3.

DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA

EXPLOZIILOR

In HG 1058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru

îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi
unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive care transpune in legislaţia
naţională Directiva 1999/92/CE sunt prevăzute obligaţiile angajatorului de a
lua măsurile tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare pentru a asigura
securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi în conformitate cu următoarele
principii de bază:
 prevenirea formării atmosferelor explozive; sau
 acolo unde natura activităţii nu o permite, evitarea aprinderii
atmosferelor explozive; şi
 limitarea efectelor dăunătoare ale unei explozii în vederea asigurării
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
În vederea îndeplinirii obligaţiilor angajatorul trebuie să evalueze
riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:
 probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive;
 probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, inclusiv a
descărcărilor electrostatice şi a declanşării incendiului;
 utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni;
 dimensiunile efectelor anticipate.
Riscurile de explozii sunt evaluate în mod global.
La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate în considerare locurile
care sunt sau pot fi legate prin deschideri de locurile în care pot apărea
atmosfere explozive.
Acolo unde sunt prezenţi la acelaşi loc de muncă lucrători din mai
multe întreprinderi, fiecare angajator trebuie să fie responsabil pentru toate
aspectele care îi revin în sarcină.
Angajatorul responsabil pentru locul de muncă conform legislaţiei
trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind sănătatea şi
securitatea lucrătorilor şi să declare în documentul privind protecţia
împotriva exploziilor scopul coordonării, măsurile şi procedurile de
implementare adoptate.
In vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite de directiva, angajatorul
trebuie sa asigure elaborarea şi actualizarea unui document, numit
document privind protecţia împotriva exploziilor.
Documentul privind protecţia împotriva exploziilor trebuie sa
demonstreze, că:
 au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie;

45
  se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor
Directivei;
 care sunt locurile care au fost clasificate pe zone;
 care sunt locurile cărora li se aplică cerinţele minime stabilite
în anexa nr. 2 a directivei;
 locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv
dispozitivele de avertizare, sunt proiectate, realizate şi
întreţinute conform normelor de protecţia muncii;
 s-au luat măsuri pentru utilizarea în condiţii de securitate a
echipamentului de lucru, în conformitate cu prevederile
Directivei Consiliului 89/655/CEE.
Documentul privind protecţia împotriva exploziilor este elaborat
anterior începerii activităţii şi actualizat de angajator când locul de muncă,
echipamentul de lucru sau organizarea muncii suferă schimbări, extinderi
ori transformări semnificative.
Angajatorul poate combina evaluări ale riscurilor de explozii
existente, documente sau alte rapoarte echivalente întocmite în
conformitate cu alte dispoziţii ale legislaţiei naţionale prin care se transpun
documente oficiale ale Uniunii Europene.

Structurarea documentului de protecţie împotriva exploziilor

conform Ghidului de bune practici pentru implementarea Directivei
1999/92/CE

Descrierea locului de muncă şi a ariilor de lucru

Locul de muncă este împărţit în arii de lucru. Documentul de
protecţie la explozie descrie ariile de lucru din punct de vedere al riscului de
atmosfere explozive.
Descrierea poate cuprinde, de exemplu, numele instituţiei, tipul
instalaţiei, destinaţia încăperii/clădirii şi persoanele responsabile, numărul
de lucrători angajaţi.
Documentaţia clădirilor şi topografia pot fi în formă grafică, de
exemplu planuri de situaţie şi de ansamblu, inclusiv planuri de evacuare şi
căi de salvare.

Descrierea etapelor şi/sau activităţilor procesului

Procesul trebuie descris într-un text scurt , poate fi însoţit de o
diagramă. Această descriere trebuie să cuprindă toate informaţiile care sunt
importante pentru protecţia la explozie. El trebuie să trateze toate etapele
tehnologice inclusiv pornirea şi oprirea, o perspectivă asupra datelor de
proiectare şi de funcţionare (de exemplu temperatura, presiunea, volumul,
materiale de prelucrat, viteza de rotaţie, echipamentul de lucru), natura şi

46
extinderea curăţirii dacă este relevantă şi detaliile posibile asupra ventilării
spaţiului.

Descrierea substanţelor utilizate / parametrilor de securitate

Aceasta trebuie să arate în special care substanţe anume formează
atmosfera explozivă şi în ce condiţii de proces ele apar. La acest punct este
util să se enumere parametrii de securitate relevaţi pentru protecţia la
explozie.

Rezultatele analizei de risc

Acest capitol trebuie să arate unde anume pot apărea atmosfere
explozive, posibil să se facă distincţia între interiorul elementelor instalaţiei
şi ariile înconjurătoare. Pornirea şi oprirea, curăţarea şi funcţionările
defectuoase trebuie luate în considerare şi tratate acolo unde este cazul.
Procedura pentru modificările de proces sau de produs trebuie tratată de
asemenea, unde este cazul. Ariile periculoase (zonele) pot fi descrise cu
ajutorul unui text şi reprezentată şi grafic, ca plan de zonare .
Pericolele de explozie trebuie de asemenea descrise la acest punct .
Este util să se precizeze procedura urmată pentru identificarea riscurilor de
explozie.

Măsurile de protecţie la explozie adoptate

Acest articol se bazează pe evaluarea de risc şi descrie măsurile de
protecţie la explozie care au rezultat. Trebuie enunţat principiul care
guvernează măsurile de protecţie, de exemplu "Evitarea surselor eficiente
de aprindere". Este util să se facă distincţia între măsurile tehnice şi cele
organizatorice.
Măsuri tehnice
 Prevenire
Pentru că strategia de protecţie la explozie a instalaţiei se bazează,
în întregime sau parţial, pe măsuri preventive - evitarea atmosferelor
explozive sau a surselor de aprindere - modul în care aceste măsuri sunt
implementate trebuie descris detaliat
 Reducere
Pentru că instalaţia va fi protejată prin măsuri de reducere, natura lor,
modul de funcţionare şi locul de aplicare trebuie descrise
 Măsuri PCE (process control engineering)
Dacă măsurile PCE fac parte din strategia de protecţie la explozie,
natura lor, modul de funcţionare şi locul de aplicare trebuie descrise
Măsuri organizatorice
Măsurile organizatorice trebuie descrise de asemenea în documentul
de protecţie la explozie. Documentul de protecţie la explozie trebuie să
demonstreze:

47
 o ce instrucţiuni de funcţionare au fost elaborate pentru un loc de
muncă sau activitate;
o ce etape sunt prevăzute pentru a asigura competenţa
persoanelor angajate;
o conţinutul şi frecvenţa instruirilor (şi participanţii);
o toate regulile de utilizare a echipamentului mobil de lucru din
ariile periculoase;
o ce etape sunt prevăzute pentru a se asigura că lucrătorii poartă
numai îmbrăcăminte de protecţie adecvată;
o dacă sistemul de permis-de-lucru este în funcţie sau nu şi dacă
este, cum este acesta organizat;
o cum sunt organizate inspecţia, întreţinerea şi verificarea;
o cum sunt marcate ariile periculoase.
Dacă sunt disponibile formulare referitoare la aceste puncte, la
documentul de protecţie la explozie pot fi ataşate aceste formulare. Trebuie
anexată o listă cu echipamentul de lucru mobil autorizat pentru folosire în
arii periculoase. Nivelul de detalii trebuie să fie în funcţie de tipul şi
amploarea operaţiunilor şi de gradul de risc implicat.

Implementarea măsurilor de protecţie împotriva exploziilor

Documentul de protecţie la explozie trebuie să stipuleze cine este
responsabil cu îndeplinirea anumitor măsuri sau cine a fost sau va fi numit
(de exemplu pentru a emite sau actualiza chiar documentul de protecţie la
explozie). El trebuie de asemenea trebuie să stipuleze când trebuie luate
măsurile şi cum trebuie verificată eficienţa lor.

EVALUAREA RISCURILOR DE EXPLOZIE

Angajatorul trebuie să evite formarea de medii explozive de fiecare

dată când acest lucru este posibil. Respectarea acestui principiu director în
conformitate cu articolul 3 din Directiva 1999/92/CE necesită, pentru
evaluarea riscurilor de explozie, să se determine, în primul rând, dacă se
pot forma medii explozive periculoase în condiţiile date. După aceea,
trebuie să se determine dacă acestea se pot aprinde.
Această evaluare trebuie efectuată întotdeauna pentru un caz
specific şi nu poate fi generalizată. În conformitate cu articolul 4 din
Directiva 1999/92/CE se ia în considerare în special probabilitatea ca
mediile explozive să apară şi să persiste, de probabilitatea ca surse de
aprindere să fie prezente să devină active şi efective, de instalaţii, de
substanţele utilizate, de procedee şi de eventualele interacţiuni ale acestora
precum şi de magnitudinea consecinţelor previzibile.
Remarcă: Evaluarea riscurilor de explozie se concentrează
iniţial pe:
• formarea de medii explozive periculoase
şi ulterior pe
• prezenţa şi activarea surselor de aprindere

48
 În procesele de evaluare, examinarea consecinţelor are o
importanţă secundară dat fiind faptul că este de aşteptat ca exploziile
să determine întotdeauna daune considerabile, de la daune materiale
importante la daune corporale care pot cauza moartea. În ceea ce
priveşte protecţia împotriva exploziilor, abordările cantitative ale
riscurilor sunt secundare în raport cu prevenirea formării mediilor
explozive periculoase.
Fiecare proces de muncă şi de producţie precum şi fiecare condiţie
de funcţionare a unei instalaţii şi fiecare modificare a acestor condiţii trebuie
să facă obiectul unei evaluări.
În timpul evaluării instalaţiilor noi sau a celor existente, trebuie ţinut
seama în mod deosebit de următoarele condiţii de funcţionare:
- condiţiile normale de exploatare, inclusiv lucrările de întreţinere,
- pornirea şi oprirea,
- accidentele de exploatare şi defectele previzibile,
- utilizările incorecte care pot fi prevăzute în mod rezonabil.
Riscurile de explozie trebuie evaluate în ansamblu.
Este necesar să se ţină seama de:
- echipamentele utilizate,
- caracteristicile de construcţie,
- substanţele utilizate,
- condiţiile de muncă şi procedeele industriale şi
- interacţiunile posibile între aceşti diferiţi factori precum şi cu
mediul de lucru.
De asemenea, trebuie să se ţină seama, în evaluarea riscurilor de
explozie, de amplasamentele care sunt sau pot fi legate prin deschizături de
amplasamente unde pot exista riscuri de explozie.
Atmosferele explozive compuse din mai multe tipuri de gaze, vapori,
ceţuri sau pulberi inflamabile trebuie luate în considerare în mod adecvat la
evaluarea riscurilor de explozie. Efectul exploziei poate fi în mod
considerabil sporit în prezenţa, de exemplu, a amestecurilor hibride.

METODOLOGIE DE EVALUARE A RISCULUI DE EXPLOZII

Se ştie ca nu exista o regula de aur pentru alegerea si aplicarea unei

metode / tehnici cunoscute pentru evaluarea riscului de explozii, insa o
tehnica buna trebuie sa aibă următoarele atribute:
- Să fie sistematică, adică ghidează cu uşurinţă utilizatorii astfel
încât sunt luate în considerare toate părţile sistemului, toate fazele de
utilizare şi toate pericolele posibile;
- Să implice brainstorming
Metodele care trebuie utilizate pentru a evalua procedeele sau
instalaţiile tehnice din punct de vedere al riscurilor de explozie trebuie să se
bazeze pe o abordare sistematică pentru a verifica siguranţa instalaţiilor şi a
procedeelor. O abordare sistematică înseamnă în acest context că se
procedează într-un mod structurat pe baza considerentelor logice şi

49
raţionale. Analiza se efectuează pentru sursele existente care pot conduce
la formarea de medii explozive periculoase şi, eventual, la prezenţa
concomitentă a surselor de aprindere active.
În practică, este suficient de obicei să se determine şi să se evalueze
în mod sistematic riscurile de explozie cu ajutor unei serii de întrebări
specifice.
Remarcă: Literatura de specialitate descrie alte metode de evaluare
a riscurilor, de exemplu pentru identificarea surselor de pericol (utilizarea
listelor de control, analiza modurilor de defecţiune şi a efectelor acestora,
analiza erorii de comandă, analiza HAZOP) sau chiar pentru evaluarea
acestora (analiza evenimentelor sau analiza prin intermediul arborelui de
defectare), dar în cazul protecţiei împotriva exploziilor, acestea nu sunt utile
decât în situaţii excepţionale, de exemplu pentru determinarea surselor de
aprindere în instalaţiile tehnice complexe.
La stabilirea metodei de evaluare se recomanda sa se ia in
considerare proiectul EU SMT4--CT97-2169 si Metodologia de evaluare a
riscului pentru echipamente şi componente neelectrice destinate utilizării în
atmosfere potenţial explosive din SR EN 15198: 2008 cu referire la
conceptele si metodele de prevenirea exploziilor şi protecţia contra
exploziilor date in SR EN 1127-1 : 2008
Încă de la început utilizatorul instalaţiilor Ex trebuie să ştie clar că
evaluarea riscului poate de multe ori să fie un proces complex care necesită
expertiză specifică şi este improbabil ca cineva fără experienţă dobândită
anterior să poată efectua o evaluare de risc corectă. De asemenea,
domeniul protecţiei la explozie este foarte vast si este necesară colaborarea
intre persoane specializate in domeniile implicate.
Aşa cum s-a arătat mai sus trebuie efectuată o evaluare a riscului
folosind o serie de paşi logici, urmând definiţia utilizării destinate a
echipamentului sau funcţionării unităţii. Dacă este evaluat un sistem
complex, deseori este folositor să se împartă sistemul în elemente
individuale sau grupuri de elemente care efectuează operaţii distincte; totuşi
în aceste cazuri trebuie să se aibă grijă ca toate interdependenţele dintre
riscurile fiecărui element să fie analizate complet.
In anumite situaţii este necesara o evaluare repetitivă.

50
 Identificarea
Identificarea pericolelor
pericolelor

ANALIZ
ANALIZ
A
Estimarea
Estimarea riscului,
riscului, DEA
consecinţelor/probabili
consecinţelor/probabili DE
RISC
tăţii
tăţii RISC
Evaluarea
Evaluarea
riscului
riscului EVALUAR
EVALUAR
EA
Analiza EA
Analiza opţiunilor
opţiunilor DE RISC
de DE RISC
de reducere
reducere aa riscului
riscului

Figura 1
Identificarea pericolelor
În timpul acestei etape trebuie identificate toate pericolele posibile
care pot apărea. Scopul este de a determina dacă poate fi prezenta o sursă
potenţială de aprindere şi de a identifica dacă o atmosferă explozivă este
prezentă. Evaluarea începe de obicei cu analizarea echipamentelor în
timpul funcţionării normale iar apoi este extinsă pentru a lua în considerare
defecţiunile previzibile şi cele rare, pentru a stabili nivelul de securitate la
explozie. Trebuie efectuată o evaluare a probabilităţii apariţiei unei surse de
aprindere să apară şi a eficienţei sale în aprinderea atmosferei explozive;
acest lucru necesită informaţii detaliate despre caracteristicile de
inflamabilitate şi de explozivitate ale atmosferei explozive.
In mod practic, in primul rând trebuie stabilite ariile in care pot sa
apară atmosfere explozive si probabilitatea prezenţei acesteia prin aplicarea
unei metode de “Zonare“ si apoi trebuie identificate eventualele surse e
aprindere luând in considerare funcţionarea normala dar si eventualele
defecţiuni previzibile sau rare .
In ce priveşte echipamentele, sistemele protectoare si componentele
din cadrul instalaţiilor care intra in cadrul directivei ATEx problema este
oarecum rezolvata întrucât acestea înainte de a fi puse pe piaţă au fost
deja evaluate de către producător si garantate pentru anumite domenii de
utilizare (utilizarea destinată), iar utilizatorii trebuie doar să-si clasifice ariile
periculoase si sa aleagă echipamentele adecvate conform tabelului de mai
jos.

Tabelul 1
ZONA Prezenta Evitarea Nivel de Grupa II EPL
atmosferei surselor de initiere protectie CATE-
explozive cerut GORIA
Infrecventa sau In timpul
2 numai pe o operării normale NORMAL 3 Gc
perioada scurta de
timp

51
 De asemenea,
1 Probabil sa apara in timpul INALT 2 Gb
defecţiunilor
previzibile
(un singur defect)
Continuu, De asemenea,
0 pentru perioade in timpul rarelor FOARTE 1 Ga
lungi, defecţiuni ÎNALT
sau frecvent (doua defecte
independente)
UTILIZATORI PRODUCATORI
Directiva 1999/92/EC Directiva 94/9/EC
(HG 1058/2006) (HG 752/2004, HG 461/2006).

In continuare însa utilizatorii trebuie sa analizeze instalaţia în

ansamblu privind eventualele surse de aprindere.
Extinderea măsurilor de protecţie depinde de probabilitatea apariţiei
atmosferelor explozive (zonare) şi de aceea trebuie determinată în
conformitate cu tabelul 3.1 de mai jos.

Tabelul 2 - Extinderea măsurilor de protecţie în diferite zone

Zonare Surse de aprindere

ce trebuie evitate în mod fiabil:

0 sau 20  în funcţionare normală (fără funcţionări

defectuoase)
 în cazuri previzibile de funcţionare
defectuoasă şi
 în eventualitatea unor rare funcţionări
defectuoase
1 sau 21  în funcţionare normală (fără funcţionări
defectuoase) şi
 în cazuri previzibile de funcţionare
defectuoasă
2 sau 22  în funcţionare normală (fără funcţionări
defectuoase)

Tabelul se aplică tuturor tipurilor de surse de aprindere.

Tipuri de surse de aprindere

Standardul EN 1127-1 distinge treisprezece tipuri de surse de
aprindere:
 suprafeţe fierbinţi
 flăcări şi gaze fierbinţi
 scântei generate mecanic

52
  cureţi electrici vagabonzi, protecţie catodică la coroziune
 electricitate statică
 trăsnete
 câmpuri electromagnetice în domeniul frecvenţelor între 9 kHz
şi 300 GHz
 radiaţie electromagnetică în domeniul frecvenţelor între 300
GHz şi 3106 GHz sau lungimi de undă de la 1000 µm până la
0,1 µm (spectrul optic)
 radiaţie de ionizare
 ultrasunete
 compresiune adiabatică, unde de şoc, curgeri de gaze
 reacţii chimice
Pentru tratarea surselor de aprindere care sunt de o importanţă
specială în practica funcţională se recomanda sa se in considerare
cerinţele SR EN 1127-1.
În multe cazuri nu este posibil să se evite cu un grad suficient de
siguranţă atmosferele explozive şi sursele de aprindere. Atunci trebuie să
se adopte măsuri de limitare a efectelor unei explozii până la o extindere
acceptabilă.
Reducerea efectelor exploziilor (măsuri de reducere):
 concepţie rezistentă la presiune;
 eliberarea presiunii;
 suprimarea exploziei;
 prevenirea propagării flăcării şi exploziei.
Aceste măsuri în general sunt legate de micşorarea efectelor
periculoase ale iniţierii exploziilor în interiorul instalaţiilor. Echipamentele şi
sistemele protectoare care sunt conforme directivei 94/9/EC sunt utilizate în
general în cadrul măsurilor de micşorare. Pot fi adoptate de asemenea
măsuri structurale, de exemplu pereţi de explozie.
Măsurile de protecţie la explozie descrise până acum pot fi menţinute
funcţionale, monitorizate sau declanşate prin dispozitive de reglare, control
şi de securitate (în continuare denumite tehnologii de control al proceselor –
PCE/( process control engineering – PCE).). În general, dispozitivele PCE
pot fi utilizate pentru a preveni apariţia atmosferelor explozive periculoase
sau a surselor de aprindere sau pentru a micşora efectele dăunătoare ale
unei explozii.
Sursele potenţiale de aprindere cum sunt suprafeţele fierbinţi, pot fi
monitorizate de dispozitivele PCE şi controlate pentru a se asigura că nu
este depăşită valoarea sigură. Sursele potenţiale de aprindere pot fi
neutralizate de asemenea, când o atmosferă explozivă periculoasă ia
naştere. De exemplu, un echipament electric neprotejat la explozie poate fi
oprit când este declanşată alarma de gaze, dacă acest lucru permite
surselor potenţiale de aprindere din interiorul echipamentului să fie de-
energizate. Apariţia atmosferelor explozive periculoase poate fi prevenită,
de exemplu prin pornirea unui ventilator înainte să se atingă concentraţia

53
maxim admisă a gazelor. Utilizarea acestor dispozitive PCE poate reduce
mărimea ariilor periculoase (zonelor), să facă mai puţin probabilă apariţia
unei atmosfere explozive periculoase în aceste zone sau să prevină ca
acestea să apară simultan. Dispozitivele PCE împreună cu dispozitivele de
micşorare a efectelor dăunătoare ale exploziei sunt sisteme protectoare (de
exemplu sisteme de suprimare a exploziei) . Concepţia şi amploarea
acestor dispozitive PCE şi măsurile declanşate de acestea depind de
probabilitatea de apariţie a unei atmosfere explozive periculoase şi de
sursele eficiente de aprindere. Fiabilitatea dispozitivelor PCE împreună cu
măsurile tehnice şi organizatorice luate trebuie să asigure că pericolul unei
explozii este limitat la un nivel acceptabil, în toate condiţiile de funcţionare.
În anumite cazuri poate fi util să se combine dispozitivele PCE de prevenire
a surselor de aprindere cu dispozitivele PCE de prevenire a atmosferelor
explozive periculoase.
Gradul de fiabilitate cerut de dispozitivele PCE depinde de evaluarea
riscurilor de explozie. Fiabilitatea funcţiei de siguranţă a dispozitivelor PCE
şi a componentelor lor este asigurată prin evitarea defectelor şi controlul
defectelor (cu privire la toate condiţiile de funcţionare şi la service-ul
planificat şi/sau măsurile de mentenanţă).
Utilizarea dispozitivelor PCE pentru a reduce probabilitatea unei
aprinderi eficace este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 3

Aria Apariţia surselor de Cerinţe pentru dispozitivele

periculoasă aprindere
nici una necesară în funcţionare
Zona 2 necesară în funcţionare
improbabilă în funcţionare
normală
Zona 1 necesară în funcţionare
improbabilă în funcţionare
normală
improbabilă în funcţionare
normală sau în cazul unei
funcţionări defectuoase
Zona 0 improbabilă în funcţionare
normală
PCE
nici una
un singur dispozitiv
corespunzător de evitare a
surselor de aprindere
nici una
două dispozitive
corespunzătoare de evitare a
surselor de aprindere*
un singur dispozitiv
corespunzător de evitare a
surselor de aprindere
nici una
două dispozitive
corespunzătoare de evitare a
surselor de aprindere

54
 improbabilă în funcţionare un singur dispozitiv
normală sau în cazul unei corespunzător de evitare a
funcţionări defectuoase surselor de aprindere
improbabilă în funcţionare nici una
normală, în cazul unei
funcţionări defectuoase sau
în cazul rarelor funcţionări
defectuoase
* sau un dispozitiv echivalent încercat în conformitate cu directiva 94/9/EC.

În plus trebuie analizate pericolele date de montarea, întreţinerea /

inspecţia adecvata a instalaţiilor care se realizează prin masuri
organizatorice:
 Elaborare instrucţiuni de lucru
 Competenţa personalului
 Instruirea personalului
 Utilizarea echipamentului mobil
 Încălţăminte / Îmbrăcăminte de protecţie adecvată
 Sistemul de permis-de-lucru
 Organizarea inspecţiei, întreţinerii si verificării instalaţiilor
 Marcarea ariilor periculoase Ex

Estimarea riscului
În principiu, estimarea riscului trebuie efectuată pe rând pentru
fiecare pericol de explozie sau pentru fiecare eveniment periculos, prin
determinarea elementelor de risc. După identificarea pericolelor riscul
asociat cu o anumită situaţie sau proces tehnologic provine din combinaţia
acestor elemente.

Exemplu metoda de estimare/evaluare risc de explozie [9]

Se considera ca riscul în termeni de securitate împotriva exploziilor

este constituit din două elemente: severitatea unor posibile evenimente
negative şi probabilitatea de apariţie a acestor evenimente. Severitatea sau
consecinţa unei explozii poate deseori fi evaluată corect, însă probabilitatea
apariţiei sale de obicei este mai dificil de cuantificat.

Riscurile sunt de obicei exprimate într-unul din următoarele trei

moduri:
1. Cantitativ, de exemplu exprimat ca: ridicat, mediu, scăzut, tolerabil,
intolerabil, acceptabil
2. Cantitativ, prin calcularea frecvenţei sau probabilităţii apariţiei unui
eveniment determinat
3. Semicantitativ, dacă li se dau valori numerice elementelor
componente ale riscului, cum sunt consecinţa, expunerea şi probabilitatea,
care apoi sunt combinate într-un anumit mod pentru a obţine o valoare

55
pseudo-cantitativă a riscului, care permite riscurilor să fie clasificate unele
faţă de altele.

În multe situaţii nu este posibil să se determine exact toţi factorii care

influenţează riscul, mai ales aceia care contribuie la probabilitatea ca un
anumit eveniment să se întâmple. Astfel, riscul este deseori exprimat într-o
manieră mai degrabă calitativă decât cantitativă.
Severitatea poate fi exprimată ca nivel predefinit, unul sau mai multe
nivele care pot rezulta din fiecare eveniment periculos. Astfel, în termeni de
vătămări de persoane sau pagube în sistem, severitatea poate fi exprimată
după cum urmează:

 catastrofală
 majoră
 minoră
 neglijabilă

Pentru a estima frecvenţa fiecărui nivel de severitate, mai întâi se

poate aplica tehnica de ecranare pentru a determina probabilitatea fiecărui
eveniment periculos în parte.
Frecvenţa de apariţie poate fi exprimată cantitativ ca:
 frecvent
 probabil
 ocazional
 puţin probabil
 improbabil

Definiţiile diferitelor nivele de severitate şi frecvenţele sunt date mai

jos. Astfel:
 nivel de risc A: Nivel ridicat de risc

 nivel de risc B:

 nivel de risc C:

 nivel de risc D: Nivel scăzut de risc

Tabelul 4

SEVERITATE Definiţia evenimentului negativ

CATASTROFALĂ Moarte sau distrugerea sistemului

MAJORĂ Rănire severă, boală profesională severă sau
deteriorare majoră a sistemului

56
 MINORĂ Rănire minoră, boală profesională minoră sau
deteriorare minoră a sistemului
NEGLIJABILĂ Mai puţin decât rănire minoră, boală
profesională sau deteriorare a sistemului

Tabelul 5

FRECVENŢĂ Element specific individual Detaliere

DE APARIŢIE

FRECVENT Probabil să apară frecvent Se întâmplă în

mod continuu
PROBABIL Va apărea de mai multe ori Va apărea frecvent
pe durata de viaţă a unui
element
OCAZIONAL Probabil să apară cândva pe Va apărea de mai
durata de viaţă a unui element multe ori
PUŢIN Improbabil dar posibil să Improbabil dar
PROBABIL apară pe durata de viaţă a unui este rezonabil să se
element aştepte că apare
IMPROBABIL Atât de improbabil, că se Improbabil să
poate estima că nu va apărea apară dar posibil

Tabelul 6 - Matricea Frecvenţă-Severitate a nivelelor de risc

FRECVENŢA SEVERITATE
DE APARIŢIE
Catastrofală Majoră Minoră Neglijabilă
FRECVENT A A A C
PROBABIL A A B C
OCAZIONAL A B B D
PUŢIN
A B C D
PROBABIL
IMPROBABIL B C C D

Evaluarea riscului
După estimarea riscului trebuie efectuată evaluarea de risc pentru a
determina dacă este necesară reducerea riscului sau dacă s-a atins nivelul
de securitate.
Este evident că dacă din estimarea riscului se obţine un nivel de risc
A, atunci riscul este atât de ridicat încât este intolerabil şi sunt necesare
măsuri suplimentare de reducere a riscurilor suplimentare. În mod similar,
nivelul de risc D poate fi considerat acceptabil şi nu sunt necesare măsuri
suplimentare de reducere a riscului. Astfel, riscul poate fi descris ca:

57
 Intolerabil - Dacă riscul intră în această categorie, atunci trebuie luate
măsuri corespunzătoare de securitate pentru a reduce riscul.
sau ca:
Acceptabil- Dacă riscul intră în această categorie atunci nu este
necesară Reducerea Riscului iar Evaluarea de Risc este completă

Nivelele de risc B şi C sunt intermediare şi în mod normal vor

necesita măsuri de reducere a riscului pentru a face nivelul de risc
acceptabil. Totuşi, amploarea acestor măsuri va fi mai mică în cazul
nivelului de risc c, de obicei măsurile organizatorice de reducere a riscului
vor fi suficiente.
Aplicarea metodei prin comparare nu exclude necesitatea de
efectuare a unei Evaluări de Risc pentru condiţiile specifice de utilizare.

Tabelul 7

A Risc ridicat Acţiuni adecvate

(intolerabil) organizatorice si/sau tehnice-prioritare
B Risc mediu Acţiuni adecvate, organizatorice si/sau tehnice
pe termen scurt si mediu
C Risc mic Menţine starea actuala de siguranţă
D Risc nul Nicio acţiune
(acceptabil)

Analiza opţiunilor de reducere a riscurilor

După ce riscul a fost estimat şi evaluat, analiza opţiunilor de
reducere a riscurilor va conduce la decizia finală dacă soluţia găsită reduce
sau nu riscul la un nivel acceptabil. Este necesar să se trateze riscurile
reziduale care rămân după ce toate măsurile au fost luate pentru a reduce
probabilitatea şi consecinţele unui eveniment periculos specific. Riscurile
reziduale sunt acelea împotriva cărora măsurile de reducere a riscului prin
concepţie şi tehnici de securitate nu sunt sau nu sunt în întregime eficiente.
Riscurile reziduale trebuie documentate şi incluse în instrucţiunile de
utilizare a instalaţiilor. Dacă toate riscurile sunt clasificate ca acceptabile,
atunci nu este necesară reducerea riscului iar evaluarea de risc este
completă.
După ce riscul a fost estimat şi evaluat, etapa de analiză a opţiunilor
de reducere a riscurilor trebuie să conducă la decizia finală dacă soluţia
găsită reduce riscul la un nivel acceptabil sau nu. Dacă decizia este că
riscul nu a fost redus la un nivel acceptabil, atunci procesul repetitiv trebuie
efectuat din nou, după îmbunătăţirea conceptului de securitate.
Riscurile pot rareori să fie reduse la zero în practică, cu excepţia
cazului când se elimină activităţile. Totuşi, deseori riscurile pot fi mult reduse
în practică.
Există mulţi factori care trebuie luaţi în considerare atunci când se
analizează opţiunile de reducere a riscului. Cel mai important dintre ei este

58
dacă reducerea riscului este suficient de mare pentru a scădea riscul la
nivele tolerabile
Este necesar să se trateze riscurile reziduale după ce toate măsurile
au fost luate pentru reducerea probabilităţii şi consecinţelor unui anumit
eveniment periculos. Riscurile reziduale sunt acelea împotriva cărora
reducerea riscului prin concepţia din proiectare şi tehnicile dispozitivelor de
protecţie nu este sau nu este în întregime eficientă.

Repetarea procedurii de evaluare a riscului

Dacă analiza opţiunilor de reducere a riscului arată că rămân riscuri
inacceptabile, atunci evaluarea riscului trebuie repetată. Aceasta trebuie
efectuată într-o manieră repetitivă după corectarea conceptului de
securitate sau a definiţiei utilizării destinate, până când toate riscurile au fost
reduse la un nivel acceptabil.
COMPETENTE SI RESPONSABILITĂŢI

Conform art. 10 din HG 1058/2006 angajatorul asigură elaborarea şi

actualizarea unui document, numit în continuare document privind protecţia
împotriva exploziilor. Este responsabilitatea angajatorului de a se asigura
de competenţa persoanelor care elaborează si răspund pentru conţinutul
documentului de protecţie la explozie.

Conform art. 6 din HG 1058/2006 trebuie evaluate riscurile specifice

din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:

a) probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive;

b) probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere,

inclusiv a descărcărilor electrostatice şi a declanşării
incendiului;

c) utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor

interacţiuni;

d) dimensiunile efectelor anticipate.

Având în vedere complexitatea problemei şi volumul mare de

cunoştinţe pe care trebuie să le stăpânească persoanele care elaborează
acest document este o practică uzuală ca după elaborare să se verifice
această documentaţie de către persoane competente a căror pregătire a
cuprins instrucţiuni referitoare la TOATE tipurile de protecţie şi metodele de
instalare, regulile şi normele relevante şi principiile generale de clasificare a
ariilor - INSEMEX fiind singurul organism din ţară care poate acoperi
întregul domeniu de protecţie la explozie (întreaga problematică).

59
 Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care se confruntă cu o
problemă dificilă în evaluarea competenţei furnizorilor de servicii de
elaborare a Documentului de Protecţie la Explozie, în baza art. 14 din HG
1058, Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale - Inspecţia Muncii,
prin adresa nr 142/DCSSM/678/17.02.2012 recunoaşte competenta INCD-
INSEMEX pentru emiterea raportului de protecţie la explozie.

In consecinţă este răspunderea angajatorului de a se asigura de

competenţa si răspunderea persoanelor desemnate sau angajate pentru
elaborarea DPEx, iar competenţa trebuie să fie demonstrată în conformitate
cu un cadru de pregătire şi evaluare relevant pentru regulamentele sau
standardele naţionale sau pentru cerinţele utilizatorului. A se vedea
Anexa 1.

60
 Tabelul 8

Directiva 1999/92/EC (ATEX 137)

(HG 1058/2006)
Cerinte minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii
lucratorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor
explozive

Cerinte pentru utilizator / angajator

Evaluarea de risc - Obiective - Scop

- Evaluare risc de explozii global la locul de muncă

- Scopul: stabilirea masurilor de protecţie ce se impun pentru
reducerea riscului la nivele acceptabile (prevăzute).
- Demonstrarea conformităţii cu cerinţele de instalare si mentenanţa a
instalaţiilor, EIP, competenta personal, sarcini de coordonare etc.
- Determinarea unui nivel de risc in funcţie de probabilitatea apariţiei
exploziei si de efectele anticipate şi stabilirea masurilor de protecţie
necesare pentru reducerea riscului la un nivel prevăzut.

NOTĂ – Nivelul de protecţie prevăzut este definit , cel puţin, de cerinţe

legale şi, dacă este necesar, de cerinţe suplimentare, specificate de către
utilizator (SR EN 1127-1:2011).

- Înregistrarea rezultatului evaluării in Documentul de protecţie la

explozie

Evaluarea de risc - Instrumente de evaluare

Diverse metode de evaluare de risc (fără norme, imprecise, relativ
subiective)
Incă nu exista o metoda specifica recunoscuta pentru evaluarea riscului
de explozie
Cine poate face evaluarea ?
Competenta persoanelor implicate
Evaluarea instalaţiilor privind riscului de explozii intra in răspunderea
angajatorilor care trebuie sa se asigure de competenta persoanelor
implicate in toate fazele :
- competenta persoanelor pentru activităţi de montaj instalaţii conform
SR EN 60079-14)
- competenta persoanelor pentru inspecţii si mentenanţa conform SR
EN 600079-17)
- competenta evaluatorilor de risc in domeniul ATEX
Foarte important :
Furnizarea dovezilor privind instruirea specifică in domeniul ATEx
Documente de atestare a competentei persoanelor implicate

61
Bibliografie:

1. SR EN 1127-1 : 2008 - Atmosfere explozive - prevenirea exploziilor şi

protecţia contra exploziilor. Partea 1. Concepte de bază şi metodologie

2. SR EN 15198: 2008 - Metodologie de evaluare a riscului pentru

echipamente şi componente neelectrice destinate utilizării în atmosfere
potenţial explosive

3. SR EN 60079-10-1:2009 - Atmosfere explozive. Partea 10-1: Clasificarea

ariilor. Atmosfere explozive gazoase ( Explosive atmospheres -- Part 10-1:
Classification of areas - Explosive gas atmospheres)

4. SR EN 60079-14 - Atmosfere explozive Partea 14: Proiectarea, selectarea şi

montarea instalaţiilor electrice

5. SR EN 60079 –17:2008 - Atmosfere explozive Partea 17:Inspecţia şi

întreţinerea echipamentelor electrice (Explosive atmospheres - Part 17:
Electrical installations inspection and maintenance)

6. SR EN 60079-0 - Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase.

Partea 0: Condiţii generale. (Înlocuieşte SR EN 50014 după 1.03.2007)

7. SR EN 13463-1:2003 - Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial

explozive. Partea 1: Metodă şi cerinţe de bază

8. SR EN 13463-1:2009 - Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial

explozive. Partea 1: Metodă şi cerinţe de bază

9. Methodology for the Risk Assessment of Unit Operations and Equipment for
Use inPotentially Explosive Atmospheres, EU Project No: SMT4-CT97-2169

10. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.

11. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă,
Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.

12. HOTARÂRE nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru
îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi
unui potential risc datorat atmosferelor explosive (Directiva1999/92/CE a
Parlamentului European şi Consiliului din 16 Dec 1999)

62
 ANEXA 1 EXTRASE DIN NORMATIVELE RELEVANTE ŞI
COPIE DUPĂ ADRESA 42/DCSSM/678/17.02.2012

1.1 Extras din HG 1058 din 9 august 2006 privind cerinţele

minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii
lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat
atmosferelor explozive

CAPITOLUL II: Obligaţiile angajatorului

Art. 5
(1)În vederea prevenirii, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din
Legea nr. 319/2006 şi a asigurării protecţiei împotriva exploziilor, angajatorul
trebuie să ia măsuri tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare naturii
operaţiei, în ordinea priorităţilor şi respectând următoarele principii de bază:
a)prevenirea formării atmosferelor explozive; sau
b)acolo unde natura activităţii nu o permite, evitarea aprinderii
atmosferelor explozive; şi
c)limitarea efectelor dăunătoare ale unei explozii în vederea
asigurării sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
(2)Acolo unde este cazul, măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie
combinate şi/sau suplimentate cu măsuri împotriva propagării exploziilor şi
trebuie revizuite periodic şi, în orice caz, când se produc schimbări
semnificative.

Art. 6
(1)În vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin prevederile art. 7
alin. (4) şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie să
evalueze riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare
cel puţin:
a)probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive;
b)probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, inclusiv a
descărcărilor electrostatice şi a declanşării incendiului;
c)utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni;
d)dimensiunile efectelor anticipate.
(2)Riscurile de explozii sunt evaluate în mod global.
(3)La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate în considerare
locurile care sunt sau pot fi legate prin deschideri de locurile în care pot
apărea atmosfere explozive.

63
 Art. 10
(1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite în art. 7, angajatorul
asigură elaborarea şi actualizarea unui document, numit în continuare
document privind protecţia împotriva exploziilor.
(2) Documentul privind protecţia împotriva exploziilor demonstrează,
în special, că:
a) au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie;
b) se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei
hotărâri;
c) care sunt locurile care au fost clasificate pe zone conform anexei nr.
1;
d) care sunt locurile cărora li se aplică cerinţele minime stabilite în
anexa nr.2;
e) locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv dispozitivele de
avertizare, sunt proiectate, realizate şi întreţinute conform normelor
de protecţia muncii;
f) s-au luat măsuri pentru utilizarea în condiţii de securitate a
echipamentului de lucru, în conformitate cu prevederile hotărârii
Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, ce
transpun Directiva Consiliului 89/655/CEE.
(3) Documentul privind protecţia împotriva exploziilor este elaborat
anterior începerii activităţii şi actualizat de angajator când locul de
muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii suferă
schimbări, extinderi ori transformări semnificative.
(4) Angajatorul poate combina evaluări ale riscurilor de explozii
existente, documente sau alte rapoarte echivalente întocmite în
conformitate cu alte dispoziţii ale legislaţiei naţionale prin care se
transpun documente oficiale ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL III: Dispoziţii finale

Art. 12
În ceea ce priveşte politicile naţionale cu privire la protecţia sănătăţii
şi a securităţii lucrătorilor, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei
ia în considerare liniile directoare din ghidul de bune practici elaborat de
Comisia Europeană, referitoare la dispoziţiile art. 5-10, anexei nr. 1 şi ale
părţii A din anexa nr. 2.

Art. 14
(1)În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei va adopta, după caz, noi dispoziţii necesare
în vederea conformării cu prevederile prezentei hotărâri.
(2)Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei comunică
Comisiei Europene textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în
curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.

64
 ANEXA II
2.8.Înainte ca un loc de muncă unde pot apărea atmosfere explozive
să fie folosit pentru prima oară, trebuie verificată siguranţa sa globală faţă
de explozii. Trebuie menţinute toate condiţiile necesare pentru asigurarea
protecţiei împotriva exploziilor.
Aceste verificări trebuie să fie efectuate de persoane competente în
domeniul protecţiei împotriva exploziilor, care au experienţă şi/sau pregătire
profesională.

1.2 Extras din Ghid facultativ de bună practică pentru

implementarea directivei consiliului şi parlamentului
european 1999/92/ EC asupra cerinţelor minime de
îmbunătăţire a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
potenţial expuşi riscurilor provenite de la atmosferele
explozive

6. Documentul de protecţie împotriva exploziilor

6.1 Cerinţe în cadrul directivei 1999/92/EC
Ca una din îndatoririle conform art. 4 al directivei 1999/92/EC,
angajatorul trebuie să se asigure că există redactat şi menţinut la zi
documentul de protecţie la explozie.
Acest document trebuie să demonstreze cel puţin:
- că riscurile de explozie au fost determinate şi evaluate;
- că vor fi adoptate măsuri adecvate pentru a atinge scopurile
directivei;
- ariile care au fost clasificate în zone;
- ariile unde se aplică cerinţele minime stabilite în Anexa II la
directivă;
- că, în conformitate cu Directiva Consiliului 89/655/EEC, s-au
luat măsuri pentru utilizarea în siguranţă a echipamentului de
lucru.
Documentul de protecţie la explozie trebuie elaborat înainte de
începerea lucrului şi trebuie revizuit când locul de muncă, echipamentul de
lucru sau organizarea muncii sunt supuse la modificări, extinderi sau
transformări semnificative.
Angajatorul poate combina evaluările de risc, documentele sau alte
rapoarte echivalente existente şi le poate combina în documentul de
protecţie.

6.2 Implementare

Documentul de protecţie la explozie este destinat asigurării unei

vederi de ansamblu asupra rezultatelor evaluării de risc şi asupra măsurilor

65
de protecţie tehnice şi organizatorice ce se impun, pentru o instalaţie şi
mediul său înconjurător.

Articolul 8 al directivei 1999/92/EC permite în mod expres

combinarea evaluărilor, documentelor sau rapoartelor referitoare la risc (de
exemplu raportul de securitate conform directivei 96/82/EC 5). Astfel, un
document de protecţie la explozie poate cuprinde referinţe la alte
documente fără a le include complet şi explicit în acesta.

6.3 Model de structurare a unui document de protecţie împotriva

exploziilor

6.3.1 Descrierea locului de muncă şi a ariilor de lucru

Locul de muncă este împărţit în arii de lucru. Documentul de

protecţie la explozie descrie ariile de lucru din punct de vedere al riscului de
atmosfere explozive.
Descrierea poate cuprinde, de exemplu, numele instituţiei, tipul
instalaţiei, destinaţia încăperii/clădirii şi persoanele responsabile, numărul
de lucrători angajaţi.
Documentaţia clădirilor şi topografia pot fi în formă grafică, de
exemplu planuri de situaţie şi de ansamblu, inclusiv planuri de evacuare şi
căi de salvare.

6.3.6 Implementarea măsurilor de protecţie împotriva exploziilor

Documentul de protecţie la explozie trebuie să stipuleze cine este

responsabil cu îndeplinirea anumitor măsuri sau cine a fost sau va fi numit
(de exemplu pentru a emite sau actualiza chiar documentul de protecţie la
explozie). El trebuie de asemenea trebuie să stipuleze când trebuie luate
măsurile şi cum trebuie verificată eficienţa lor.

6.3.8 Anexa la documentul de protecţie împotriva exploziilor

Anexa poate cuprinde de exemplu certificatele de examinare EC de

tip, certificatele EC de conformitate EC, fişe tehnice de securitate,
instrucţiuni de funcţionare pentru instalaţie sau echipament. Pot fi incluse
planurile de întreţinere care sunt relevante pentru protecţia împotriva
exploziilor.

5
Directiva consiliului 96/82/EC din 9 decembrie 1996 referitoare la controlul pericolelor de
accidente majore caree implică substanţele periculoase, O.J. 10 din 14/10/1997, pagina
13

66
 1.3 Extras din NORMATIV din 2 mai 2007 privind prevenirea
exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în
funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor
tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive,
indicativ NEx 01-06M Of nr. 411 din data de 19 iunie 2007

Art. 1
Acest normativ are drept scop stabilirea cerinţelor pentru asigurarea
celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea
vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii lucrătorilor şi a altor participanţi la
procesul de muncă şi stabileşte prevederile generale pentru activităţile de
proiectare, montare, exploatare, întreţinere şi reparare a instalaţiilor tehnice
care funcţionează în atmosfere potenţial explozive generate de gaze,
vapori, ceţuri şi/sau prafuri combustibile.
Art. 2
Acest normativ se aplică la toate instalaţiile tehnice destinate să fie
utilizate în atmosfere potenţial explozive, în fazele de proiectare, realizare,
exploatare şi întreţinere.
Art. 3
Acest normativ se aplică la instalaţiile tehnice realizate cu
echipamente încadrate în grupa a II-a, definită conform art. 2 alin. (1) D lit.
b) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru
introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate
utilizării în atmosfere potenţial explozive, care sunt destinate folosirii în
locuri periclitate de gaze, vapori, ceţuri şi prafuri combustibile, altele decât
părţile subterane ale minelor şi acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţă ale
acestor mine care sunt periclitate de grizu şi/sau praf de cărbune.
Art. 6
(1)La punerea în funcţiune a unei instalaţii tehnice care funcţionează
în atmosferă potenţial explozivă trebuie efectuate o verificare a
documentaţiei tehnice şi o examinare "in situ" a instalaţiei tehnice privind
prevenirea exploziilor, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă - INSEMEX Petroşani,
denumit în continuare INSEMEX.
(2)Responsabilitatea solicitării verificării documentaţiei tehnice şi
examinării "in situ" a instalaţiei tehnice, prevăzută la alin. (1), revine
utilizatorului.
(3)Documentaţia tehnică a instalaţiei tehnice trebuie să fie deţinută
de utilizator şi să cuprindă cel puţin:
a)o descriere generală;
b)desene şi scheme tehnologice din care să rezulte modul de
funcţionare a componentelor instalaţiei tehnice;
c)lista componentelor instalaţiei tehnice, inclusiv caracteristicile
nominale ale acestora;
d)planul de zonare a spaţiilor cu pericol de explozie;

67
 e)document care să ateste conformitatea cu cerinţele din anexa nr. 1
la prezentul normativ;
f)programul de inspecţie întocmit conform anexelor nr. 2-4 la
prezentul normativ.
(4)Pentru instalaţiile tehnice aflate în funcţiune la data intrării în
vigoare a prezentului normativ, într-o perioadă de maximum 12 luni,
utilizatorul trebuie să solicite la INSEMEX verificarea documentaţiei tehnice
şi examinarea "in situ".
(5)INSEMEX, în urma verificării documentaţiei tehnice şi a examinării
"in situ" a instalaţiei tehnice, emite un atestat prin care confirmă respectarea
cerinţelor prezentului normativ.
Art. 7
Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de proiectare, montare,
întreţinere şi/sau reparare a instalaţiilor tehnice pentru realizarea activităţilor
specifice trebuie:
a)să dispună de personal autorizat de INSEMEX;
b)să aibă proceduri/instrucţiuni de lucru pentru activităţile specifice
pentru instalaţiile tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial
explozive.

----------------------------------------------------------------------------------------------------

1.4 Extras din SR EN 60079-14

4.4 Calificări ale personalului

Proiectarea instalaţiilor, selectarea echipamentelor şi construcţia
instalaţiilor inclusă în domeniul acestui standard trebuie realizate numai de
persoane competente a căror pregătire a cuprins instrucţiuni referitoare la
diversele tipuri de protecţie şi metode de instalare, reguli şi norme relevante
şi pe principiile generale de clasificare a ariilor. Competenţa persoanei
trebuie să fie relevantă pentru tipul de activitate îndeplinită (a se vedea
Anexa F).
Personalul trebuie să efectueze o pregătire sau instruire adecvată în
mod constant, la intervale regulate de timp.

NOTĂ: Competenţa poate fi demonstrată în conformitate cu un cadru de

pregătire şi evaluare relevant pentru regulamentele sau standardele naţionale
sau pentru cerinţele utilizatorului.

Cunoştinţe, competenţe şi calificări pentru persoanele responsabile,

operatori şi proiectanţi

F.1 Domeniu de aplicare

Această anexă specifică cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele la
care se face referire în acest standard.

68
 F.2 Cunoştinţe şi aptitudini

F.2.1 Persoane responsabile

Persoanele responsabile care sunt responsabile pentru procesele
implicate de activităţile de proiectare, selectare şi montare a
echipamentelor cu protecţie la explozie trebuie să posede cel puţin
următoarele:
a) înţelegere generală a ingineriei electrice relevante;
b) înţelegerea şi capacitatea de a citi desenele inginereşti;
c) înţelegerea practică a principiilor şi tehnicilor de protecţie la
explozie;
d) cunoaşterea şi înţelegerea standardelor pertinente din domeniul
protecţiei la explozie;
e) cunoaşterea de bază a asigurării calităţii, inclusiv principiile de
auditare, documentare, trasabilitatea măsurătorii şi calibrarea
instrumentaţiei (aparatură de măsură şi control).
Aceste persoane trebuie să-şi limiteze implicarea lor la
managementul operatorilor competenţei care au ca sarcină să conducă
operaţiile de selectare şi montare şi nu trebuie să se angajeze direct în
procesul de lucru fără să se asigure că aptitudinile lor practice îndeplinesc
cel puţin cerinţele date la punctul F.2.2 de mai jos.

F.2.2 Operatori (selectare şi montare)

Operatorii trebuie să posede, în măsura necesara pentru a-şi
îndeplini sarcinile următoare:
a) înţelegerea principiilor generale de protecţie la explozie;
b) înţelegerea principiilor generale privind tipurile de protecţie şi
marcarea;
c) înţelegerea acelor aspecte din procesul de proiectare a
echipamentelor ce afectează conceptul de protecţie;
d) înţelegerea conţinutului certificatelor şi a părţilor relevante din
acest standard;
e) înţelegerea generală privind cerinţele de inspecţie şi întreţinere
din CEI 60079-17;
f) trebuie să fie familiarizaţi cu tehnicile speciale utilizate în selectarea
şi montarea echipamentelor la care se face referire în acest
standard;
g) înţelegerea importanţei suplimentare a permiselor pentru
sistemele de lucru şi izolare sigură în raport cu protecţia la
explozie.

F.2.3 Proiectanţi (proiectare şi selecţie)

a) înţelegerea principiilor generale de protecţie la explozie;
b) înţelegerea principiilor generale privind tipurile de protecţie şi
marcarea;

69
 c) înţelegerea acelor aspecte din procesul de proiectare a
echipamentelor ce afectează conceptul de protecţie;
d) înţelegerea conţinutului certificatelor şi a părţilor relevante din
acest standard;
e) înţelegerea aptitudinilor practice pentru pregătirea şi instalarea
conceptelor relevante de protecţie;
f) cunoştinţe detaliate privind importanţa suplimentară a permiselor
pentru sistemele de lucru şi izolare sigură în raport cu protecţia la
explozie;
g) cunoştinţe detaliate privind tehnicile particulare utilizate în
selectarea şi montarea echipamentelor la care se face referire în
acest standard;
h) înţelegerea generală a cerinţelor privind procedurile de inspecţie şi
întreţinere în conformitate cu CEI 60079-17.

F.3 Competenţe

F.3.1 Generalităţi
Competenţele trebuie să se aplice pentru fiecare tehnică de protecţie
la explozie pentru care persoana este implicată. De exemplu este posibil ca
o persoană să fie competentă în domeniul selectării şi montării
echipamentelor Ex“i” şi să nu fie pe deplin competentă în selectarea şi
montarea aparaturii de conexiune Ex„d” sau a motoarelor Ex”e”. În aceste
cazuri biroul de resurse umane trebuie să definească aceste aspecte în
sistemul lor de documentare.

F.3.2 Persoane responsabile

Persoanele responsabile trebuie să poată să-şi demonstreze
competenţa şi să furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi
cunoştinţe specificate în F.2.1 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau
tipurile de echipamente implicate.

F3.3 Operatori

Operatorii trebuie să poată să-şi demonstreze competenţa şi să

furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi cunoştinţe
specificate în F.2.2 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de
echipamente implicate.

De asemenea trebuie să-şi demonstreze competenţa cu dovezi bine

documentate privind:
-utilizarea şi punerea la dispoziţie a documentaţiei specificate la
4.2;
-întocmirea de rapoarte de lucru la utilizator în conformitate cu
specificaţiile de la 4.2;

70
 -aptitudini practice destinate pentru întocmirea şi instalarea
conceptelor relevante de protecţie;
-utilizarea şi întocmirea de înregistrări ale instalaţiei în conformitate
cu specificaţiile de la 4.2.

F.3.4 Proiectanţi
Proiectanţii trebuie să poată să-şi demonstreze competenţa şi să
furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi cunoştinţe
specificate în F.2.3 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de
echipamente implicate.
De asemenea trebuie să-şi demonstreze competenţa cu dovezi bine
documentate privind:
- întocmirea documentaţiei specificată la punctul 4.2;
- întocmirea certificatelor de proiectare pentru utilizatori în
conformitate cu specificaţiile din 4.2;
- aptitudinile practice necesare pentru întocmirea şi compilarea
detaliilor de proiectare relevante pentru conceptele de
proiectare şi sistemele implicate;
- actualizarea şi întocmirea de înregistrări ale instalaţiei în
conformitate cu specificaţiile din 4.2.

F.4 Evaluarea

Competenţa persoanelor responsabile, a operatorilor şi proiectanţilor

trebuie verificată şi certificată la intervale relevante specificate în
regulamentele sau standardele naţionale sau în cerinţele utilizatorului, pe
baza unor dovezi suficiente că respectiva persoană:
a) posedă aptitudinile necesare pentru domeniul de aplicare a
lucrului;
b) poate să acţioneze în mod competent pe tot domeniul de
activităţi specificate;
c) posedă cunoştinţele şi înţelegerea relevantă care să susţină
competenţa.

1.5 Extras din SR EN 60079-17

Anexa B Cunoştinţe, aptitudini şi competenţe ale "persoanelor

responsabile", "persoanelor tehnice cu funcţii executive" şi ale "persoanelor
operative"

B.1 Domeniu
Această anexă specifică cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele
persoanelor despre care se face referire în prezentul standard.
B.2 Cunoştinţe şi aptitudini
B.2.1 Persoane responsabile şi persoane tehnice cu funcţii
executive

71
 "Persoanele responsabile" şi "persoanele tehnice cu funcţii
executive" care sunt responsabile pentru procesele implicate de inspecţia şi
întreţinerea echipamentelor protejate la explozie trebuie să posede cel puţin
următoarele:
a) înţelegere generală a părţii relevante din domeniul ingineriei
electrice;
b) înţelegere practică a principiilor şi tehnicilor protecţiei împotriva
exploziilor;
c) înţelegere şi capacitate de a citi şi evalua desenele inginereşti;
d) cunoştinţe de lucru şi înţelegerea standardelor relevante din
domeniul protecţiei împotriva exploziilor, în special CEI 60079-10; CEI
61241-10; CEI 60079-14; CEI 61241-14 şi CEI 60079-19;
e) cunoştinţe de principiu asupra asigurării calităţii, inclusiv asupra
principiilor auditării, documentaţie, trasabilitatea măsurătorilor şi etalonarea
instrumentelor.
Aceste persoane trebuie să-şi limiteze implicarea la managementul
personalului calificat competent. Persoanele operative care conduc sarcinile
de inspecţie şi întreţinere nu se implică ei înşişi direct în muncă fără a se
asigura că abilităţile lor practice satisfac cel puţin cerinţele date la punctul
B.2.2 de mai jos.

B.2.2 Persoane operative (inspecţii şi întreţinere)

Persoanele operative trebuie să posede, în măsura necesară
executării sarcinilor lor, următoarele:
a) înţelegerea principiilor generale de protecţie împotriva exploziilor;
b) înţelegere principiilor generale ale tipurilor de protecţie şi
marcarea;
c) înţelegerea acelor aspecte din proiectul echipamentelor care
influenţează conceptul de protecţie;
d) înţelegerea certificării şi a părţilor relevante a acestui standard;
e) înţelegerea importanţei adiţionale a sistemelor Permis de Work şi
izolare de securitate în raport cu Protecţia împotriva Exploziilor;
f) familiarizarea cu tehnicile particulare care trebuie folosite în
inspectarea şi întreţinerea echipamentelor tratate în prezentul standard;
g) înţelegere completă a cerinţelor de alegere şi montare din CEI
60079-14 şi CEI 61241-14;
h) înţelegere generală asupra cerinţelor de reparaţii şi repunere în
funcţiune din CEI 60079-19.

B.3 Competenţe
B.3.1 Generalităţi
Calitatea de competenţă trebuie să se aplice fiecărei tehnici în care
persoana este implicată. De exemplu, este posibil ca o persoană să fie
competentă numai în domeniul inspecţiei şi întreţinerii echipamentelor "i" şi
să nu fie complet competentă în inspecţia şi întreţinerea reductoarelor "d"
sau motoarelor "e". În astfel de cazuri, administraţia de care aparţine

72
persoana respectivă trebuie să precizeze acest lucru în sistemul lor de
documente.

B.3.2. Persoane responsabile şi persoane tehnice cu funcţii

executive
Persoanele responsabile şi persoanele tehnice cu funcţie executivă
trebuie să-şi poată demonstra competenţa şi să prezinte dovada îndeplinirii
cerinţelor de cunoştinţe şi aptitudini specificate la punctul B.2.2 care sunt
relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de echipamente
implicate.
Acestea trebuie de asemenea să-şi poată demonstra competenţa cu
documente doveditoare pentru:
 utilizarea şi disponibilitatea documentaţiei specificate la punctul 4.1
din prezentul standard;
 aptitudini practice necesare pentru inspecţia şi întreţinerea
conceptelor de protecţie relevante.

B.4 Evaluare
Competenţa persoanelor responsabile, a persoanelor tehnice cu
funcţii executive şi a persoanelor operative trebuie verificată şi atribuită la
intervale care nu depăşesc 5 ani, pe baza dovezilor suficiente că persoana
respectivă:
a) are aptitudinile necesare cerute în domeniul de activitate;
b) poate acţiona competent în întregul domeniu de activităţi; şi
c) are cunoştinţele relevante şi înţelegerea care stau la baza
competenţei.

73