macestor hale,
ale caror plansee sunt in marea lor majoritate din lemn, exista vaproape in permanenta mult
rumegus, talas din deseuri de lemn colectate.
Un incendiu izbucnit la subsol se propaga prin canalele de transport rumegus, colectoarele de
deseuri, golurile practicate in planseu si prin diferitele descrieri si se stinge foarte greu, mai ales in
cazul cand se prabuseste acoperisul. Viteza liniara de propagare a incendiului in halele de gatere este
in medie 2,00-2,50 m/min, putand ajunge si la mai mult in anumite situatii.
In halele de gatere care functioneaza in consrtuctii de gradul V rezistenta la foc viteza de
crestere a suprafetei incendiate este de aproximativ 30-35 m2/min, iar le cele de gradul II rezistenta
la 20-40 m2/min.
Curentii de convectie si caldura de radiatie incalzesc materialele din lemn pana la
temperatura de aprindere, dupa ce flacarile au cuprins aproximativ 50% din suprafata incaperii. In
acest moment practic incaperea este cuprinmsa de incendiu in cateva minute. Astfel se poate explica
valoarea ridicata a vitezei liniare de ardere si de cvrestere a suprafetei incendiului.
Pe timpul incendiului, in interior temperetura se ridica la 800-1000oCsi se degaja fum in
cantitati mari.
In czul incendiilor care se manifesta si la exterior (mai ales la constructii combustibile) exista
in permanenta pericolul propagarii insectiile vecine si la alte obiective din apropiere, indeosebi pe
timpul formarii curentilor de aer si a unui vant puternic, cand scanteile si bucatile de lemn aprins
sunt transportate la mari distante.

2.2. Stingerea incendiilor

Exista suficiente conditii de propagare rapida a incendiului si nu rare au fost cazurile cand
unele hale de gatere au fost distruse de incendiu in cateva minute. De aceea este absolut necesar sa
se intervina imediat pentru localizarea si stingerea incendiului de catre personalul de pe locul de
munca, adica prima interventie are un rol hotarator.
Formatia civila de pompieri trebuie sa puna in prectica in timpul cel mai scurt posibil, ipoteza
prevazuta in planul de aparareal obiectivului, actionand cu curaj si abnegatie, dupa o operativa
recunoastere cu tevi de diametre care sa asigure debit si presiuni ridicate. Ca substanta stingatoare se
foloseste apa .
Actiunea de stingere nu va fi inceputa pana nu se intrerupe curentul electric, avand in vedere
faptul ca in interiorul halei de gatere sunt multe circuite electrice, care alimenteaza diferitii
consumatori, existand pericolul de electrocutare in deosebi in cazul in care are loc prabusirea
acoperisului si a altor elemente de constructie.
 De la inceput trebuie sa es ia masuri pentru oprirea functionarii masinilor si a ventilatiei prin
aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflate sub tensiune.
Primele tevi care es pun in functiune sunt indreptate de regula catre frontul principal de
propagare a incendiului.
Daca acoperisul halei isi mantine rezistenta mecanica se va actiona pentru protejarea
elementelor de sustinere ale acestuia, folosindu-se jeturi compacte de apa, la nevoie chiar tunuri de
apa. Concomitent se vor raci partile din acoperis cuprinse de incendiu si se va actiona la lichidarea
flacarilor pe suprafetele lemnoase care ard. In acest caz se vor organiza sectoare de interventie in
interior, la acoperis dinspre interior si la exterior daca invelitoarea acestuia este combustibila. Daca
se produce prabusirea partiala a acoperisului, atunci se organizeaza un sector de interventie la
acoperis, cand invelitoarea este combustibila, pentru a preveni propagarea incendiului la partile
necuprinse de incendiu, un alt sector de interventie in interior cu scopul de a opri extinderea arderii,
la restul halei de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite si de a proteja
elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in subsolul halei.
In toate sectoarele se vor utiliza tevi suficient pentru a se putea acoperi intreaga suprafata
incendiata si cea care este amenintata.
La acoperis este recomandabil sa se foloseasca tevi B si C si unde este cazul la exterior si
interior si tunuri de apa.
Pe timpul actiunii de interventie la incendii se va supraveghea permament rezistenta
mecanica a elementelor de constructie ale acoperisului, iar in caz ca apar semne de prabusire se vor
lua masuri de retragere a personalului de interventie pe pozitii de siguranta.
Pentru a mari eficienta in actiunea de stingere, sefii de teava vor ocupa pozitii dominante
(inaltimi corespunzatoare, pe scari, pasarele etc.), vor actiona, in principiu, cu debite si presiuni mari
din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la exterior se va lucra si din aceasta
directie.
Daca suprafata acoperisului combustibil este mare si incendiul se manifesta cu violenta,
pentru oprirea propagarii incendiului se vor executa taieri si desfaceri, respectand intocmai regulile
stabilite pentru asigurarea securitatii personalului angajat in aceasta operatie ca si a celor care sa
evite electrocutarile, arsurile, intoxicarile etc. Fara indoiala ca alimentarea cu apa trebuie sa fie
asigurata in permanenta si in cazul cand fortele si mijloacele existente in faza initiala a incendiului
nu sunt suficiente, mai ales daca suprafata incendiata este mare se va actiona la localizarea
incendiului, pana la sosirea fortelor chemate in sprijin.

3. Stingerea incendiilor la depozitele de cherestea

3.1. Caracteristicile incendiilor

In depozitele de cherestea se gasesc, de regula, scanduri, dulapi, grinzi, lemn, rotund,lemn

pentru celuloza, deseuri si chiar lemn de foc.
Unele depozite de cherestea se intind pe suprafete mari, organizate in stive, si sectoare cu
spatii intre ele si uneori de inaltimi destul de mari.
Incendiile izbucnite la depozitele de chereste se caracterizeaza prin: viteza de propagare a
incendiului pe suprafata; radiatie termica intensa, efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila;
raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilorr si bucatilor de scanduri aprinse, uneori
pana la cateva sute de metri; posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere etc.
Din analiza unor incendii si din datele experimentale obtinute in strainatate rezulta ca viteza
liniara e propagare a incendiului la depozitele de cherestea, variaza intre 1 si 4 m/min, valoarea ei
depinzand in primul rand de gradul de umiditate a lemnului si viteza vantului.
 Referindu-se la viteza de crestere a suprafetei incendiului la depozitele de cherestea,
literatura de specialitate indica limite foarte largi, de la 100 la 2.750 m 2/min, in functie de o serie de
factori determinanti; la lemn rotund valorile sunt mai reduse, de la 40 la252 m2/min.
La un mare depozit din strainatate, la o viteza liniara de propagare a incendiuluide 10,50
m/min intr-un timp de 110-150 min,suprafata incendiata a ajuns la 140.000 m 2, deci o viteza de
crestere a suprafetei incendiate de 3.500 m2/min. Suprafata incendiului poate sa aiba forma circulara,
dreptunghiulara sau unghiulara.

3.2. Stingerea incendiilor

Substantele stingatoare cele mai eficiene sunt apa si spuma, rezultate satisfacatoare
obtinandu-se si cu apa imbunatatita chimic.
La recunoastere trebuie sa se stabileasca: gradul de pericol al stivelor vecine si numarul
aproximativ de grupe de stive; situatia spatiilor de siguranta dintre ele; stabilirea limitei de oprire a
propagarii incendiului (in latime de aproximativ 25 m); determinarea directiei si intensitatii vintului;
alegerea punctelor de grupare pentru subunitati in caz de retragere fortata etc.
Pentru stingerea incendiilor la depozitele de cherestea, aflandu-se de regula organizate in aer
liber, se pot folosi toate tipurile de masini de incendiu care au posibilitatea sa refuleze substante
stingatoare adecvate asupra incendiului; de asemenea este necesar sa se concentreze agregate pentru
efectuarea unor lucrari auxiliare ca buldozere, autobasculante etc.
Dupa aproximativ 6-10 min de la izbucnirea incendiului, acesta poate sa cuprinda 3-5 stive,
iar uneori si mai mult.
Inca de la prima actiune a formatiilor civile si a unitatilor militare de pompieri vor folosi
pentru stingerea incendiilor tevi B cu diametre mari si tunuri de apa. Daca incendiul nu a luat inca
amploare, se vor folosi tevi cu spuma mecanica. La folosirea concomitenta a tevilor cu apa si a
tevilor cu spuma, cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor care nu sunt cuprinse de incediu.
Tunurile cu apa se vor introduce de la inceput in actiune, jeturile acestora indreptanduse mai
ales in directia in care se propaga incendiul.
Se organizeaza sectoarele de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si protejarea celor
necuprinse de incendiu, pe partea ferita de vant adica neamenintata de scantei, aschii sau scanduri
aprinse purtate de vanteste recomandabil sa se organizeze un sector independent, unde vor actiona de
regula, muncitori si alte forte chemate in sprijin, folosind si mijloacele de stingere din dotare ca
stingatoare, galeti cu apa etc.
Succesul in actiunea de stingere depinde in mare masura de rapiditateea cu care se
concentreaza efectivele si de introducerea le timp in functiune a unui numar suficient de tevi catre
directiile de propagare a incendiului si de manevrarea lor cu iscusinta. In caz de vant tevile de
refulare a substantelor stingatoare se vor indrepta contrar directiei de deplasare a curentilor de aer.
Daca pentru stingerea incendiului gasit intr-o stare inaintata nu exista suficiente forte si
mijloace se iau masuri pentru ocalizarea acestora pe linia spatiilor de siguranta .
Pe baza analizei unor incendii si a datelor experimentate in strainatate reiese ca pentru
stingerea incendiilor in limita unei grupe de cherestea, intensitatea de refulare a apei variaza de la
0,21 la 0,45 l/s x m2, in functie de umiditatea lemnului.
Pentru localizarea unui incendiu care a cuprins cateva grupa de stive este necesar sa se
refuleze o cantitate de 0,6 l/s la 1 m din frontul da ardere la un spatiu de siguranta de 25m si 2 l /s la
un spatiu de siguranta de 10 m.
La depozitele de lemn rotund, pentru stingerea incendiului in limitele unei grupe, intensitatea
de refulare a apei se ia egala cu 0,25-0,35 l/s x m 2, iar pentru localizarea unui incendiu in faza
inaintata de 0,80-1,40 l/s x m2 (pentru spatiu de siguranta dintre stive de 10 m).
 Practica a demonstrat ca daca inca de la inceperea actiunii de stingere in faza initiala a
incendiului nu se asigura intensitatea necesara de refulare a apei, in directia de propagare, atunci
stingerea incendiului capata un caracter de durata.
In procesul de stingere a incendiului, la inceput trebuie actionat pentru distrugerea flacarilor
de pe suprafetele exterioare ale acestora pentru a reduce influenta radiatiei termice, apoi se va
continua folosirea jeturilor compacte de apa cu debite si presiuni mari in interiorul stivelor, incepand
cu capetele frontale.
Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitorii si fortele chemate in sprijin, precum si
efectivele cere actioneaza in sectorul respectiv, si cele din rezerva.
Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate fac cu tevi speciale (plate),
folosind un debit de 10-12 l/s, precum si tevi B.
In caz de incendiu la gramezile de rumegus, talas si lemn maruntit, procesul de ardere se
intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si compacta, concomitent cu desfacerea gramezii
respective. In a doua etapa de actiune pentru stingere se recomanda sa se foloseasca spuma cu
coeficient mare de infoiere.
Pentru eficienta actiunii de stingere a incendiului, sefii de teava trebuie sa se apropie cat mai
mult de focar, in care scop trebuie sa fie echipati cu costume de protectie, la nevoie folosind masti si
aparate izolante. De asemenea, se vor lua masuri de asigurare a securitatii lor, atunci cand se urca pe
stive de cherestea sau depozite de busteni.

4.Stingerea incendiilor la fabricile de prelucrare a

lemnului

4.1. Caracteristicile incendiilor

Sectiile principale si auxiliare ale fabricilor pentru industrializarea lemnului functioneaza, de

regula, in hale de suprafete mari. Pericolul de incendiu al proceselor tehnologice, indiferent de
specificul lor, este detreminat de prezenta unei cantitati apreciabile de lemn uscat, de degajarea
prafului si rumegusului fin, de existenta talasului, a unor aditivi, materiale plastice, vopseluri, lacuri
si al altor materiale si substante combustibile inflamabile.
Incendiile in aceste sectii, in noile constructii hale de sute si mii de metri patrati, se
caracterizeaza prin propagarea rapida in plan orizonntal si vertical, degajare de mare caldura, fum si
gaze toxice. Ele se pot transmite cu multa usurinta prin instalatiile de ventilatie. Produsele de ardere
umplu incaperea si patrund in conductele de ventilatie.
De exemplu la arderea PFL se degaja vapori de apa, bioxid de carbon, oxid de carbon,
produse de ardere ale materialelor plastice utilizate ca adezivi la prepararea (presarea) masei de fibre
de lemn si cantitati mari de fum.
Arderea PFL are loc mai violent decat arderea lemnului de brad, la care flacara se propaga
mai lent. In timpul arderii temperatura gazelor degajate creste brusc, deepasind dupa aproximativ 5-
10 min de la aprindere 360oC, spre deosebire de arderea bradului si fagului unde marirea
temperaturii gazelor are loc treptat pe masura arderii acestora.
La arderea PFL, in afara produselor amintite se mai degaja formaldehida, alcol metilic, care
sunt toxice si iritante pentru ochi, cai respiratorii, aparatul circulator, piele, ochi, etc.
Indiferent in care fabrici se prelucreaza sau se finiseaza materialul lemnos (faina da lemn,
placi fibrolemnoase, placi aglomerate, de mobila sectii de melaminare si emailare), cu toate ca
incendiile se manifesta oarecum diferit, personalul de interventie are de infruntat pericolul fumului,
caldurii si gazelor, unele dintre ele foarte toxice.

4.2. Stingerea incendiilor

 In caz de incendiu, personalul de pe locul de munca trebuie sa intervina cu promtitudine
folosind mijloacele initiale din dotare si hidrantii interiori. Pentru ca inceputul de incendiu sa fie
lichidat imediat, se impune ca prima interventie sa dea dovada de curaj, pricepere si initiativa,
calitati care nu se insusesc decat printr-o tematica pregatire.
Formatiile civile de pompieri trebuie sa intre imediat in dispozitivul prevazut in ipotezele de
stingere si sa se adapteze operativ necesitatilor cerute de desfasurarea si evolutia incendiului.
Multe sectii de productie din intreprinderile de prelucrare a lemnului sunt prevazute cu
instalartii de sprinklere si drencere, care trebuie mentinute in bunastare de functionare, pentru a
actiona imediat la localizarea si lichidarea incendiului izbucnit in sectiile respective .
In timpul recunoasterii in afara problemelor aratate l;a punctele 1 si 2 din acest capitol este
necesar sa se organizeze minutios nu numai spatiile in care se desfasoara procesul de ardere ci si cele
vecine, precum si estachadele si galeriile. De asemenea, se vor controla intreaga instalatie de
exhaustare, cicloanele si buncarele colectoare.
Sectoarele pentru interventie se organizeaza in interiorul cladirii pe orizontala si verticala, la
subsol, pe acoperis, in exteriorul constructiilor, la estachade si galeri, precum si ori unde necesitatile
impun.
De la prima interventie trebuie luate masuri pentru oprirea instalatiilor de ventilatie, transport
pneumatic si mecanic al deseurilor si materialelor combustibile, stabilind tevi de apa pentru protectia
si supravegherea acestora, precum si evacuare a materialelor, care se protejeaza impotriva caldurii.
Pentru stingere se utilizeaza jeturi de apa refulata prin tevi cu robinet, cu diametre mici sau
pulverizatoare, spre a evita degradarea materialelor, masinilor si utilajelor.
In mod obligatoriu in incaperile cu o cantitate apreciabila de praf depus pe elementele de
constructie si utilaje se vor folosi jeturi de apa pulverizata.
Incendiul se va ataca pa directiile principale de propagare, pe cat posibil circular.
La stingerea incendiilor in camerele de uscare se poate folosi cu succes spuma cu coieficient
mare de infoiere sau abur daca exista instalatii sau echipament corespunzator.
In scopul folosirii aburului se inchid usile si se opreste functionarea instalatiei de ventilatie si
a intregii uscatorii.
In sectiile de vopsitorie si lacuire, pentru stingerea incendiilor se vor folosi spuma si pulberi
stingatoare.
Pentru apropierea de focarele de ardere si obtinerea unor succese rapide in stingerea
incendiilor, se vor lua masuri pentru evacuarea fumului in zona de ardere si echiparea personalului
care intervine la stingere cu costume de protectie si masti sau aparate izolate, urmarindu-se in
permanenta a se respecte intocmai regulile de asigurare a securitatii personalului de interventie.
 INTOCMIT

ŞEF DE STAT MAJOR

Colonel,
BURZ IULIAN