PLAN DE ACȚIUNE

în caz de pericol grav și iminent de accidentare

1. INCENDIILE - Instructiuni de aparare impotriva incendiilor

I Obligatii generale ale salariaţilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor

Toţi salariaţii, din cadrul unității, răspund de respectarea normelor de prevenire a incendiilor şi de
îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, potrivit art. 23 din L.G. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
şi prezentelor instrucţiuni, stabilite în conformitate cu art. 19 lit.e din actul normativ menţionat anterior,
având, în acest scop următoarele obligaţii generale:
1. Cunoaşterea şi respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor (generale, pentru
societate şi specifice, pentru locul de muncă) şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în
atribuţiile de serviciu şi în instrucţiunile de funcţionare şi utilizare a instalaţiilor, aparatelor dispozitivelor şi
a altor mijloace de protecţie împotriva incendiilor din dotarea locurilor de muncă, precum şi îndeplinirea
măsurilor şi sarcinilor ce le-au fost încredinţate;
2. Participarea la instructajele şi acţiunile instructiv-educative organizate în vederea prevenirii
incendiilor şi la exerciţiile şi aplicaţiile de stingere a incendiilor, precum şi de evacuare a persoanelor şi a
bunurilor;
3. Anunţarea imediata a şefilor ierarhici despre existentă unor împrejurări de natură să provoace
incendii;
4. Respectarea, în cadrul societăţii, a regulilor stabilite privind fumatul şi introducerea de ţigări,
chibrituri, brichete, etc., în locurile în care sunt interzise, precum şi a regulilor referitoare la executarea unor
operaţiuni sau lucrări sau la folosirea unor mijloace care pot provoca incendii (sudură, foc deschis,
modificări neautorizate sau improvizaţii la instalaţiile şi aparatele electrice şi de încălzire, scule,
necorespunzătoare, etc.);
5. Îndeplinirea sarcinilor stabilite, atât în ceea ce priveşte supravegherea permanentă a locului de
muncă unde funcţionează instalaţii care pot produce incendii, explozii, avarii, ori alte accidente tehnice, cât
şi controlul periodic al funcţionării acestora;
6. Verificarea obligatorie a locurilor de muncă la începerea şi la terminarea programului de lucru, în
vederea depistării şi înlăturării unor eventuale pericole şi cauze de incendiu, menţinerea permanentă a
curăţeniei şi ordinii la locurile de muncă;
7. Întreţinerea, în bună stare de utilizare, a mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor de la locul
de muncă şi neutilizarea acestora în alte scopuri:
8. Respectarea regulilor de ordine interioară şi de disciplină a muncii;
9. Anunţarea imediată a şefilor ierarhici şi a pompierilor asupra incendiilor izbucnite; participarea
potrivit organizării activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor la locul de muncă, la stingerea incendiilor
şi la evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi la înlăturarea incendiilor, calamităţilor naturale şi a
catastrofelor;
10. Cooperarea cu salariaţii desemnaţi cu atribuţii pe linie A.I.I. atât cât ii permit cunoştinţele şi
sarcinile sale, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
11. Acordarea ajutorului, atât cât este raţional posibil, oricărui salariat, aflat într-o situaţie de pericol.

II Instrucţiuni de apărare impotriva incendiilor specifice incăperilor cu destinaţie

administrativă
1. În spaţiile administrative ale societăţii, lichidele combustibile (pentru curăţenie) vor fi păstrate în
bidoane metalice, ermetic închise şi etichetate, (în locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui eventual
incendiu numai în cantităţi de 25 l)
2. Curăţirea pardoselii (parchet, duşumea, etc.,), de regulă, se va face cu soluţii pe bază de detergenţi;
în cazuri speciale, se poate face şi cu parchetin, numai la lumina zilei, cu respectarea următoarelor reguli:
- Scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
- Stingerea tuturor corpurilor de iluminare electrică;
- Asigurarea ventilaţiei încăperilor respective, prin deschiderea ferestrelor;
- Interzicerea folosirii ustensilelor (găleată, lighean, perie, etc.) din material plastic sau a cârpelor din
fibre sintetice;
- Interzicerea folosirii parchetinului în amestec cu benzină, neofilină, etc;
 - Interzicerea folosirii focului deschis, a fumatului, precum şi utilizarea unor obiecte care pot provoca
scântei (brichete, chibrituri, etc.)
3. Se interzice păstrarea în birouri a materialelor inflamabile şi a cârpelor de şters, îmbibate cu ulei,
ceara, etc.;
4. Insecticidele inflamabile se vor pulveriza la lumina zilei, numai după întreruperea curentului de la
tabloul de alimentare, a reţelei electrice existente în încăperile societăţii, precum şi verificarea inexistentei
altor surse de foc sau scântei.
5. În încăperile pentru birouri, se vor lua măsuri de reducere, la minim, a pericolului de incendiu, prin
limitarea, la strictul necesar, a materialelor combustibile şi respectarea celorlalte reguli stabilite prin
dispoziţii ale administratorului, cum ar fi fumatul, folosirea focului deschis, etc.
6. La terminarea programului de lucru, toate aparatele electrice se vor decupla de la reţeaua electrica
a încăperii, interzicându-se depozitarea lor, în stare calda lângă materialele combustibile. De asemenea, tot
la terminarea programului, se vor evacua coşurile cu gunoaie din fiecare încăpere.
7. Pentru stingerea incendiilor în încăperile administrative, se va acţiona, după caz, cu zăpada
carbonica, pulbere şi apa pulverizata.

III Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor specifice spaţiilor pentru depozitare din cadrul
unității
1. Este interzisă depozitarea materialelor în spaţiile libere, de siguranţă şi pe căile de acces şi
evacuare;
2. Depozitarea materialelor, se va face pe stive, separate şi distanţate;
3. Materialele ambalate în ambalaje cu forme geometrice regulate vor fi depozitate în stive, ordonat
aşezate (pentru a nu se prăbuşi) a căror înălţime nu va fi mai mare de 1,5 ori latură mică a bazei;
4. În depozite, vor fi respectate distanţele de siguranţă faţă de elementele de încălzire şi corpurile de
iluminat, care vor fi de 0,9m. De asemenea, vor fi lăsate libere căile de acces la tablouri electrice şi la
stingătoare.
5. Pentru delimitarea căilor de acces şi evacuare, spaţiile de depozitare vor fi marcate cu o banda de
vopsea alba;
6. Stivele de materiale vor fi astfel amplasate, încât să se asigure o trecere principala, cu lăţimea de 2
metri, dispusa în direcţia uşilor principale, iar transversal, distanţe de minim 0,8m, pentru a se înlesni
transportul şi intervenţiile, în caz de incendiu . Aceste căi vor fi marcate cu benzi vopsite de culoare alba.
7. Între stivele de materiale şi pereţii depozitului, se va lăsa un spaţiu minim, de 0,6 m.
8. În depozite nu se vor utiliza lămpi electrice portative, precum şi orice tip de aparat electric portativ.
9. Este interzis a se lăsa deschis depozitul, în lipsa personalului de deservire a acestuia.
10. În spaţiile de depozitare este interzis accesul persoanelor care nu lucrează în gestiunea respectiva.
11. Este interzis a se păstra în depozit motociclete, biciclete, geamantane, tuburi de oxigen, carbid, sau
alte obiecte străine de interiorul magaziei.
12. Aprinderea şi utilizarea focurilor de orice altă natura, precum şi fumatul sunt strict interzise în
spatiile pentru depozitare.
13. Persoanele străine de locul de muncă au acces în depozit numai în interes de serviciu, cu obligaţia
de a respecta prezentele instrucţiuni referitoare la foc deschis, fumat, etc.
14. Pentru localizarea şi stingerea incendiilor, izbucnite la spatiile pentru depozitare, care aparţin
societăţii, se va proceda astfel :
a. se va acţiona asupra întregii suprafeţe incendiate cu pulbere;
b. se va organiza, concomitent cu stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spaţiului.

IV. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor, specifice instalaţiilor electrice de forţă şi

iluminat din cadrul unității
1. Buna funcţionare a instalaţiei electrice de forţă şi iluminat va fi permanent asigurată, prin
efectuarea reviziilor obligatorii a aparatelor.
2. În timpul exploatării reţelei electrice, rezistenţa izolaţiei cablurilor, precum şi măsurarea rezistentei
de dispersie pentru instalaţia de legare la pământ va fi verificată o dată pe an.
3. Siguranţele de la tablourile electrice vor fi, în mod obligatoriu, dimensionate, conform normelor în
vigoare, iar înlocuirea celorlalte nu se va efectua cu liţă, staniol, etc.
4. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau pe alte materiale combustibile.
5. Pentru a se evita supraîncărcarea circuitelor, se va interzice racordarea mai multor consumatori,
decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectiva.
 6. În activitatea de exploatare a instalaţiilor se interzic :
– folosirea instalaţiilor electrice şi a consumatorilor de energie electrică de orice fel, în stare de
uzură, defecţiune sau improvizaţie;
– suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii de alimentare;
– agăţarea, introducerea şi adăpostirea obiectelor şi materialelor, de orice fel, în interiorul
panourilor, nişelor, tablourilor electrice, etc.
– folosirea instalaţiilor electrice cu grad de protecţie necorespunzătoare categoriei încăperii, locului
sau spaţiului în care sunt folosite;
– executarea lucrărilor de întreţinere sau reparaţii de către personal necalificat şi neautorizat;
– alimentarea lămpilor mobile portative, prin cordoane improvizate sau uzate (dezizolate);
– folosirea filtrelor de lumină (abajururi) improvizate din carton, hârtie sau alte materiale
combustibile;
– întrebuinţarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice numai în locuri special stabilite, care nu
reprezintă pericol de incendiu;
– introducerea conductorilor electrici fără fişe, direct în priză;
– utilizarea consumatorilor de energie electrică ( radiator, reşou, etc.), fără luarea măsurilor
necesare de izolare, faţă de elementele combustibile din încăperi;
– neizolarea capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei instalaţii;
7. Accesul la tablourile generale de distribuţie vor fi permanent închise cu cheia şi va fi permis numai
electricianului şi organelor de control şi verificare.
8. Tablourile de distribuţie se vor exploata respectându-se o serie de reguli, şi anume:
– să se efectueze reglementar legăturile ( în cazul tuturor tipurilor de tablouri);
– să se interzică legarea directă a diverşilor consumatori (lămpi de iluminat, motoare electrice, etc.)
la bornele tabloului;
– să se fixeze bine garniturile;
– să se interzică păstrarea materialelor şi substanţelor combustibile în apropierea tablourilor;
– să se evite blocarea tabloului cu diverse materiale;
– să se cureţe perfect elementele tabloului şi încăperea în care se afla acesta.
9. Toate echipamentele, utilajele aparatele şi instrumentele electrice vor fi prevăzute cu plăci, pe care
sunt înscrise caracteristicile şi schema de conexiuni.
10. Aparatele electrice portabile (utilizabile numai cu ştechere şi conductoare izolate cu cauciuc în
stare perfectă) vor fi supravegheate toata perioada de timp cât se află sub tensiune.
11. La terminarea lucrului, întregul echipament electric se va scoate de sub tensiune.
12. Pentru stingerea începuturilor de incendiu la instalaţiile electrice de distribuţie se vor scoate, în
primul rând de sub tensiune, atât instalaţia cuprinsă de incendiu, cât şi instalaţiile vecine periclitate, după
care personalul de intervenţie, asigurat cu echipament de protecţie (condus şi supravegheat de specialişti) va
acţiona cu stingătoare portative cu pulbere, zăpadă carbonică sau alte substanţe dielectrice

Se interzice, cu desăvârşire, folosirea apei şi a spumei chimice.

V. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor la utilizarea gazelor naturale
1. Întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revin beneficiarului,
care răspunde pentru buna lor funcţionare.
2. Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane şi distrugeri de bunuri materiale, ce
s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe
următoarele instrucţiuni:
3. Înainte de aprinderea focului, se executa următoarele operaţiuni:
- Ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare; în centralele termice şi încăperile
cu aparate de consum cu flacăra liberă se asigura o ventilare permanentă;
- Controlul tirajului aparatelor racordate la coş; în cazul în care se constată lipsa tirajului, nu se
aprinde focul decât după efectuarea lucrărilor care să asigure tirajul ( curăţirea coşului de fum, curăţirea
sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanică a gazelor de ardere, deschiderea clapelor de reglare, etc.;
- Controlul robinetului de manevra al aparatului de utilizare; dacă robinetul este deschis, acesta se
închide şi se ventilează încăperea respectiva, precum şi cele învecinate, prin deschiderea uşilor şi a
ferestrelor, aprinderea focului se face numai după aerisirea completa;
- Asigurarea accesului aerului de ardere în focarul de utilizare (prin deschiderea uşiţelor cenuşarului
la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului, etc.);
- Verificarea funcţionării aparaturii de automatizare, după caz;
 - Ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare
4. La aprinderea focarului în aparate de utilizare neautomatizate şi arzătoare se fac următoarele
operaţiuni :
- Aerisirea focarului, minim 5 minute, înainte de aprinderea focului;
- Apropierea aprinzătorului de arzător;
- Deschiderea lentă a robinetului de manevră şi aprinderea focului, concomitent cu supravegherea
stabilităţii flăcării;
5. Aprinderea se face numai cu aprinzător special construit în acest scop, fiind interzisă aprinderea
directă cu chibrituri, hârtie, etc.;
6. Aprinderea focului la aparatele cu utilizare automatizată se face conform instrucţiunilor elaborate
de fabrica producătoare.
7. Stingerea focului:
- Stingerea focului la aparatele cu utilizare racordate cu furtun se va face prin închiderea robinetului
de siguranţă existent înaintea furtunului; după stingerea flăcării, se închide şi robinetul de manevră;
- În societăţi şi instituţii, focul se aprinde şi se stinge numai de către personalul instruit şi însărcinat
cu aceasta operaţiune, prin grija conducerii unităţii beneficiare, iar în cazul agenţilor economici şi al
centralelor termice de bloc, prin personal calificat;
8. La utilizarea gazelor naturale este interzis :
- Aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj;
- Lăsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate; obturarea coşului de fum al aparatelor
de utilizare;
- Modificarea instalaţiilor de gaze fără aprobări legale şi prin persoane neautorizate;
- Dormitul în încăperi cu focul aprins
- Dormitul în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coş ( reşou, aragaz, etc.).
9. Dacă se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale, se iau următoarele măsuri :
- Stingerea tuturor focurilor;
- Deschiderea uşilor şi ferestrelor;
- Nu se aprinde nici o sursă de foc;
- Nu se manevrează aparate electrice;
- Nu se doarme în astfel de încăperi;
- Se anunţă imediat unitatea distribuitoare la telefoanele: 0800.800.928; 0265.200.928.
10. Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spuma de săpun cu apa.
11. Nu uitaţi:
- Verificarea cu flacăra a instalaţiilor de gaze naturale prezintă un pericol de explozie şi incendiu.
- Dormitul în încăperi cu focul aprins sau încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coşul de fum
prezintă pericol de moarte.

VI. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor la exploatarea centralelor termice

1. Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui
arzător.
2. Centralele termice care folosesc combustibil gazos se vor pune în funcţiune numai după verificarea
arzătoarelor şi a presiunii în conductele de gaze.
3. Controlul etanşeităţii instalaţiei de gaze se va face zilnic, folosindu-se emulsie de apă şi săpun, în
nici un caz flacăra.
4. Aprinderea arzătoarelor cu gaze în focarele cazanelor centralelor termice se va efectua,
respectându-se cu stricteţe principiul „gaz pe flacără”.
5. Circuitul de alimentare a arzătorului cu gaze de la cazanele ale căror instalaţii funcţionează la o
presiune de lucru de peste 5000mm coloana apa, va fi prevăzut cu un sistem de protecţie, care va întrerupe
rapid debitul de gaze, atunci când presiunea scade sub limita la care flacăra poate deveni instabila sau când
flacăra de control se stinge.
6. Circuitul de alimentare a fiecărui arzător va fi prevăzut cu două ventile montate în serie, dintre care
unul cu acţionare manuala. Poziţiile ventilului „închis” sau „deschis” trebuie marcate vizibil;
7. La apariţia unei neetanseităţi sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor, se va închide robinetul
de pe conducta principala de pe exteriorul clădirii şi se vor deschide ferestrele şi uşile pentru aerisirea
intensă a sălii.
8. Se interzice exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau încredinţarea
urmăririi funcţionării cazanelor unor persoane fără calificare corespunzătoare.
 9. Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de instrucţiunile I.S.C.I.R. ;
10. Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie, atunci când se constată:
- Creşterea sau scăderea nivelului apei, în afara limitelor admise, fără a putea fi readuse la nivelul
normal;
- Defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă;
- Spargerea unor ţevi în interiorul cazanului;
- Aprinderea depunerilor de funingine şi cocs;
11. Funcţionarea cazanelor se va opri, respectându-se ordinea de închidere a circuitelor, şi anume :
- Se închid robinetele de alimentare cu combustibil;
- Se închid robinetele de alimentare cu aer;
- Se închide circuitul aburului;
12. Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu
combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero
13. Stingerea incendiului se realizează folosindu-se apă, spumă chimică, bioxid de carbon, praf cu
CO2 şi tetraclorură de carbon, folosindu-se stingătoarele din dotare şi hidranţii.

VII. Instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor la colectarea şi depozitarea deşeurilor şi ale

resturilor menajere
1. Resturile menajere şi ambalajele se vor depozita în locurile special amenajate, cu asigurarea
distanţei de siguranţă faţă de clădiri;
2. Se interzice distrugerea ambalajelor şi a resturilor menajere prin incinerare în incinta spaţiului
societăţii;
3. La locul de depozitare temporară a resturilor menajere se interzice colectarea substanţelor şi
materialelor inflamabile (bidoane de ulei, şlam de carbid, etc.) ;
4. Se interzice, cu desăvârşire, fumatul şi focul deschis la locul de depozitare a resturilor menajere;
5. La sfârşitul fiecărei zile, resturile menajere şi ambalajele vor fi evacuate din incinta societăţii.

2. CUTREMUR- Măsuri de protecţie

a) pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a clădirii şi în
afara acesteia.
În măsurile de protecţie a clădirii este necesar:
➢ recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grinda, tocul uşii, birou sau sub o masă rezistentă
etc.;
➢ identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
➢ asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la
staţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
➢ cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentarii cu aceste surse;
➢ asigurarea stării de rezistenţă a clădirii. La nevoie se consultă organele de protecţie civilă locale
sau alţi specialiştii;
➢ asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve
de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor;
➢ asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare:
În măsurile de protecţie în afara clădirilor este necesar:
➢ cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii
de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
➢ buna cunoaştere a drumului pe care va deplasaţi zilnic la serviciu, cumpărături având în vedere
pericolele care pot apărea ( spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze,
abur, apă etc.);
b) pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:
➢ păstrarea calmului, să nu între în panică şi să liniştească pe ceilalţi membrii ai colectivului de
muncă;
➢ prevenirea tendinţelor de a părăsi clădirea: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice
în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
➢ dacă suntem în interiorul unei clădirii - rămânem acolo, departe de ferestrele care se pot sparge, să
se stea înspre centrul clădirii, lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou masă,
suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale
etc.;
 ➢ dacă suntem surprinşi în afara unei clădiri rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
➢ dacă suntem la serviciu nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se
utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;
➢ dacă a trecut socul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar
dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
➢ dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se
evita clădirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de
curent electric căzute;
➢ dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până se
termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să va
îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
➢ dacă va aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala
produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe rând.
c) După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:
➢ nu plecaţi imediat din clădire. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi
persoanele speriate;
➢ ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să
se degajeze;
ATENŢIE!!
Nu mişcaţi răniţii grav ( dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până
la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi
sau substanţe toxice, chimice vărsate, alimente, etc.
➢ îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţii asigurându-le îmbrăcăminte şi
încălţăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflam;
➢ ascultaţi anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recomandările acestora;
➢ verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din clădire
➢ părăsiţi calm clădirea după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile. Verificaţi mai întâi
scara şi drumul de ieşire;
➢ dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, procedaţi
cu calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine mâna şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică
(lemn) etc. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur;
➢ fiţi pregătiţi fizic şi psihic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări
seismice, care de regula este mai redus decât cel iniţial. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele
replici seismice şi urmările lor, utilizaţi numai informaţiile şi recomandările oficiale, recepţionate direct de
dumneavoastră şi nu din auzite;
➢ nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dumneavoastră care în asemenea
situaţii apar ad-hoc.

3. ALUNECĂRI DE TEREN - măsuri de protecţie

Măsurile de planificare pentru prevenire, protecţie şi intervenţie în cazul alunecărilor de teren sunt
similare cu cele aplicate în caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare
excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfăşura cu viteza de 1,5-3
m/s, iar în unele situaţii şi peste 3 m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizarea unor măsuri în astfel de
situaţii. în aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a
alunecărilor de teren şi alarmării, (avertizării) populaţiei în timp util realizării protecţiei.
Concluzii:
➢ alunecările de teren pot fi preîntâmpinate dacă sunt făcute din timp investigaţiile necesare stabilirii
condiţiilor de apariţie şi de dezvoltare a lor; se pot preîntâmpina asemenea evenimente dacă se aplică
procedeele adecvate de ţinere sub control; Este necesar a se evita amplasarea unor obiecte industriale sau a
altor construcţii în zonele în care asigurarea stabilităţii straturilor nu se poate realiza sau este foarte
costisitoare, este posibilă protecţia dacă se preconizează şi se planifică din timp măsuri corespunzătoare şi se
realizează o informare oportună a populaţiei în zona de risc.
➢ în general, în acţiunile de intervenţie, în afara unor cazuri periculoase, se va urmări recuperarea
bunurilor materiale şi refacerea avariilor.
➢ salvarea supravieţuitorilor din clădirile acoperite se realizează în condiţiile similare acţiunilor
preconizate în cazul cutremurilor de pământ.
 4. INUNDAŢIILE- măsuri de protecţie
Împotriva inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se asigure măsuri de prevenire şi de
protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.
Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea - eliminarea acţiunilor distructive se poate asigura
prin:
➢ Realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versant, din afluenţi
mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea
zăpezilor, etc. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri
de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea apelor de pe versant, construirea unor baraje
de retenţie pe fundul văilor;
➢ modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin
realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată;
➢ Stabilirea luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicţie în care se interzice orice
construcţie în zona canalului de inundaţie, a zonelor de restricţie în care sunt admise unele construcţii şi a
zonelor de avertizare situate în afara nivelului inundaţiei de protecţie;
➢ Aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile ori industriale
să reziste la creşterea nivelului apelor şi la viteza de deplasare a acestora.
În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi a bunurilor materiale, aceste măsuri de
prevenire se completează prin:
➢ Organizarea, încadrarea şi dotarea formaţiunilor de protecţie civilă, pompieri, etc., din aceste zone
astfel încât acestea să poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de ducere a acţiunilor de salvare;
➢ Stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară din
zonele inundabile;
➢ Asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor;
➢ Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare;
➢ Asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor epidemii;
➢ Asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană, asistenţă medicală,
transport, etc.

4. ÎNZĂPEZIRILE- măsurile de protecţie

Înzăpezirile, de regulă au un caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul ca acest gen de
calamităţi cu rare excepţii, - se formează într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele
măsuri, astfel încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor
cetăţenilor aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în
locuinţe, asigurându-si necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, lopată, etc.
Dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de transport, etc. trebuie să vă
păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi în mijloacele de transport să nu-si părăsească locul
pentru că este pericol de rătăcire. Daţi alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.
Pentru conducerea intervenţiei în caz de înzăpeziri se desfăşoară următoarele acţiuni: recunoaşterea
locurilor şi estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acţiune şi repartizare .formaţiunilor şi
mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea căilor de acces şi asigurarea legăturilor între diferite formaţiuni şi
punctele de lucru, stabilirea legăturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corectă a lucrărilor de
salvare şi evacuarea a acestora.

5. ACCIDENTELE CHIMICE - Proceduri comportamentale

Accidentul chimic şi poluarea accidentală sunt evenimente imprevizibile! Ca urmare există
posibilitatea ca la orice dereglare a procesului tehnologic prin avarierea sau deteriorarea unei instalaţii, a
unui utilaj sau mijloc de transport să se elibereze în mediul înconjurător (aer, apă, sol) substanţe toxice care
pot avea impact atât asupra mediului cât şi asupra populaţiei.
Acesta impune realizarea unor măsuri şi acţiuni de prevenire şi protecţie:
Populaţia trebuie să cunoască:
➢ Care este unitatea, sursa de pericol chimic;
➢ Tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine;
➢ Caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice;
➢ Zona de risc în care v-aţi putea afla;
➢ Măsurile de protecţie specifice zonei;
 ➢ Locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare;
➢ Locurile de dispunere şi itinerariile de evacuare temporară.
În locurile de adăpostire-izolare pentru populaţie trebuie asigurate măsurile de siguranţă prin:
➢ Procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă, bureţi izolatori, purfix, etc.)
➢ Asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale (mască contra gazelor, aparat de respiraţie,
costum de protecţie) sau improvizate;
➢ Realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical;
➢ Pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente;
➢ Asigurarea unui radioreceptor cu baterii;
Populaţia trebuie să-şi însuşească:
➢ Cunoştinţele necesare în vederea realizării măsurilor de protecţie;
➢ Regulile de comportare la accident în zona norului toxic;
Dintre măsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic amintim:
➢ Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic;
➢ Asigurarea protecţiei cu mijloacele individuale de protecţie;
➢ Asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare (autoevacuare) temporară;
➢ Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare, vegetalelor contaminate;
➢ Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi ordine în zona de acţiune
a norului toxic;
➢ Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de acţiune a norului toxic şi a
contaminării;
➢ Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate;
➢ Aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor toxice. Colectare,
transport şi depozitarea materialelor consumate;
Apărarea în caz de accident chimic se referă la un ansamblu de măsuri care se realizează în mod unitar
şi continuu şi se împarte în acţiuni:
A. pre-dezastru
B. în timpul dezastrului
C. post-dezastru
A. Faza de pre-dezastru:
➢ Informaţi-vă supra sursei de risc, substanţele toxice industriale folosite, zonele de pericol!
➢ Participaţi la exerciţiile de protecţie civilă, procuraţi-vă materialele cu regulile de comportare şi
acţiune în caz de dezastru şi însuşiţi-vi-le!
➢ Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea unor instalaţii cu procese de risc!
➢ Procuraţi-vă materiale de etanşare!
➢ Realizaţi-vă rezerve de medicamente de urgenţă şi primă necesitate!
➢ Asiguraţi-vă mijloace de protecţie individuală speciale (mască contra gazelor, aparat de respiraţie,
costume de protecţie) sau improvizate!
➢ Procuraţi-vă un radioreceptor cu baterii!
B. Faza de dezastru:
➢ Urmaţi în tocmai anunţurile făcute de protecţia civilă prin intermediul mass mediei sau prin
semnalele de alarmare!
➢ Luaţi lucrurile lăsate afara ( jucării, rufe, etc.) şi animalele de companie în casă.
➢ Închideţi animalele în grajduri.
➢ Anunţaţi-vă vecinii şi prietenii despre pericolul chimic ( de preferinţă prin telefon)
➢ Adăpostiţi-vă în locul stabilit şi etanşaţi toate intrările şi ieşirile pentru a evita pătrunderea
agentului toxic!
➢ Dacă adăpostirea se face în propria casă sau apartament, etanşaţi toate uşile şi ferestrele şi rămâneţi
într-o cameră cu cât mai puţine uşi şi ferestre! Mergeţi într-o încăpere situată cât mai sus pe faţa opusă
pericolului!
➢ Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apă, curent electric)!
➢ Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer condiţionat. Etanşaţi deschiderea de ventilare cu
folie de plastic şi banda adeziva!
➢ Ţineţi la îndemână mijloacele de protecţie respiratorie şi folosiţi-le dacă este cazul!
➢ Asiguraţi-vă că aveţi acces la rezerva de apă şi alimente şi ca nu sunt afectate de accidentul chimic!
➢ Porniţi radiourile şi televizoarele şi fiţi atenţi la anunţurile care se fac!
➢ Nu părăsiţi locul de adăpostire până nu se anunţă că acest lucru este posibil!
 Dacă sunteţi surprins în afara locuinţei
➢ Păstraţi-vă calmul, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice victimele din rândul
populaţiei civile au apărut cu urmare a panicii!
➢ Acoperiţi-vă căile respiratorii superioare cu o batistă şi îndreptaţi-vă spre adăpostul cel mai
apropiat adăpost!
➢ Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces!
➢ Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, deplasaţi-vă perpendicular pe direcţia lui!
Dacă vă găsiţi în maşina, în zonele afectate de norul toxic, nu intraţi în panică, fiţi calmi, şi conduceţi
atent. Închideţi toate geamurile la maşină, opriţi instalaţiile de aer condiţionat şi acoperiţi-vă nasul şi gura cu
un prosop sau o batistă umedă. Porniţi radiourile şi urmaţi instrucţiunile autorităţilor. Respectaţi interdicţiile
de circulaţie.
C. Faza post-dezastru:
➢ Nu părăsiţi adăpostul sau locuinţa chiar dacă pericolul a trecut, riscaţi să încurcaţi intervenţia
forţelor specializate
➢ Ascultaţi cu atenţie mesajele către populaţie transmise prin mass media!
➢ Verificaţi dacă vecinii şi prietenii au probleme, în cazul în care exista probleme acordaţi-le primul
ajutor şi chemaţi ambulanţa!
➢ Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum!
➢ Reveniţi la activităţile cotidiene, remediind eventualele pagube!
➢ Reţineţi învăţămintele trase din aceste situaţii şi pregătiţi-vă continuu pentru a putea face faţa unor
alte eventuale asemenea evenimente!

6. ACCIDENTELE LA LUCRĂRILE HIDROTEHNICE - măsurile de protecţie

Posibilitatea distrugerii unor baraje sau a unor lucrări hidrotehnice au impus lucrarea unor măsuri de
realizare a siguranţei în exploatare încă din etapa de proiectare execuţie prin:
➢ introducerea în proiectele de execuţie şi a calculelor privind zonele de inundabilitate din aval de
baraje, evaluarea condiţiilor de curgere şi a debitelor evacuate în zonele de inundaţie;
➢ asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor în realizarea construcţiilor, echiparea
cu aparate de măsura şi control adecvate timpului de construcţii;
➢ realizarea unui sistem corespunzător de avertizare - alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care
pot conduce la distrugerea barajului şi de a asigura aplicarea măsurilor de protecţie în aval de baraj, în timp
util;
➢ stabilirea măsurilor de protecţie şi a modului de utilizare a acestora;
➢ organizarea formaţiilor şi asigurarea materialelor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie pentru
localizarea şi înlăturarea urmărilor unei asemenea catastrofe;
➢ instruirea tineretului, populaţiei din localităţile din aval de baraje asupra modului de realizare a
măsurilor de protecţie şi de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru
asemenea situaţii.
La producerea unui astfel de accidente se desfăşoară următoarele activităţi şi acţiuni:
➢ se declanşează semnalul de alarmă pentru calamitate naturală ( 3 semnale intermitente în timp de 2
minute) şi se înştiinţează telefonic sau radio conform planului de dezastre, toate localităţile din zona
inundabilă.
➢ la recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia se evacuează în afara zonei inundabile, în timpul
cel mai scurt.
➢ cu forţele şi mijloacele specifice şi detaşamente de populaţie, comitetul pentru situaţii de urgenţă
acţionează pentru salvarea populaţiei, animalelor şi bunelor materiale.
➢ se iau măsuri pentru cazarea sinistraţilor şi asigurarea cu apa şi alimente necesare.
➢ se acordă primul ajutor victimelor şi asistenţă sanitară pentru populaţie în vederea unor epidemii.
Cetăţenii (copiii) trebuie să reţină următoarele reguli de comportare:
➢ cunoscând timpul la dispoziţie, se acţionează cu calm în toate situaţiile;
➢ la părăsirea locuinţei se întrerupe alimentarea cu gaze, curent electric şi apă;
➢ evacuarea oamenilor şi animalelor să se realizeze în locuri stabilite prin planul la dezastre şi
cunoscute în detaliu
➢ evacuarea să se realizeze cu minimum de timp stabilit, numai cu obiecte de valoare şi cele strict
necesare;
➢ în caz de surprindere, să se urce pe clădirile rezistente;
➢ în toate situaţiile critice, să aştepte intervenţia formaţiunilor specializate la dezastre;
 ➢ să nu consume apă din zona industrială, (nici din fântână), decât după dezinfectarea acestora de
către formaţiunile sanitare.

7. ACCIDENTE RUTIERE, FEROVIARE, AERIENE

Accidentele rutiere, feroviare şi aeriene pot avea urmări foarte grave, producând un număr mare de
victime şi distrugerea de importante bunuri materiale.
În anumite condiţii, în funcţie de amplasarea accidentelor, acestea se pot transforma în catastrofe ( vezi
cazul Mihăilesti-Buzau din 24mai2004), cu repercusiuni asupra mediului înconjurător.
Actele de terorism de asemenea, s-au dovedit a fi foarte periculoase şi cu urmări destul de tragice (vezi
11-09 în America)
În aplicarea normelor de protecţie se va tine seama de regulile stabilite pentru transportul rutier
feroviar şi aerian.
Cetăţenii (elevii în special) trebuie să reţină câteva reguli pe care să le aplice în astfel de împrejurări:
➢ păstrarea calmului;
➢ ieşirea imediată din zona periculoasă;
➢ acordarea ajutorului medical (aplicarea garoului, pansarea rănilor, imobilizarea fracturilor etc.)
➢ acordarea ajutorului sanitar răniţilor;
➢ aşteptarea în linişte a ajutoarelor.
Panica în astfel de situaţii măreşte mult situaţia creată şi duce la mărirea numărului de victime a celor
prinşi în accident.
În caz de accident de circulaţie, măsurile constau în alarmarea formaţiunilor specializate din zona şi
acţiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, înlăturarea avariilor, refacerea
instalaţiilor, de blocarea căilor de acces şi reluarea circulaţiei.
O atenţie deosebită trebuie acordată cercetării care se execută la orice apropiere de locul accidentului
pentru a preveni producerea de victime, din rândul celor care vin în ajutor, prin contaminare sau explozii.

8. DESCOPERIREA ACCIDENTALĂ A MUNIŢIILOR NEEXPLODATE

Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile, proiectile,
bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive. în timp
de pace şi război. Un mare rol îl prezintă acţiunea de identificare a muniţiei şi apoi neutralizarea acesteia în
poligoane speciale şi de un personal calificat în acest domeniu.
Detectarea propriu-zisă (nu întâmplătoare), a muniţiei rămasă neexplodată se face de către formaţiunile
de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performanţe, care pot detecta
muniţiile la mari adâncimi.
A) Obligaţiile agenţilor economici care execută lucrări în zonele în care s-a semnalat existenţa
muniţiilor rămase neexplodate
a) În momentul depistării unor muniţii rămase neexplodate:
➢ se va sista orice lucrare şi se va îndepărta din zonă întregul personal;
➢ să nu fie atinse, lovite, mişcate;
➢ să nu se încerce dezamorsarea focoaselor sau a altor elemente componente;
➢ să nu fie ridicate, transportate şi depozitate în locuinţe sau grămezi de fier vechi;
➢ să anunţe IMEDIAT Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă la numărul unic pentru apeluri de
urgenţă 112 sau cel mai apropiat post de poliţie;
➢ se va întocmi schiţa - plan a a zonei din care trebuie să rezulte: suprafaţa terenului ce trebuie
asanată, marcarea şi delimitarea acestuia, parcelarea suprafeţei şi urgenţa executării lucrărilor de asanare -
deminare.
b) În momentul prezentării echipei de asanare - deminare:
➢ se vor planta indicatoare de securitate pentru prevenirea accidentelor;
➢ se va construi bordei pentru depozitarea temporară a muniţiei şi va asigura paza acestuia;
➢ nu se va admite intrarea pe şantier a persoanelor cărora nu li s-a făcut instructajul de protecţie a
muncii;
➢ nu se va admite intrarea în şantier a persoanelor aflate în stare de ebrietate;
➢ se vor asigura mijloacele de transport şi materialele necesare executării lucrărilor de asanare -
deminare;
➢ se va asigura blindarea utilajelor care lucrează în zonă;
➢ să asigure mâna de lucru auxiliară necesară lucrărilor de asanare - deminare;
➢ să asigure asistenţa sanitară în zonă.
 B) N.T.S.M. pe timpul efectuării lucrărilor în zonele în care s-a descoperit muniţie
➢ nu se admite la lucru personalul căruia nu i s-a făcut instructajul de protecţie a muncii;
➢ la descoperirea de muniţie se sistează imediat orice lucrare, se îndepărtează din zonă întregul
personal şi se anunţă şeful echipei pirotehnice;
➢ locurile în care a fost găsite muniţiile rămase neexplodate trebuiesc păzite până la sosirea
specialiştilor pirotehnicieni.
➢ în lipsa pazei, locul se îngrădeşte şi se plantează indicatoare de avertizare şi siguranţă.
➢ nu se atinge, nu se loveşte, nu se mişcă muniţia descoperită.
➢ este interzisă circulaţia în zonele în care nu s-a efectuat asanarea şi deminarea terenului.
➢ nu se introduce în foc muniţia descoperită şi nu se apropie focul de zona în care s-a
descoperit muniţie la o distanţă mai mică de 50 de metri.
➢ nu se demontează focoasele sau alte componente.
➢ nu lăsaţi copiii să se joace sub nici o formă cu muniţiile descoperite.
➢ nu se transportă muniţiile în încăperi şi locuinţe.
➢ nu se aruncă la fier vechi, în fântâni, râuri, lacuri muniţiile sau componentele acestora.
➢ nu se înstrăinează muniţiile rămase neexplodate care au fost descoperite.
➢ în zonele unde s-a descoperit muniţie rămasă neexplodată nu se execută săpături sau lucrări
agricole, nu se aprinde focul şi se interzice circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor.
➢ lucrările de săpătură manuale se vor executa în straturi succesive de 15-20 cm şi numai în
porţiunile de teren care au fost cercetate, detectate şi asanate de muniţie de către specialiştii pirotehnicieni.
➢ lucrările de săpătură cu mecanizate se vor executa numai în porţiunile de teren care au fost
cercetate, detectate şi asanate de muniţie de către specialiştii pirotehnicieni, în straturi succesive de 15-20
cm şi numai cu utilaje care au fost amenajate (blindate);
➢ este interzisă staţionarea în zonele de descărcare/încărcare a pământului la o distanţă mai mică de
150 metri;
➢ pământul excavat va fi transportat în umpluturi cu mijloace basculante, descărcarea manuală a
mijloacelor de transport fiind interzisă.
La locul descoperirii muniţiei, organele de poliţie asigură paza până la sosirea specialiştilor de la
protecţia civilă.
REŢINEŢI!
Neutralizarea şi distrugerea muniţiei se execută NUMAI de către subunităţile pirotehnice care
au pregătirea şi dotarea cu aparatură specială pentru această misiune periculoasă.
În caz de catastrofe, nu intervin decât forţele şi mijloacele specifice, iar în zona respectivă
circulaţia este interzisă.