Sunteți pe pagina 1din 4

ADMINISTRATIA LACURI, PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI

STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE BUSTENI-PUNCT DE LUCRU GHENCEA 1.Caracteristicile incendiilor Un incendiu izbucnit la depozitul de busteni se dezvolta lent.Din cauza cantitatii mari de apa pe care o contine si a grosimii lor,bustenii ard cu viteza redusa.Daca bustenii sunt uscati,incendiul se propaga mai repede. La depozitele de lemn rotund viteza liniara de propagare a inc endiului ajunge in medie la valori de 0,33-0,70 m/min ;la lemnul pentru celuloza viteza de propagare a incendiului este de aprox. 0,10-0,15 m/min la o umiditate de 40-50% si la 0,70m/min la o umiditate mai redusa. 2.Stingerea incendiului Incendiile izbucnite la depozitul de busteni se sting cu apa multa refulata cu tevi tip B cu ajutaje si presiuni mari,deci jeturi compacte.Tevile se amplaseaza frontal,jeturile de apa dirijandu-se la inceput de jos in sus,apoi se deplaseaza de-a lungul stivei,aceasta operatie necesara pentru lichidarea rapida a incendiului repetandu-aer de mai multe ori pana la stingerea completa.Daca incendiul a cuprins doua stive,atunci se va actiona de la inceput cu jeturi puternice de apa indreptate spre intervalul dintre stive. Pe timpul stingerii incendiului se va tine seama de posibilitatea rostogolirii bustenilor de pe partea frontala a stivei,datorita arderii sustinerilor sau despartiturilor.De aceea sefii de teava vor ocupa pozitii corespunzatoare pentru a actiona in aceste locuri. STINGEREA INCENDIILOR LA HALA GATERE 1.Caracteristicile incendiilor In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui,degajandu-se vapori si gaze combustibile.Dupa depasirea temperaturii de 270 grade Celsius adsorbtia de oxigen a stratului de carbune format la suprafata sa este tot mai mare,astfel incat la aprox.290-300 grade C. se produce arderea cu flacara.Lemnul arde foarte repede,iar viteza de ardere depinde de volumul,umiditatea,raportul dintre suprafata si volum,pozitia diferitelor parti in curentul de caldura,temperatura mediului exterior si viteza curentilor de aer.Halele gater ocupa volume foarte mari,au acoperisul combustibil.Natura constructiilor ceruta de procesul tehnologic,marea casntitate de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si propagarea incendiilor.In subsolul acestor hale,ale caror plansee sunt in mare majoritate din lemn,exista aproape in permanenta mult rumegus,talas,si deseuri de lemn colectate. Un incendiu izbucnit la subsol se propaga prin canalele de transport rumegus,colectoarele de deseuri,golurile practicate in planseu si prin diferitele deschideri si se stinge foarte greu,mai ales in cazul cand se prabuseste acoperisul. Viteza liniara de propagare a incendiului in halele de gatere este in medie 2,00-2,50m/min,putand ajunge si la mai mult in anumite situatii. In hala gater rezistenta la foc viteza de crestere a suprafetei incendiate este de aprox.30 35 mp/min,iar la cele de gradul II rezistenta la 20 40mp/min. Curentii de convectie si caldura de radiatie incalzesc materialele din lemn pana la temperatura de aprindere,dupa ce flacarile au cuprins aprox. 50% din suprafata incaperii.In acest moment practic incaperea este cuprinsa de incendiu in cateve minute.Astfel se poate explica valoarea ridicata a vitezei liniare de ardere si de crestere a suprafetei incendiului. Pe timpul incendiului,in interior temperatura se ridica la 800-1.000 grade C. si se degaja fum in cantitati mari.In cazul incendiilor care se manifesta si la exterior(mai ales la constructii combustibile)exista 1/4

ADMINISTRATIA LACURI, PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI


in permanenta pericolul propagarii in sectiile vecine si la alte obiective din apropiere,indeosebi pe timpul formarii curentilor de aer si a unui vant puternic,cand scanteile si bucatile de lemn aprins sunt transportate la mari distante. 2.Stingerea incendiilor Exista suficiente conditii de propagare rapida a incendiului si nu rare au fost cazurile cand unele hale de gatere au fost distruse de incendiu in cateva minute.De aceea este absolut necesar sa se intervina imediat pentru localizarea si stingerea incendiului de catre personalul de pe locul de munca,adica prima interventie are un rol hotarator. Serviciul de pompieri civili trebuie sa puna in practica in timpul cel mai scurt posibil,ipoteza prevazuta in planul de interventie,actionand cu curaj si abnegatie,dupa o operativa recunoastere,cu tevi de diametre care sa asigure debit si presiuni ridicate.Ca substanta de stingere se foloseste apa. Actiunea de stingere nu va fi inceputa pana nu se intrerupe curentul electric,avand in vedere faptul ca in interiorul halei de gatere sunt multe circuite electrice,care alimenteaza diferiti consumatori,existand pericolul de electrocutare in deosebi in cazul in care are loc prabusirea acoperisului si a altor elemente de constructie. De la inceput trebuie sa se ia masuri pentru oprirea functionarii masinilor si a ventilatiei prin aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflate sub tensiune. Primele tevi care se pun in functiune sunt indreptate de regula catre frontul principal de propagare a incendiului. Daca acoperisul halei isi mentine rezistenta mecanica se va actiona pentru protejarea elementelor de sustinere ale acestuia,folosindu-se jeturi compacte de apa,la nevoie chiar tunuri de apa.Concomitent se vor raci partile din acoperis cuprinse de incendiu si se va actiona la lichidarea flacarilor pe suprafetele lemnoase care ard.In acest caz se vor organiza sectoare de interventie in interior,la acoperis dispre interior si la exterior daca invelitoarea acestuia este combustibila.Daca se produce prabusirea partiala a acoperisului,atunci se organizeaza un sector de interventie la acoperis,cand invelitoarea este combustibila,pentru a preveni propagarea incendiului la partile necuprinse de incendiu,un alt sector de interventie in interior cu scopul de a opri extinderea arderii, la restul halei de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite si de a proteja elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in subsolul halei. In toate sectoarele se vor utiliza tevi suficiente pentru a se putea acoperi intreaga suprafata incendiata si cea care este amenintata.La acoperis este recomandat sa se foloseasca tevi B si C si unde este cazul la exterior si interior tunuri de apa. Pe timpul interventiei la incendii se va supraveghea permanent rezistenta mecanica a elementelor de constructie ale acoperisului,iar in caz ca apar semne de prabusire se vor lua masuri de retragere a personalului de interventie pe pozitii de siguranta Pentru a mari eficienta in actiunea de stingere,sefii de teava vor ocupa pozitii dominante(inaltimi corespunzatoare,pe scari,pasarele etc.),vor actiona in principiu,cu debite si presiuni mari din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la exterior se va lucra si din aceasta pozitie.Daca suprafata acoperisului este mare si incendiul se manifesta cu violenta,pentru oprirea propagarii incendiului se vor executa taieri si desfaceri,respectand intocmai regulile stabilite pentru asigurarea securitatii personalului angajat in aceasta operatie ca si a celor care sa evite electrocutarile,arsurile,intoxicarile etc.Fara indoialaca alimentarea cu apa trebuie sa fie asigurata in permanenta si in cazul cand fortele si mijloacele existente in faza initiala a incendiului nu sunt suficiente,mai ales daca suprafata incendiata este mare se va actiona la 2/4

ADMINISTRATIA LACURI, PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI


localizarea incendiului,pana la sosirea fortelor detasamentului de pompieri militari alertate la numarul de telefon 112. STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE CHERESTEA 1.Caracteristicile incendiilor In depozitele de cherestea se gasesc,de regula,scanduri,dulapi,grinzi,lemn rotund,lemn pentru celuloza,deseuri si chiar lemn de foc. Depozitele de cherestea se intind pe suprafete mari,organizate in stive,grupe de stive si sectoare cu spatii intre ele si uneori de inaltimi destul de mari. Incendiile izbucnite la depozitele de cherestea se caracterizeaza prin : Viteza mare de propagare a incendiului pe suprafata ; Radiatie termica intensa,efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila ; Raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilor si bucatilor de scanduri aprinse,uneori pana la cateva sute de matri ; Posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere etc. Din analizele unor incendii si din datele experimentale obtinute in stainatate rezulta ca viteza liniara de propagare a incendiului la depozitele de cherestea,variaza intre 1 si 4 m/min,valoarea ei depinzand in primul rand de gradul de umiditate a lemnului si viteza vantului. Referindu-se la viteza de crestere a suprafetei incendiului la depozitele de cherestea,literatura de specialitate indica limite foarte largi,de la 100 la 2.750 mp/min,in functie de o serie de factori determinanti ;la lemn rotund valorile sunt mai reduse,de la 40 la 252 mp/min. La un mare depozit din strainatate,la o viteza liniara de propagare a incendiului de 10,50 m/min intr-un timp de 110-150 min,suprafata incendiata a ajuns la 140.000 mp,deci o viteza de crestere a suprafetei incendiate de 3.500 mp/min.Suprfata incendiului poate sa aiba forma circulara,dreptunghiulara sau unghiulara. 2.Singerea incendiilor Substantele stingatoare cele mai eficiente sunt apa si spuma,rezultate satisfacatoare obtinandu-se si cu apa imbunatatita chimic. La recunoastere trebuie sa se stabileasca : Gradul de pericol al stivelor vecine si numarul aproximativ de grupe de stive ; Situatia spatiilor de siguranta dintre ele ; Stabilirea limitei de oprire a propagarii incendiului(in latime de aprox. 25m) ; Determinarea directiei si intensitatii vantului ; Alegerea punctelor de grupare pentru fortele de interventie in caz de regrupare fortata etc. Pentru stingerea incendiilor la depozitele de cherestea,aflandu-se de regula organizate in aer liber,se pot folosi toate tipurile de masini de interventie care au posibilitatea sa refuleze substantele stingatoare adecvate asupra incendiului ;de asemenea este necesar sa se concentreze agregate pentru efectuarea unor lucrari auxiliare ca buldozere,autobasculante etc. Dupa aprox.6-10 min de la izbucnirea unui incendiu,acesta poate sa cuprinda 3-5 stive,iar uneori si mai mult. Inca de la prima actiune a serviciului de pompieri civili si a subunitatilor de pompieri militari se vor folosi pentru stingerea incendiului tevi de refulare a apei tip B cu diametre mari si tunuri de apa.Daca incendiul nu a luat inca amploare,se pot folosi tevi cu spuma mecanica.La folosirea concomitenta a tevilor cu apa si a tevilor cu spuma,cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor care nu sunt cuprinse de incendiu. 3/4

ADMINISTRATIA LACURI, PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI


Se organizeaza sectoare de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si protejarea celor necuprinse de incendiu.Pentru protejarea obiectivelor necuprinse de incendiu,pe partea ferita de vant adica neamenintata de scantei,aschii sau scanduri aprinse purtate de vant este recomandabil sa se organizeze un sector independent,unde vor actiona,de regula,muncitori si alte forte chemate in sprijin,folosind si mijloacele de stingere din dotare ca stingatoare,galeti cu apa etc. Succesul in actiunea de stingere depinde in mare masura de rapiditatea cu care se concentreaza efectivele si de introducerea la timp in functiune a unui numar suficient de tevi catre directiile de propagare a incendiului si de manevrarea lor cu iscusinta.In caz de vant tevile de refulare a substantelor stingatoare se vor indrepta contrar directiei de deplasare a curentilor de aer. Daca pentru stingerea incendiului gasit intr-o stare inaintata nu exista suficiente forte si mijloace se iau masuri pentru localizarea acestuia pe linia spatiilor de siguranta. Pentru localizarea unui incendiu care a cuprins cateva grupe de stive este necesar sa se refuleze o cantitate de 0,6 l/s la 1 m din frontul de ardere la un spatiu de siguranta de 25 m si 2 l/s la un spatiu de siguranta de 10 m. La depozitele de lemn rotund,pentru stingerea incendiului in limitele unei grupe,intensitatea de refulare a apei se ia egala cu 0,25-0,35 l/s x mp(pentru un spatiu de siguranta dintre stive de 10m). Practica a demonstrat ca daca inca de la inceperea actiunii de stingere in faza initiala a incendiului nu se asigura intensitatea necesara de refulare a apei,in directia de propagare,atunci stingerea incendiului capata caracter de durata. Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitori si fortele chemate in sprijin,precum si efectivele care actioneaza in sectorul respectiv,si cele din rezerva. In procesul de stingere a incendiului,la inceput trebuie actionat pentru distrugerea flacarilor de pe suprafetele exterioare ale acestora pentru a reduce influienta radiatiei termice,apoi se va continua folosirea jeturilor compacte de apa cu debite si presiuni mari in interiorul stivelor,incepand cu capetele frontale. Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate face cu tevi speciale,folosind un debit de 10-12 l/s,precum si tevi B. In caz de incendiu la gramezile de rumegus,talas si lemn maruntit,procesul de ardere se intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si compacta,concomitent cu desfacerea gramezii respective.In a doua etapa de actiune pentru stingere se recomanda sa se foloseasca spuma cu coeficient mare de infoiere. Pentru eficienta actiunii de stingere a incendiului,sefii de teava trebuie sa se apropie cat mai mult de focar,in care scop trebuie sa fie echipati cu costume de protectie,la nevoie folosind masti si aparate izolante si cu aer comprimat.De asemenea,se vor lua masuri de asigurare a securitatii lor,atunci cand se urca pe stive de cherestea sau depozite de busteni. Inspector SSM Simona Gornateanu TOP HUMAN TARGET Noiembrie 2010

4/4