MIJLOACE PORTABILE ŞI Nr.

Pagini
TRANSPORTABILE DE STINS INCENDIU 9
S.C.......................................S.R.L
Cod document: IP-SU-AII 03.
Versiunea : 2

DATA Exemplar nr. SEMNĂTURĂ

ELABORAT
APROBAT

MIJLOACE PORTABILE Ş I
TRANSPORTABILE DE STINS INCENDIU
Stingă torul.

Este un aparat de stingere acţionat manual, care conţine o substanţă

stingătoare ce poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul
presiunii create în interiorul aparatului. Este utilizat pentru stingerea incendiilor de
proporţii mici sau în faza iniţială.

Clasificare.

Din punct de vedere al maselor şi gabaritelor,stingătoarele se clasifică în:

 Stingătoare portative;
 Stingătoare transportabile.
Stingătorul portativ este stingătorul a cărui masă, încărcat şi gata pregătit
pentru intervenţie,nu depăşeşte 23 kg.
Stingătorul transportabil este stingătorul care având masa şi gabarit mare nu
poate fi purtat în mână pentru intervenţie ci trebuie instalat pe un saşiu metalic
prevăzut cu roţi, putând fi tractat până în apropierea locului de incendiu, furtun de
evacuare de minim 5 metrii şi necesită cel puţin doi servanţi pentru punere în
funcţiune. Pentru tipurile mai mici tractarea se face manual pe distanţe scurte iar cele
mai mari, pe pneuri, pot fii remorcate şi autotractate pe distanţe mari.
Din punct de vedere al substanţei stingătoare pe care o conţin,stingătoarele se
clasifică după cum reiese din tabelul următor:

1
 Tabelul 1

Substanţa de stingere Indicativul Culoare de

substanţei de identificare (fond
stingere etichetă)
Apă AP Albastru
Spuma chimică SC Galben
Spuma mecanică SM Galben
Gaz inert (dioxid de G Negru
carbon)
Pulbere normală (pentru P,(PF)* Alb
clasa B,C)
Pulberepolivalentă PG Alb
( clasa A,B,C)
Pulbere specială PM Alb
( clasa D)
Hidrocarburi halogenate H Verde
(haloni)

*PF- pulbere normală cu eficienţă mărită (tip FLOREX)

Dupa modul în care se realizează presiunea interioară necesară refulării

substanţei de stingere, stingătoarele se clasifică:

a. Cu autoevacuare

Substanţa de stingere este îmbuteliată sub presiune în corpul stingătorului,

energia de refulare fiind asigurată de presiunea vaporilor substanţei, la temperatura
normală de funcţionare. Ex.:Stingătorul cu CO2.

b. Cu autogenerare

Presiunea necesară refulării este generată ca rezultat al unei reacţii chimice

care are loc în momentul punerii în contact a două substanţe chimice aflate în corpul
stingătorului, atunci când este pus în funcţiune. Ex.:Stingătorul cu spumă chimică.

c. Cu butelie

Gazul, de regulă CO2, este îmbuteliat separat într-un recipient (butelie) din
care, la punerea în funcţiune, este eliberat în corpul stingătorului. Ex.: stingătoare cu
spumă macanică, apa pulverizată, pulberi stingătoare.

2
 d. Cu presiune permanentă

Gazul, de regulă azot, se află sub presiune în corpul stingătorului aflându-se în

contact direct cu substanţa de stingere. Ex : stingătoare cu pulberi sau haloni.

Simbolizare şi notare

Simbolizarea stingătoarelor se face printr-un indicativ compus din litere şi cifre,

prin care se precizează:

 Natura substanţei stingătoare, prin simbolul literal;

 Cantitatea de substanţă stingătoare conţinută, exprimată printr-un număr
care arată cantitatea de litrii pentru substanţe în stare lichidă şi respectiv
în kilograme pentru substanţe în stare solidă(pulbere), gazoasă sau
lichefiată.

Exemple de simbolizare:

 SM 6-stingător cu spumă mecanică, conţinând 6 litrii soluţie.

 P 6 -stingător cu pulbere normală, conţinând 6 kg pulbere.
Notarea unui stingător se face indicând în ordine: denumirea (stingător),
substanţa de stingere conţinută , simbolizarea şi numărul standardului de produs.
Exemplu de notare pentru un stingător cu pulbere polivalentă , conţinând 6 kg
pulbere : Stingător cu pulbere PG 6 STAS ..................

Domenii de utilizare recomandate

Domeniile pentru care se recomandă utilizarea diferitelor tipuri de stingătoare,

precum şi indicaţiile de folosire, în funcţie de clasa de incendiu şi de substanţa de
stingere folosită sunt prevăzute orientativ în tabelul 1.

Observaţii la tabelul 1.

1. Stingătoarele cu apă pulverizată pot fi utilizate cu rezultate satisfacătoare pentru

stingerea lichidelor combustibile cu temperatură de inflamabilitate a vaporilor mai
mare de +55grade Celsius , unsorilor, grăsimilor, cerurilor şi altor substanţe solide
care se topesc uşor .
2. Posibila apariţie de reacţii periculoase.
3. Pentru stingerea alcoolilor şi lichidelor combustibile hidrofile (produse polare) se
utilizează spume speciale, rezistente la efectul de distrugere a bulelor.
4. Pentru incendii din clasa A, stingătoarele cu bioxod de carbon sau cu pulbere
normală(B,C) ori FLOREX pot fi folosite numai asupra unor focare mici, situate în
spaţii închise.

3
 5. Scurgerile de gaze combustibile sub presiune pot fi stinse numai dacă există
siguranţa posibilităţii de întrerupere rapidă a sursei de alimentare (pentru evitarea
pericolului de explozie ca urmare a acumulării de gaze în zonă).
6. Refularea dioxidului de carbon asupra componentelor electronice trebuie facută de
la distanţă, în aşa fel încât acestea să nu fie deteriorate prin răcire în urma
contactului direct cu particule îngheţate de gaz (zăpadă carbonică).
7. Stingătoarele cu spumă sunt insuficiente în cazul incendiilor tridimensionale din
clasa B (care se desfăşoară în unul sau mai multe planuri orizontale şi pe verticală)
cum sunt: curgere de lichide, picurare, lichide care ţâşnesc cu presiune, etc.
8. Bioxidul de carbon nu lasă reziduuri şi nu contaminează produsele alimentare.
9. În spaţii inchise cu volum redus, bioxidul de carbon şi halonii trebuie folosiţi cu
precauţie pentru a evita pericolul de axfisiere-sau intoxicare în cazul halonilor
(halonii în prezenţa flăcării dau naştere la fosgen)- care apare la concentraţii
periculoase.
10. Bioxidul de carbon este împrăştiat rapid sub acţiunea curenţilor de aer, folosirea sa
în aer liber sau încăperi cu ventilaţie intensă nefiind recomandată. De asemenea
fiind mai greu decat aerul, bioxidul de carbon este insuficient în situaţiile în care se
poate scurge în spaţiile situate sub nivelul incendiului.
11. Stingătoarele cu pulbere nu pot fi utilizate în următoarele cazuri:
 În spaţii în care se află echipamente electronice sau aparatură, în
componenta cărora intra relee sau contacte sensibile la particule de praf
(calculatoare electronice, centrale de telecomunicaţii, tablouri de comandă,
etc.) sau în spaţii în care praful poate pătrunde la asemenea echipamente.
 În spaţii cu echipament electric, în care curăţirea pulberii după lichidarea
incendiului nu mai este posibilă sau este foarte greu de realizat datorită
numărului mare de aparate.
12. În spaţii cu dimensiuni reduse, stingătoarele cu pulberi trebuie utilizate cu precauţie
pentru a evita eventualele efecte novice ale gazelor rezultate din
termodescompunerea pulberii.

Inscripţionare

Inscripţionarea stingătoarelor se efectuează în vederea recunoaşterii

uşoare a tipului de aparat şi a informării personalului de folosire cu date care să
permită utilizarea acestora cu eficienţă şi în condiţii de siguranţă.
Inscripţionarea se realizează prin inscripţii care nu se pot şterge, pe
etichete autoadezive executate din materiale durabile, aplicate la loc vizibil pe corpul
stingătorului.
Pentru identificare fiecare stingător se marchează suplimentar, prin
poansonare , cu anul şi luna de fabricaţie a stingătorului (de exemplu XII-82).
Poansonarea se execută pe recipientul stingătorului, în locuri în care nu se
reduce rezistenţa mecanică a acestuia.
Corpul stingătorului se vopseşte în culoarea roşu de securitate, iar
etichetele autoadezive vor avea culoarea de fond corespunzătoare substanţei de
stingere.

4
 Inscripţiile destinate caracterizării tipului de stingător şi informaţii asupra
modului de utilizare şi întreţinere a acestuia trebuie să conţină următoarele:
1. Notarea (simbolizarea) stingătorului;
2. Indicarea prin simboluri grafice a:
 -claselor de incendiu la care poate fi utilizat stingătorul, inclusiv precizarea
posibilităţii de utilizare asupra instalaţiilor electrice sub tensiune, precum şi a
focarelor tip pentru care a fost certificat ;
 -simbolurile grafice privind posibilitatea sau interdicţia de utilizare a
stingătorului asupra echipamentelor electrice aflate sub tensiune. Pe
simbolul grafic se va preciza(cu excepţia stingătoarelor cu haloni care pot fi
utilizate la orice tensiune), tensiunea maximă la care poate fi utilizat
stingătorul(de exemplu maxim 1000V).
 -pentru marcarea interdicţiei de a se utiliza stingătorul la anumite clase de
incendiu , simbolul clasei respective de pe eticheta se barează prin două
linii încrucişate, de culoare roşie, sau nu mai este prezent pe etichetă.

Interdicţia privind utilizarea asupra echipamentelor electrice precum şi

a celei privind utilizarea asupra aparaturii cu relee sensibile la acţiunea pulberii,
poate fi precizată suplimentar şi prin texte cu următorul conţinut: „Nu se va
utiliza asupra echipamentelor electrice sub tensiune”; „Nu se va utiliza asupra
echipamentelor electrice cu relee sau contacte electrice la praf”.
Indicarea prin text şi simboluri grafice a modului de punere în
funcţiune şi de utilizare a stingătorului.
Inscripţii privind următoarele caracteristici tehnice.
 -domeniul de temperaturi la care se pastrează
 -bataia jetului
 -masa încărcăturii de substanţa stingătoare
 -presiunea de încercare
 -perioadele de verificare
Eventuale indicaţii suplimentare privind:
 -măsuri de precauţie care trebuie avute în vedere la folosire (de
exemplu pentru stingătoarele cu haloni „folosiţi cu precauţie în
încăperi mici” sau „ventilaţi încăperea după stingerea incendiului”)
 -exploaterea stingătorului (de exemplu, la stingătoarele cu spumă
chimică „dupa utilizare se va clăti cu apă caldă”)
 - Denumirea întreprinderii producătoare.
Buteliile cu gaze propulsoare se marchează prin poansonare
următoarele date:
 -felul gazului;
 -masa buteliei goale şi încărcate în kg (de exemplu CO2-1500/1630).
În mod analog se marchează şi stingătoarele cu bioxid de carbon.

5
 STINGĂTORUL CU BIOXID DE CARBON
G1,G2,G3,G6

Face parte din grupa stingătoarelor cu gaze inerte (G) şi se foloseşte pentru
stingerea incendiilor izbucnite la instalaţii electrice, transformatoare electrice, produse
petroliere şi staţii de pompare, nave, avioane sau în anumite spaţii închise în care se
afla depozitate fibre textile, grăsimi sau obiecte fragile(tablouri, sculpturi, manuscrise,
tipărituri).
Cifra care urmează dupa simbolul G reprezintă încărcătura de bioxid de carbon
în kilograme.

Descriere

a. Butelia pentru bioxid de carbon de forma cilindrică, cu o capacitate ce permite

încărcarea (în funcţie de tipul stingătorului) a 1,2,3 sau 6 kg bioxid de carbon, este
confecţionată din oţel şi este prevazută la exterior cu un mâner pentru manevrare
(3) robinet de închidere (10) prevăzut cu siguranţă (2) iar la interior cu o ţeavă
sifon prinsă de robinetul de închidere cu un cap, iar celalalt cap să se gasească
faţa de fundul buteliei la o distanţă de 10 1mm. La alte tipuri de stingătoare
butelia de bioxid de carbon este protejată cu carcase sau cercuri metalice în
exterior.
b. Difuzorul (8) care poate avea forme diferite, confecţionat din tablă de aluminiu,
fier, alamă sau material plastic rezistent la temperaturi de până la –40 grade
Celsius şi prevăzut cu un orificiu pentru ieşirea zăpezii carbonice. Difuzorul este
pus în legatură cu robinetul buteliei, fie direct prin înşurubare fie prin intermediul
unei ţevi scurte din oţel şi a unei articulaţii care permite rotirea lui, fie prin
intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sârmă şi prevăzut cu un mâner de
protecţie a pielii confecţionat dintr-un material termoizolant (de exemplu lemn).

Încărcare

Butelia se încarcă la fabricile producătoare de bioxid de carbon cu o cantitate

corespunzătoare tipului stingătorului adică : 1, 2, 3 sau 6 kg bioxid de carbon.
Presiunea de îmbuteliere a bioxidului de carbon este de 60-75 bar.

Funcţionare

Pentru punerea stingătorului în funcţiune se îndreaptă difuzorul spre locul

incendiului şi se deschide robinetul buteliei.
Prin deschiderea robinetului, bioxidul de carbon lichid din butelie, datorită
presiunii, iese prin ţeava sifon şi prin furtunul de cauciuc sau ţeava de oţel, pătrunde
în difuzor unde datorită fenomenului de detenţă ce are loc (trecerea de la un volum
mic şi presiune mare la volum mare şi presiune mică cu absorbţie de căldură din
mediul înconjurător) , temperatura bioxidului de carbon scade sub temperatura lui de
solidificare (-78,6 grade Celsius) şi trece în stare solidă sub formă de fulgi albi de
zăpadă carbonică.

6
 Simbolul Diametrul Înălţimea Înălţimea Masa
stingătorului buteliei mm maximă mm buteliei mm stingătorului
încărcat kg.max.
G1 114 340 240 6,2

G2 114 490 390 9,6

G3 140 490 390 13,7

G6 140 795 695 22,6

Tabelul 4

Zapada carbinică formată este evacuată din difuzor prin gura acestuia spre
focarul incendiului. Fulgii de zăpadă carbonică pot produce răni dureroase (arsuri)
atunci când vin în contact direct cu pielea, fapt ce impune manevrarea cu grijă a
stingătorului.

Controlul încărcăturii stingătorului

Se verifică prin cântărire cantitatea de bioxid de carbon din butelie care trebuie
să fie de 1,2,3 sau 6 kg în funcţie de tipul stingătorului. Buteliile care au pierdut 20-25
% din greutate încărcată, se vor înlocui şi se vor trimite la încărcare.
Pentru depistarea eventualelor pierderi mici, neobservabile, se face verificarea
prin scufundarea în apă.

Intreţinere

Stingătorul se curăţă şi se verifica periodic, urmărindu-se starea furtunului de cauciuc,

funcţionarea robinetului şi etanşeitatea buteliei prin scufundarea în apă.

STINGĂTORUL TRANSPORTABIL CU CO2 G10 si G2 x 10

Descriere

Stingătorul transportabil cu CO2 se compune din următoarele părţi:

a. UNA SAU DOUĂ BUTELII pentru bioxid de carbon cu o capacitate ce pemite
încărcarcarea a 10 kg CO2 fiecare. Butelia este confecţionată din oţel şi are forma
asemănătoare cu aceea a buteliei stingătorului portativ cu CO2. În cazul
stingătorului cu două butelii, acestea sunt unite în dreptul robinetelor printr-o
conductă comună la care se racordează furtunul asigurându-se astfel folosirea
CO2 din ambele butelii în acelaşi timp .
b. DIFUZORUL cu o construcţie asemănătoare construcţiei difuzorului de la
stingătorul portativ cu CO2 (ţeava tronconică turtită lateral cu porţiunea de prindere
confecţionată din material termoizolant.
c. ŞASIU METALIC prevăzut cu două roţi, cadru pentru manevrare, picior de sprijin,
coliere pentru fixarea buteliei şi suportului furtunului.

7
 Încărcare

Încărcarea se execută la fel ca în cazul stingătorului manual cu bioxid de

carbon, diferă doar cantitatea cu care este încărcat, respectiv 10 kg CO2 pentru
fiecare butelie la o presiune de 60-75 bar.

Funcţionare

Pentru punerea stingătorului în funcţiune se întinde furtunul de cauciuc, se

îndreaptă difuzorul către locul incendiului şi se deschid progresiv robinetele ambelor
butelii (sau numai robinetul unei singure butelii după necesităţi).
Transformarea bioxidului de carbon în zăpadă carbonică are loc în urma
aceluiaşi fenomen de detenţă explicat la stingătorul portabil cu CO2.

Controlul încărcăturii stingătorului

Încărcătura stingătorului se verifică prin cântărire la fel ca în cazul stingătorului portabil

cu CO2, cantitatea de CO2 din butelie trebuie să fie de 10 kg.

Întreţinere

Se ung lagărele osiei căruciorului, se verifică fixarea buteliilor pe cărucior , iar

celelalte operaţii de întreţinere se execută la fel ca la stingătorul manual cu CO2.

STINGĂTORUL CU PRAF ŞI BIOXID DE CARBON

P1, P3, P5, P6, P10
Se foloseşte pentru stingerea incendiilor izbucnite la motoare cu ardere internă
şi instalaţii electrice precum şi pentru stingerea unor substanţe ca acetilenă, acetonă ,
sodiu , potasiu, magneziu stronţiu, fosfor alb sau galben, electron, colofoniu, lacuri şi
vopsele pe bază de nitroglicerină, produse petroliere şi alcool în cantităţi mici, filme,
etc.
Cifra care urmează după simbolul P reprezintă încărcătura de pulbere
stingătoare (praf) în kilograme.

Tabelul 5
Caracteristici tehnice principale

8
Caracteristica U/M P1 P3 P5 P6 P10
Masa încărcăturii de praf kg 1 3 5 6 10
Capacitate butelie CO2 Cm3 60 100 146 180 325
Încărcătura minimă CO2 g 40 75 110 130 240
Masa stingător gol kg 1,36 4,20 4,50 5,85 8,60
Masa stingător plin kg 2,40 7,27 9,71 11,98 18,84
Timp evacuare praf s 5-8 8-10 8-10 10-15 15-20
Distanţa minimă jet m 3,5 3,5 3,5 4 4

Descriere

a. RECIPIENTUL (1) de formă cilindrică confecţionat din tablă de oţel având o

capacitate care permite încărcarea unei cantităţi de 1,3,5,6 sau 10 kg pulbere
stingătoare. Părţile componente ale recipientului se asamblează prin sudare.
Cordoanele nu trebuie să prezinte discontinuităţi, goluri, sufluri, sau incluziuni,
neuniformităţi ale lăţimii şi înălţimii cordonului, scurgeri de metal topit sau arsuri.
După sudare, recipientul stingătorului trebuie să aibă forma cilindrică, fără
deformaţii vizibile cu ochiul liber. Recipientul stingătorului trebuie să reziste la o
presiune hidraulică de minimum 18 bar , fără să prezinte asudări , scurgeri, fisuri,
începuturi de rupturi sau deformaţii permanente. La exterior recipientul este
prevăzut cu gura de umplere, capac dop metalic filetat (5) , mâner de manevrare
(9), furtun de cauciuc (10) prevăzut cu ajutajul (11) şi niplu pentru racordarea
furtunului (12).
b. BUTELIA CU CO2 (2) de formă cilindrică, trebuie să fie etanşă şi să reziste la
presiunea hidraulică de minim 250 bar. Fără să prezinte asudări, scurgeri, fisuri,
începuturi de rupturi, sau deformaţii permanente. În acelaşi timp butelia trebuie să
reziste fără să se spargă la o presiune hidraulică de distrugere de cel puţin 420
bar. După umplerea cu CO2, butelia se etanşează cu o membrana din cupru (3)
cu ajutorul unei reducţii (13).
c. DISPOZITIVUL DE DECLANŞARE se află în dopul metalic (5) şi este compus
dintr-un ansamblu format din cuiul perforator (6), resortul (7), siguranţa
(8),reductia (13) si membrana (3). In interiorul recipientului stingatorului, in
continuarea racordului (12) se afla ţeava (15) care ajunge până la partea
inferioară la 10/15 mm de fundul recipientului. Butelia de CO2, este instalată în
tubul de protecţie (4) prevăzut la partea inferioară cu ventilul (14) astfel că butelia
nu vine în contact direct cu pulberea stingătoare.