Ip Generale Comune SSM

DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IPSSM
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN
IPSSM 01. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE BIROU
1.1. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Art. 1.1.1. Locul de muncă trebuie astfel amenajat încât să ofere lucrătorilor confort şi
libertate de mişcare şi să reducă la minimum posibil riscurile de suprasolicitare vizuală, mentală
şi posturală. El trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale
lucrătorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente
componente ale acestuia.
Art. 1.1.2. Amenajarea locurilor de muncă în vederea desfăşurării de activităţi de birou se va
face astfel încât să se asigure:
– accesul uşor şi rapid al utilizatorilor;
– posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru în timpul activităţii; dacă lucrătorii se
deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă elemente de prindere sub
planul de lucru (de ex. o canelură sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere);
– accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentelor, la
poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fară între-ruperea activităţii în desfăşurare sau cu o
întrerupere minimă;
– un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între
indivizi şi de intimitate.
Art. 1.1.3. Mobilierul de lucru trebuie să asigure lucrătorilor libertatea de mişcare, ca şi o
poziţie de lucru corectă şi confortabilă.
Art. 1.1.4. (1) Mesele de lucru nereglabile vor avea o înălţime de 730 ± 10 mm.
(2) Dacă echipamentul de birou este utilizat succesiv de mai multe per-soane, mesele vor fi
reglabile în înălţime, cu posibilităţi de reglare între 650 şi 740 mm.
Art. 1.1.5. (1) Planul de lucru trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru o ampla-sare
flexibilă a echipamentului de birou, cu toate componentele sale. Suprafaţa de lucru trebuie să fie
mată. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă.
(2) Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de
lucru va fi de 700 mm.
(3) Materialul din care este confecţionat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau
să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului.
Art. 1.1.6. (1) Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului libertate de
mişcare şi o poziţie confortabilă.
(2) Dacă înălţimea scaunului este reglabilă, mecanismul de reglare trebuie să poată fi
acţionat cu uşurinţă şi să nu permită o modificare involuntară a înălţimii scaunului.
(3) Atunci când înălţimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor utilizatori de
talie mică, se va prevedea un reazem pentru picioare.
1
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
(4) Dacă scaunul este prevăzut cu mecanism de basculare care permite adoptarea de poziţii
de lucru înclinate, bascularea scaunului trebuie să funcţioneze sincronizat cu înclinarea
spătarului, determinând o basculare pozitivă atunci când spătarul este înclinat, dar nu o basculare
excesivă care să deranjeze la aşezarea sau ridicarea de pe scaun. Mişcările scaunului prin
mecanismul de basculare nu trebuie să modifice înălţimea marginii anterioare a scaunului.
(5) Spătarul trebuie să sprijine zona lombară, umerii şi partea superioară a toracelui şi trebuie
să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus. Se vor evita spătarele
cu curbare excesivă.
Art. 1.1.7. Dacă la locul de muncă există reazem pentru picioare, acesta trebuie:
– să fie poziţionat pe sol şi să prezinte stabilitate;
– să aibă suprafaţa antiderapantă şi o mărime suficientă pentru a permite libertate de
mişcare (lăţime mai mare sau egală cu 450 mm şi adâncime mai mare sau egală cu 350 mm);
– să aibă o înclinare a suprafeţei de sprijin reglabilă între 0° – 15°.
Art. 1.1.8. Suporturile pentru documente trebuie:
– să fie reglabile în înălţime şi ca distanţă faţă de utilizator;
– să aibă mărimea corelată cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai mică decât a
acestora, pentru a facilita manipularea lor;
– stabilizat aşa încât să nu fie afectat de mişcarea pe planul de lucru;
– să aibă coeficient de reflexie scăzut.
Art. 1.1.9. (1) Locurile de muncă ale utilizatorilor de PC se vor amplasa între şirurile de
corpuri de iluminat din încăperea de lucru.
(2) Echipamentele de tipul calculatoarelor (PC) vor fi amplasate astfel încât direcţia de
privire să fie paralelă cu sursele de lumină (naturală şi artificială). Se va evita instalarea lor în
încăperi cu suprafeţe vitrate de mari dimensiuni. Dacă acest lucru nu este posibil, se vor lua
măsuri de mascare a zonelor cu luminanţă ridicată (pereţi mobili, storuri cu lamele orizontale la
ferestre etc.).
(3) Calculatoarele vor fi amplasate la distanţă faţă de ferestre. Suprafe-ţele vitrate nu trebuie
să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului. Dacă în încăperea respectivă se desfăşoară şi alte
activităţi, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate locurile de muncă ce nu necesită activitate la
ecran.
Art. 1.1.10. (1) Se vor elimina orice posibile reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte
elemente ale locului de muncă, prin corelarea caracteristicilor tehnice şi amplasarea surselor de
lumină cu amenajarea încăperilor şi locurilor de muncă.
(2) Echipamentul de birou nu trebuie să producă o căldură excesivă, care să creeze disconfort
pentru lucrători.
(3) Zgomotul emis de echipamentele de birou nu trebuie să distragă atenţia şi să perturbe
comunicarea verbală. Instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o
creştere semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.
(4) Emisiile de ozon de la echipamentele de birou (imprimante laser, aparate tip Xerox)
trebuie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecţiei sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor.
Art. 1.1.11. Echipamentele vor fi fixate pe masa de lucru, aşa încât să nu fie posibile
alunecarea şi căderea lor.
2
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
1.2. INSTRUCTIUNI ERGONOMICE
Art. 1.2.1. Utilizarea necorespunzatoare sau pe perioade prelungite a tastaturii poate provoca
leziuni.
Art. 1.2.2. Utilizarea pe perioade indelungate a monitorului poate determina suprasolicitarea
ochilor
Art. 1.2.3. Amplasati calculatorul in asa fel incat monitorul si tastatura sa se afle in fata
dumneavoastra atunci cand lucrati.
Art. 1.2.4. In comert, sunt disponibile platforme speciale cu ajutorul carora va puteti
pozitiona corect tastatura
Art. 1.2.5. Amplasati monitorul la o distanta confortabili pentru ochi (in general, la 450 - 610
mm, l8 -24 toli distanta de ochii dumneavoastra).
Art. 1.2.6. Asigurati-va ca ecranul monitorului se afla la nivelul ochilor sau putin mai jos
atunci cand sunteti asezat in fata acestuia
Art. 1.2.7. Reglati atat gradul de inclinare, contrastul si luminozitatea monitorului, cat si
lumina ambianta (lampile de plafon sau de birou, draperiile sau jaluzelele ferestrelor din
apropiere) pentru a reduce la minimum reflectia obiectelor si a surselor de lumina in ecranul
monitorului.
Art. 1.2.8. Datorita caracteristicilor carcasei calculatorului, modelul DCTA nu trebuie
amplasat in campul vizual principal al utilizatorului.
Art. 1.2.9. Utilizati un scaun care va ofera un suport lombar adecvat.
Art. 1.2.10. Atunci cand utilizati tastatura sau mouse-ul, mentineti antebratele in pozitie
orizontala, cu incheieturile intr-o pozitie neutra,confortabila.
Art. 1.2.11. Atunci cand utilizati tastatura sau mouse-ul, asigurati-va intotdeauna ca dispuneti
de suficient spatiu pentru a va odihni mainile.
Art. 1.2.12. Lasati bratele sa atarne natural pe langa corp.
Art. 1.2.13. Asigurati-va ca picioarele dumneavoastra se sprijina pe podea pe toata suprafata
talpilor.
Art. 1.2.14. Atunci cand va asezati, asigurati-va ca greutatea picioarelor dumneavoastra se
sprijina pe talpi, nu pe marginea anterioara a scaunului.
Art. 1.2.15. Reglati inaltimea scaunului si utilizati, daci este necesar, un suport pentru picioare
pentru a mentine o pozitie corecta.
Art. 1.2.16. Efectuati activitati cat mai variate. Incercati sa va organizati munca in asa fel incat
sa nu fie necesar se tastati perioade indelungate de timp.
Art. 1.2.17. Atunci cand incetati utilizarea tastaturii, incercati sa efectuati activitati care
solicita ambele maini.
Art. 1.2.18. Indepartati obiectele si cablurile de orice tip de sub biroul dumneavoastra, care va
pot impiedica sa mentineti o pozitie confortabila sau pot prezenta risc de accidentare.
3
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
1.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII
Art. 1.3.1. Pentru prevenirea pericolului de electrocutare a utilizatorilor echipamentelor

acţionate electric:
se va realiza prelungirea cablurilor de alimentare astfel încât să fie asigurată continuitatea
conductorului de nul de protecţie;
- nu se vor utiliza conductoarele de nul de protecţie drept conductoare de nul de lucru sau
conductoare de fază;
- nu se vor lega în serie la conductorul de nul de protecţie carcasele mai multor aparate;
fiecare echipament trebuie legat la conductorul de nul cu o legătură separată;
- nu se va monta pe conductorul de protecţie nici un fel de dispozitive (siguranţe,
întreruptoare etc.) care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protecţie; conductorul de
nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la ultimul
tablou la care bara de nul este legată electric la pământ, până la masa echipamentului tehnic
electric care trebuie protejat.
Art. 1.3.2. Toate
Art. 1.3.3. reparare sau modificare, conform reglementărilor legale.
Art. 1.3.4. Pentru instalaţiile electrice care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar
care, accidental, pot ajunge sub tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţia de protecţie prin
legare la pământ.
Art. 1.3.5. Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă papuci la capete, iar bornele de
protecţie trebuie să fie asigurate împotriva deşurubării.
Art. 1.3.6. Circuitele electrice trebuie să fie prevăzute cu siguranţe fuzibile originale şi
calibrate corespunzător.
Art. 1.3.7. Aparatele de protecţie trebuie să fie reglate pentru a deconecta la curentul de
reglaj stabilit de proiectant.
Art. 1.3.8. Toate instalaţiile şi mijloacele de protecţie trebuie să fie certificate pentru
conformitate şi verificate la recepţie, înainte de darea în funcţiune şi apoi periodic în exploatare,
ca şi după fiecare fiecare echipament acţionat electric trebuie să existe instrucţiuni de protecţie
împotriva pericolului de electrocutare, a căror respectare de către utilizatorii echipamentului este
obligatorie.
Art. 1.3.9. Conducătorul locului de muncă şi personalul care utilizează echipamentele
acţionate electric trebuie să verifice permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal
sub tensiune (carcase intacte şi la locul lor, capace închise, izolaţia cablurilor nedeteriorată etc.).
Art. 1.3.10. (1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii:
– să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
– să aibă o lungime suficientă pentru utilizările reale şi previzibile;
– cablajul să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) Conductorii electrici care traversează căile de acces vor fi protejaţi împotriva
deteriorărilor mecanice.
(3) Nu se vor trece cordoanele electrice prelungitoare pe sub mobilier sau pe căi de
circulaţie.
4
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
1.4. REGULI PENTRU LUCRĂTORII CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE BIROU
Art. 1.4.1. Pentru combaterea efectelor negative ale poziţiei de lucru aşezat, în timp ce
desfăşoară activităţi de birou, lucrătorii:
– trebuie să regleze scaunul sau să solicite schimbarea acestuia sau adăugarea unui reazem
pentru picioare, aşa încât:
mâinile poziţionate pe suprafaţa de sprijin să nu formeze un unghi neconfortabil;
adâncimea minimă a spaţiului disponibilă pentru membrele inferioare sub planul de lucru
să îi asigure posibilitatea de a ţine picioarele pe sol/reazem într-o poziţie normală, ca şi
modificarea poziţiei;
scaunul să fie stabil;
– trebuie să menţină o postură ergonomică:
să îşi sprijine spatele cât mai mult timp de spătarul scaunului şi cât mai drept, cu
respectarea curburilor naturale ale coloanei;
să nu se aplece excesiv deasupra biroului, menţinând timp înde-lungat această poziţie;
să menţină antebraţele sprijinite pe suprafaţa de lucru;
– trebuie să alterneze, de câte ori este posibil, poziţia aşezat cu poziţia în picioare, cel puţin
câteva minute la fiecare jumătate de oră.
Se recomandă evitarea poziţiilor „picior peste picior" şi „picioare încru-cişate", care
îngreunează circulaţia sanguină.
Art. 1.4.2. Pentru a preveni riscul de cădere de pe scaun, lucrătorii trebuie să respecte
următoarele reguli:
– să nu se răsucească sau să se aplece în lateral sau în faţă brusc şi/sau excesiv;
– să nu îşi sprijine picioarele pe suprafaţa de lucru (pe birou) în timp ce sunt aşezaţi pe
scaun;
– să menţină scaunul în poziţie de stabilitate, sprijinit pe toate picioarele;
– să nu deplaseze cu viteză excesivă scaunele care au sprijin pe role;
– să nu se rotească cu viteză excesivă cu scaunul cu melc;
– să nu se urce pe scaunul cu melc sau pe alt tip de scaun cu stabili-tate redusă.
Art. 1.4.3. Pentru a lua un obiect sau pentru orice altă operaţie care impune ca lucrătorul să
aibă acces la înălţime se va folosi, după caz, un taburet solid, un podium sau o scară
corespunzătoare.
Art. 1.4.4. Atunci când este necesar să apuce un echipament, o componentă sau orice
material util în desfăşurarea activităţii, lucrătorul îşi va îndrepta privirea spre obiectul respectiv şi
îl va prinde cu grijă şi ferm, aşa încât să nu se înţepe, să se taie sau să îl scape din mână. În cazul
unor obiecte mai grele, prinderea se va face cu ambele mâini. Punctele de prindere trebuie alese
aşa încât să nu existe riscul ca obiectul respectiv să se dezmembreze.
Art. 1.4.5. (1) Se interzice aglomerarea planului de lucru şi păstrarea pe birou a
obiectelor inutile, ca şi a celor personale.
(2) Se interzice aglomerarea spaţiului de la locul de muncă prin plasarea pe trecerile
dintre birouri, pe pervaze, pe fişete etc. a documentaţiei de lucru, a unor obiecte personale, de
decor etc.
5
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
(3) Obiectele (dosare, clasoare, echipamente de birou etc.) plasate provi-zoriu pe

dulapuri, fişete sau alte spaţii situate deasupra solului, oricât de puţin timp, vor fi aşezate cu grijă
şi în poziţie de echilibru.
Art. 1.4.6. Sertarele birourilor, fişetelor sau ale dulapurilor vor fi ţinute închise. Nu se vor
deschide în acelaşi timp mai multe sertare din partea de sus a unui clasor.
Art. 1.4.7. (1) Înainte de conectarea la curentul electric a unui echipament se va verifica
dacă acesta este în poziţia „deconectat”.
(2) Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără legătura la
pământ.
Art. 1.4.8. Nu se vor pune în funcţiune echipamentele de birou al căror mod de funcţionare
nu este cunoscut.
Art. 1.4.9. Se interzice pornirea echipamentelor de birou sau continuarea lucrului dacă se
constată vreo defecţiune, lipsesc dispozitivele de protecţie sau sunt inoperante
Art. 1.4.10. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor în timp ce
acestea funcţionează.
Art. 1.4.11. Lucrătorii care desfăşoară activităţi de birou nu trebuie să intervină la tablourile
electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare
sau la oricare din instalaţiile auxiliare specifice.
Intervenţiile pentru remedierea defecţiunilor se vor executa numai de către personal
specializat, cu respectarea prescripţiilor din cărţile tehnice.
Art. 1.4.12. Se interzice lucrul la echipamentele de birou acţionate electric cu mâinile umede
sau murdare de grăsimi.
Art. 1.4.13. Lucrătorii care utilizează echipamente cu tastatură trebuie să aibă unghiile tăiate
suficient de scurt.
Art. 1.4.14. (1) După terminarea lucrului şi în cazul unor întreruperi de durată mai lungă,
în timpul cărora nu poate fi asigurată supravegherea echipamentelor de birou acţionate electric,
acestea vor fi scoase de sub tensiune.
(2) Nu se vor scoate ştecherele din prize prin tragerea de cordon.
(3) În timp ce se scoate ştecherul din priză nu se vor atinge simultan, cu cealaltă
mână, obiecte metalice (cum sunt ţeava sau radiatorul caloriferului).
Art. 1.4.15. Se interzice fumatul în afara spaţiilor special amenajate în acest scop.
6
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
1.5. UTILIZAREA CALCULATOARELOR ELECTRONICE (PC) ŞI A

ECHIPAMENTELOR PERIFERICE
Art. 1.5.1. (1) Lucrătorii care vor desfăşura activităţi la calculatoarele electronice vor fi
încadraţi şi repartizaţi la posturile de lucru numai după efectuarea examenului medical
oftalmologic.
(2) În cazul în care la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizaţi
ochelari de corecţie obişnuiţi, lucrătorii vor fi dotaţi cu mijloace de corecţie speciale, adecvate
sarcinii de muncă.
(3) La solicitarea persoanelor care acuză simptome vizuale sau generale care ar putea
să fie determinate de lucrul la PC, conducerea unităţii va lua măsuri pentru efectuarea unui
examen medical suplimentar.
Art. 1.5.2. (1) Conducerea unităţii va organiza activităţile care implică lucrul la PC astfel
încât activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
(2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se vor acorda pauze suplimentare faţă
de cele obişnuite(10 minute la 2 ore), care vor fi incluse în timpul de lucru.
(3) Timpul de aşteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în
activitatea lucrătorilor.
Art. 1.5.3. (1) Utilizatorii PC vor fi instruiţi referitor la necesitatea şi posibilitatea de
reglare a echipamentului şi a mobilierului de lucru, precum şi asupra poziţiilor corecte pe care
trebuie să le adopte în timpul lucrului.
(2) Reglările se vor efectua în raport cu cerinţele sarcinii de muncă, condiţiile de
mediu şi cu caracteristicile antropofuncţionale şi psihofiziologice individuale.
(3) Se vor regla în principal:
– luminanţa ecranului, contrastul între caractere şi fond, poziţia ecranului (înălţime,
orientare, înclinare);
– înălţimea şi înclinarea suportului pentru documente;
– înălţimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
– înălţimea suprafeţei de şedere a scaunului, înclinarea şi înălţimea spătarului scaunului.
Art. 1.5.4. (1) Utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar
fi înălţimea ochilor deasupra planului de lucru, aşa încât să păstreze o poziţie de lucru
confortabilă şi să evite reflexiile şi efectul de orbire.
(2) Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de
privire înclinate între 10 şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
(3) Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi
antebraţ de minim 90°.
(4) În poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să
fie cuprinsă între 200 şi 260 mm.
(5) Ecranul, suportul de documente şi tastatura trebuie amplasate la distanţe
aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 ±150 mm.
Art. 1.5.5. (1) În timpul lucrului la calculator se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
(2) În cazul echipamentelor care nu dispun de protecţie din construcţie, pentru
evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii.
7
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 1.5.6. Se interzice lucrătorilor să utilizeze calculatoarele electronice şi echipa-mentele

periferice pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară.
Art. 1.5.7. La achiziţionarea software-urilor, conducerea unităţii trebuie să asigure
respectarea următoarelor cerinţe:
– software-ul să corespundă sarcinii de lucru;
– software-ul să fie uşor de utilizat şi adaptat nivelului de cunoştinţe şi experienţei
operatorului;
– sistemele să afişeze informaţiile într-un format şi un ritm care să fie adaptate operatorilor.
Art. 1.5.8. Se interzice operatorilor PC:
– să pună sub tensiune tablourile de distribuţie;
– să intervină la tablouri electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri
stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice;
– să conecteze echipamentele la prize defecte sau fără legătură la pământ;
– să îndepărteze dispozitivele de protecţie a echipamentelor în timpul funcţionării acestora;
– să efectueze vreo intervenţie în timpul funcţionării echipamentului, cu excepţia celor
prevăzute în cartea tehnică a acestuia;
– să încalce alte reguli precizate pentru persoanele care desfăşoară activităţi de birou;
– să cureţe echipamentele în timpul funcţionării acestora;
– să aşeze pe masa suport a calculatorului sau să consume lichide deasupra acesteia sau a
tastaturii.
Art. 1.5.9. Pentru a nu se expune riscurilor de afectare a acuităţii vizuale, operatorii PC
trebuie să urmărească respectarea următorilor parametri:
– caracterele de pe ecran să fie bine definite, cu format clar, de mărime suficientă şi cu
spaţiu corespunzător între caractere şi între linii;
– imaginea de pe ecran să fie stabilă;
– să nu apară fenomenul de scânteiere a imaginii;
– să existe un contrast adecvat între caractere şi fond.
Art. 1.5.10. Funcţionarea echipamentelor va fi permanent supravegheată. În momentul
sesizării unei defecţiuni, se va întrerupe imediat lucrul la echipamentul respectiv şi nu se va relua
decât la remedierea acesteia.
Art. 1.5.11. Suprafeţele ecranelor se vor curăţa periodic de depunerile de praf sau amprente
digitale, folosind numai produsele prescrise de producătorul echipamentului.
Art. 1.5.12. (1) După caz, la utilizarea imprimantelor nu se vor atinge părţile fierbinţi.
(2) Orice intervenţie permisă în timpul funcţionării imprimantelor se va realiza cu
luarea măsurilor de evitare a prinderii şi lezării degetelor.
Art. 1.5.13. În cazul unui început de incendiu în biroul unde sunt amplasate calcula-toare, se
va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon. Reluarea lucrului se va face numai după
ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un timp
stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.
8
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
1.6. EXPLOATAREA IMPRIMANTEI INKJET si FLATBED
Art. 1.6.1. (1) Dacă ventilarea mecanică şi naturală nu asigură necesarul de aer curat,
lucrătorul va aerisi încăperea frecvent, pentru eliminarea emisiilor de ozon şi neutralizarea
ionizării excesive a aerului. În acest interval lucrătorul va părăsi încăperea sau va sta într-un loc
cât mai ferit de curenţii de aer.
(2) Se interzice continuarea lucrului la apariţia unui miros puternic de ozon sau de
aerosoli. Lucrătorul va lua măsuri pentru aerisirea zonei, va părăsi încăperea şi nu va reveni la
locul său de muncă decât atunci când mirosul a dispărut.
(3) În anotimpul cald, dacă se utilizează aerisirea pentru evacuarea excesului de
căldură, lucrătorii vor sta, ori de câte ori este posibil, în zonele cele mai ferite de curenţii de aer
ale încăperii.
Art. 1.6.2. Lucrătorul este obligat să utilizeze şi să întreţină aparatura în conformitate cu
instrucţiunile producătorului.
Art. 1.6.3. (1)Se interzice executarea operaţiei de copiere cu consola ridicată.
(2) În cazuri extreme, în care din cauza grosimii materialului de copiat (documente,
cărţi etc.) consola nu se închide complet şi totuşi operaţia trebuie executată, lucrătorul va acţiona
comanda de copiere cu ochii închişi sau cu capul întors şi îşi va ţine privirea îndreptată în altă
direcţie până la terminarea procesului.
(3) Dacă lucrătorul constată o degradare a acuităţii vizuale despre care consideră că s-
ar putea datora activităţii desfăşurate, va solicita examinarea medicală suplimentar faţă de
examenul medical periodic organizat conform legislaţiei sanitare.
Art. 1.6.4. (1) Se interzice alimentarea cu toner, scoaterea hârtiei, ca şi executarea
oricărui alt tip de intervenţie, în timpul funcţionării aparatului.
(2) La orice defecţiune, aparatul va fi oprit. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii
de către lucrător, dacă nu are calificarea şi instruirea necesare.
Art. 1.6.5. În perioadele de activitate intensă, lucrătorul trebuie să alterneze, pe cât posibil,
poziţia „în picioare" cu poziţia „aşezat", cel puţin câteva minute la fiecare jumătate de oră.
Art. 1.6.6. Lucrătorul trebuie să îşi spele mâinile înainte de servirea mesei şi la încetarea
programului de lucru.
Art. 1.6.7. Stivuirea cutiilor de hârtie se va face aşa încât să nu existe posibilitatea prăbuşirii
lor.
Art. 1.6.8. Cutiile de hârtie se vor scoate din stivă începând cu ultimul rând de sus, în ordine.
Lucrătorii vor trage brusc cutia şi vor proceda cu atenţie, aşa încât să nu pericliteze stabilitatea
stivei.
9
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND DEPLASAREA LUCRĂTORILOR ÎN INCINTE ŞI PE DRUMURILE
PUBLICE
2.1. Deplasarea în incintele unităţii (închise şi deschise)

Art. 2.1.1. Deplasarea lucrătorilor în incintele unităţii se va face numai pe căile destinate
acestui scop: căi de acces şi de trecere: căi de acces şi circulaţie exterioare, coridoare, scări.
Art. 2.1.2. În timpul deplasărilor ca pietoni pe căile de acces şi de trecere, inclusiv la
evacuarea în situaţii de urgenţă, lucrătorii nu vor alerga, nu vor brusca alte persoane aflate pe
căile respective.
Art. 2.1.3. Indiferent de situaţie, angajaţii unităţii care se deplasează ca pietoni în incinta
unităţii vor circula cu atenţie, având cel puţin o mână liberă, pentru a se putea echilibra în caz de
alunecare, împiedicare, prăbuşire.
Art. 2.1.4. În special în timp ce se deplasează pe scări, lucrătorii nu trebuie să efectueze alte
acţiuni care să le distragă atenţia (să se uite pe documente, să vorbească la telefonul mobil care
nu este prevăzut cu dispozitiv „mâini libere" ş.a.), să stea cu mâinile în buzunare, să întoarcă
capul etc.
Art. 2.1.5. Angajaţii unităţii nu vor pătrunde în zonele unde le este interzis accesul şi nu vor
staţiona în zonele semnalizate ca periculoase.
Art. 2.1.6. În zonele unde este posibil ca circulaţia pietonilor să se intersecteze cu cea a
vehiculelor, lucrătorii se vor asigura permanent, aşa încât să nu îşi pericliteze propria siguranţă şi
nici pe cea a conducătorilor de vehicule.
Art. 2.1.7. Pentru accesul angajaţilor cu vehiculele proprii sau aparţinând unităţii pe teritoriul
acesteia, conducerea unităţii are următoarele obligaţii:
– să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice, precum şi traseele interioare;
– să asigure condiţiile de parcare a vehiculelor;
– să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare adecvată pentru siguranţa circulaţiei a
drumurilor de acces şi circulaţie;
– să ia măsuri pentru instalarea, aplicarea şi întreţinerea de mijloace de semnalizare rutieră,
conform standardelor în vigoare şi să stabilească prin reglementări interne regimul de acces şi
circulaţie, staţionare şi parcare pentru diferite categorii de vehicule;
– să asigure iluminatul pe timp de noapte al căilor de acces şi de circulaţie.
Art. 2.1.8. Este interzisă parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele stabilite de
conducerea unităţii şi care sunt semnalizate corespunzător.
Art. 2.1.9. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, indiferent unde se
situează acestea, conducătorii auto trebuie să ia următoarele măsuri:
– să asigure distanţa de manevră în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
– să oprească motorul;
– să frâneze autovehiculul;
– să scoată cheile din contact;
10
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
– să închidă şi să asigure prin încuiere uşile autovehiculului.

Art. 2.1.10. Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe
grase vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip ş.a.).
Art. 2.1.11. În anotimpul rece, drumurile de acces şi circulaţie de pe teritoriul unităţii,
trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de depuneri (noroi, zăpadă, gheaţă); dacă există
pericol de alunecare, vor fi presărate cu materiale antiderapante.
Art. 2.1.12. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi de pe teritoriul unităţii se va face cu faţa, iar
dacă acest lucru nu este posibil, ieşirea se va realiza prin pilotare.
Art. 2.1.13. Prezenţa mijlocului de transport staţionat din cauza unei defecţiuni tehnice pe
căile de circulaţie interne trebuie semnalizată cu mijloace de avertizare.
2.2. Deplasarea pe drumurile publice
Art. 2.2.1. Instrucţiunile din prezentul subcapitol se adresează tuturor lucrătorilor care
circulă pe drumurile publice, în calitate de pietoni sau conducători de vehicule, în interes de
serviciu, inclusiv în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi
invers.
Art. 2.2.2. În sensul prezentelor instrucţiuni, expresiile şi termenii de mai jos au următorul
înţeles:
- acordare a priorităţii – obligaţia oricărui participant la trafic de a nu-şi continua
deplasarea şi de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalţi
participanţi la trafic care au prioritate de trecere să-şi modifice brusc direcţia sau viteza
de deplasare ori să oprească;
- bandă de circulaţie – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin
marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-
un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;
- conducător de autovehicul – persoană fizică posesoare a unui permis de conducere care
conduce un autovehicul de o anumită categorie pentru transportul de persoane;
- drum public – orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special
amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice;
- intersecţie – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile
formate de acestea;
- parte carosabilă – porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor;
- prioritate de trecere – dreptul unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi
participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind
circulaţia pe drumurile publice;
- vehicul – sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de
autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri.
Art. 2.2.3. Conducerea unităţii va lua măsuri pentru a se asigura că toţi lucrătorii sunt
instruiţi referitor la prevederile din Codul rutier şi Regulamentul de circulaţie pe drumurile
publice în vigoare pe care trebuie să le respecte.
Art. 2.2.4. Angajaţii unităţii trebuie să respecte toate dispoziţiile legale care au ca scop
asigurarea desfăşurării în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii,
integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului
public, cât şi protecţia mediului.
Art. 2.2.5. (1) Toţi angajaţii unităţii vor respecta regulile de circulaţie şi semnificaţia
11
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
semnalizării rutiere, ca şi semnalele îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale,

ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se execută
lucrări de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor şcolare de circulaţie care acţionează în
imediata apropiere a unităţilor de învăţământ, precum şi ale nevăzătorilor.
(2) Regulile şi semnalele se vor respecta în următoarea ordine:
– semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
– semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autove-hiculelor
aparţinând poliţiei şi pompierilor, jandarmeriei, serviciului de ambulanţă sau
medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane
militare, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale
Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti şi cele aparţinând
Departamentului Naţional Anticorupţie, când se deplasează în acţiuni de
intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
– semnalizarea temporară;
– semnalele luminoase sau sonore;
– indicatoarele;
– marcajele;
– regulile de circulaţie.
Art. 2.2.6. Mijloacele de semnalizare rutieră sunt: sistemele de semnalizare luminoasă sau
sonoră; indicatoarele; marcajele; alte dispozitive speciale.
Art. 2.2.7. (1) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii semnifică:
– semnalul de culoare verde permite trecerea;
– semnalul de culoare roşie interzice trecerea;
– semnalul de culoare galbenă, împreună cu cel de culoare roşie, interzic trecerea.
(2) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de
dispozitive de iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele semnificaţii:
– lumina roşie obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât
mai aproape de marginea drumului;
– lumina albastră obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere;
– lumina galbenă obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie.
Art. 2.2.8. Angajaţii unităţii nu vor conduce autovehicule pe drumurile publice dacă:
– nu posedă permis de conducere pentru categoria din care face parte vehiculul
respectiv sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie;
– nu au verificarea periodică din punct de vedere medical, realizată în unităţi de
asistenţă medicală ambulatorie de specialitate autorizate în acest sens sau de
către medicul de familie, în condiţiile legii;
– se află sub influenţa alcoolului, a produselor şi substanţelor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora; lista substanţelor sau produselor
stupefiante, precum şi medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de
către Ministerul Sănătăţii;
– vehiculul nu corespunde normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere,
protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei;
– autovehiculele nu sunt dotate cu truse medicale de prim ajutor, triunghiuri
12
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
reflectorizante şi stingătoare de incendiu, omologate;

– vehiculele nu au fost supuse inspecţiei tehnice periodice, efectuată de staţii
autorizate, conform legislaţiei în vigoare;
– vehiculele nu corespund din punct de vedere tehnic sau le-a expirat termenul
de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice;
– vehiculul nu poartă însemnul distinctiv stabilit prin reglementările legale
pentru conducătorii auto care au o vechime mai mică de un an de la obţinerea
permisului de conducere.
Art. 2.2.9. (1) Înainte de plecarea cu autovehiculul, lucrătorii trebuie să verifice:
– funcţionarea instalaţiei de alimentare cu carburant, a instalaţiei electrice,
instalaţia de evacuare a gazelor arse (eşapate), sistemul de direcţie,
semnalizare, rulare şi frânare;
– existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
– starea de funcţionare a uşilor.
(2) La apariţia pe traseu a vreunei defecţiuni la sistemele de siguranţă ale
vehiculului sau a unor zgomote anormale, angajaţii unităţii vor lua imediat măsuri pentru scoaterea
vehiculului din trafic, dacă este posibil, şi semnalizarea acestuia.
Art. 2.2.10. Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin
construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul
circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor reglementate legal.
Art. 2.2.11. In circulatia pe autostrazi, pe durmurile expres si cele nationale europene (E)
conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si in timpul zilei luminile de intalnire.
Art. 2.2.12. ESTE INTERZIS conducatorului de autovehicul si psagarilor ca in timpul oprii
sau stationarii sa deschida sau sa lase deschise usile acestuia sau sa coboare fara sa se asigure ca
nu creeaza un pericol pentru circulatie.
Art. 2.2.13. ESTE INTERZIS sa aiba aplicate pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale
afise, reclame publicitare, inscrisuri ori accesorii, care restrang sau estompeaza vizibilitatea
conducatorului ori a pasagerilor, atat din interior cat si din exterior.
Art. 2.2.14. ESTE INTERZIS sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, luneta
ori pe geamurile laterale, care restrang sau estompeaza vizibilitatea atat din interior cat si din
exterior, cu exceptia celor omologate si certificate, prin marcaj corespunzator de catre autoritatea
competenta.
Art. 2.2.15. ESTE INTERZIS sa aiba aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de
iluminare ori semnalizare luminoasa, care diminueaza eficacitatea acestora, precum si pe
placutele cu numarul de inregistrare sau inmatriculare, care impiedica citirea acestora.
Art. 2.2.16. ESTE INTERZIS sa savarseasca acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa
adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalti participanti la trafic.
Art. 2.2.17. Angajaţii unităţii care conduc vehicule pe drumurile publice nu vor folosi telefoane
mobile atunci când se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip
„mâini libere”.
Art. 2.2.18. În timpul funcţionării autovehiculului, conducătorul acestuia trebuie să regleze

deschiderea geamurilor şi/sau parametrii instalaţiei de condiţionare a aerului aşa încât să nu se
expună unor condiţii de microclimat inadecvate.
13
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 2.2.19. La apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care

au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă:
– de culoare roşie şi sonore: conducătorii vehiculelor vor opri imediat, pe
acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau
bordura trotuarului, în sensul de deplasare;
– de culoare albastră şi sonore: conducătorii vehiculelor vor reduce viteza, vor
circula cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare şi vor
acorda prioritate autovehiculelor respective
Art. 2.2.20. Atunci când conduc vehicule pe drumurile publice, angajaţii unităţii trebuie:
– să conducă pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât
mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei
semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie;
– când există două sau mai multe benzi pe sens, să le folosească în funcţie de
intensitatea traficului şi viteza de deplasare şi să revină pe prima bandă ori de
câte ori este posibil, dacă aceasta nu este destinată vehiculelor lente sau
transportului public de persoane;
– dacă circulă pe banda de lângă marginea părţii carosabile vor acorda prioritate de
trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane atunci când
conducătorii acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile
prevăzute cu alveole şi după ce s-au asigurat că prin manevra lor nu afectează
siguranţa circulaţiei;
– să folosească mijloacele de avertizare sonoră şi luminoasă din dotare numai în
condiţiile prevăzute de Regulamentul de circulaţie;
– să păstreze faţă de vehiculele care circulă din sens opus o distanţă laterală
suficientă şi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a benzii
proprii de circulaţie;
– să respecte regimul legal de viteză şi să adapteze viteza în funcţie de condiţiile de
drum, astfel încât să poată face manevrele în siguranţă;
– să păstreze o distanţă suficientă faţă de vehiculul din faţă pe sensul de mers,
aşa încât să se evite pericolul de coliziune;
– să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteză
corespunzătoare;
– să asigure coborârea pasagerilor din autovehicul fără risc de accidentare;
– să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor, cât şi la
coborârea din autovehicul, după care să circule pe carosabil spre partea din
spate a acestuia;
– să se asigure la urcarea în autovehicul, venind numai din faţa acestuia şi pe partea
stângă.
Art. 2.2.21. Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o
oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat.
Art. 2.2.22. La efectuarea manevrelor de depăşire pe drumuri publice, conducătorii de

vehicule:
– se vor angaja în depăşire numai după ce se asigură că vehiculul care circulă în
14
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
faţa sau în spatele lor nu a iniţiat o asemenea manevră;

– atunci când prin manevra de depăşire se trece peste axa care separă sensurile de
circulaţie, se vor asigura că din sens opus nu se apropie un vehicul şi că
dispun de spaţiu suficient pentru a reintra pe banda iniţială, unde vor reveni
după efectuarea manevrei de depăşire;
– vor efectua depăşirea numai pe partea stângă a vehiculului depăşit; tramvaiul
sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat
corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se va depăşi prin partea
dreaptă; tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci când
drumul este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului
nu există spaţiu suficient.
Art. 2.2.23. Angajatul unităţii care conduce un vehicul pe drumurile publice şi execută o manevră
de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un
asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga
sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele va semnaliza din timp şi se
va asigura că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi
participanţi la trafic. Semnalizarea schimbării direcţiei de mers se menţine pe întreaga durată a
manevrei.
Art. 2.2.24. Angajaţii unităţii care conduc un vehicul pe drumurile publice şi trebuie să
traverseze o intersecţie:
– la apropierea de intersecţie vor circula cu o viteză care să le permită oprirea,
pentru a acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au acest drept;
– la intersecţiile cu circulaţie nedirijată, vor ceda trecerea tuturor vehiculelor care vin
din partea dreaptă;
– la intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare, semafoare sau de către
poliţistul rutier, vor respecta semnificaţia mijloacelor de semnalizare sau
indicaţiile poliţistului rutier;
– la pătrunderea în intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vor
acorda prioritate celor care circulă în interiorul intersecţiei;
– dacă pătrund într-o intersecţie dintre un drum închis circulaţiei publice şi un
drum public, vor acorda prioritate vehiculelor de pe drumul public;
– în intersecţiile cu circulaţie nedirijată, vor acorda prioritate de trecere
vehiculelor care circulă pe şine; acestea pierd prioritatea de trecere când
efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea rutieră din acea zonă
stabileşte o altă regulă de circulaţie;
– dacă se află în intersecţie şi virează spre stânga vor acorda prioritate de trecere
vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă;
– în intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de prioritate, vor respecta
regula priorităţii de dreapta faţă de vehiculele care intră în intersecţie de pe un
drum semnalizat cu un indicator având aceeaşi semnificaţie de prioritate sau
de pierdere a priorităţii.
Art. 2.2.25. În condiţii de vizibilitate redusă, conducătorii de autovehicule vor circula cu
viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol, vor da semnale de avertizare a altor
autovehicule ce se apropie şi vor folosi instalaţiile de iluminare:
15
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
– luminile de întâlnire şi cele de ceaţă pe timp de ceaţă densă;

– luminile de întâlnire atunci când plouă torenţial, ninge abundent ori în alte
condiţii care reduc vizibilitatea pe drum;
– luminile de poziţie sau de staţionare pe timpul imobilizării vehiculului pe
partea carosabilă în afara localităţilor, când plouă torenţial, ninge abundent
sau este ceaţă densă.
Art. 2.2.26. Prezenţa vehiculului staţionat din cauza unei defecţiuni tehnice pe căile de
circulaţie publice va fi semnalizată cu mijloace de avertizare.
Art. 2.2.27. La oprirea sau staţionarea pe partea carosabilă, angajaţii unităţii care conduc un
vehicul îl vor aşeza lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt
mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş şi bicicletele pot fi oprite sau
staţionate şi câte două, una lânga alta.
Art. 2.2.28. (1) Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face cu respec-tarea
următoarelor reguli:
– conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat trebuie să posede
permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare
dintre autovehicule;
– autovehiculul trăgător nu va remorca un autovehicul mai greu decât masa lui
proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un
autovehicul destinat special depanării;
– remorcarea se va realiza prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel
mult 4 m; autoturismul ale cărui mecanism de direcţie şi sistem de frânare nu
sunt defecte poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată, în lungime de
3 – 5 m; bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementele de remorcare
ale autovehiculelor;
– conducătorul autovehiculului remorcat va semnaliza corespunzător semnalelor
efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător; atunci când sistemul de
iluminare şi semnalizare nu funcţionează, este interzisă remorcarea
vehiculului pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibi-litate redusă, iar ziua poate
fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicate inscripţia "Fără semnalizare"
şi indicatorul "Alte pericole";
– dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe
o platformă de remorcare a părţii din faţă a autovehicu-lului remorcat, atunci
în acesta nu trebuie să se afle nicio persoană.
(2) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu două roţi, cu sau fără ataş, a
autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau când drumul este acoperit cu
polei, gheaţă ori zăpadă. Prin excepţie, este permisă remorcarea unui autovehicul al cărui sistem
de direcţie nu funcţionează numai dacă se suspendă roţile directoare ale autovehiculului remorcat
cu o macara sau se sprijină roţile directoare ale autovehiculului remorcat pe o platformă de
remorcare.
(3) Se interzice pătrunderea persoanelor între vehiculul trăgător şi cel tractat, pe timpul
remorcării, ca şi mersul înapoi al vehiculului pentru cuplare fără a fi pilotat.
(4) Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situaţii
16
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
deosebite, pe distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a
efectua scurte manevre, fără a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.
Art. 2.2.29. La staţiile de alimentare cu combustibil, conducătorii autovehiculelor trebuie:
– să respecte distanţa de cel puţin 3 m faţă de autovehiculele care se alimentează
şi cel puţin 1 m între autovehiculele care urmează la rând;
– să oprească funcţionarea motorului în timpul alimentării;
– să respecte regulile de ordine interioară ale staţiei de alimentare;
– să oprească imediat şi să îndepărteze autovehiculul la o distanţă de cel puţin
50 m de staţie, dacă se produc rateuri;
– să ajute la îndepărtarea altor vehicule la care se produc rateuri;
– să nu plece de lângă autovehicul;
– să nu fumeze sau să folosească focul deschis pe teritoriul staţiei sau să permită
acest lucru însoţitorilor;
– să regleze motorul sau să remedieze orice defecţiune pe o rază de 50 m de
staţie.
Art. 2.2.30. Lucrătorii unităţii angajaţi în trafic în calitate de conducători de biciclete vor folosi,
atunci când acestea există, numai pistele speciale. Bicicletele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv
de frânare eficace, cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie, cu mijloace de avertizare sonoră şi
cu mijloace de iluminare, care vor fi folosite obligatoriu în condiţii de vizibilitate redusă şi
dispozitive reflectorizant – fluorescente.
Art. 2.2.31. Bicicletele sau motoretele folosite pentru deplasarea pe drumurile publice
trebuie să corespunda din punct de vedere tehnic.
Art. 2.2.32. La deplasarea cu bicicleta sau motoreta este obligatorie respectarea tuturor
reglementarilor privind circulaţia rutieră aplicabile celorlalte mijloace de transport din trafic.
Art. 2.2.33. Deplasarea cu bicicleta sau motoreta cu mâinile ridicate de pe ghidon este
interzisă.
Art. 2.2.34. Deplasarea cu bicicleta sau motoreta pe drumurile publice, biciclistul trebuie sa
poarte imbracaminte cu elemente fluorescent-reflectorizante de la lasarea serii pana in zorii zilei
sau atunci cand vizibilitatea este redusa.
Art. 2.2.35. ESTE INTERZIS biciclistului, motociclistului etc:
- Sa aiba in timpul mersului preocupari de natura a-i distrage in mod periculos atentia ori
sa foloseasca instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplsarea in
siguranta;
- Sa circule fara dispozitiv de franarae eficace;
- Sa nu aiba dispozitiv de avertizare sonora;
- Sa nu aiba echipata cu lumina de culoare alba sau galbena, iar in spate cu lumina rosie si
cu cel putin un dispozitiv fluorescent, vizibil de aceeasi culoare;
Art. 2.2.36. Bicicletele trebuie conduse numai pe banda de langa acostament sau bordura,
daca in sensul de mers nu este amenajata o banda destinata acestuia.
Art. 2.2.37. Daca banda pe care circula se sfarseste, biciclistul trebuie sa semnalizeze cu
bratul si sa permita trecerea vehiculelor care circula pe banda din stanga.
Art. 2.2.38. Biciclistii sunt obligati sa efectueze urmatoarele semnale:
-bratul stang intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre stanga
sau de a depasii;
17
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
-bratul drept intins orizontal atunci cand intentioneaza sa schimbe directia de mers spre dreapta;
-bratul drept intins orizontal balansat in plan vertical atunci cand intentioneaza sa opreasca
Art. 2.2.39. Semnalele prevazute trebuie efectuate cu cel putin 25 m inainte de efectuarea
manevrelor.
Art. 2.2.40. ESTE INTERZIS conducatorilor de biciclete:
-sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul avand semnificatia „Accesul interzis
bicicletelor”
-sa circule pe trotuare, cu exceptia cazului cand pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate
lor
-sa circule fara a tine cel putin o mana pe ghidon si ambele picioare pe pedale
-sa circule in paralel
-sa circule in timp ce se afla sub influenta alcoolului, a produselor ori substantelor stupefiante
sau a medicamentelor cu efecte similare acestora
-sa se tina de un vehicul aflat in mers ori sa fie remorcat de un alt vehicul sau impins ori tras de o
persoana aflata intr-un vehicul
-sa transporte o alta persoana, cu exceptia copilului pana la 7 ani, numai daca bicicleta are
montat in fata un suport special, construit si/sau echipat special pentru transportul altor persoane
-sa circule pe partea carosabila in aceeasi directie de mers, daca exista o cale laterala, o poteca
sau un acostament practicabil, ce poate fi folosit
-sa transporte sau sa traga orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stanjenesc sau
pericliteaza conducerea bicicletei ori circulatia celorlalti participanti la trafic
-sa circule atunci cand partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada
-sa traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, in timp ce se deplaseaza pe
bicicleta
-sa circule pe alte benzi decat cea de langa bordura sau acostament, cu exceptia cazurilor in care,
inainte de intersectie, trebuie sa se incadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stanga
Art. 2.2.41. Schimbarea direcţiei de mers fără o asigurare prealabilă şi fără semnalizarea din
timp a intenţiei poate genera accidente cu consecinţe deosebit de grave.
Art. 2.2.42. Este interzisă rularea în imediata apropiere a vehiculului din faţă sau prinderea de
acesta cu mâna în vederea remorcării.
Art. 2.2.43. Pentru deplasarea pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă,
bicicletele vor fi echipate obligatoriu cu sisteme de iluminat proprii (faruri) şi sisteme de
siguranţa reflectorizante (catadioptrii), în stare de funcţionare
Art. 2.2.44. În cazul apariţiei unor defecţiuni, remedierea acestora se va face în afara
carosabilului, în zone ferite de riscuri de accidentare.
Art. 2.2.45. Este interzis transportul pe biciclete sau motorete a obiectelor de volum sau
lungime mare, care pot provoca dezechilibrarea conducătorului şi imposibilitatea conducerii în
siguranţa a vehiculului
Art. 2.2.46. Este interzisă deplasarea mai multor persoane pe biciclete sau motorete
neadaptate acestui scop.
Art. 2.2.47. Pe toată durata deplasării cu motocicleta pe drumul public, conducătorii de
motociclete şi persoanele transportate pe acestea vor purta casca de protecţie omologată; conducătorul
vehiculului va folosi permanent luminile de întâlnire.
Art. 2.2.48. Vehiculele trebuie sa fie inmatriculate sau inregistrate, iar cele inmatriculate
18
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
trebuie sa aiba efectuate inspectiile tehnice periodice si trebuie sa aiba asigurare obligatorie
pentru raspundere civila in caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie, conform
legii.
Art. 2.2.49. Pentru a fi admise in circulatie, motocicletele si mopedele trebuie sa fie
omologate in conditiile legii
Art. 2.2.50. Motocicletele trebuie sa fie inmatriculate si sa aibe efectuate inspectiile tehnice
periodice
Art. 2.2.51. Conducatorul mopedului trebuie sa aiba varsta de cel putin 16 ani si trebuie sa
absolve un curs de legislatie rutiera in cadrul unei unitati autorizate de pregatire a conducatorilor
de autovehicul.
Art. 2.2.52. (1) Orice angajat care este implicat sau are cunoştinţă de producerea unui
accident de circulaţie în care este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este
obligat să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă
112.
Art. 2.2.53. (2) Dacă un angajat care conduce un vehicul pe drumul public este implicat într-
un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculului îl va scoate
imediat în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil, îl va deplasa cât mai aproape de
bordură sau acostament, semnalizându-l corespunzător.
Accident de traseu
Art. 2.2.54. Accidentul de traseu este incadrat ca accident de munca daca deplasarea
lucratorului s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul sau la locul de munca
organizat de angajator si invers (art. 30 alin.(1) lit. g) din Legea nr. 319/2006).
Art. 2.2.55. Deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si,
de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de ssm si de
circulatia in vigoare (art. 30 alin.(1) din Legea nr. 319/2006).
Art. 2.2.56. Traseul normal de deplasare a lucratorului de la domiciliul sau declarat
pana la locul de munca si invers este considerat traseul optim de deplasare si este
consemnat in fisa de instruire individuala privind SSM in munca cu ocazia instruirii
introductiv generale.
Art. 2.2.57. Abaterea de la acest traseu si/sau durata de deplasare anuleaza caracterul de
accident de traseu, in cazul aparitiei unui eveniment.
Art. 2.2.58. Daca un lucrator isi schimba domiciliul dupa data instruirii introductiv generale,
el este obligat sa anunte pe conducatorul locului de munca si compartimentul resurse umane
pentru a se consemna noul traseu in fisaq sa individuala de instruire.
Art. 2.2.59. In timpul deplasarii de la domiciliu la locul de munca si invers, lucratorul este
obligat sa respecte cerintele legislatiei privind circulatia rutiera in Romania, precum si alte
reglementari de comportament civic ale statului roman.
Art. 2.2.60. Nerespectarea cerintelor de la punctul 7,8,9,10,11 poate atrage culpa exclusiva a
lucratorului in cazul unui eveniment cercetat ulterior si exonerarea obligatiei angajatorului de a
se inregistra cu accident suferit de lucrator, acesta nemaifiind incadrat ca accident de munca
Legea 319/2006 art.30g)
PIETONI
Art. 2.2.61. Traseul utilizat trebuie să fie fără abateri nejustificate de la traseul normal, fără
staţionari nejustificate şi fără să depăşească durata normala de deplasare.
19
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 2.2.62. Itinerarul stabilit pentru deplasare trebuie să fie sigur, evitându-se traseele
periculoase (porţiuni aflate în lucru sau afectate de calamităţi naturale, traversări prin locuri
nepermise ale liniilor de cale ferata, zone aglomerate, cladiri dezafectate, santiere in constructii,
spatii intunecate, locuri virane sau alte zone cu risc sporit pentru deplasare).
Art. 2.2.63. La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu conferă siguranţă deplasării.
Art. 2.2.64. La intersectii trebuie sa se circule pe partea dreapta, mergandu-se incet, pentru a
se evita coliziunea cu o persoana sau un mijloc de transport, care ar putea veni din sens opus sau
de dupa coltul cladirii.
Art. 2.2.65. Se interzice transportarea materialelor sau obiectelor in brate care acopera campul
vizual.
Art. 2.2.66. Se interzice a se folosi scurtaturi prin incinta unor cladiri dezafectate, santiere de
constructii sau locuri virane.
Art. 2.2.67. In cazul traversarii arterelor de circulatie se va trece numai prin locuri special
amenajate pentru pietoni (pe zebra) si pe culoarea verde a semaforului.
Art. 2.2.68. Se vor evita locurile semnalizate ca existand pericol de cadere de corpuri de la
inaltime (schele de constructii, cadere de gheata/zapada de pe acoperisul cladirilor etc.)
Art. 2.2.69. Pe timp de iarna, cand exista pericol de alunecare pe gheata pe caile de acces din
jurul sediului firmei pe care circula angajatii vor fi imprastiate materiale antiderapante (nisip,
sare etc.)
Art. 2.2.70. Persoanele trimise pe teren trebuie sa utilizeze echipament individual de protectie
corespunzatoare situatiei de pe teren.
Art. 2.2.71. Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie să asigure o deplasare
neprecipitată şi posibilitatea respectării tuturor reglementărilor şi restricţiilor de circulaţie de pe
traseu.
Art. 2.2.72. La deplasarea pe drumurile publice, pietonii sunt obligaţi să respecte
semnificaţiile indicatoarelor de circulaţie, a semafoarelor, indicatiile si dispozitiile politistului
rutier sau a altor marcaje care reglementează circulaţia rutieră.
Art. 2.2.73. În cazul existenţei pe traseul de deplasare a unor guri de canal, cămine de vizitare
sau alte construcţii subterane, se va evita a se păşi pe capacele acestora.
Art. 2.2.74. Se va evita deplasarea în porţiuni acoperite de apă (acestea putând masca
eventualele gropi sau canale descoperite).
Art. 2.2.75. Când tronsoane ale trotuarelor destinate deplasării pietonilor sunt blocate de
schele sau alte amenajări pentru construcţii, zona va fi ocolită pe o distanţă la care accidentele
provocate de execuţia lucrărilor sa fie evitate.
Art. 2.2.76. Traversarea drumurilor se va face doar prin locuri marcate, special amenajate.
Art. 2.2.77. Înainte de traversare, pietonii sunt obligaţi să se asigure că din ambele sensuri nu
există riscul de a fi accidentaţi de mijloacele de transport din trafic.
Art. 2.2.78. Se interzic traversările în alergare printre mijloacele de transport aflate în
deplasare.
Art. 2.2.79. Se interzic deplasarile pe trotuare prin alergare.
Art. 2.2.80. SE INTERZICE PIETONILOR:
- Sa se angajeze in traversarea drumului public atunci cand se apropie un autovehicul cu
regim de circulatie prioritara care are in functiune semnalele speciale de avertizare
20
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
luminoase si sonore;
- Sa traverseze partea carosabila prin fata sau prin spatele vehiculului oprit in statiile
mijloacelor de transport public de persoane, cu exceptia cazurilor in care exista treceri
pentru pietoni, semnalizate corespunzator;
- Sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa se opreasca ori sa se intoarca
pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prevazute cu semafoare;
- Sa traverseze drumul public prin alte locuri decat cele premise;
- Sa ocupe partea carosabila a drumului in scopul impiedicarii circulatiei;
- Sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.
Art. 2.2.81. Pe porţiunile de drum nemărginite de trotuare deplasarea pietonilor se va face pe
partea stânga a drumului, cât mai aproape de marginea carosabilului.
Art. 2.2.82. Pe timpul deplasarii atentia va fi concentrata asupra caii de circulatie, fiind
interzisa privirea din mers a vitrinelor magazinelor, a marfurilor de pe tarabe, citirea anunturilor
si altele asemenea ce ar putea conduce la accidente.
Art. 2.2.83. Pietonii suprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la
culoarea rosie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de
normele rutiere poarta intreaga raspundere a accidentului lor, in conditiile in care conducatorul
vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
Art. 2.2.84. Pe timp de noapte, pietonul care circula pe partea carosabila a drumului, care nu
este prevazut cu trotuar sau acostamente, trebuie sa aiba aplicate pe imbracaminte accesorii
fluorescente, refelectorizante sau sa poarte o sursa de lumina vizibila din ambele sensuri.
Art. 2.2.85. Aşteptarea unui mijloc de transport în vederea deplasării (inclusiv în cazul
autostopului) se va face în afara carosabilului, interzicându-se sub orice motiv intrarea pe
carosabil.
Art. 2.2.86. SE INTERZICE persoanele care utilizeazeaza mijloacele de transport in comun:
- Sa urce, sa coboare, sa tina deschise ori sa forteze deschiderea usilor in timpul mersului
mijlocului de transport;
- Sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare ale caroseriei unui mijloc de transport;
- Sa arunce din mijloacele de transport orice fel de obiecte sau substante.
Art. 2.2.87. În condiţii de vizibilitate redusă, deplasarea se va face exclusiv în afara parţii
carosabile şi în măsura posibilităţilor, marcând prezenţa cu surse de lumină (lanterne, lampioane,
etc.) şi elemente reflectorizante.
Art. 2.2.88. Pentru deplasări pe distante lungi este recomandată încălţămintea comodă, fără
tocuri înalte sau care să se desprindă de pe picior în timpul deplasării.
Art. 2.2.89. Pentru perioada de iarnă, îmbrăcămintea şi încăltamintea trebuie să asigure
confortul termic, evitând îmbolnăvirile de sezon sau, în cazuri mai grave, degerăturile
extremităţilor.
Art. 2.2.90. În sezonul estival se vor evita deplasările prelungite în soare, care pot provoca
insolaţii sau deshidratarea organismului. Acoperirea capului şi un consum sporit de lichide în
situaţii ca cele de mai sus sunt obligatorii.
Art. 2.2.91. În perioada de aşteptare, în staţie, a mijlocului de transport în comun se interzice
accesul pe carosabil sau liniile de cale ale mijloacelor de transport in comun.
Art. 2.2.92. Urcarea şi coborârea în şi respectiv din mijlocul de transport, se face doar după
oprirea acestuia în staţie.
21
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 2.2.93. La utilizarea mijloacelor de transport în comun supra sau subterane, angajaţii
trebuie să respecte regulile, marcajele şi semnalizările pentru pasageri stabilite de întreprinderea de
transport.
Circulatia cu mijloace de transport asigurate de societate (autoturism, microbuz, autobuz,
autobuz urban, autocar)
Art. 2.2.94. La societatile la care prin contract individual de munca sau contract colectiv de
munca se stipuleaza ca societatea asigura transportul lucratorilor prin mijloace de transport
proprii sau inchiriate cu un contract de la alte firme, lucratorii sunt obligati sa utilizeze acezte
mijloace de transport si sa respecte programul de deplasare si locurile de imbarcare/debarcare
stabilite de catre angajator.
Art. 2.2.95. Lucartorii sunt obligati sa utilizeze mijloacele de transport respectand
reglementarile puse la dispozitie de catre angajator, cat si regelemnetarile interne.
Art. 2.2.96. Orice eveniment definit conform art.5 lit. f) din Legea 319/2006 trebuie
comunicat obligatoriu si de indata conducatorul locului de munca a lucratorului care va dispune
masurile ce se impun.
Art. 2.2.97. Victima va comunica la serviciul de urgenta 112 toate cazurile de agresiune fizica
soldate cu vatamare si va retine date si probe (martori, numar de inmatriculare al autovehiculului,
adresa, nume de persone implicate etc.) utile pentru cercetare.
Art. 2.2.98. ESTE INTERZIS lucratorilor pasageri:
- Sa urce, sa coboare, sa tina deschise ori sa forteze deschiderea usilor in timpul mersului
mijlocului de transport;
- Sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare ale caroseriei unui mijloc de transport;
- Sa arunce din mijloacele de transport orice fel de obiecte sau substante.
Art. 2.2.99. În staţiile de tramvai cu peron, lucrătorii vor sta cât mai departe de marginea
peronului dinspre banda de circulaţie a autovehiculelor. La staţionarea pe peron şi la părăsirea
acestuia vor proceda cu atenţie, aşa încât să nu fie acroşaţi de vehiculele de pe banda de
circulaţie de lângă peron sau de tramvai.
Art. 2.2.100. Este interzisă staţionarea pe scările de acces cu uşile deschise sau pe alte
elemente constructive aflate în afara vagonului pe perioada deplasării mijlocului de transport în
comun între staţii.
Art. 2.2.101. În timpul deplasării, călătorii vor ocupa locuri pe scaune sau se vor prinde de
barele sau mânerele fixe aflate în vagoane.
Art. 2.2.102. Călătorilor le este interzis să forţeze urcarea în mijlocul de transport în comun în
condiţiile în care numărul călătorilor aflaţi în vagoane a atins maximul de călători admis pentru
tipul respectiv de vehicul.
Art. 2.2.103. Călătorilor le este interzisă acţionarea manetelor, butoanelor sau altor organe de
comandă aflate în interiorul mijlocului de transport.
Art. 2.2.104. In asteptarea trenului la metrou nu stationati dincolo de banda de siguranta
marcata la marginea peronului.
Art. 2.2.105. (1) La utilizarea escalatoarelor din staţiile de metrou, lucrătorii:
– nu trebuie să stea cu spatele sau parţial întorşi faţă de sensul de mişcare al
benzii;
– trebuie să folosească mâna curentă;
– trebuie să fie atenţi atunci când părăsesc banda aşa încât să nu se împiedice;
22
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
– să fie atenţi la obiectele şi îmbrăcămintea aflate asupra lor, aşa încât acestea să
nu fie prinse de trepte şi antrenate de mişcarea benzii.
(2) Se interzice depăşirea benzii de siguranţă de pe peronul metroului, ca şi
aplecarea peste marginea peronului şi coborârea în tunel în alte condiţii decât cele admise de
regulile Metrorex pentru circulaţia călătorilor.
Art. 2.2.106. La oprirea trenului in statie, calatorii care coboara din tren au prioritate fata de cei
care urca. Se recomanda atentie la urcarea si coborarea din tren pentru a nu calca gresit in spatiul
dintre peron si vagon.
Art. 2.2.107. Este interzisa:
- Urcarea sau coborarea din tren inainte de oprirea complete a acestuia in dreptul
personaelor;
- Calatoria in alte spatii ale trenului aflate in afara locurilor special amenjate pentru
calatorie;
- Scoaterea pe geam, in timpul mersului trenului, a mainilor, capului si picioarelor.
Art. 2.2.108. Urcarea si coborarea calatorilor in si din tren dupa anuntul de inchidere a usilor
sunt interzise.
Art. 2.2.109. In timpul mersului trenului sau oricare alt mijloc de transport este interzisa
sprijinirea calatorilor de usile de acces folosind barele de sutinere si manerele de spijin.
Art. 2.2.110. Nu se recomanda stationarea in zona burdufurilor de comunicatie dintre
vagoanele trenului.
Art. 2.2.111. In cazul in care se observa o functionare anormala a vagonului, un inceput de
incendiu sau o degajare de fum, se va actiona sistemul de alarma si se vor astepta instructiunile
personalului de conducere a trenului saqu oprirea trenului in statie.
Art. 2.2.112. In cazul opririi trenului intre statii, calatorii trebuie sa astepte plecarea trenului
sau recomandarile personalului de conducere a trenului.
Art. 2.2.113. In cazul opririi trenului intre statii, calatorii trebuie sa astepte plecarea trenului
sau recomandarile personalului de conducere a trenului.
Art. 2.2.114. Se recomanda atentie la deplasarea cu scarile rulante pentru evitarea producerii
de accidente iar stationarea calatorilor pe scara rulanta se va face numai pe partea dreapta a
acesteia, in sensul de mers. La urcare pe scara rulanta, se va calca pe treapta, nu intre trepte.
Art. 2.2.115. La iesirea de pe scara rulanta se va pasi peste pragul de debarcare.
Art. 2.2.116. In timpul mersului, calatorul se va tine cu mana de banda rulanta a balustradei.
Art. 2.2.117. Pozitionarea pe scara rulanta va fi cu fata in directia de mers.
Art. 2.2.118. ESTE INTERZISA asezarea persoanelor pentru deplasare pe banda rulanta a
balustradei.
Art. 2.2.119. In timpul mersului va fi evitata sprijinirea de partile fixe ale scarii rulante.
Art. 2.2.120. In cazul producerii unor evenimente ca dezechilibrare de persoane, prinderea
unor obiecte la piesele in miscare ale scarii, trebuie actionat unul dintre butoanele rosii aflate la
capetele scarii rulante.
Art. 2.2.121. Transportul de substanţe explozive, toxice, caustice sau inflamabile în
mijloacele de transport în comun este interzis.
Art. 2.2.122. Transportul de obiecte (piese, scule, aparate, etc.) cu un volum mare, cu laturi
sau colţuri tăietoare sau înţepătoare, care pot provoca accidentarea celorlalţi calatori este
interzis.
23
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 2.2.123. Transportul de animale agresive sau care pot provoca disconfort celorlalţi
calatori este interzis.
Art. 2.2.124. În cazul participării la trafic în calitate de pietoni, angajaţii unităţii:
– se vor deplasa numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia sau dacă este
impracticabil, vor circula cât mai aproape de marginea din partea stângă a
părţii carosabile, în direcţia lor de mers;
– vor traversa drumul public perpendicular pe axa acestuia, numai prin locuri
special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a
semaforului destinat pietonilor, iar în lipsa acestora, pe la colţul străzii, numai
după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi
participanţi la trafic
Art. 2.2.125. Se interzice angajaţilor care circulă ca pietoni:
– să se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un
autovehicul cu regim de circulaţie prioritară care are în funcţiune semnalele
speciale de avertizare luminoase şi sonore;
– să traverseze partea carosabilă prin faţa sau prin spatele vehiculului oprit în
staţiile mijloacelor de transport public de persoane, cu excepţia cazurilor în care
există treceri pentru pietoni, semnalizate adecvat;
– să prelungească timpul de traversare a drumului public, să se oprească ori să se
întoarcă pe trecerile pentru pietoni nesemaforizate;
– să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise;
– să ocupe partea carosabilă în scopul împiedicării circulaţiei;
– să circule pe pistele amenajate şi semnalizate pentru biciclete.
Art. 2.2.126. Se interzice pietonilor (lucratorilor):
- sa circule pe autostrazi;
-sa circule pe partea carosabila a drumului public daca exista amenajari rutiere
destinate circulatiei acestora;
-sa traverseze drumul public prin alte locuri decat cele permise ori prin locurile
permise, in fuga si/ sau fara sa se asigure;
-sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa intarzie ori sa se
opreasca fara motiv;
-sa ocupe partea carosabila in scopul impiedicarii circulatiei;
-sa se angajeze in traversarea drumului public atunci cand se apropie un
autovehicul.
-SA NU SE ABATA DE LA TRASEUL DE DEPLASARE DE LA DOMICILIU
LA SERVICIU SI RETUR DECLARAT IN FISELE DE SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCA
Art. 2.2.127. FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

 pozitionari gresite;
 opriri si stationari in locuri periculoase;
24
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 deplasari cu pericol de cadere prin: - dezechilibrare

- alunecare
- impiedicare
 cadere in canal/ sant neacoperit si nesemnalizat;
 traversare gresita a strazii (prin locuri nepermise) cu pericol de lovire de catre
mijloace de transport auto;
 agresiuni fizice sau verbale din partea unor persoane;
 agresiuni din partea animalelor ( muscaturi, zgarieri, intepaturi, etc.)
 glume accidentogene din partea unor prieteni sau insotitori;
 calamitati naturale (viscol, furtuna, grindina, caderi de copaci);
 intemperii;
25
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN
IPSSM 03. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

SPECIFICE CONDUCĂTORILOR AUTO (LUCRĂTORI CARE CONDUC MAŞINILE
UNITĂŢII)
Art. 3.1. Nu vor fi repartizate decât persoane care:

– au certificat de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule sau posedă
permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul pe care îl vor conduce
sau dovada înlo-cuitoare a acestuia cu drept de circulaţie;
– au fost examinate medical şi în urma examinării s-a certificat că au starea de sănătate şi
calităţile fizice necesare unui conducător auto;
– în cazul celor care nu deţin certificat de atestare profesională, au fost evaluaţi psihologic
şi în urma examinării a rezultat că au capacităţile psihice solicitate în activitatea de conducere a
autovehiculelor.
Art. 3.2. (1) Pentru persoanele care conduc maşina unităţii , conducerea va lua măsuri
pentru a asigura examinarea lor medicală şi evaluarea psihologică periodic, în conformitate cu
prevederile legislaţiei sanitare.
(2) Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule se
stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice.
(3) Evaluarea psihologică se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul
instituţiilor abilitate sau de către psihologi cu drept de liberă practică, autorizaţi în condiţiile
legii.
Art. 3.3. (1) Se interzice utilizarea autovehiculelor care nu îndeplinesc următoarele
condiţii tehnice:
– dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
– volanul să nu aibă joc mai mare de 150;
– piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri;
– puntea faţă şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la
elementele de fixare de cadrul autovehiculului;
– elementele suspensiei să nu prezinte defecţiuni;
– rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice şi
funcţionale ale acestora;
– sistemul de alimentare a autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizaţii;
– carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat, astfel încât să nu fie posibile
scurgeri de combustibil;
– rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat, care să nu se
deschidă în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare a rezervorului să nu
prezinte fisuri;
26
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
– instalaţia electrică a autovehiculului să fie în stare bună; sunt interzise legăturile

improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc., care pot
provoca scurtcircuite;
– bateria acumulatoare să fie în stare bună, bine fixată, acoperită şi asamblată în aşa fel
încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului;
– releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior;
– sistemele de frânare să fie reglate corect şi în stare bună de funcţionare;
– compresorul de aer să fie în stare bună de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea şi
debitul corespunzătoare de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului;
– anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce
indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor compo-nente, iar presiunea să fie cea prescrisă de
fabricant; nu se vor folosi anvelope cu banda de rulare uzată peste limita prevăzută de fabricant;
se interzice folosirea pe axa din faţă a anvelopelor reşapate;
– jantele şi cercurile elastice să nu prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor şi
să fie bine fixate cu piuliţele respective;
– ţeava de evacuare a gazelor arse să fie în stare bună, fără fisuri sau garnituri defecte şi
prevăzută cu amortizor de zgomot;
– parbrizul şi celelalte geamuri să fie în stare bună şi curate; se interzice înlocuirea
geamurilor cu geamuri care nu corespund instrucţiunilor constructorului sau cu geamuri care nu
sunt corect fixate; parbrizul trebuie să fie prevăzut cu ştergătoare în stare bună de funcţionare.
(2) Conducătorii auto trebuie să întreţină şi să exploateze autovehiculele în
conformitate cu specificaţiile din cartea tehnică şi cu reglementările interne ale unităţii.
Art. 3.4. (1) Înainte de plecarea în cursă, conducătorii auto trebuie să verifice:
– instalaţia de alimentare cu carburant, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor
arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare;
– existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
– starea geamurilor, a uşilor, buna lor închidere şi funcţionare;
– existenţa oglinzilor retrovizoare, starea şi amplasarea lor.
(2) În urma verificării, conducătorul auto trebuie să confirme, prin semnătură pe foaia
de parcurs, că autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic.
(3) Atunci când constată că nu sunt îndeplinite condiţiile tehnice necesare pentru
utilizarea în siguranţă a vehiculului, conducătorul auto nu va pleca în cursă cu autovehiculul
respectiv şi va informa şeful ierarhic direct superior despre defecţiunea ivită.
Art. 3.5. Se interzice conducerea autovehiculului, dacă lucrătorul:
– are permisul de conducere suspendat;
– nu a efectuat examinarea periodică medicală şi psihologică;
– se află sub influenţa alcoolului, a produselor şi substanţelor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora.
Art. 3.6. Înainte de plecarea în cursă, conducătorii auto se vor informa asupra condiţiilor
deosebite de trafic: polei, mâzgă, ceaţă, blocaje, trasee închise etc.
Art. 3.7. Pe teritoriul unităţii, conducătorii auto trebuie:
– să respecte traseele stabilite de acces la/de la drumurile publice, precum şi traseele
interioare;
– să parcheze vehiculele numai în locurile stabilite de conducerea unităţii;
27
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
– să respecte marcajele şi semnalizările care limitează viteza de circulaţie a mijloacelor de

transport pe teritoriul unităţii.
Art. 3.8. (1) La parcarea autovehiculelor în incinta unităţii sau în afara acesteia,
conducătorii auto trebuie să ia următoarele măsuri:
– să asigure distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
– să oprească motorul;
– să frâneze autovehiculul;
– să scoată cheile din contact;
– să închidă şi să asigure prin încuiere uşile autovehiculului.
(2) Se interzice părăsirea autovehicului, ca şi dormitul în autovehicul cu motorul în
funcţiune.
(3) La locul de parcare sunt interzise:
– efectuarea probelor de frânare în mers;
– alimentarea cu combustibil sau lubrifianţi;
– aruncarea cârpelor îmbibate cu substanţe inflamabile;
– parcarea autovehiculelor cu rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă
sau neetanşe.
Art. 3.9. Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incinta unităţii se va face cu faţa. Dacă
acest lucru nu este posibil şi când vizibilitatea este redusă, ieşirea pe drumurile publice se va
realiza prin pilotare.
Art. 3.10. Urcarea şi coborârea altor persoane în/din autovehicul trebuie să se facă numai în
timpul staţionării acestuia, sub supravegherea conducătorului auto.
Art. 3.11. (1) La deplasarea pe drumurile publice, conducătorii auto vor respecta şi
dispoziţiile prezentelor instrucţiuni.
(2) Conducătorii auto trebuie să respecte itinerariul programat al cursei.
Art. 3.12. După terminarea programului de lucru, conducătorul auto este obligat să parcheze
mijlocul de transport la locul stabilit, să îl asigure şi să sesizeze eventualele defecţiuni.
Art. 3.13. Cheile autovehiculelor parcate se vor păstra, în afara programului de lucru, la
poartă sau în locurile stabilite de conducere.
Art. 3.14. (1) După alimentarea autovehiculului cu combustibil, conducătorul auto va
şterge de pe rezervor combustibilul scurs şi va închide bine buşonul rezervorului.
(2) În timpul alimentării cu combustibil va menţine pistonul pompei de alimentare
sprijinit de gura de alimentare a rezervoarelor.
(3) Este interzisă alimentarea carburatorului cu benzină prin turnare liberă.
Art. 3.15. După spălarea autovehiculului, conducătorul auto va verifica funcţionarea
frânelor mergând pe o anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când
acestea se încălzesc şi apa se evaporă.
Art. 3.16. Este interzisă încredinţarea autovehiculului altor persoane, chiar dacă sunt
autorizate pentru conducerea acestuia, fără avizul conducătorului ierarhic superior.
Art. 3.17. În timpul funcţionării autovehiculului, se interzice conducătorului acestuia să lase
vehiculul fără supraveghere, să stea de vorbă sau să permită altor persoane manipularea
comenzilor. Dacă trebuie să părăsească vehiculul, îl va opri din funcţionare şi îl va bloca prin
28
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
introducerea în una din viteze sau în marşarier, luând cheile din contact şi închizând uşile maşinii
cu cheia sau prin sistemul de închidere automată.
Art. 3.18. Conducătorul auto va proceda la pornirea motorului şi la manevrarea
autovehiculului numai după ce s-a asigurat că nu se găsesc persoane sub sau în apropierea
maşinii.
29
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE ŞI CU MIJLOACE
NEMECANIZATE ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR
Art. 4.1. (1) Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate poziţiile
de muncă vicioase şi/sau fixe, mişcările extreme, bruşte şi cele repetitive, scop în care
conducerea entităţii trebuie să asigure respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea
locurilor de muncă şi a activităţii.
(2) La adoptarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea
riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii determinate de manipularea manuală a
maselor, conducerea fiecărei entităţi trebuie să ia în consi-derare următoarele elemente de
referinţă:
a) caracteristicile masei; manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri, în
special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:
– prea grea sau prea mare;
– incomodă sau greu de apucat;
– instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze;
– plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu
flexia ori rotaţia trunchiului;
– susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza margi-nilor şi/sau a
consistenţei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri;
b) efortul fizic necesar: poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă:
– este prea mare;
– nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;
– antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat;
– este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă;
c) caracteristicile mediului de muncă: ele pot determina o creştere a riscurilor, în
special în afecţiuni dorsolombare, dacă:
– nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru realizarea activităţii;
– pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care deter-mină
dezechilibrare;
– locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit
angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru
confortabilă;
– pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei
la diferite niveluri;
– pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;
– temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului sunt inadecvate;
d) cerinţele activităţii; activitatea poate prezenta riscuri, în special de afec-ţiuni
30
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare:
– efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală;
– perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
– distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
– ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către
angajat;
e) factorii individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului dacă:
– este inapt din punct de vedere fizic să realizeze sarcina dată;
– poartă haine, încălţăminte sau alte lucruri personale inadecvate;
– nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat
– Manipularea manuală şi transportul prin purtare a maselor –
Art. 4.2. (1) Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a
maselor sunt prezentate în Tabelul de mai jos.
(2) Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect, în conformitate cu
principiile fiziologice şi biomecanice.
Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor

(în kg)
Bărbaţi
Frecvenţa Vârstă (ani)
Tip de manipulare
operaţiilor 16 – 19 – peste
19 45 45
rar 35 55 50
Ridicare frecvent 25 30 25
foarte frecvent 20 25 20
rar 30 50 40
Purtare frecvent 20 30 25
foarte frecvent 15 20 15
rar 15
Tragere
frecvent 10
rar 16
Împingere
frecvent 11
NOTĂ: rar: sub 5% din durata schimbului; frecvent: între 6 – 10% din durata schimbului; foarte
frecvent: peste 10% din durata schimbului.
Art. 4.3. Conducerea entităţii va lua măsuri organizatorice sau/şi va folosi mijloace tehnice
adecvate pentru a evita necesitatea manipulării maselor de către lucrători şi pentru a reduce riscul
implicat de manipularea manuală a maselor.
Art. 4.4. Încărcarea – descărcarea şi deplasarea manuală a materialelor grele sau voluminoase
se vor executa de către lucrători cu experienţă, în următoarele condiţii:
 terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de
31
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
toate obiectele străine ce împiedică deplasarea;

 în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă,
deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;
 în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să
depăşească lăţimea piesei, însă nu mai mult de 300 mm; se interzice
îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură şi înainte de a se fi eliberat
complet de încărcătură;
 la deplasarea materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din
partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; dacă este necesar ca
piesa să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar
muncitorii nu vor sta în zona pericu-loasă creată de cablu (1,5 ori lungimea
cablului); de asemenea, ei vor păstra o distanţă suficientă faţă de piesă pentru
a nu fi surprinşi, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia.
Art. 4.5. Distanţele de transport manual al maselor nu vor depăşi 60 m, iar diferenţele de nivel
nu vor fi mai mari de 4 m (pe scară sau pe planuri înclinate). Înălţimea maximă la care se pot
ridica mase, manual, pe verticală este de 1,5 m.
Art. 4.6. Toate materialele care sunt manipulate manual nu trebuie să aibă muchii sau margini
tăietoare. Ele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de prindere adecvate, astfel încât să se poată
prinde bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
Art. 4.7. (1) Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de mai mulţi
angajaţi, efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise precizate în
Tabelul de mai jos.
(2) Angajaţii vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului
operaţiei.
(3) La transportul pe umeri al materialelor lungi, toţi angajaţii se vor aşeza pe
aceeaşi parte a piesei. Coborârea pieselor nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi
depunerea pe sol Ia comanda conducătorului formaţiei de lucru.
(4) Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă comandată.
– Transportul maselor cu mijloace nemecanizate –
Art. 4.8. (1) Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate se va face în funcţie de felul şi
greutatea materialului care se manipulează şi de natura terenului, aşa încât să reziste condiţiilor
de exploatare.
(2) Mijloacele de transport nemecanizate vor avea inscripţionate sarcina maximă
care poate fi transportată şi se vor utiliza numai pentru executarea operaţiilor pentru care au fost
destinate.
Art. 4.9. (1) Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul
mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
(2) Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în
timpul mersului.
Art. 4.10. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care:
a) prezintă defecţiuni;
32
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
b) nu au scrisă capacitatea de transport;

c) au sistemul de autofrânare defect.
– Încărcarea şi descărcarea materialelor în/din vehicule –
Art. 4.11. Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce se
încarcă/descarcă simultan, va fi stabilită de la caz Ia caz de către şeful de lucrare, în funcţie de
felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc.,
aşa încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Art. 4.12. Înainte de a se trece la încărcarea unui mijioc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistându-se asupa platformei pe care se aşează sarcina, va fi asigurat contra
deplasării necomandate, prin frânare cu mecanismul de frânare propriu, pe teren orizontal, şi prin
frânare cu mecanismul propriu de frânare şi cu saboţi de oprire, pe teren în pantă.
Art. 4.13. (1) Înainte de încărcarea sau descărcarea vehiculelor Ia rampă, între aceasta şi vehicul se
va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.
(2) Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de
transport manual, trebuie:
 să fie rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii;
 să nu fie alunecoase;
 să fie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure, care să împiedice
deplasarea lor în timpul lucrului.
Panta podeţelor înclinate va fi de maximum 20%, iar lăţimea de minimum 1 m
(pentru circulaţia într-un singur sens). Podeţele, situate Ia înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol
sau de nivelul imediat inferior şi unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu
parapete de protecţie.
Art. 4.14. Rampele de încărcare – descărcare se vor construi astfel încât cota lor superioară să
fie la nivelul mijlocului de transport.
Art. 4.15. Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi depozitare,
precum şi căile de acces la aceste locuri, vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor. Ele
vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curăţate de zăpadă şi menţinute în stare nealunecoasă. În cazul
lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform prevederilor subcapitolului 2.1
al prezentelor instrucţiuni.
Art. 4.16. Locurile destinate temporar pentru operaţiile de încărcare sau descărcare, dacă nu
prezintă caracteristici naturale corespunzătoare de nivelare, rezistenţă şi scurgere a apelor, vor fi
amenajate prin instalarea de podine de circulaţie adaptate mijloacelor de transport folosite.
Art. 4.17. Dacă pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a materialelor de
lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii se vor executa
manual cu ajutorul unor planuri înclinate, dimensionate corespunzător sarcinilor Ia care sunt
supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul
platformelor mijlocului de transport.
Art. 4.18. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare şi descărcare a autovehi-culelor vor fi
prevăzute cu drumuri de întoarcere, cu raza de curbură care să permită manevrarea nepericuloasă
a acestora.
Art. 4.19. (1) Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau de descărcare dintr-un mijloc de
33
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
transport mecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate.

(2) Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau
descărcare.
Art. 4.20. Se interzice accesul la locul de descărcare – încărcare manuală al per-soanelor care nu
au nici o atribuţie Ia aceste operaţii.
Art. 4.21. (1) La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, angajaţii trebuie să fie astfel aşezaţi încât
să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.
(2) Distanţa dintre doi încărcători manuali, care lucrează în acelaşi timp Ia
încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m.
Art. 4.22. Înainte de încărcare, conducătorul formaţiei de lucru va examina ambalajele materialelor;
cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să fie îndoite. Nu se vor încărca materialele ale căror
ambalaje sunt deteriorate.
Art. 4.23. Se interzice staţionarea lucrătorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi
oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Angajaţii trebuie să staţioneze lateral
în timpul descărcării.
Art. 4.24. Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
Art. 4.25. Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a
grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor.
Art. 4.26. (1) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat;
fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai la
semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru.
(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către
cel puţin două persoane, prin utilizarea unor funii, lucrătorii stând la partea superioară. Se va
manipula câte un singur colet sau obiect.
Art. 4.27. (1) Încărcarea şi descărcarea materialelor explozive, toxice, a celor care formează
amestecuri explozive, a lichidelor uşor inflamabile, a gazelor combustibile şi toxice, comprimate,
lichefiate sau dizolvate, se vor face numai în locuri special destinate şi amenajate în acest scop şi
conform instrucţiunilor de manipulare ale producătorilor.
(2) În interiorul zonei de lucru cu aceste materiale sunt interzise: accesul persoanelor
neautorizate, fumatul sau orice foc deschis, precum şi utilizarea uneltelor şi a încălţămintei din
materiale care produc scântei.
Art. 4.28. (1) Locurile de încărcare/descărcare a materialelor şi lichidelor caustice, corosive,
toxice vor fi dotate cu soluţii neutralizante, precum şi cu surse de apă, respectiv duşuri pentru
spălare.
(2) Apele reziduale rezultate vor fi colectate în locuri special amenajate, cu respectarea
prevederilor legislaţiei protecţiei mediului înconjurător.
– Depozitarea şi stivuirea materialelor –
Art. 4.29. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de incendii şi
explozii şi posibilitatea căderii materialelor.
Art. 4.30. Pe rafturi şi stelaje, unde sunt depozitate materiale, trebuie scris la loc vizibil sarcina
maximă admisă, care nu trebuie depăşită. La aşezarea materialelor în rafturi se va ţine seama de
greutatea acestora, cele cu greutate mai mare fiind aşezate pe rafturile de jos.
34
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 4.31. (1) La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina
maximă admisă a planşeului şi/sau a pardoselii.
(2) Sarcina maximă admisă a pardoselii şi/sau a planşeului va fi afişată la loc vizibil.
(3) Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimen-siuni; este
interzisă stivuirea materialelor/ambalajelor cu forme geometrice diferite.
(4) Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei.
Art. 4.32. Fiecare entitate va stabili locul şi modul de stivuire pentru fiecare material în bucăţi
care se depozitează.
Art. 4.33. (1) Materialele cu forme geometrice regulate, precum şi cele ambalate în lăzi, saci şi
baloturi, care nu sunt explozive, inflamabile, caustice sau corosive, se depozitează în stive cu
rânduri întreţesute.
(2) Înălţimea stivei va fi de 1,5 ori latura mică a bazei. Această înălţime va putea fi
depăşită dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare.
(3) Când depozitarea se face paletizat, înălţimea stivei va putea depăşi limita
prevăzută la alineatul precedent, dar nu mai mult decât înălţimea a patru palete suprapuse.
(4) Stivuirea în aceeaşi stivă a materialelor sau a ambalajelor cu forme geometrice
diferite este interzisă.
Art. 4.34. În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereţii ambalajelor
trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări sau
deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor,
stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie.
Art. 4.35. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări, după fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de siguranţă.
Art. 4.36. Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe,
buncăre, silozuri etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în
grămezi, având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea feţelor laterale după unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
Art. 4.37. (1) La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu
lopata, se va evita staţionarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte
lucrări în apropierea locului respectiv.
(2) Lucrătorii care execută operaţia vor purta măşti de protecţie adecvate şi se vor
aşeza în aşa fel încât deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate).
(3) Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
Art. 4.38. Pe ambalaje se va menţiona masa brută prin scriere directă pe ambalaj sau prin
utilizarea unei etichete cu conţinut corespunzător. În cazul sarcinilor mai mari de 100 kg şi cu
centrul de greutate excentric se vor indica pe ambalaj punctele de legare de cârligul macaralei
sau de prindere manuală.
Art. 4.39. În cazul depozitării materialelor mărunte (piese mici, resturi de materiale etc.) în
cutii, pereţii acestora trebuie să reziste presiunii exercitate de materialul din interior şi să nu
prezinte deformări sau deteriorări.
35
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND SEMNALIZAREA DE SECURITATE LA LOCUL DE MUNCA
5. 1. TERMENI, DEFINITII:
5.1.1. Semnalizare de securitate si/sau sanatate = semnalizare care, raportata la un obiect,
o activitate sau o situatie determinata, furnizeaza o indicatie sau o cerinta referitoare la
securitatea si/sau sanatatea persoanelor la locul de munca si care se realizeaza, dupa caz, prin
intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic al unei comunicari
verbale sau al unui gest verbal;
5.1.2. Semnal de interzicere = prin care se interzice un comportament care ar putea
genera sau ar putea face sa se exercite un pericol;
5.1.3. Semnal de avertizare = semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau a
unui pericol;
5.1.4. Semnal de obligativitate = semnalul prin care se indica adoptarea unui
comportament specific, prestabilit;
5.1.5. Semnal de salvare sau de prim-ajutor= semnalul prin care se dau indicatii privind
iesirile de urgenta/ salvare sau mijloace de prim-ajutor sau de salvare;
5.1.6. Panou/Indicator = semnal care, prin combinarea unei forme geometrice, a culorilor
si a unui simbol sau unei pictograme, furnizeaza o indicatie specifica, prestabilita, a carei
vizibilitate este asigurata prin iluminarea de intensitate suficienta;
5.1.7. Culoare de securitate = culoarea careia ii este atribuita semnificatia specifica,
prestabilita;
5.1.8. Simbol/Pictograma = imaginea care descrie o situatie sau indica un comportament
specific, prestabilit si care este utilizata pe un panou sau pe o suprafata luminoasa;
a) Usor inflamabile = substante si preparate:
- care pot sa se incalzeasca pana la punctul de a se aprinde in aer la temperatura
ambianta, fara aport de energie;
- in stare solida, care se pot aprinde usor printr-o scurta actiune a unei surse de
aprindere si care continua sa arda sau sa se consume dupa indepartarea acestei surse;
- in stare lichida, al caror punct de aprindere este foarte scazut;
b) Inflamabile = substante si preparate lichide al caror punct de aprindere este
scazut;
c) Toxice = substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in
mici cantitati, antreneaza moartea sau riscuri acute sau cronice;
d) Nocive = substante si preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata in
mici cantitati, antreneaza moartea sau riscuri acute sau cronice;
e) Iritante = substante si preparate necorozive care, in contact imediat, provoaca o reactie
inflamatorie.
5.2. RESPONSABILITATI
36
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
5.2.1. lucratorul : are obligatia sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai

prevederile prezentei instructiuni;
5.2.2. conducatorul locului de munca: are obligatia sa-si insuseasca, sa prelucreze si sa
verifice respectarea prezentei instructiuni;
5.2.3. administratorul: are obligatia sa-si insuseasca, sa aprobe si sa verifice respectarea
prezentei instructiuni.
5.3. DESCRIEREA ACTIVITATII
5.3.1. Prin semnalizare de securitate si/sau sanatate se intelege semnalizarea care,
raportata la un obiect, o activitate sau o situatie determinata, furnizeaza o indicatie sau o cerinta
referitoare la securitatea si/sau sanatatea persoanelor la locul de munca si care se realizeaza, dupa
caz, prin intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei
comunicari verbale sau al unui gest-semnal.
5.3.2. Conducerea persoanei juridice si persoana fizica la care activitatea se desfasoara cu
personal angajat au obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau
sanatate adecvate la locul de munca, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient
prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a
muncii.
5.3.3. Lucratorii si/sau reprezentantii acestora vor fi informati privind toate masurile ce
trebuie luate in considerare in scopul asigurarii semnalizarii de securitate si/sau sanatate la locul de munca.
5.3.4. Semnalizarile de securitate si/sau sanatate trebuie utilizate doar pentru a transmite
mesajul sau informatia necesare.
5.3.5. Numarul si amplasamentul mijloacelor si dispozitivelor de semnalizare trebuie sa fie in
functie de importanta riscurilor sau pericolelor sau in functie de zona de lucru.
5.3.6. Semnalizarea poate fi:
a) permanenta: panouri, culori, etichetare;
b) ocazionala: semnal luminos, semnal acustic, comunicare verbala, gest-semnal.
5.3.7. Semnalizarea referitoare la o interdictie, un avertisment sau o obligate, ca si
semnalizarea privind localizarea si identificarea mijloacelor de salvare sau prim-ajutor trebuie sa se faca
printr-o modalitate permanenta, prin panouri (indicatoare).
5.3.8. Semnalizarea destinata localizarii si identificarii materialelor si echipamentelor de
prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa se faca printr-o modalitate permanenta, prin panouri si/sau printr-o
culoare de securitate.
5.3.9. Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor trebuie sa se
faca printr-o modalitate permanenta, printr-o culoare de securitate si/sau panouri. .
5.3.10. Marcajul cailor de circulatie trebuie sa se faca printr-o modalitate permanenta, printr-o
culoare de securitate.
Semnalizarea cailor de circulatie utilizate pentru evacuare catre iesirea cea mai
apropiata trebuie efectuata printr-o modalitate permanenta, prin balizare cu panouri, eventual insotite de
panouri suplimentare ,,IESIRE DE SALVARE", cand aceste cai de circulatie nu sunt utilizate in mod normal
in perioada de lucru.
5.3.11. Semnalizarea evenimentelor periculoase, chemarea persoanelor pentru o actiune
specifica si obligativitatea evacuarii de urgenta a persoanelor trebuie sa se faca printr-o modalitate
ocazionala, printr-un semnal luminos, un semnal acustic si/sau o comunicare verbala.
37
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
5.3.12. Ghidarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie sa se
faca printr-o modalitate ocazionala, printr-un gest-semnal si/sau printr-o comunicare verbala.
5.3.13. Suprafetele, salile sau incintele utilizate pentru a depozita substante sau preparate
periculoase in cantitati importante trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertisment ,exceptand
cazul in care etichetele diferitelor ambalaje sau recipiente sunt suficiente in acest scop.
5.3.14. In cazul semnalizarii care contine o culoare de securitate se vor aplica indicatiile cuprinse in tabelul
urmator:
Culoare Semnificatie Indicatii si
sau scop precizari
Semnal de Atitudini
interdictie periculoase R
Pericol- Stop, oprire,o
alarma dispozitiv de oprire des
urgenta u
Materiale si Identiftcare
Evacuare si
echipamente de prevenire localizare
si stingere a incendiilor
Galben sau Semnal de Atentie,
galben- orange avertizare precautie
Verificare
Semnal de Comportament
obligatie sau actiune specifica A
Obligatia l
purtarii echipamentului b
a
Verde Semnal de individualPorti,
de protectie
iesiri, cai,
s
avertizare sau de prim- materiale, posturi, localuri
t
ajutor
r
Situatie de Revenire la
u
securitate normal
5.3.15. Eficacitatea unei semnalizari nu trebuie sa fie diminuata de catre:

a) prezenta unei alte semnalizari sau a unei surse de emisie de acelasi tip, care afecteaza
vizibilitatea sau audibilitatea; aceasta implica in special:
- evitarea punerii unui numar excesiv de panouri in imediata apropiere a unora de altele;
- sa nu se utilizeze in acelasi timp doua semnale luminoase care pot fi confundate;
- sa nu se utilizeze un semnal luminos in apropierea unei emisii luminoase putin
distincte;
- sa nu se utilizeze in acelasi timp doua semnale sonore;
-sa nu se utilizeze un semnal sonor daca zgomotul inconjurator este prea puternic.
b) conceptia deficitara, numarul insuficient, amplasamentul gresit, starea
necorespunzatoare sau functionarea necorespunzatoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
38
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
5.3.16. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru functionare trebuie sa fie asigurate cu
alimentare de rezerva in caz de cadere a acestei energii, exceptand cazul in care riscul dispare o data cu caderea
acestei energii.
5.3.17. Mijloacele si dispozitivele de semnalizare trebuie, dupa caz, sa fie curatate, intretinute,
verificate si reparate in mod regulat si sa fie inlocuite daca este necesar, astfel incat sa se conserve calitatile
lor intrinseci si/sau functionarea lor.
Panouri de semnalizare
5.3.18. Forma si culoarea panourilor trebuie sa fie alese in functie de obiectul lor specific (panouri
de interzicere, de avertizare, de obligativitate, de salvare sau de prim-ajutor si referitoare la materiale si
echipamente de lupta contra incendiilor.
5.3.19. Pictogramele trebuie sa fie cat mai simple posibil si trebuie evitate detaliile inutile intelegerii.
5.3.20. Panourile trebuie realizate dintr-un material cat mai rezistent la socuri, la intemperii si la
agresiuni ale mediului ambiant.
5.3.21. Dimensiunile ca si caracteristicile colorimetrice si fotometrice ale panourilor trebuie sa
garanteze o buna vizibilitate si intelegere a acestora.
5.3.22. Nu se vor folosi panouri care sa contina numai text, dar este permisa utilizarea unui text in
combinatie cu o pictograma.
Se va evita folosirea panourilor suplimentare, auxiliare ce contin mesaje scrise care reprezinta
explicitari ale semnificatiei de baza.
5.3.23. Panourile trebuie instalate, in principiu, la o inaltime si urmarind o pozitie potrivita in
raport cu unghiul de vedere, tinand cont de eventualele obstacole, fie la intrarea intr-o zona periculoasa, fie in
imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului de semnalat, si intr-un loc bine luminat, usor accesibil
si vizibibil.
In caz de conditii proaste de iluminare naturala trebuie sa fie utilizate, dupa caz,
culori fosforescente, materiale reflectante sau iluminare artificiala.
5.3.24. Panourile de semnalizare sunt:
 panouri de interzicere;
 panouri de obligativitate
 panouri de salvare sau de prim-ajutor;
 panouri privind materialele sau echipamentele pentru prevenirea si
stingerea incendiilor.
5.3.25. Caracteristicile intrinseci ale panourilor de interzicere sunt:
a) forma rotunda;
b) pictograma neagra pe fond alb, bordura si banda (care coboara de la stanga la dreapta,
in lungul pictogramei la 45° in raport cu orizontala) de culoare rosie (rosul trebuie sa acopere cel putin 35% din
suprafata panoului).
5.3.26. Caractersiticile intrinseci ale panourilor de avertizare sunt:
a) forma triunghiulara;
b) pictograma neagra pe fond galben, bordura neagra (galbenul acopera cel putin 50%
din suprafata panoului).
5.3.27. Caractersiticile intrinseci ale panourilor de obligativitate sunt:
a) forma rotunda;
39
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
b)pictograma alba pe fond albastru (albastrul trebuie sa acopere cel putin 50% din
5.3.28. Caractersiticile intrinseci ale panourilor de salvare sau de prim ajutor sunt:
a) forma dreptunghiulara sau patrata;
b)pictograma alba pe fond verde (verdele trebuie sa acopere cel putin 50% din
5.3.29. Caractersiticile intrinseci ale panourilor privind materialele sau echipamentele
pentru prevenirea si stingerea incendiilor:
a)forma dreptunghiulara sau patrata;
b)pictograma alba pe fond rosu (culoarea rosie trebuie sa acopere cel
putin 50% din suprafata panoului).
Identificarea si localizarea echipamentelor destinate prevenirii
si stingerii incendiilor
5.3.30. Echipamentele pentru prevenirea si stingerea incendiilor trebuie identificate prin
colorarea lor si printr-un panou de localizare si/sau prin colorarea amplasamentului sau a intrarilor in
incintele in care ele se gasesc.
5.3.31. Culoarea de identificare a acestor echipamente este rosie.

Suprafata rosie trebuie sa fie suficienta pentru a permite o localizare usoara.
Semnalizarea obstacolelor si cailor periculoase

5.3.32. Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacol, de cadere de obiecte precum si de persoane se
efectueaza in interiorul zonelor construite ale intreprinderii in care personalul angajat are acces in
cursul activitatii sale, prin intermediul culorii galben alternativ cu culoarea negru sau prin culoarea rosu
alternativ cu alb.
5.3.33. Dimensiunile acestei semnalizari trebuie sa tina cont de dimensiunile obstacolului sau
locului periculos semnalat.
5.3.34. Benzile galbene cu negru sau rosii cu alb trebuie sa fie inclinate la circa 45° si sa aiba
dimensiunile aproximativ egale intre ele.
Marcajul cailor de circulatie
5.3.35. Caile de circulatie ale vehiculelor trebuie clar identificate prin benzi continue avand o
culoare perfect vizibila, de preferinta alb sau galben, tinand cont de culoarea solului, atunci cand
destinatia si echipamentul incaperilor impun acest lucru pentru protectia personalului angajat.
5.3.36. Amplasarea benzilor trebuie sa tina cont de distantele de securitate necesare intre
vehiculele care pot circula pe acolo si de orice obiect care se poate gasi in apropiere si intre pietoni si
vehicule.
5.3.37. Caile permanente situate la exterior, in zonele construite, trebuie de asemenea sa fie
marcate, in masura in care aceasta este necesar, exceptand cazul in care sunt prevazute cu dale potrivite.
Prezentele instructiuni propriide securitate a muncii nu sunt limitative, ele putand fi
completate in functie de specificul locului de munca si respectiv activitate.
Prezentele instructiuni proprii de securitate a muncii se vor aduce la cunostinta
intregului personal cu ocazia instruirii periodice, verificandu-se permanent modul de insusire si
respectare a lor.
40
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND VIZITATORII AFLAŢI ÎN ÎNTREPRINDERE CU PERMISIUNEA
ANGAJATORULUI
I. Conţinut
Art.6.1. (1) Prezentele instrucţiuni conţin cerinţele minime obligatorii pentru prevenirea
riscurilor de accidentare a vizitatorilor aflaţi în întreprindere cu permisiunea
angajatorului.
(2) Prevederile sunt în conformitate cu reglementările naţionale care transpun legislaţia
comunitară.
II. Scop
Art.6.2. Scopul prezentelor instrucţiuni este stabilirea prevederilor care, însuşite, aplicate
şi respectate, constituie măsuri preventive pentru diminuarea şi/sau eliminarea, în măsura
maxim posibilă, a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale ce s-ar putea
datora factorilor de risc specifici locurilor de muncă din întreprindere, proprii celor patru
componente ale sistemului de muncă (executant – sarcină de muncă – mijloace de
producţie – mediu de muncă)
Art.6.3. Fiecare vizitator aflat în întreprindere cu permisiunea angajatorului trebuie să-şi
însuşească şi să respecte aceste prevederi, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care
pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul cât se află în incinta unităţii.
III. Domeniul de aplicare

Art.6.4. Prevederile prezentei instrucţiuni se aplică tuturor vizitatorilor aflaţi în
întreprindere cu permisiunea angajatorului, pentru asigurarea condiţiilor de desfăşurare în
deplină siguranţă a activităţilor specifice acestora.
Art.6.5. Prin “VIZITATOR” se înţelege acea persoană aflată în întreprindere cu
permisiunea angajatorului, în timpul programului normal de lucru, pentru vizită sau
pentru rezolvarea unor probleme de interes personal sau de serviciu şi care nu rămâne în
întreprindere mai mult de 8 ore.
Art.6.6. (1) Prevederile prezentei instrucţiuni nu se aplică reprezentanţilor autorităţilor
competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitatea şi
sănătatea în muncă.
(2) De asemenea, prezentele înstrucţiuni nu se aplică lucrătorilor şi altor participanţi la
procesul de muncă aşa cum sunt definiţi la art. 5 lit. a) şi lit. c) din Legea nr. 319/2006,
precum şi lucrătorilor independenţi care desfăşoară o activitate temporară (max. 8 ore înt-o zi)
sau prestează un serviciu temporar (max. 8 ore într-o zi) în baza unei comenzi sau contract cu
angajatorul.
Art.6.7. Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea acestor prevederi sunt obligatorii pentru toţi
vizitatorii aflaţi în întreprindere cu permisiunea angajatorului.
41
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Măsurile cuprinse în aceaste instrucţiuni sunt conforme cu prevederile specifice din:

Legea nr. 319/14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; MO,
P. I, nr. 646/26.07.2006
NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006; MO, P. I, nr.
882/30.10.2006 aprobate prin HG nr. 1425/11.10.2006
HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă; MO, P. I, nr. 638/9.08.2006
IV. Dotarea cu echipamente individuale de protecţie (EIP)

Art.6.8. Vizitatori vor fi dotaţi cu EIP specifice locului/locurilorde muncă vizitat/vizitate,
după caz, în conformitate cu Normativul intern de acordare a EIP, pe care le vor înapoia
la sfârşitul vizitei.
V. Prevederi generale
Art.6.9. Vizitatorii aflaţi în întreprindere cu permisiunea angajatorului vor fi instruiţi în
conformitate cu regulile stabilite de angajator prin regulamentul intern sau prin
regulamentul de organizare şi funcţionare.
Art.6.10. Instruirea vizitatorilor va fi în conformitate cu tematica aprobată de către
angajator şi constă într-o prezentare succintă privind activităţile specifice, riscurile şi
măsurile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi locurilor de muncă pe care
urmează să le viziteze.
Art.6.11. (1) Instruirea se consemnează în Fişa de instruire colectivă (ANEXA 2),
întocmită în două exemplare.
(2) Tabelul nominal cu persoanele participante la instruire va fi completat cu numele şi
prenumele, actul de identitae şi grupa sanguină a persoanelor instruite şi va fi semnat obligatoriu
de către acestea.
(2) Un exemplar din Fişa de instruire colectivă se păstrează de către cel care a făcut instruirea
(angajator sau lucrător desemnat sau serviciu extern intern de prevenire şi protecţie) şi celălalt
exemplar se păstrează de vizitator sau de conducătorul grupului de vizitatori.
Art.6.12. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării
legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un lucrător
numit de către angajatorul societăţii controlate, fără a se întocmi Fişă de instrire.
Art.6.13. Instruirea poate fi făcută individual sau în grupuri de cel mult 20 de vizitatori,
după caz.
Art.6.14. Pe toată durata desfăşurării vizitei, vizitatorii aflaţi în întreprindere cu
permisiunea angajatorului vor fi însoţiţi de un lucrător numit de angajator, în
conformitate cu regulile stabilite prin regulamentul intern sau prin regulamentul de
organizare şi funcţionare şi vor purta un ecuson atribuit la intrarea în incinta societăţii.
Art.6.15. Obligaţiile vizitatorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc
atingere principiului responsabilităţii angajatorului
Art.6.16. Nerespectarea de către vizitatori a prevederilor de care au luat cunoştinţă în cadrul
instruirii, atrage după sine culpa exclusivă a acestora în cazul unui eveniment apărut în
timpul desfăşurării vizitei, la locurile de muncă vizitate.
42
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
VI. Obligaţiile angajatorului

Art.6.17. Angajatorul este obligat să stabilească reguli privind instruirea (inclusiv tematica
şi timpul instruirii) şi însoţirea vizitatorilor aflaţi în întreprindere cu permisiunea sa.
(2) Regulile privind instruirea şi însoţirea vizitatorilor aflaţi în întreprindere cu

permisiunea angajatorului trebuie să fie consemnate obligatoriu în regulamentul intern sau
în regulamentul de organizare şi funcţionare.
Art.6.18. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatăţii şi sănătăţii vizitatorilor;
b) informarea şi instruirea vizitatorilor, anterior începerii vizitei, asupra riscurilor la care
sunt expuşi la locul/locurile de muncă vizitat/vizitate şi asupra măsurilor de prevenire şi
protecţie necesare;
c) asigurarea condiţiilor pentru ca fiecare vizitator să primească o instruire corespunzătoare,
suficientă şi adecvată în domeniu securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de
informaţii specifice locului/locurilor de muncă vizitat/vizitate;
d) să asigure obligatoriu vizitatorilor EIP şi materialele igienice specifice locului/locurilor
de muncă vizitat/vizitate, după caz;
e) să desemneze o persoană însoţitoare a vizitatorului/vizitatorilor pe toată durata
desfăşurării vizitei, după caz;
f) să stabilească traseul/traseele de urmat pe durata desfăşurării vizitei, faţă de care nu va fi
făcută nicio abatere.
Art.6.19. Fiecare angajator are obligaţi să asigure baza materială corespunzătoare unei
instruiri adecvate.
VII. Obligaţiile vizitatorului/vizitatorilor

Art.6.20. Pe toată perioada vizitei, vizitatorul este obligat:
a) să participe la instruirea organizată de angajator anterior începerii vizitei şi să îşi
însuşească şi să respecte, pe tot timpul vizitei, prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă de care a luat cunoştinţă în cadrul acestei instruirii;
b) să semneze Fişa de instruire colectivă după ce a luat la cunoştinţă despre conţinutul
instruirii;
c) să nu se deplaseze neînsoţit, după caz, la locurile de muncă vizitate în întreprindere şi să
nu se abată de la intinerarul stabilit;
d) să îşi desfăşoare vizita în conformitate cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,
astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât
persoana proprie, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale
în timpul vizitei;
e) să nu staţioneze lângă locurile de muncă periculoase şi zonele cu risc ridicat şi specific;
f) să respecte semnificaţia panourilor de semnalizare permanentă (de interdicţie, de
avertizare, de obligativitate, de salvare sau de prim ajutor, de indicare a obstacolelor,
locurilor periculoase şi căilor de acces) aflate la locurile de muncă (ANEXA 3);
g) să utilizeze corect EIP acordate şi să le înapoieze după utilizare;
h) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii sau ale maşinilor, instalaţiilor, aparaturii,
43
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
uneltelor, clădirilor, etc.;

i) să aducă imediat la cunoştinţa însoţitorului, conducătorului locului de muncă vizitat,
angajatorului orice situaţie de despre care are motive întemeiate să o considere un pericol
grav şi iminent de accidentare, precum şi accidentele suferite de propria persoană sau de
alţii;
j) să coopereze cu însoţitorul, conducătorul locului de muncă, angajatorul, atâta timp cât
este necesar, pentru a face posibilă realizarea tuturor măsurilor sau cerinţelor privind
protecţia sănătăţii şi securitatea lor sau a celor aflaţi la locurile de muncă vizita
ANEXA 1
TERMINOLOGIE
Accident de muncă: vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate sau deces
Este considerat accident de muncă şi:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
… d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de
muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive
a accidentatului;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,
cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; …
Alţi participanţi la procesul de muncă: persoane aflate în întreprindere, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea
angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi
persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă
Angajator: persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii
Echipament individual de protecţie (EIP):

1.1 orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut (mânuit) de (un) lucrător pentru a-l
proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
44
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar (supliment) sau accesoriu
proiectat în acest scop (pentru a îndeplini acest obiectiv)
(Sunt excluse din categoria EIP: îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt
proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor; echipamentul
folosit de serviciile de urgenţă şi salvare; EIP purtat sau folosit de armată, poliţie ori alte
instituţii de ordine publică; EIP pentru mijloace de transport rutier; echipamentul sportiv;
echipamentul de autoapărare sau de descurajare; dispozitivele purtabile pentru detectarea şi
semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi);
1.2 dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mâna de către o persoană pentru
a asigura protecţia împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate li securitate;
1.3 se consideră, de asemenea, EIP:
a) un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către
producător în scopul asigurării protecţiei unei persoane împotriva unuia sau mai
multor riscuri simultane, potenţiale;
b) un dispozitiv sau un mijloc de protecţie combinat, detaşabil ori nedetaşabil, cu un
echipament individual care nu are rol de protecţie, purtat sau ţinut cu mâna de o
persoană pentru executarea unei activităţi specifice;
c)componente interschimbabile ale EIP, esenţiale pentru o funcţionare
corespunzătoare şi utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament
Eveniment: accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
Executant: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă
Loc de muncă: locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii,
inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării
activităţi
Lucrător: persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de
muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-sociale în care unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă
Mijloace de muncă: totalitatea echipamentelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte, etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizează
în procesul de muncă
Pericol grav şi iminent de accidentare: situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment
Persoană expusă: orice persoană care se găseşte integral sau parţial în zona periculoasă.
Prevenire: ansamblu de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale
Securitate şi sănătate în muncă: ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
45
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de

muncă
Zonă cu risc ridicat şi specific: acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate
46
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
ANEXA 2
Întreprinderea/Unitatea: ……………………………………………………………………….
FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă1
întocmită azi .............................
Subsemnatul ...................................................................................................................... ,
având funcţia de ................................................................................... , am procedat la instruirea
unui număr de ............ persoane de la .......................................................................................... ,
conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita
(prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele ........................................... .
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale:
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
Prezenta fişă de instructaj se va păstra la
.................................................................................................................................
Verificat Semnătura celui care

a efectuat instruirea
.............................
TABEL NOMINAL
 Conform Anexei nr. 12 la NORMELE METODOLOGICE de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.
Vizitatorilor li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din
întreprindere/ unitate şi vor fi însoţiţi pe toată durata vizitei de personal numit de angajator.
47
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
cu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa
de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.
Act identitate/
Nr. crt. Numele şi prenumele Semnătura
grupa sanguină
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar .………….........................................
Semnătura ...........................................................
Notă:
Fişa se completează în 2 exemplare.
ANEXA 3
48
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci: formă rotundă; pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă
diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel puţin 35% din suprafaţa panoului)
Fumatul interzis Fumatul şi focul Interzis accesul Interzisă Accesul interzis

interzise pietonilor stingerea cu apă persoanelor
neautorizate
Apă nepotabilă Interzis A nu se stinge

vehiculelor de
manipulare a
mărfurilor
Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci: formă triunghiulară; pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră
(partea galbenă trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului)
Materiale Materiale Materiale toxice Materiale Materiale

inflamabile explozive corosive radioactive
Greutăţi Vehicule de Pericol electric Pericol general Radiaţii laser

suspendate manipulare
49
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Materiale Radiaţii Câmp magnetic Pericol de Cădere cu

combustibile neionizante puternic împiedicare denivelare
Risc biologic Temperaturi Materiale nocive

scăzute sau iritante
Panoul Materiale inflamabile se utilizează şi în lipsa unui panou specific pentru temperaturi
înalte.
Fondul panoului Materiale nocive sau iritante poate fi în mod excepţional de culoare
portocalie, dacă această culoare se justifică în raport cu un panou similar existent privind
circulaţia rutieră.
Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci: formă rotundă; pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie
să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului)
Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie

obligatorie a obligatorie a obligatorie a obligatorie a obligatorie a
ochilor capului urechilor căilor picioarelor
respiratorii
50
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie Trecere

obligatorie a obligatorie a obligatorie a individuală obligatorie
mâinilor corpului feţei obligatorie pentru pietoni
împotriva
căderilor de la
înălţime
Obligaţii generale (însoţit, dacă este cazul, de un panou suplimentar)
Panouri de salvare şi acordare a primului ajutor

Caracteristici intrinseci: formă dreptunghiulară sau pătrată; pictogramă albă pe fond verde
(partea verde trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului)
Direcţii de urmat (indicaţii suplimentare)
Telefon pentru Brancardă Duş de Curăţirea ochilor Centru de prim

primul ajutor sau securitate ajutor
salvare
Căi/Ieşiri de salvare
51
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru

prevenirea şi stingerea incendiilor
Caracteristici intrinseci: formă dreptunghiulară sau pătrată; pictogramă albă pe fond roşu (partea
roşie trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa panoului)
Furtun de Scară Extinctor Telefon pentru

incendiu cazurile de
incendiu
Direcţii de urmat (indicaţii suplimenmtare
Marcarea locurilor de risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor

în interiorul zonelor construite ale întreprinderilor, în care lucrătorii au acces în cursul
activităţii lor
Caracteristici intrinseci: culoarea galbenă alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie
alternativ cu culoarea albă; benzile sunt înclinate la 45 şi trebuie să aibă dimensiunile
aproximativ egale
Marcarea căilor de circulaţie
Caracteristici intrinseci: trebuie marcate clar prin benzi continue, având o culoare perfect
vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se seama de culoarea solului.
52
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND PROTECTIA LA TEMPERATURI EXTREME IN TIMPUL VERII
DEFINITIE: In sensul prevederilor O.U.G. nr. 99/2000, prin temperaturi extreme ridicate,
se inteleg temperaturile exterioare ale aerului, care:
a) depasesc + 37°C sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
Temperaturile prevazute mai sus sunt temperaturi monitorizate si certificate de Agentia
Nationala de Meteorologie si Hidrologie si transmise de centrele regionale ale acesteia.
A. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:
a) reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;
b) asigurarea ventilatiei la locurile de munca (din incaperi inchise);
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite, cu curenti de
aer.
Se acorda pauze de cate 15´ dupa fiecare ora de lucru pentru lucratorii expusi direct razelor
solare (lucrul in aer liber pe santier, alte puncte de lucru.
B. Pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor:
a) asigurarea apei minerale, cate 2 – 4 litri/ persoana/ schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protectie;
c) asigurarea de dusuri;
In lipsa dusurilor, lucratorilor, trebuie sa li se asigure vase cu apa pentru spalarea bratelor si fetei
periodic in scopul restabilirii echilibrului termic al organismului;
d) la fiecare loc de munca se va asigura permanent o trusa de prim ajutor si transport de
urgenta in caz de necesitate la cea mai apropiata unitate sanitara a persoanelor afectate;
e) pentru lucratorii cu afectiuni cardiace, digestive, hipocalcemie sau altele ce presupun
evitarea expunerii la temperaturi extreme conform recomandarilor medicului de medicina muncii
(de pe fisa de aptitudini) conducatorii locurilor de munca vor respecta aceste recomandari in
stabilirea sarcinii de munca zilnice.
C. In cazul in care nu pot fi asigurate masurile prevazute la pct. A si B, de comun acord
cu reprezentantii lucratorilor (din C.S.S.M.) veti adopta urmatoarele masuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru: - pana la ora 11.00;
- dupa ora 17.00.
c) intreruperea colectiva a lucrului.
Recuperarea timpului de lucru neefectuat se va face in urmatoarele 6 luni cu:
- mentinerea drepturilor salariale avute anterior sau
- fara recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere a
activitatii, dar cu plata drepturilor salariale proportional cu timpul efectiv lucrat.
53
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND PROTECTIA LA TEMPERATURI EXTREME IN TIMPUL IERNII
In sensul Legii nr. 436/ 2001 care aproba Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2000,prin
temperaturi extreme scazute, se intelege ca temperaturile exterioare ale aerului scad sub - 20°C
sau, corelate cu conditii de vant intens pot fi echivalente cu acest nivel.
Temperaturile de mai sus sunt monitorizate si certificate de Agentia Nationala de Meteorologie
si Hidrologie si transmise de centrele regionale ale acesteia.
C. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:
a) distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5 – 1 litru/ persoana/ schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor
asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator;
c) asigurarea echipamentului individual de protectie.
Masurile se vor stabili daca temperaturile extreme se mentin pe o perioada de cel putin
doua zile consecutive.
D. In cazul in care nu pot fi asigurate masurile prevazute la pct. A, de comun acrod cu
reprezentantii lucratorilor se vor adopta urmatoarele masuri:
f) reducerea duratei zilei de lucru;
g) intreruperea colectiva a lucrului ( cu asigurarea continuitatii in locurile care nu pot fi
intrerupte potrivit prevederilor legale);
Recuperarea timpului de lucru neefectuat se va face in urmatoarele 6 luni cu:
- mentinerea drepturilor salariale avute anterior sau
fara recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere a activitatii, dar
cu plata drepturilor salariale proportional cu timpul efectiv lucrat.
54
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND PLANUL DE ACTIUNE IN CAZ DE PERICOL GRAV SI IMINENT
MODUL DE ACTIUNE IN CAZUL ACORDARII PRIMULUI AJUTOR

Primul ajutor are ca scop aducerea accidentatului intr-o stare care sa faca posibila
transportarea fara risc la spital ; se foloseste intervalul de timp care se scurge pana la
transportarea acestuia pana la unitatea sanitara cea mai apropiata pentru acordarea primului
ajutor.
 Masuri generale de prim ajutor :
 Prevenirea socului ;
 Pansarea plagilor ;
 Oprirea hemoragiei ;
 Imobilizarea fracturilor ;
 Transportul de urgenta la unitatea sanitara.
 Masuri ce se iau la acordarea primului ajutor :
 Culcarea victimei cu capul intr-o parte, mai jos decat nivelul corpului, pentru a se iriga
sistemul nervos central ;
 Protejarea contra frigului ;
 Degrevarea cailor respiratorii ;
 Scoaterea jartierelor, cravatei, cordoanelor ;
 Efectuarea respiratiei artificiale prin metoda “gura la gura” ;
 Masajul cardiac - in cazul opririi batailor inimii ;
La ridicarea si transportul accidentatului trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a nu
se amplifica trauma produsa si a se evita manevrele bruste si pozitia incomoda sau periculoasa,
care ar putea produce inrautatirea starii sale.
MODUL DE ACTIUNE IN CAZ INCENDIU IN AUTOVEHICUL SAU ACCIDENT

A. In caz de incendiu ;
 Opreste autovehiculul ;
 Cere celor aflati in autovehicul sa coboare, fara sa produca panica in randul acestora ;
 Intrerupe imediat curentul electric (contact, baterie);
 Procedeaza de urgenta la localizarea si stingerea incendiului, folosind stingatorul din dotare;
 Anunta – prin orice mijloace – evenimentul;
 Intocmeste o nota explicativa in care arata imprejurarile producerii incendiului si modul in
care s-a actionat;
 Cere inlocuirea stingatorului.
B. In caz de accident (eveniment rutier) cu victime:

 Opreste imediat autovehiculul ;
 Nu parasi locul accidentului si nu schimba pozitia autovehiculului ;
55
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 Pastreaza urmele sau orice alte indicii cu privire la accident (inclusiv luarea adreselor a 2-3
martori, daca este posibil) ;
 Anunta cel mai apropiat organ de politie, salvarea si conducerea, indicand natura accidentului
(de persoane, tamponare, etc.), locul producerii, numarul de circulatie al autovehiculului, numele
sau ; (telefon de urgenta – 112)
 Acorda primul ajutor persoanelor ranite ;
 Asigura transportarea accidentatilor la prima unitate medicala, cu orice autovehicul ajuns la
fata locului ; in caz ca nu sunt alte mijloace de transport disponibile, ranitii vor fi transportati cu
autovehiculul angajat in accident, daca acesta este in buna stare de functionare, dupa care soferul
se intoarce la locul accidentului ;
 Completeaza formularul tipizat cu datele referiotare la accident pentu politie, inclusiv schita
(in acest sens, retine cu cat mai multa exactitate topografia locului, indicatoarele si marcajele,
modul cum s-a petrecut accidentul), formular care va fi semnat de toti cei implicati in accident ;
 Completeaza formularul pentru asigurator si il transmite acestuia ;
 Inmaneaza conducatorului societatii dovada pentru repararea autovehiculului – daca este
cazul – si procesul verbal de constatare ;
 Anunta imediat conducatorul societatii daca, in urma accidentului, isi pierde temporar
capacitatea de munca.
C. In caz de accident fara persoane accidentate :

 Daca in urma evenimentului au rezultat numai pagube materiale, conducatorii auto se
deplaseaza pana la cel mai apropiat agent de circulatie, pentru a obtine actul de constatare si
dovada de reparatie pentru autovehiculele avariate ;
 Daca autovehiculele blocheaza circulatia, ele vor fi deplasate in afara carosabilului cat mai
repede posibil si se marcheaza pe sol cele patru margini ale vehiculelor, relevante, daca e cazul,
urmele franelor, resturi, noroi, etc. sau se fac fotografii ;
 In cazul in care celalalt sofer refuza sa faca declaratia sau sa semneze constatarea, se face
apel la politie sau jandarmi.
MODUL DE ACTIUNE IN DIFERITE SITUATII

Personalul, pe langa atributiile specifice, are si alte atributii care constau in prevenirea
producerii de evenimente negative in activitatea prestata. Ei trebuie sa cunosca planul
obiectivului si sa culeaga permanent informatii de natura sa preintampine actiunile indreptate
impotriva securitatii lui.
Pentru rezolvarea unor situatii deosebite ce se pot ivi pe timpul programului de lucru
personalul va proceda diferentiat, in raport de natura si ora producerii acestora, astfel:
1. In caz de incendiu:
La declansarea alarmei, se procedeaza astfel:
- se actioneaza conform prevederilor planului de evacuare;
56
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
- se anunta, dupa caz, pompierii, politia, ambulanta, la tel de urgenta 112;

- se intrerupe curentul electric (se scot sigurantele de la panoul electric);
- se procedeaza la solutionarea evenimentului in functie de situatia concreta, procedand la
salvarea vietii lucratorilor (evacuarea personalului) si bunurilor, incercand limitarea
raspandirii incendiului, localizarea sau chiar stingerea acestuia cu mijloacele existente in
dotare; (se actioneaza cu stingatorul de incendiu: se scoate siguranta, se agita, se indreapta
jetul spre baza flacarii si se actioneaza parghia declansatoare);
- se asigura paza bunurilor evacuate;
- dupa sosirea organelor specializate, personalul se subordoneaza sefilor acestora prin formarea
unui dispozitiv de interventie sub conducere unica;
- personalul societatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de interventie, nu va
crea panica si nu va intreprinde actiuni care le pot periclita viata sau integritatea corporala.
2. In caz de situatii de urgenta (incendii, inundatii, explozii, calamitati naturale, etc):
- in timpul programului de lucru, se vor lua masuri de limitare sau lichidare a evenimentului,
anuntand totodata conducerea societatii care va mobiliza personalul propriu. Daca
evenimentul nu poate fi lichidat prin forte proprii, se va solicita sprijinul pompierilor militari
sau protectiei civile;
- personalul va respecta prevederile planului de evacuare al cladirii, conform instructajului
efectuat anterior, in ordine, fara a produce panica.
- se intocmeste un raport in care se consemneaza datele necesare elucidarii imprejurarilor in
care s-a produs evenimentul.
3. In caz de atac terorist:
- declanseaza sistemul de alarma pentru alarmarea echipajelor de interventie;
- anunta conducerea societatii, Politia si S.R.I.-ul;
- blocheaza, daca este cazul, usile de acces in cladire;
- participa la actiunile grupei de interventie antiterorista si a celorlalte forte care vin in sprijinul
obiectivului (daca este cazul), subordonandu-se direct sefului grupei de interventie;
- delimiteaza strict grupul de infractori fata de restul persoanelor din obictiv, neimplicate in
incident;
- anunta, daca este cazul, Salvarea si Pompierii;
- personalul sociatatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de interventie, nu va
crea panica si nu va intreprinde actiuni care le pot periclita viata sau integritatea corporala.
4. In caz de sustragere de bunuri sau documente:
- alarmeaza conducerea societatii si Politia;
- conserva campul infractional, preda organelor de politie infractorul retinut (daca este posibil
acest fapt), dovezile materiale ce constituie mobilul actiunii de retinere;
- informeaza organele de cercetare competente cu toate datele cerute si cunoscute.
SEMNALE DE ÎNŞTIINŢARE ÎN CAZ DE ALARMĂ

Cuprins
57
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Alarma 15 sunete (impulsuri) modulate cu Prevenirea populaţiei despre apariţia pericolului

aeriană durata şi intervale de 4 secunde imediat de lovire a obiectivului (localităţii)
5 sunete (impulsuri) a 16 secunde Apariţia indiciilor sau descoperirea
Alarma
fiecare cu pauze de 10 secunde contaminării radioactive, chimice sau biologice
chimică
între ele
3 sunete (impulsuri) a 32 secunde Prevenirea populaţiei asupra pericolului produs
Calamitate
fiecare cu pauze de 15 secunde de dezastre naturale
naturală
între ele
Încetarea Sunet continuu, de aceeaşi Înştiinţarea populaţiei despre trecerea
alarmei intensitate cu durata de 2 minute pericolului
Măsuri Şi Reguli De Comportare La Recepţionarea Semnalelor De Alarmare De Protecţie

Civilă
1. ALARMA AERIANĂ
1.1. Pentru cei ce se găsesc la locul de muncă:
- să execute măsurile prevăzute la acest semnal, însuşite cu ocazia instruirii de protecţie civilă;
- se întrerupe lucrul sau alte activităţi;
- acţionaţi cu calm şi nu produceţi panică;
- se întrerupe iluminatul exterior şi interior (pe timp de noapte), cu excepţia iluminatului
camuflat;
- se ridică masca contra gazelor şi se trece în poziţia "de marş";
- se ocupă, cât se poate de repede locul în adăpost;
- conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi să se oprească imediat, să deschidă uşile,
să deconecteze mijlocul de transport de la reţeaua electrică de contact şi în urma pasagerilor să
se grăbească spre cel mai apropiat adăpost;
- să asculte şi să execute măsurile stabilite de organele de protecţie civilă.
1.2. Pentru cei ce se găsesc în localurile publice:
- să asculte cu atenţie comunicatele despre locurile cele mai apropiate de adăpostire şi să se
îndrepte către acestea;
- să-şi pună mijloacele de protecţie individuale în stare de pregătire.
1.4. Pentru cei pe care semnalul i-a prins în stradă:
- se părăseşte mijlocul de transport imediat ce acesta s-a oprit;
- se trec în stare de pregătire mijloacele de protecţie individuală şi se ocupă repede cel mai
apropiat adăpost;
- dacă nu reuşiţi să ocupaţi un adăpost, îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată încăpere subterană,
trecere subterană, tunele sau culoare, în lipsa acestora folosiţi orice şanţ, râpă, groapă, tranşee,
sau alte adăposturi naturale.
2. ALARMA CHIMICĂ
Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat:
58
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
- să îmbrace imediat mijloacele improvizate (banderolă vată-tifon) şi dispozitivele de protecţie

a pielii (încălţăminte, mănuşi);
- să ia rezerve de apă, alimente, medicamente, obiecte de prima necesitate, documentele de
identitate şi să coboare în adăpost;
- dacă vă adăpostiţi în camera de lucru, terminaţi rapid acţiunea de ermetizare (etanşeizare) a
uşilor şi ferestrelor încăperii cu ţesături, bandă adezivă, leucoplast, scotch; în încăperi cu sobe
se închid coşurile, se astupă orificiile şi fisurile;
- după ce pericolul de contaminare a trecut, regulile de comportare ulterioară vă vor fi
comunicate de organele de protecţie civilă.
Fără aprobarea organelor de protecţie civilă nu dezbrăcaţi echipamentele
individuale de protecţie şi nu părăsiţi adăpostul sau încăperile etanşe !
3. CALAMITATE NATURALĂ
- deschideţi aparatele de radio şi televizoarele şi ascultaţi regulile şi măsurile transmise de
organele de protecţie civilă;
- semnalaţi organelor de protecţie civilă urmări ale calamităţii sau catastrofei (dacă le
observaţi);
- nu produceţi panică, nu răspândiţi zvonuri.
4. ÎNCETAREA ALARMEI
După comunicarea acestui semnal populaţia ationează în concordanţă cu situaţia
fiecăruia:
- muncitorii, funcţionarii, elevii şi studenţii se întorc la locurile de muncă sau întrerup
lucrul pentru înlăturarea urmărilor atacului;
Toată populaţia trebuie să fie pregătită pentru eventualitatea repetării alarmei şi să
urmărească cu atenţie comunicările şi semnalele organelor de protecţie civilă !
Reguli Generale De Comportare La Dezastre

 Învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile;
 Păstraţi-vă calmul;
 Deschideţi difuzoarele, aparatele radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale
emise pe aceste staţii, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în
drept;
 Folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente
importante, cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente majore, înzăpeziri
etc;
 Dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi cu
dumneavoastra rezervele de alimente pentru a le folosi pe drum sau după ce ajungeţi în
noua localitate;
Cele mai importante articole pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt:

 Apa (de preferat păstrată în vase de plastic sau canistre);
59
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 Hrana (în pachete conservate sau sigilate);

 Medicamente necesare dumneavoastră şi în special trusa de prim ajutor;
 Cuverturi, saci de dormit, lumânări, lanterne, radioreceptor portabil;
 Luaţi cu dumneavoastră şi păstraţi documentele de identitate.
După producerea dezastrului acţionaţi astfel:

 respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările organelor de
protecţie civilă;
 intraţi cu extremă precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite;
 nu intraţi cu torţe, lumănâri sau ţigări aprinse în clădirile avariate sau care au fost
inundate;
 nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte;
 dacă simţiţi miros de gaze deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal
de gaze, părăsiţi locul de munca imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) întreprinderea de
distribuţie a gazelor;
 dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi întrerupeţi sursa principală de curent electric,
ştergeţi-le de umezeală, uscaţi-le şi în final conectaţi-le la priză (ATENŢIE! NU
FACEŢI ACEST LUCRU DACĂ SUNTEŢI UD SAU STAŢI ÎN APĂ);
 dacă sunteţi sfătuiţi să evacuaţi clădirea, să faceţi promt acest lucru;
 verificaţi rezervele de apă şi hrană înainte de a le folosi.
 nu consumaţi alimente care au luat contact cu apa de inundaţie.
 urmăriţi instrucţiunile organelor de protecţie civilă în legătura cu folosirea apei şi
alimentelor;
 dacă este necesar cereţi alimente, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost;
 staţi departe de zonele de calamitate. Nu împiedicaţi acţiunile de intervenţie;
 nu vă urcaţi la volan dacă nu este necesar, iar când o faceţi, conduceţi cu atenţie;
 scrieţi şi telegrafiaţi rudelor după trecerea pericolului, ca ei să ştie că sunteţi în siguranţă,
altfel, autorităţile locale pot pierde timp căutându-vă;
 nu întrerupeţi liniile telefonice dacă ele sunt necesare pentru apeluri speciale;
 nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.
Reguli De Comportare Şi Acţiune În Cazul Cutremurelor De Pământ

 păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, puneţi-vă dumneavoastra în siguranţă;
 rămăneţi în locul unde vă aflaţi, în clădiri sau în exteriorul acestora;
 dacă cutremurul v-a surprins în interior, stingeţi focul, întrerupeţi curentul electric şi
gazele, deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane; adăpostiţi-vă sub o bancă,
masă solidă, lângă un perete de rezistenţă sau tocul unei uşi;
 nu produceţi scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc deschis dacă
simţiţi miros de gaze sau de produse petroliere;
 dacă seismul v-a surprins în exterior, îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte în
echilibru precar, la o distanţă, care să vă asigure spaţiul de siguranţă în cazul prăbuşirii
acestora;
 când sunteţi în maşină scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi imediat şi rămâneţi în
maşină;
60
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 când maşina este staţionată lângă clădiri, este bine, să părăsiţi maşina imediat şi să vă
îndepărtaţi de aceasta;
 la părăsirea locului de munca fiecare angajat trebuie să-şi ia actele de identitate, un mijloc
de iluminat independent de surse de alimentare, un aparat de radio cu alimentare de la
baterii sau cu acumulatori şi obiecte personale strict necesare;
 ocoliţi locurile periculoase;
 nu atingeţi conductorii electrici sau alte instalaţii electrice, de gaze, termoficare avariate;
 acordaţi ajutor răniţilor, bătrânilor, bolnavilor şi supravegheaţi-i până la sosirea echipelor
de salvare;
 evitaţi, pe cât posibil, circulaţia în vederea efectuarii deplasarilor in interes de serviciu;
 nu staţionaţi pe lângă locurile periclitate sau în preajma punctelor de lucru;
 combateţi zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea;
 participaţi (dacă vi se solicită) la acţiunile de înlăturare a dărămăturilor, sprijinirea
construcţiilor, salvarea oamenilor.
Reguli De Comportare Şi Acţiune La Inundaţii

Reţineţi! Acest tip de calamitate este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire.
1. În cazul când inundaţia (semnalul "calamitate naturală") vă surprinde la locul de munca:
Dacă aveţi timp, luaţi următoarele măsuri de asigurare a bunurilor dumneavoastră;
- blocaţi ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, de apă, de obiecte
care plutesc sau de aluviuni;
- încuiaţi uşile cladirii/spatiului, asiguraţi şi ferestrele, după ce închideţi apa, gazul şi
instalaţiile electrice;
- nu stocaţi saci de nisip pe partea din afara pereţilor cladirii/spatiului; mai bine permiteţi
apei de inundaţie să curgă liber prin fundaţie, sau dacă sunteţi sigur că veţi fi inundat,
procedaţi singur la inundarea fundatiei;
Dacă inundaţia este iminentă procedaţi astfel:
- mutaţi obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a cladirii/spatiului,
deconectaţi aparatele şi împreună cu intregul personal părăsiţi cladirea/spatiul şi
deplasaţi-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, înălţimi
sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;
În cazul în care sunteţi surprins în afara locului de munca (pe străzi, în şcoli, în
parcuri, săli de spectacol, în gări, autogări, magazine, alte locuri) este necesar să
respectaţi cu stricteţe comunicările primite şi să vă îndreptaţi spre locurile de refugiu cele
mai apropiate.
2. În cazul în care organele de protecţie civilă ordonă evacuarea, respectaţi următoarele
reguli:
 respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii şi în primul rând, din
zonele cele mai periclitate;
 înainte de părăsirea cladirii/spatiului întrerupeţi instalaţiile de alimentare cu apă, gaze,
energie electrică şi închideţi ferestrele;
 la părăsirea cladirii/spatiului, luati documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusa
sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, sau pe timp friguros şi îmbrăcăminte mai
groasă;
61
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 după sosirea la locul de refugiu, comportaţi-vă cu calm, ocupaţi locurile stabilite, protejaţi
şi supravegheaţi copiii, respectaţi măsurile stabilite.
3. La reîntoarcerea locului de munca respectaţi următoarele:
 nu intraţi în cladire/spatiu în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;
 nu atingeţi firele electrice;
 nu consumaţi apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă;
 consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după caz, controlate de
organele sanitare
 nu folosiţi instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, decât după aprobarea
organelor de specialitate şi verificarea acestora;
 acordaţi ajutor victimelor surprinse de inundatii;
 executaţi lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, degajarea mâlului, curăţirea
cladirii/spatiului şi mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor;
Reguli De Comportare Şi Acţiune În Caz De Incendiu

 dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, puneţi pe cap o
pătura umedă;
 deschideţi cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creşterea rapidă a
flăcărilor;
 prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi;
 strigaţi victimele, găsiţi-i şi salvaţi-i;
 dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă pe pământ şi rostogoliţi-vă;
 asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton, o pătura sau ceva
care îi acoperă etanş;
 în cazul stingerii incendiului folosiţi stingătoare, apa, nisip, pământ, învelitori etc.;
 dacă arde o suprafaţă verticală, apa se aruncă de sus în jos;
 lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi grele;
 instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a sursei de energie;
 ieşiţi din zona incendiată în direcţia dinspre care bate vântul;
 bombele incendiare de aviaţie se sting prin acoperire cu pămînt sau prin scufundare în
butoaie cu apă;
 picăturile de napalm căzute pe îmbrăcăminte se sting prin acoperirea locului respectiv cu
îmbrăcăminte subţire, lut sau nisip;
 amestecurile pe baza de fosfor sau sodiu se sting prin izolarea acestora de aerul
înconjurător, prin acoperire cu pământ, nisip, acoperiri etanşe;
 aplicaţi pe părţile afectate pansament uscat şi curat şi prezentaţi-vă la punctele medicale.
Reguli De Comportare Şi Acţiune La Înzăpeziri

 informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice, folosind radioul şi televizorul;
 pregătiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloace diferite pentru
încălzit şi preparat hrană;
 pregătiţi mijloace de iluminat independente de reţeaua electrică;
 păstraţi la îndemînă uneltele pentru degajarea zăpezii;
 evitaţi orice fel de călătorie dacă nu este absolut necesară;
62
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 dacă totuşi este necesar să plecaţi luaţi-vă îmbrăcăminte groasă, căciulă, mănusi;
 călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale;
 nu fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întoarceţi-vă sau cereţi ajutorul;
 dacă plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare, cablu de
remorcare, benzina de rezervă şi asiguraţi-vă că ştie cineva încotro plecaţi;
 dacă mijlocul de transport se strică, nu intraţi în panică şi păstraţi-vă calmul, daţi semnale
de alarmă, aprindeţi luminile, ridicaţi capota maşinii şi asteptaţi ajutorul;
 nu părăsiţi mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteţi rătăci;
 evitaţi suprasolicitarea.
Reguli De Comportare Şi Acţiune În Cazul Accidentului Nuclear Sau Chimic

 comportaţi-vă cu calm şi respectaţi regulile şi măsurile indicate;
 închideţi apa, gazele, stingeţi focurile din sobe;
 scoateţi aparatele electrice din priză;
 luaţi actele de identitate şi echipamentele individuale de protecţie şi ocupaţi locul de
adăpostire;
 închideti uşile şi ferestrele şi puneţi în funcţiune aparatul de radio sau televizorul;
 pregătiţi echipamentele individuale de protecţie pentru a fi folosite imediat;
 limitaţi la maximum deplasările în afara locurilor de adăpostire, iar dacă o faceţi îmbrăcaţi
mijloacele de protecţie;
 nu consumaţi alimente, apa, decât din surse protejate şi avizate;
 fiţi pregătit în vederea unei eventuale evacuări în afara zonei contaminate;
 părăsirea locului de adăpostire se face numai la încetarea alarmei sau la indicaţia organelor
da protecţie civilă
 evitaţi contactul cu obiectele din jur;
 nu intraţi în locuinţe, încăperi de lucru etc., cu îmbrăcămintea contaminată
 executaţi decontaminarea personală a îmbrăcămintei şi încălţămintei;
 dacă nu aţi fost afectaţi de accident ajutaţi organele de intervenţie pentru acordarea
primului ajutor, asigurarea pazei şi ordinii în zonă, executarea decontaminării.
Reguli De Comportare Şi Acţiune În Cazul Descoperirii Muniţiilor Neexplodate

Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele:
 cartuşe pentru arme militare, de tir şi de vănătoare
 proiectile
 bombe de aviaţie sau aruncător, rachete
 muniţie reactivă
 torpile
 mine
 cartuşe de semnalizare
 petarde şi grenade
 orice elemente încărcate cu substanţe explozive
La întâlnirea unei astfel de muniţii respectaţi următoarele reguli:
 nu le atingeţi;
 nu le loviţi sau mişcaţi;
63
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
 nu le introduceţi în foc;
 nu încercaţi să demontaţi focoasele sau alte elemente componente;
 nu lăsaţi copiii să se joace cu asemenea componente;
 nu ridicaţi, nu transportaţi sau introduceţi muniţiile neexplodate în încăperi, locuinţe sau
grămezi de fier vechi;
 în zona unde se presupune că ar exista muniţie neexplodată nu permiteţi accesul altor
persoane, nu faceţi focul şi nu executaţi lucrări de ămbunătăţiri, săpături.
Când luaţi la cunoştinţă despre existenţa lor, anunţaţi imediat organul de poliţie cel
mai apropiat, sau Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă la nr. tel. 112.
Sfaturi Practice În Caz De Accident Chimic

Generalităţi
În economie se utilizează curent unele substanţe chimice necesare producţiei de bunuri
materiale, substanţe, care din punct de vedere farmaceutic au puternice proprietăţi toxice
Dar nu numai în industrie se folosesc substanţe toxice. Ele se găsesc în cantităţi mari şi în
agricultură, de exemplu, pesticidele şi insecticidele.
Aceste substanţe circulă în instalaţii industriale, sau sunt stocate în diferite rezervoare sau
recipiente.
În cazul unor avarii la instalaţii în care se găsesc substanţe, sau în cazul deteriorării
rezervoarelor sau a recipienţilor, aceste substanţe sunt deversate în mediu. Datorită faptului că
majoritatea sunt gaze sau lichide foarte volatile, vaporii acestora vor fi purtaţi de vânt pe distanţe
mari, formând un nor toxic pentru oameni şi animale.
Aerul astfel contaminat cu vapori de substanţe toxice face imposibilă desfăşurarea
activităţilor obişnuite, iar populaţia şi salariaţii sunt nevoiţi să-şi întrerupă activitatea şi să ia
unele măsuri de protecţie.
Aceste măsuri se referă la:
 protecţia căilor respiratorii, a ochilor şi în unele cazuri a pielii, împotriva efectelor
vătămătoare ale norului toxic;
 adăpostirea în încăperi izolate faţă de mediul înconjurător;
 evacuarea din zona de acţiune a norului toxic.
Pentru protecţia dumneavostră, mai ales dacă lucrati în apropierea unor intreprinderi care
folosesc substanţe toxice în procesul tehnologic, este bine să aveţi la locul de munca
echipamente de protecţie individuală (masca contra gazelor şi completul de protecţie) fabricate
special în acest scop, sau să vă confecţionaţi singuri aceste echipamente.
În Continuare, Vă Prezentăm Unele Mijloace De Protecţie Individuală Special Fabricate În

Acest Scop, Dar Şi Unele Pe Care Le Puteţi Confecţiona Singuri:
64
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
În spaţiile de adăpostire trebuie să existe:

 echipament gros;
 aparat de radio cu baterii;
 lanternă;
 apă potabilă şi alimente
Ieşirea din zona de acţiune a norului toxic se face perpendicular pe direcţia vântului
La ieşire, deplasaţi-vă pe înălţimile cele mai apropiate.

Evitaţi văile, terenurile joase, cursurile de apă
Nu reveniţi la locul de munca până nu vi se indică acest lucru de către

organele de protecţie civilă.
Reuşita salvării din zona periclitată este condiţionată de rapiditatea cu

care acţionaţi
şi de respectarea măsurilor de protecţie!
După reîntoarcerea la locul de munca, sau după trecerea pericolului, executaţi următoarele:
Aerisiţi cladirea prin deschiderea uşilor şi ferestrelor minim 60 minute
65
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Folosiţi apa potabilă din fântâni sau alte surse descoperite doar după o
fierbere prealabilă de cel puţin 30 minute şi dacă a fost avizată de
organele sanitar-veterinare.
A) MIJLOACE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ SPECIALE:
Masca Contra Gazelor Md.58

Compunere
 cagula cu vizori şi blocul supapelor;

 tubul de legătură
 cutia filtrantă
Asigură protecţia feţei, a ochilor şi a căilor respiratorii împotriva

acţiunii vătămătoare ale substanţelor toxice de luptă şi a prafului
radioactiv, iar prin folosirea cutiilor filtrante speciale şi protecţia
împotriva acţiunii vătămătoare ale substanţelor toxice industriale.
Masca Contra Gazelor Md.74

Compunere
 masca propriu-zisă
 cartuşul filtrant
Asigură protecţia feţei, a ochilor şi a căilor respiratorii împotriva
acţiunii vătămătoare ale substanţelor toxice de luptă şi a prafului
radioactiv, iar prin folosirea cartuşelor filtrante speciale şi protecţia
împotriva acţiunii vătămătoare ale substanţelor toxice industriale.
Complet De Protecţie Nr.2

Compunere
 Bluza cu glugă
 Pantaloni cu galoşi
 mănuşi de protecţie
Asigură protecţia pielii şi a echipamentului împotriva contaminării.
66
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Complet De Protecţie Improvizat

Compunere
 Gluga din polietilenă

 Pelerina din folie de polietilenă
 mănuşi de protecţie din polietilenă
Asigură protecţia pielii şi a echipamentului împotriva contaminării.
B) MIJLOACE DE PROTECŢIA CĂILOR RESPIRATORII IMPROVIZATE

Masca Confecţionată Din Pânză
Gluga este confecţionată din pânză groasă, cu vizor din
folie de polietilenă şi filtrul confecţionat din 2-4 bucăţi de
tifon sau 2 straturi de pânză mai groasă, între care se
introduce un strat de 2-3 cm de vată şi se coase în cruce
Filtrul se va îmbiba cu:
a. pentru clor sau bioxid de sulf: - 50 gr tiosulfat de
sodiu la 100 ml apă
b. pentru acid cianhidric: - 10 gr sulfat de cupru la 100
gr de apă
c. pentru amoniac: - 50 gr acid tartric la 100 ml apă
Mască Confecţionată Din Prosop

Înainte de folosire, vata se poate umezi cu una din soluţiile
menţionate mai sus
Mască Confecţionată Din Tifon

Înainte de folosire, vata se poate umezi cu una din soluţiile
menţionate mai sus
67
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Batista poate fi şi ea un mijloc de protecţie, mai ales, dacă

este umezită cu una din soluţiile menţionate.
Totuşi, toate aceste mijloace improvizate asigură protecţia
căilor respiratorii doar pentru câteva minute.
Filtru Din Sticlă De Plastic Umplută Cu Cărbune

Se practică un orificiu în fundul sticlei prin care va intra
aerul, iar sticla se umple cu straturi succesive de cărbune(3)
(mangal mărunţit), despărţite de rondele de hârtie de
filtru(1) şi pânză(2).
C) MIJLOACE DE PROTECŢIE A OCHILOR IMPROVIZATE
Ochelari de vedere
Căptuşiţi cu vată
Ochelari de soare
Căptuşiţi cu vată
68
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Ochelari de ski
Ochelari de sudor
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN
69
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0

PRIN ALUNECARE IMPIEDICARE SI CĂDERE DE LA ACELAŞI NIVEL SAU MICA
ÎNĂLŢIME
Alunecarea, împiedicarea si căderea reprezintă cauzele cele mai frecvente ale

accidentărilor in toate sectoarele de activitate, de la industria grea la munca de birou. In Statele
Membre UE, acestea au fost identificate ca fiind principalele cauze ale accidentelor care au ca
rezultat absentarea de la lucru pentru perioade mai mari de trei zile.
BUNELE PRACTICI DE LUCRU
Art.l. Acolo unde este posibil, obiectivul trebuie sa fie eliminarea riscului la sursa (de exemplu,
nivelarea pardoselilor care prezintă denivelări).
Art.2. In ordinea priorităţilor, următoarea opţiune preferata este substituirea (de exemplu,
utilizarea unei metode alternative de curăţare a pardoselii), urmata de separare (de exemplu,
folosirea unor bariere /semnalizare care sa-i tina pe lucratori la distanta de pardoselile umede).
Art.3. Ultima masuri de prevenire este protecţia (de exemplu, purtarea de incaltaminte cu talpa
antiderapanta). Utilizarea echipamentului individual de protecţie trebuie sa reprezinte ultima
opţiune, după ce au fost epuizate toate celelalte masuri organizatorice si tehnice.
Art.4. Acţiunile preventive ce pot fi luate in considerare includ următoarele:
4.1. Buna gospodărire - O cauza majora de alunecări si impiedicari o constituie proasta
gospodărire si, in general, dezordinea.
4.2. Mediul de munca va fi menţinut in stare de curăţenie si ordine, fara obstacole
pe pardoseli si pe caile de acces.
4.3. Ridicarea gunoiului trebuie efectuata cu regularitate, pentru a evita acumularea acestuia.
4.4. Curăţenia si întreţinerea in zona locului de munca se va efectua cu regularitate, utilizând
metode si echipamentede curăţenie adecvate suprafeţelor ce urmează a fi curăţate.
4.5. In timpul curăţeniei si întreţinerii trebuie avut grija sa nu se creeze noi
pericole de alunecare si impiedicare.
4.6. Iluminatul va fi corespunzător, funcţionarea si poziţionarea corpurilor de iluminat se va
face astfel incat toate zonele de acces sa fie iluminate in mod uniform si sa poată fi observate cu
claritate pericolele potenţiale, cum ar fi obstacolele si scurgerile de fluide.
4.7. Nivelurile de iluminat trebuie sa asigure condiţii de siguranţa pentru circulaţia in cadrul
incintelor de lucru. Deoarece si locurile de munca situate in aer liber trebuie sa fie iluminate in
mod corespunzător, sunt necesare si instalaţii de iluminat exterior.
4.8. Pardoselile trebuie sa fie verificate cu regularitate pentru depistarea deteriorărilor si,
atunci când acest lucru este necesar, trebuie efectuate operaţiuni de intretinere. Trebuie urmărite
pericolele potenţiale de alunecare si impiedicare, care includ găuri, crăpaturi, denivelări, precum
si covoare si stergatoare care nu sunt bine fixate pe pardoseala.
4.9. Suprafaţa pardoselii trebuie sa corespunda specificului activităţii de la fiecare
amplasament, spre exemplu - sa fie rezistenta la ulei si la produsele chimice utilizate in
procesele de producţie. Prevederea unui strat superficial de protecţie sau tratarea chimica a
pardoselilor existente poate imbunatati proprietăţile antiderapante ale acestora. Aceste
pardoseli trebuie sa fie păstrate intotdeauna in stare de curăţenie.
4.10. Scările trebuiesc prevăzute cu balustrade(mana curenta) si marcaje antiderapante pe
marginile frontale ale dreptelor in vederea prevenirii alunecării si căderii.
70
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
4.11. Diferentele de nivel si rampele de pe caile de circulaţie vor vizibil semnalizate prin
utilizarea unor indicatoare de securitate corespunzătoare.
4.12. Scurgerile de fluide trebuie sa fie imediat indepartate, prin folosirea unei metode
corespunzătoare de curăţare (poate fi necesara chiar tratarea chimica). Acolo unde pardoseala
este umeda, se vor folosi semnalizări de avertizare si se vor amenaja rute de circulaţie ocolitoare.
4.13. Obstacolele trebuie sa fie indepartate, pentru a evita pericolul de împiedicare. Daca
indepartarea obstacolului nu este posibila, atunci trebuie sa fie utilizate bariere adecvate si/sau
inscripţionări de avertizare.
4.14. Echipamentele de munca trebuie amplasate astfel incat cablurile sa nu se intersecteze cu
caile de acces pentru lucratori. In cazul intersectării acestea vor fi protejate cu canale de cabluri
si protecţii speciale.
4.15. Canalele tehnologice de evacuare a fluidelor tehnologice sau a apei reziduale vor fi
prevăzute cu grătare solide a căror integritate vor fi verificate periodic.
4.16. Gurile de canal al căror capac este spart sau lipseşte vor fi semnalizate corespunzător
pentru a se evita căderea salariatiilor
4.17. Lucratorii trebuie sa poarte incaltaminte corespunzătoare mediului in care lucrează
tinandu-se seama de tipul activităţii, de suprafaţa pardoselii, de condiţiile tipice in care se găseşte
pardoseala si de proprietăţile antiderapante ale tălpii incaltamintei.
4.18. Locurile de munca in aer liber vor fi amenajate astfel incat riscurile de alunecare si
impiedicare sa fie minime, prin adoptarea de masuri anti-derapaj in condiţii de inghet si prin
folosirea de incaltaminte adecvata.
4.19. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există
riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. Trebuie luate măsuri
corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
ANGAJATORUL ARE RESPONSABILITATEA PRIVIND:
ART.5. Asigurarea, in măsura cat mai mare posibila, a iluminatului natural suficient la locurile
de munca, precum si dotarea acestora cu mijloace de iluminat artificial corespunzătoare protejării
sănătăţii si securităţii lucratorilor;
Art.6. Masuri pentru ca pardoselile de la locurile de munca sa fie fixe, stabile si nivelate, sa nu
prezinte protuberante, găuri sau pante si sa nu fie alunecoase;
Art.7. Prevederea semnalizării de securitate si/sau sănătate, acolo unde pericolele nu pot fi
evitate sau reduse in măsura corespunzătoare prin masuri preventive;
Art.8. Prevederea de echipament individual de protecţie (de exemplu, incaltaminte de protecţie),
adecvat riscurilor si acolo unde aceste riscuri nu pot fi evitate prin alte mijloace.
Art.9. Echipamentul trebuie sa fie confortabil si bine intretinut, si totodată sa nu contribuie la
generarea altor riscuri;
Art.10. Respectarea unui Cadru general de gestionare a securităţii si sănătăţii, cuprinzând:
- evaluarea si prevenirea riscurilor;
- prioritate acordata masurilor colective de eliminare a riscurilor;
- asigurarea informării si instruirii;
consultarea.
71
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
72
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PENTRU LUCRATORII CE CONDUC AUTOVEHICULELE RUTIERE ALE
ANGAJATORULUI SI CARE NU AU FUNCŢIA DE ŞOFER
Condiţii tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească autovehiculele

Art.l. Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezintă stare tehnica si estetica
necorespunzătoare.
Art.2.Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale
autovehiculelor, sa verifice înainte de a pleca in cursa următoarele:
a) Instalaţia de alimentare cu carburanţi
b) Instalaţia electrica- semnalizare,etc.
c) Instalaţia de evacuare a gazelor arse
d) Instalaţia de încălzire, climatizare.
e) Sistemul de direcţie, semnalizare, rulare si frânare care trebuie sa fie in stare
corespunzătoare si fără improvizaţii;
f) Existenta si integritatea fizica si funcţionala a oglinzilor retrovizoare.
g) Uşile sa fie in stare buna de funcţionare
Art.3.Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile
şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice:
a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare;
b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°;
g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizaţii;
j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare; sunt interzise legăturile
improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care pot
provoca scurt-circuite;
m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare; o)
anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce indică
dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de fabricant. Nu
se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita prevăzută de normele
tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe axa din faţă; r) ţeava de evacuare a
gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi prevăzută cu amortizor de
zgomot (tobă de eşapament);
s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se interzice
înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte
materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în
perfectă stare de funcţionare; t) sa aibe Inspecţia Tehnica Periodica in termen de valabilitate .
Art.4.Persoanele fizice sau persoanele juridice trebuie să asigure ca în inventarul autovehiculului
să se găsească: a) lampa electrică portabilă;
g) trusă medicală de prim ajutor;
73
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
h) trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul;

i) cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat şi suport de lemn pentru stabilitatea
acestuia;
j) două triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariilor;
1) stingător, iar în cazul autovehiculelor care transportă încărcături uşor inflamabile sau
periculoase, câte două stingătoare precum şi ladă sau sac cu nisip, o pătură groasă şi o lopată
pentru împrăştierea nisipului;
n) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: anvelope de iarna, huse pentru
acoperirea măştii radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc.
Art.5..în timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto de pe autoturisme au aceleaşi
obligaţii ca şi conducătorii auto de pe celelalte mijloace de transportat, şi îndeosebi:
a) să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate;
b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă, pe
locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor;
c) să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe
uşa din dreapta);
d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la coborârea
din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă.
Art.6..Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. In aceste cazuri,
precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol.
Art.7..în timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului
auto sau a altor persoane în sau din autovehicule.
Art.8..în timpul efectuării cursei conducătorii auto au următoarele obligaţii:
a) să respecte viteza de circulaţie stabilită prin "Regulamentul privind circulaţia pe
drumurile publice" şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă;
b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite;
c) să oprească autovehiculul atunci când se instalează starea de oboseala.
d) Să oprească autovehiculul în cazul apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori
consideră că este necesar să se efectueze controlul tehnic în parcurs;
d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru
a nu provoca evenimente rutiere;
e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze
corespunzătoare.
Art.9..Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se
admite să se pună sub roţi:
a) nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite);
b) scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată);
c) piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare).
Art.10.Persoanele care au permisul de conducere suspendat nu au voie sa conducă autovehiculele
pe drumurile publice decât in baza dovezi provizorii emise de organele abilitate
Circulaţia pe timp nefavorabil
Art.ll. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui
pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi
74
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să
răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie.
Art.12.Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie
torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină
reducerea vizibilităţii.
Art.l3..Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi
ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării
oricărui pericol.
Art.14.In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin
din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora.
Parcarea
Art.15.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor lua
următoarele măsuri:
a) vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi
construcţii;
b) vor opri motorul;
c) vor acţiona frâna de serviciu
d) vor scoate cheile din contact;
e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile
Art.16.Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune. Art.17.La locul de parcare
sunt interzise:
a) efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a
eficienţei sistemului de frânare sau in zone special amenajate;
b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi;
c) aruncarea cârpelor imbibate cu produse petroliere etc;
d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu
rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.
Art.l8..Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile
publice se va face cu faţa. în cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se
efectuează numai prin pilotare.
Obligaţii in caz de accident extras din oug 195/2002 c.m.u.
Art. 75.
Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea
loc;
b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel
puţin unui
vehicul sau alte pagube materiale;
c) in eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul in mişcare;
d) s-a produs ca urmare a incalcarii unei reguli de circulaţie.
Art. 76.(1) Vehiculele inmatriculate sau inregistrate, cu excepţia celor cu tracţiune animala, a
remorcilor si a mopedelor, care circula pe drumurile publice, trebuie sa aibă asigurare obligatorie
75
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
pentru răspundere civila in caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform
legii.
(2) Politia rutiera dispune măsura reţinerii certificatului de inmatriculare sau inregistrare si
retragerea plăcutelor cu numărul de inmatriculare sau de inregistrare a vehiculelor neasigurate,
aflate in trafic, eliberând dovada fara drept de circulaţie.
(3) Daca deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după 30 de zile de la data
aplicării măsurii prevăzute la alin. (2), politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului.
Art. 77. (1) Conducătorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulaţie in urma căruia a
rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sanatatii unei persoane este obligat sa
ia masuri de anunţare imediata a politiei, sa nu modifice sau sa şteargă urmele accidentului si sa
nu părăsească locul faptei.
(2) Orice persoana care este implicata sau are cunoştinţa de producerea unui accident de
circulaţie in urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii
uneia sau a mai multor persoane, precum si in situaţia in care in eveniment este implicat un
vehicul care transporta mărfuri periculoase este obligata sa anunţe de indata politia si sa apeleze
numărul naţional unic pentru apeluri de urgenta 112, existent in reţelele de telefonie din
România.
(3) Este interzis oricărei persoane sa schimbe poziţia vehiculului implicat intr-un accident de
circulaţie in urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii
uneia sau a mai multor persoane, sa modifice starea locului sau sa şteargă urmele accidentului
fara incuviintarea politiei care cercetează accidentul.
Art. 79.(1) Conducătorul de vehicul implicat intr-un accident de circulaţie in urma căruia a
rezultat numai avarierea vehiculului este obligat sa-1 scoată imediat in afara pârtii carosabile ori,
daca nu este posibil, sa-1 deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-1
corespunzător.
(2) In situaţia prevăzuta la alin. (1), conducătorul de vehicul este obligat sa se prezinte
imediat la unitatea de politie pe raza căreia s-a produs accidentul, in vederea intocmirii
documentelor de constatare.
(3) Daca in accidentul de circulaţie sunt implicaţi doi sau mai mulţi conducători ale căror
vehicule avariate pot fi deplasate fara riscul de a periclita siguranţa circulaţiei, aceştia se vor
prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de politie pe raza căreia a avut loc evenimentul, pentru
intocmirea documentelor de constatare a accidentului.
Art. 80. Proprietarul sau deţinătorul al cărui autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat in
alte imprej urări decât intr-un accident de circulaţie este obligat sa anunţe imediat politia pe raza
căreia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare.
Art. 81.(1) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de
asigurare, autoritatea care are in evidenta vehiculele inmatriculate sau inregistrate comunica
datele referitoare la acestea si proprietarilor sau deţinătorilor acestora.
(2) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de asigurare,
politia rutiera comunica acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor, in
vederea intocmirii dosarelor pentru despăgubire.
76
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PENTRU CONDUCATORII LOCURILOR DE MUNCA
Persoana cu responsabilităţi in organizarea si conducerea procesului de munca care

urmăreşte si respecta masurile de securitate si sănătate in munca stabilite de conducerea
societăţii.
Art. 1. Calitatea de conducător loc de munca se stabileşte prin decizie de către angajator.
Art. 2. Conducătorul locului de munca trebuie sa cunoască, in amănunt procesul tehnologic,
funcţionarea echipamentelor de munca si sa aibă capacitatea de a supraveghea si coordona
lucratorii din subordine.
Art. 3. Sa cunoască modul de utilizare al echipamentului individual de protecţie si sa instruiască
lucratorii in legătura cu acesta
Art. 4. Sa cunoască zonele cu risc ridicat si specific, locurile de munca cu pericol grav si iminent
si modul de acţiune in cazul producerii unui eveniment.
Art. 5. Sa urmărească in permanenta starea protectorilor, a sistemelor de sigutanta si sa le
menţină in funcţiune.
Art.6. Urmărirea întreţinerii, manipulării şi depozitării adecvate a echipamentelor individuale de
protecţie şi a înlocuirii lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;
Art.7. Evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările periodice şi, dacă este
cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane
competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de
muncă;
Art.8. Colaborarea cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire
şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi
protecţie;
Art.9. Colaborarea cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor
angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de
muncă;
Art.10. Sa cunoască, sa respecte si sa instruiască lucratorii privind modul de utilizare,
manipulare, depozitare si transport al substanţelor periculoase si gazelor lichefiate utilizate in
procesul tehnologic.
Art.ll. Sa menţină semnalizările de securitate si sănătate in munca, in zonele stabilite si in
perfecta stare de lizibilitate.
Art.12. Conducătorii locurilor de muncă nu vor permite desfăşurarea oricărei activităţi prevăzute
prin sarcina de muncă înainte de a verifica dotarea salariaţilor din subordine cu echipament
individual de protecţie şi cunoaşterea utilizării corecte a acestuia.
77
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art.13. Conducătorul locului de munca trebuie să îşi desfăşoare activitatea, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art. 14. Verifica daca lucratorii din subordinea lui sunt apţi de munca.
Art. 15. Conducătorul locului de munca trebuies să asigure şi să controleze cunoaşterea şi
aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie
stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin
lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe;
Art. 16. Conducătorul locului de munca trebuie să ia în considerare capacităţile lucrătorului în
ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
Art. 17. în mod deosebit, în scopul realizării acestui obiectiv conducătorul locului de munca are
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă
şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure
şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
78
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PENTRIU ECHIPAMENTE DE MUNCA ALIMENTATE CU ENERGIE ELECTRICA
REGULI PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII IN SIGURANŢA
Echipamente de munca alimentate cu energie electrica

Art.1. Echipamentele de munca acţionate electric se vor exploata si respectiv instala in condiţiile
prevăzute de specificaţiile din cartea tehnica si manualul producătorului.
Art.2. Este interzisa utilizarea echipamentelor de munca acţionate electric la care sistemul
electric de comanda-control nu este in stare de funcţionare sau deteriorate.
Art.3. Manevrarea tuturor sistemelor de comanda a echipamentelor de munca se va face numai
cu mâinile uscate.
Art.4. In condiţii de umiditate manevrarea sistemelor de comanda a echipamentelor de munca
trebuie realizata cu manusi electroizolante si de pe platforme electroizolante sau de pe covoare
din cauciuc.
Art.5. In caz de supraîncălzire a carcaselor echipamentelor de munca este interzisa recirea cu apa
pentru a se evita producerea de scurtcircuite la instalaţia electrica.
Art.6. Este interzis ca in timpul exploatării echipamentelor de munca sa se intervină asupra lor.
Art.7. Orice intervenţie se va face cu echipamentul de munca oprit.
Art.8. Este interzis sa se aducă modificări constructive si funcţionale echipamentelor de munca
acţionate electric.
Art.9. Este interzisa modificarea sau scoaterea din funcţiune a protectorilor cu care echipamentul
de munca este dotat din construcţie
Art.10. Este interzisa folosirea improvizaţiilor in exploatare a instalaţiilor si echipamentelor de
munca acţionate electric
Aparate utilizate in unitate acţionate electric
Art.ll. Este interzisa utilizarea echipamentelor de munca conectate la prize fara nul de protecţie si
dispozitive de deconectare automata la apariţia eventualelor defecte.
Art.12. Este interzisa utilizarea echipamentelor de munca fara aparatura de măsura si control in
stare de funcţionare.
Art.13. Este interzisa utilizarea echipamentelor de munca când părţile care nu sunt, in mod
normal, sub tensiune curentează.
Art.14. Curăţarea echipamentelor de munca se va face se va face după ce au fost deconectate de
la reţeaua de alimentare cu energie electrica (scoaterea stecherului din priza).
Art.15. Este interzisa utilizarea prelungitoarelor nestandartizate cu izolaţia deteriorata si fara nul
de protecţie si care nu sunt dimensionate potrivit puterii consumate de echipamentele de munca.
Art.16. Este interzisa alimentarea echipamentelor de munca prin conectarea succesiva a doua sau
a mai multe prelungitoare la care sunt conectaţi si alţi consumator.
79
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN
IPSSM 14.INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PRIVIND UTILIZAREA SPATIILOR SANITARE
1. SCOP
Prezentele instructiuni au ca scop eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente
la locul de munca.
Acest document raspunde prevederilor legislatiei romanesti in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentele instructiuni proprii se aplica activitatilor de utilizare a spatiilor sanitare.
3. TERMENI, DEFINITII
Echipament individual de protectie – totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant
la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala.
Echipamente de munca – masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte
mijloace asemanatoare, necesare in procesul muncii.
Factori de risc – factori proprii elementelor componente ale sistemului executant – sarcina de
munca – mijloace de productie – mediu de munca, ce caracterizeaza riscurile proprii acestor
elemente si care, conducand la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau
boli profesionale.
Prevenire – ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile
SSM - Securitate şi Sănătate în Muncă;
ITI-SSM - Instrucţiuni tehnice interne de SSM.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
• Legea nr. 40/2011 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
• O.U.G. 99/2000 - Referitoare la perioadele calde si reci;
• Legea nr. 319/ 2006 - Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
• N.M. de aplicare a Legii 346/2002 (Ordin 450/825/2006) - asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale;
• H.G. nr. 971/2006 - Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate
la locul de munca;
• H.G. nr 1048/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
• H.G. nr. 1146/2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă
de către lucrători a echipamentelor de muncă
80
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
• H.G. nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare (H.G. nr. 955/2006)
• H.G. 1051/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
5. CONTINUTUL INSTRUIRII
Art. 14.1. Procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din
urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc:
• EXECUTANTUL - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
• SARCINA DE MUNCA - totalitatea actiunilor ce trebuie effectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediupentru realizarea procesului de munca;
• MIJLOACELE DE PRODUCTIE - totalitatea mijloacelor de munca ( instalatii, masini,
utilaje, aparate, dispozitive, unelte, etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;
• MEDIUL DE MUNCA - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice
in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Art. 14.2. Reglementarea masurilor de securitate si sanatate in munca in cadrul prezentelor
instructiuni proprii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de
securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de securitate a muncii la nivelul
fiecarui element al sistemului EXECUTANT - SARCINA DE MUNCA - MIJLOACE DE
PRODUCTIE - MEDIU DE MUNCA, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care
fac obiectul reglementarii. In acest context, continutul prezentelor instructiuni se va aplica, de la
caz la caz, in functie de domeniul de activitate, cumulate cu alte instructiuni proprii de securitate
si sanatate in munca specifice domeniului de activitate respective Prezentele instructiuni proprii
cuprind masuri specifice de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Art. 14.3. Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop
diminuarea sau eliminarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui
element component al acestuia:
• executant;
• sarcina de munca;
• mijloace de productie;
• mediu de munca.
Art. 14.4. Prevederile prezentelor instructiuni proprii se aplica cumulative cu prevederile
actelor normative ce au legătură cu această activitate.
Art. 14.5. Personalul va respecta in mod deosebit regulile de igiena personala si colectiva si
curatenia la locul de munca.
Art. 14.6. Se vor respecta si aplica prevederile HG 1092/2006, cap. 1 – 4.
Art. 14.7. Organizarea activitatii de securitate si sanatate in munca. Informarea si instruirea
lucratorilor. Conducerea societatii va asigura informarea si consultarea lucratorilor asupra tuturor
aspectelor de securitate si sanatate in munca derivate din cerintele desfasurarii activitatilor,
precum si asupra masurilor aplicabile la locul de munca, conform Planului de prevenire si
protectie, in urma evaluarii riscurilor generale si specifice si a consultarii lucratorilor.
Art. 14.8. Principiile şi criteriile de organizare si desfasurare a activitatiii de securitate si
sanatate in munca sunt in conformitate cu prevederile N.M. de aplicare a Legii nr. 319/2006 iar
instruirile de securitate si sanatate in munca se fac conform Deciziei conducatorului societatii
81
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
privind pregatirea si instruirea personalului pe baza tematicii intocmite de serviciul extern si

aprobate de conducerea societatii.
Art. 14.9. Serviciul de securitate şi sănătate în muncă se asigura de catre I.I. DICIANU
MARIAN OVIDIU ., ca serviciu extern, pe baza contractului de prestari servicii.
Art. 14.10. Temperatura trebuie să corespundă destinaţiei specifice fiecarei încăperi.
Art. 14.11. Spatiile sanitare se vor pastra curate.
Art. 14.12. Dupa fiecare utilizare se vor folosi mterialele igienice pentru mentinerea
curateniei spatiilor sanitare.
Art. 14.13. Detergentii pentru curatare se vor utiliza conform specificatiilor de pe ambalaj.
Art. 14.14. Este interzisa depozitarea detergentilor in ambalaje neinscriptionate cu privire la
continut.
Art. 14.15. La curatarea pardoselilor spatiilor sanitare se va semnaliza corespunzator
pericolul de alunecare.
Art. 14.16. Locurile de muncă trebuie dotate astfel încât lucrătorii să aibă în apropierea lor un
număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete.
Art. 14.17. Duşurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apă curentă rece (şi apă caldă, dacă
este necesar).
Art. 14.18. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru personalul angajat si clienti
sau trebuie asigurată utilizarea separată a cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei.
6. RESPONSABILITATI
• lucratorul - trebuie sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai prevederile prezentei
instructiuni;
• conducatorul locului de munca - are obligatia de a-si insusi, a prelucra si a verifica
respectarea intocmai a prezentei instructiuni.
• angajatorul - trebuie sa-si insuseasca, sa aprobe si sa verifice respectarea intocmai a
Instrucţiunile proprii de securitate a muncii se vor aduce la cunoştinţa personalului cu ocazia
instruirilor periodice de securitate si sanatate a muncii, verificându-se permanent modul de
însuşire şi respectare a lor.
82
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

SPECIFICE ACTIVITATII DE CURATENIE LA LOCUL DE MUNCA
1. SCOP
in cadrul acestei activitati.
munca.
Prezentele instructiuni proprii se aplica activitatilor de curatenie .
boli profesionale.
SMI – Sistem de management integrat al calitatii, mediului, securitatii si sanatatii ocupationale;
MMI - manual de management integrat al calitatii, mediului, securitatii si sanatatii in munca;
SPP – Serviciul de prevenire şi Protecţie
• ISO 9001- Sisteme de management al calităţii – Cerinţe
• SR OHSAS 18001- Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale –
Cerinte
• MMI - Manual de management integrat calitate, mediu, sanatate si securitate in munca
• H.G. nr. 115/2006 - Stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor
individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata;
83
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
• Legea nr. 186/2006 - Aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005 pentru

modificarea si competarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale;
la locul de munca;
• H.G. nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006
Art.15.1. Curăţenia şi aprovizionarea zilnică cu materiale consumabile ( săpun, hârtie
igienică, becuri, etc.) se va efectua de personal instruit în acest scop.
Art.15.2. Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza
conform reglementărilor organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori.
Art.15.3. Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea
echipamentului de protecţie şi lucru din dotare (mănuşi de cauciuc, halate).
Art.15.4. Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane închise,
indicându-se prin etichete şi semnele corespunzătoare conţinutul acestora, asigurând respectarea
normelor PSI.
Art.15.5. Principalele sarcini ale curăţeniei zilnice se re¬feră la spălatul sau maturatul
(aspiratul) pardoselii, ştersul de praf şi alinierea mobilieru¬lui, revizuirea stă¬rii de curăţenie a
obiectelor de inventar aju¬tătoare, a vestiarelor şi toaletelor.
Art.15.6. Curăţenia generală se execută prin degajarea saloanelor de mobilier, se spală cu
detergenţi (dezinfectant) pardoseala, se curăţă geamurile, oglinzile cu mate¬riale care să nu
producă zgîrieturi, se degresează obiectele de in¬ventar ce se folosesc în sală.
Art.15.7. Curăţirea sălilor şi anexelor se realizează zil¬nic şi periodic astfel :
• întreţinerea şi curăţenia de la sfîrşitul programului
• şi curăţenia generală care se execută de regulă săptămînal.
Art.15.8. Materialele inflamabile folosite pentru întreţinere şi curăţenie vor fi păstrate în
boxe sau încăperi separate, cu respectarea normelor PSI.
Art.15.9. Se interzice curăţarea sau ungerea echipamentelor în timpul funcţionării acestora.
Art.15.10. Inaintea inceperii activitatii lucrătorii au obligatia sa verifice buna functionare a
echipamentelor tehnice si electrocasnice ;
Art.15.11. Lucrătorii sunt obligati sa-si insuseasca si sa respecte istrucţiunile de de
securitate si sanatate in munca in vigoare, obligatiile potrivit fisei postului si anexei la aceasta cu
responsabilitatile referitoare la securitatea si sanatatea in munca, instructiunile de exploatare a
tehnicii pe care o au in primire ;
84
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art.15.12. Lucrătorii sunt obligati sa dea relatiile solicitate de organele de control si

cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca si inspectorilor sanitari;
Art.15.13. Lucrătorii sunt obligati sa se prezinte la programul de lucru intr-o stare fizica si
psihica buna ;
Art.15.14. Sa-si desfasoare activitatea potrivit fisei postului, incat sa nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă ;
Art.15.15. Este interzisa prezentarea la program sub influenta bauturilor alcoolice,
substantelor halucinogene sau drogurilor, si consumul acestora in incinta societatii; lucrătorii
aflaţi sub influenta celor de mai sus nu vor fi acceptaţi la lucru iar clientii for fi scosi din local;
Art.15.16. Fumatul este permis doar la locurile special amenajate si indicate in acest scop ;
Art.15.17. La locul de munca lucrătorul trebuie sa fie atent si disciplinat, sa pastreze ordinea
si curatenia ,se va efectua curatire ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii
persoanelor in zona de lucru ;
Art.15.18. Punerea in functiune a unui echipament tehnic dupa revizii sau reparatii se va face
numai dupa ce lucrătorul autorizat a efectuat revizia sau reparatia confirma in scris ca
echipamentul respectiv este in buna stare de functionare si nu prezinta pericol pentru sanatatea si
securitatea lucrătorului care il utilizeaza.
Art.15.19. Se interzice lucrătorilor sa intervina la instalatiile de distribuire a gazului metan,
energiei electrice, apei, agentului termic sau la diverse aparate sau utilaje.
Art.15.20. Toate problemele aparute pe aceasta linie se aduc la cunostinta conducatorului
societatii pentru a se interveni cu lucrătorul calificat si autorizat ;
Art.15.21. Fiecare lucrător are obligatia sa previna si sa ia primele masuri in cazul unor
defectiuni sau situatii care ar putea sa provoace un accident, anuntand despre aceasta pe
conducatorul locului de munca;
Art.15.22. Purtarea echipamentului de protectie (EP) si de lucru in timpul programului este
obligatorie ; Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi,
după utilizare, sa îl înapoieze sau să îl puna la locul destinat pentru păstrare; lucrătorul nu va fi
admis la program, dacă nu se prezintă cu echipamentul de protecţie şi de lucru pre¬văzut în
normativ.
Art.15.23. In caz de incendiu, lucrătorii au obligatia legala sa actioneze in scopul salvarii
vietilor omenesti, a bunurilor si valorilor societatii si sa aplice intocmai masurile specifice
obiectivului pentru astfel de situatii.
Art.15.24. Mijloacele proprii de stingere vor fi pastrate in siguranta la locurile stabilite prin
planul de evacuare si periodic, la termenele scadenta, acestea vor fi verificate de catre persoane
autorizate .
Art.15.25. Toti lucrătorii trebuie sa cunosca modul de actiune si procedura in situatii de
urgenta, incident sau accident atat al propriei persoane cat si a colegilor (masurile de prim ajutor,
anuntarea conducerii societatii, politiei, salvarii, modul de actiune in caz de incendiu, cutremur,
calamitati naturale, etc) .
Art.15.26. In cazul producerii unor accidente, lucrătorii nu vor interveni neautorizat pentru
modificarea starii de fapt rezultate in urma producerii accidentelor, cu exceptia cazului in care
mentinerea acestor conditii ar crea pericol iminent de producere a altor accidente sau pericliteaza
viata accidentatului sau a altor persoane .
85
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art.15.27. Pentru evitarea imbolnavirilor profesionale, trebiue folosite in mod obligatoiu

instalatiile de incalzire, ventilatie, iluminat, echipamentul de protectie, dotarile igienico-sanitare,
etc.
Art.15.28. Sunt interzise aglomerarile cailor de acces cu materiale precum si stivuirea lor
necorespunzatoare, asezarea acestora in apropierea instalatiilor electrice sau de incalzit (teracote,
radiatoare, sobe elctrice).
Art.15.29. Activitatea de curatenie si igienizare se va efectua numai de lucrători calificaţi
pentru aceasta ;
Art.15.30. Lucrătorii vor respecta normele de igiena personala utilizand dotarile igienico-
sanitare ale societatii . Lucrătorii care manipuleaza preponderent alimente iţi vor asigura igiena
mainilor de mai multe ori pe zi si la incheierea activitatii.
Art.15.31. Lucratorii sunt obligati sa faca dovada ca sunt apti medical pentru locul de munca
la care sunt angajati si sa efectueze controalele medicale periodice; sa se prezinte la medicul de
medicina muncii de cate ori este necesar.
Art.15.32. Lucratorii sunt obligati sa participe la instruiri si sa semneze fisa individuala de
protectie dupa ce li s-au facut instruirile de securitate si sanatate in munca (introductiv generala,
la locul de munca si cele periodice).
Art.15.33. La incetarea activitatii locul de munca se va lasa ordonat.
Art.15.34. La terminarea programului, ultima persoana care va parasi locul de munca, va
deconecta toate aparatele de la alimentarea cu gaze metan, electricitate, va stinge iluminatul.
Art.15.35. Parasirea locului de munca este permis numai dupa asigurarea ca nu sunt surse
potentiale de incendiu.
Art.15.36. Instalatiile si mijloacele tehnice sunt cele prevazute legal pentru acest tip de
activitate, omologate si certificate conform normativelor in vigoare.
Art.15.37. Instruirea periodica se face de cãtre conducãtorul locului de muncã respective
Art.15.38. Prezentele instructiuni au fost intocmite in conformitate cu datele furnizate de
catre conducerea sindicatului. şi adaptate la sarcinile şi mediul de muncă respectiv.
Art.15.39. Este interzisa folosirea incaltamintei degradate sau neincheiate. Pe durata
efectuarii sarcinii de munca se va utiliza incaltaminte comoda si cu talpa antiderapanta.
Art.15.40. Utilizarea materialelor (substanţelor) insecticide se va face de către lucrători de la
firme specializate sau de lucrătorii proprii instruiti în acest scop.
Art.15.41. Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute, sau fără instrucţiuni
de folosire etichetate pe recipientul de ambalare.
Art.15.42. Substanţele se vor depozita ( păstra ) în spaţiu special amenajat, ventilat natural,
în recipiente sau cutii cu etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
Art.15.43. Este interzisă curăţarea geamurilor din exterior !
Art.15.44. Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte.
Art.15.45. Deschiderea usii se va executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in
incaperea alaturata, in imediata sa apropiere.
Art.15.46. Când trebuie luat un obiect aflat la inalţime, obligatoriu se va folosi o scara
sigura. Este interzis sa se improvizeze podeţe formate din scaune, cutii, sertare aşezate unele
peste altele deoarece, nefiind stabile, se pot răsturna.
Art.15.47. Uşile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se
impinge de partea de sticlă a uşilor.
86
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art.15.48. Pentru protecţia lucrătorilor care fac curăţenie, cioburile de sticla trebuie invelite
şi depuse astfel incât să poată fi uşor identificate de către acest personal, de preferat fiind ca
aceste materiale sa fie lăsate la vedere, pe birou.
Art.15.49. Este strict interzis sa se folosească lucrătorii pentru curăţenie la alte munci pentru
care nu a fost instruiţi şi să fie puşi la munci ce depăşesc posibilitatile lor fizice.
Art.15.50. Este interzisă urcarea pe scaunul cu rotile pentru a lua un obiect aflat la inălţime.
Pentru aceasta operaţie se recomandă un taburet solid, un podium sau o scară corespunzatoare.
Art.15.51. Este interzis să se usuce orice obiect pe conductele de gaz, calorifer, pe sobă sau
calorifer electric.
Art.15.52. Este interzis să se ţină sau să se atingă cu mâna un obiect metalic (ţeavă sau
radiatorul caloriferului, etc) în timp ce cu cealaltă mână se introduce ştecherul in priză.
Art.15.53. Este interzis a se pune in funcţiune o maşină inainte de a fi cunoscut sistemul de
funcţionare al acesteia.
Art.15.54. Cordoanele electrice prelungitoare sunt periculoase putând provoca accidente prin
electrocutare când se aşează pe el piciorul unui scaun sau a unei mese metalice, deoarece izolaţia
poate fi deteriorată atunci când suporta o sarcina.
Art.15.55. Trebuie sa se evite bararea trecerilor cu cordoane electrice sau telefonice.
Art.15.56. Inainte de conectarea unei maşini la o priză electrică trebuie controlată pentru a fi
in poziţia “deconectat”
Art.15.57. Substanţele chimice destinate pentru curăţenie şi dezinfecţie vor fi utilizate doar
cu stricta respectarea a instrucţiunilor de întrebuinţare.
Art.15.58. Se va interzice cu desăvârşire utilizarea de substanţe chimice care nu au
instrucţiuni de întrebuinţare sau a căror instrucţiuni nu sunt traduse în limba română.
Art.15.59. Desfundarea instalaţiilor sanitare se va face cu scule adecvate (pompe de
cauciuc), interzicându-se utilizarea de improvizaţii (sârme, cârlige,etc.).
Art.15.60. Sculele ascuţite, tăietoare sau înţepătoare folosite în activităţile de curăţenie şi
întreţinere vor avea obligatoriu mânere corespunzătoare şi vor fi purtate în teci.
Art.15.61. Spălarea pardoselilor în locurile în care instalaţiile electrice sunt amplasate la
mică înălţime se va face cu apă puţină, interzicându-se atingerea acestora cu ustensilele de spălat.
Art.15.62. Se interzice spălarea pardoselilor cu motorină sau alte substanţe inflamabile.
Art.15.63. Pardoselile şi scările de acces vor fi curăţate în permanenţă de urmele de noroi sau
grăsimi care ar putea provoca căderea prin alunecare.
Art.15.64. Trebuie semnalate administratorului cladirii orice defecţiune a pardoselii (sparturi
sau rupturi de linoleum, covoare, etc).
Art.15.65. Pentru prevenirea apariţiei unor incendii din cauza nerespectării
prezentelor instrucţiuni se interzic lucrătorilor din activitatea de curăţenie în birouri şi
alte spaţii administrative următoarele:
• Folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a consumatoarelor de energie electrica,
precum si instalatiilor uzate si improvizat
• Incarcarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, transformatoare, intrerupatoare,
comutatori, prize) peste sarcina admisa.
• Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare.
87
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
• Agatarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor tablourilor electrice etc, a

obiectelor de orice fel, precum si adapostirea de obiecte materiale in posturile de transformare
sau distributie.
• Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatilor electrice de catre persoana
necalificata si neautorizata.
• Utilizarea lampilor mobile portative, alimentate prin cordoane improvizate sau uzate.
• Folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina improvizate din carton,hartie sau
alte materiale combustibile.
• Folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici fara stecker direct
in priza.
• Fumatul este interzis în locurile, zonele, încăperile şi clădirile în care nu se admite
utilizarea focului deschis
Art.15.66. Locul de depozitare a materialelor si sculelor se va alege astfel incat sa nu
impiedice circulatia.
Art.15.67. Pe tot timpul efectuării curăţeniei cu substanţe chimice se vor utiliza ochelari de
protectie si se va asigura o ventilare corespunzatoare a încăperii în care se face curăţenia sau
dezinsecţia.
Art.15.68. Este interzisa activitatea pe schele improvizate pentru curăţarea tavanelor, a
colţurilor superioare,a parţilor înalte de mobilier,a lustrelor,etc..
Art.15.69. Se interzice trecerea cablurilor de alimentare sau a prelungitoarelor pentru
maşinile electrice de curăţat prin podurile caselor, prin canalele de ventilatie, zgura, gunoi,
precum si prin incaperi unde cablurile pot fi supuse actiunii agentilor chimici, temperaturi inalte
etc.
Art.15.70. In timpul montarii cablurilor de alimentare sau prelungitoare la inaltime, usile si
ferestrele in dreptul carora se află acestea vor fi blocate.
Art.15.71. Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent cu fata inainte.
Art.15.72. Deschiderea usilor se va executa atent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata
in incaperea alaturata.
Art.15.73. Usile cu geamuri trebuie manevrate atent . Este interzis a se sprijini sau a se
impinge pe partea de sticla a usilor.
Art.15.74. Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei si apa trebuie
sa fie inlaturate imediat pentru a se evia alunecarile
Art.15.75. Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu
muschii spatelui. Trebuie evitate intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste.
Art.15.76. La utilizarea pentru urcare/coborâre până a înălţimea necesară a unei scări simple
sau extensibile, sprijinite de la sol, executantul trebuie să asigure mai intâi scara împotriva
răsturnării sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare
flexibil.
Art.15.77. In lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă,
executantul se va urca până la înălţimea necesară folosind metoda "celor trei puncte" (sprijin
alternativ pe treptele scării a ambelor picioare şi o mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar in
timpul executării lucrării, scara trebuie să fie ţinută de cel puţin încă o persoana.
Art.15.78. La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure,
înainte de a se urca pe aceasta, impotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de
88
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziţie în alta, în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziţia
,,stând pe scară ,,
Reguli de respectat de catre lucrator in cazul transportului cu mijloace publice si/sau pietonal:
• să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru deplasarea dus-întors
de la domiciliu la firmă (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou, etc.);
• să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului;
• in calitate de pietoni, salariaţii au obligaţia să respecte semnificaţia indicatoarelor de
semnalizare şi a marcajelor din intersecţii, precum şi a legislaţiei care reglementează circulaţia pe
drumurile publice.
6. RESPONSABILITATI
• lucratorul - trebuie sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai prevederile prezentei
instructiuni;
• conducatorul locului de munca - are obligatia de a-si insusi, a prelucra si a verifica
respectarea intocmai a prezentei instructiuni.
• angajatorul - trebuie sa-si insuseasca, sa aprobe si sa verifice respectarea intocmai a
Instrucţiunile proprii de securitate a muncii se vor aduce la cunoştinţa personalului cu ocazia
instruirilor periodice de securitate si sanatate a muncii, verificându-se permanent modul de
însuşire şi respectare a lor.
89
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
1. SCOP, DOMENIUL DE APLICARE

Prezentele instrucţiuni cuprind metode de acordare a primului ajutor in caz de
electrocutare.Acest document raspunde : prevederilor legislatiei romanesti in domeniul securitatii
si sanatatii in munca.
Prezentele instructiuni trebuie aplicate de catre toate persoanele implicate in procesul de munca.
2. TERMENI, DEFINITII:
Instalatie electrica de joasa tensiune – instalatie de curent alternativ sau de curent continuu
la care tensiunea de lucru a partilor active, in regim normal de functionare, se afla in urmatoarele
limite: - cel mult 250 V fata de pamant, in cazul retelelor legate la pamant;
- cel mult 1000V intre partile active, in cazul retelelor izolate fata de pamant;
Instalatie electrica de utilizare – ansamblul unitar de aparate, conductoare, instrumente si
accesoriile lor (relee, dispozitive de comanda, circuite secundare, prize de pamant, etc.) cuprinse
intre instalatiile de distributie sau producere de inalta sau joasa tensiune si tabloul de alimentare,
pantograful, cutia de borne sau priza de la care se alimenteaza receptorul (utilajul, agregatul,
etc.);
Legare la pământ – legătură electrică a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a
asigura acestuia, în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);
Verificare periodica – actiunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma
calitatile tehnologice si de protectie ale unei instalatii, unelte sau ale unui utilaj, aparat, etc.
Priză de pământ – instalaţie care asigură o legătură electrică directă cu pământul a unei
instalaţii electrice sau a unor echipamente electrice;
3. DESCRIEREA ACTIVITATII:
Art.16.1. Consecinţele electrocutării
Fenomenele care apar în organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de
electrocutare sau şoc electric.
Electrocutarea se manifestă prin vătămări de diferite grade, până la deces.
Consecinţele electrocutării depind de trei factori şi anume:
- intensitatea curentului electric;
- timpul cât trece curentul prin corp;
- traseul sau calea străbătută de curentul electric prin corp.
Art.16.2. Intensitatea curentului electric a cărui limită de suportabilitate a fost stabilită
experimental şi care se consideră nepericuloasă este de:
- 10 mA în cazul curentului alternativ de frecvenţă industrială şi
- 50 mA în cazul curentului continuu.
90
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub acţiunea căruia omul
se poate elibera din circuitul electric prin forţe proprii. În general omul nu reuşeşte să se
desprindă singur din circuitul electric din cauza spaimei care-1 face să nu mai poată acţiona şi
din cauza contracţiilor musculare care nu mai permit desprinderea de circuit.
Intensitatea curentului electric care străbate corpul omenesc, atunci când între două puncte de
contact ale acestuia se stabileşte o tensiune accidentală dată, depinde de rezistenţa electrică a
corpului.
Rezistenţa electrică a corpului este influenţată de:
- factori externi - umiditatea aerului;
- temperatura aerului;
- gradul de umezire al pielii.
- factori interni - transpiraţie;
- febră;
- conţinutul de alcool în sânge;
- stare de oboseală.
Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol, astfel:
- curentul care trece prin corp este mai mic de 10 mA: pericolul de deces este foarte redus;
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA, dar mai mic de 200 mA: pericolul de
paralizare a funcţiilor sistemului nervos este foarte probabil, pot apărea stop respirator şi stop
cardiac.
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea decesului este ridicată şi
agravată de efectele termice ale curentului electric.
Din experienţa tragică în timp a rezultat că efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor
sistemului nervos, le provoacă intensităţile curentului de tip industrial (380/220 V). Curenţii
rezultaţi la tensiuni mai mari de 1000 V produc în mod suplimentar şi efecte termice, cu
consecinţe fizice grave.
Art.16.3. Timpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc este
foarte important, mai ales în raport cu intensitatea curentului.
Cu cât timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai
mare şi invers.
(Din motive de protecţie, limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă
tensiune trebuie să fie de 0,2 secunde pentru tensiuni până la 250 V şi de 0,1 secunde pentru
tensiuni până la 500 V.
Este foarte important pentru viaţa omului ca timpul în care acesta este în circuitul electric să fie
cât mai scurt, întrucât rezistenţa electrică a corpului continuă să scadă sub acţiunea curentului şi,
ca urmare, intensitatea curentului care trece prin corp creşte continuu, moartea devenind practic
inevitabilă.
Art.16.4. Traseul străbătut de curent prin corp este de asemenea important, considerându-se
ca foarte periculoase căile:
- mâna stângă - piciorul drept (axa inimii);
- mâna dreaptă - marginea superioară a bazinului.
Căile cele mai "favorabile" sunt:
- mână - cot sau umăr;
- picior stâng - picior drept;
91
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
- şold - laba piciorului.

Art.16.5. Accidente prin electrocutare
Accidentul prin electrocutare apare atunci când corpul omului se intercalează accidental între
două puncte cu potenţiale electrice diferite, situaţie în care prin el circulă un curent capabil să
afecteze funcţiile vitale ale corpului (respiraţia, circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă).
Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întârziate.
Art.16.6. Urmările imediate se manifestă prin paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau
circulatorii, respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac, ori deces instantaneu
prin fibrilaţie ventriculară.
Art.16.7. Urmările întârziate (ore, zile) se manifestă printr-o slăbire a forţei musculare,
amorţeli, chiar în cazul în care accidentatul se află în stare de repaus; la reluarea activităţii pot
apărea tulburări care influenţează centrul generator de excitaţii al inimii.
Art.16.8. Primul ajutor
În cazul accidentelor prin electrocutare este evident că numai întâmplător se poate beneficia de
ajutor calificat. Din acest motiv, succesul primului ajutor depinde de competenţa celor prezenţi
în momentul accidentului.
În practică, se întâlnesc două situaţii:
- accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică;
- accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică, nemaifiind în contact cu aceasta
şi nici în imediata ei apropiere.
În ambele situaţii, persoana, care acţionează pentru acordarea primului ajutor, salvatorul
(salvatorii) trebuie să constate cu operativitate situaţia concretă a victimei şi să hotărască modul
de acţionare, astfel încât să nu-şi pericliteze integritatea corporală sau chiar viaţa, expunându-se
aceluiaşi risc.
Art.16.9. Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric
Prima operaţie în succesiunea acţiunii de acordare a primului ajutor în caz de accidentare prin
electrocutare, este scoaterea accidentatului de sub acţiunea sau influenţa curentului electric.
a) Pentru a scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric din instalaţiile cu tensiunea de
lucru sub 1000 V se proceda astfel:
- dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime:
Se va analiza situaţia şi cunoscând faptul că după întreruperea tensiunii, muşchii se
relaxează, existând posibilitatea căderii accidentatului, se vor lua preventiv măsuri de evitare a
acestei consecinţe.
Se va sprijini accidentatul cu proptele izolante sau se vor lua măsuri de atenuare a căderii
prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei căderi
(paie, materiale textile, crengi etc.).
Se va acţiona pentru întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului
(contactorului) de alimentare, în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea
siguranţelor, scoaterea din priză, de la caz la caz.
Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea
intervenţiei, se va scoate accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea
accidentatului de zona de pericol.
92
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
b) În situaţia unui accident în instalaţii cu tensiunea de lucru peste 1000 V, trebuie cunoscut
faptul că însăşi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza
tensiunii de pas. Se vor efectua următoarele manevre, după caz:
Deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune ) o poate face numai o persoană care
cunoaşte bine instalaţia iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă
numai după deconectare.
Scoaterea accidentatului din instalaţia aflată sub tensiune este permisă numai în staţiile
electrice, unde operaţia se execută de către personalul special instruit în acest sens şi care
utilizează mijloacele de protecţie electroizolante (cizme şi mănuşi electroizolante de înaltă
tensiune, prăjini electroizolante (ştăngi), corespunzătoare tensiunii nominale a instalaţiei.
Dacă din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fără ca el să fie în contact sau în imediata apropiere a
instalaţiei electrice sub tensiune, se va acţiona pentru stingerea hainelor aprinse, prin înăbuşire.
Este de preferat ca accidentatul să fie culcat la pământ în timpul acestor intervenţii, ştiut fiind că
mişcarea acestuia ca o "torţă vie" îngreunează şi agravează în acelaşi timp acţiunile de salvare.
Art.16.10. Determinarea stării accidentatului
După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi în afara pericolului generat de aceasta, se va
determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă, deoarece tot ceea ce urmează să se
facă în continuare depinde de această stare.
Acţiunile de prim ajutor sunt diferenţiate, în funcţie de starea accidentatului:
- dacă accidentatul este conştient;
- dacă accidentatul este inconştient;
- dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.
Art.16.11. Dacă accidentatul este conştient
În această situaţie examinarea este uşurată de faptul că se poate stabili contact verbal cu
accidentatul.
Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare, de
liniştire a accidentatului:
- „aşează-te”, respectiv „culcă-te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat”;
- „cum s-a întâmplat accidentul ?” „te supără ceva ?”
- „ai ameţeli ? ai greaţă ? ai cumva dificultăţi în respiraţie ? te supără inima?”
În timpul întrebărilor se caută vizual eventualele semne exterioare ale stării de rău:
- culoarea pielii, în mod special culoarea feţei ( paloare sau roşeaţă excesivă);
- transpiraţia feţei şi a palmelor;
- prezenţa şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului.
În cazul unei stări de rău se solicită salvarea.
Art.16.12. Dacă accidentatul este inconştient
Se consideră în stare de inconştienţă acel accidentat căruia îi lipsesc reflexele de autoapărare şi
capacitatea de mişcare autonomă. Funcţiile vitale de bază - respiraţia şi circulaţia - pot fi
satisfăcătoare.
Deosebirea stării de inconştienţă faţă de moarte clinică, numai prin observaţie vizuală, este
dificilă.
Se va proceda după cum urmează:
93
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Dacă din circumstanţele producerii accidentului nu rezultă vătămări şi leziuni care ar

contraindica într-un mod evident mişcarea şi deplasarea accidentatului (de exemplu: cădere cu
grave leziuni şi vătămări, fracturi, hemoragii), se va aşeza accidentatul într-o poziţie care să
permită examinarea sa, adică în poziţie culcat pe spate pe o suprafaţă plană şi suficient de rigidă,
cu recomandarea de a nu fi mişcat inutil, deoarece pot exista eventuale vătămări „ascunse”,
pentru care mişcarea ar fi contraindicată;
Se vor desface hainele la gât, piept şi zona abdominală;
Se va verifica starea respiraţiei şi existenţa pulsului;
În cazul lipsei funcţiilor vitale, fără a mai ţine seama de eventualele interdicţii de mişcare
a accidentatului, acestuia i se va face respiraţie artificială sau reanimare cardio-respiratorie.
Art.16.13. Alte vătămări
La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburări de vedere etc.
Simptomele dureroase ale acestor vătămări sunt semnalate de accidentaţii aflaţi în stare de
conştienţă.
În cazul celor care şi-au pierdut cunoştinţa, cercetarea vătămărilor trebuie făcută abia după ce s-a
constatat starea satisfăcătoare a respiraţiei şi circulaţiei sanguine iar examinarea trebuie realizată
numai vizual, fără a mişca şi dezbrăca inutil accidentatul.
După constatarea stării accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor în
funcţie de tipul vătămării: arsuri, fracturi, plăgi etc.
Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău (nici măcar trecătoare), el
trebuie ţinut în repaus timp de 1/2 - 1 oră, după care trebuie supus unui consult medical.
Dacă starea de rău persistă sau se agravează, se va proceda astfel:
- accidentatul va fi aşezat în poziţie culcat, cu picioarele ridicate;
- îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gâtului, pieptului şi a abdomenului;
- se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior pot
surveni tulburări de ritm cardiac.
4. RESPONSABILITATI:
- Executantul - trebuie sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai prevederile
prezentei instructiuni;
- Conducatorul locului de munca are obligatia de a-si insusi, a prelucra si verifica
respectarea prezentei instructiuni.
- Angajatorul trebuie sa-si insuseasca, sa aprobe si sa verifice respectarea prezentei
instructiuni.
Prezentele instructiuni proprii de securitate a muncii nu sunt limitative, ele putand fi completate,
in functie de modificarile survenite la fiecare loc de munca sau de modificarile legislative si se
vor aduce la cunostinta intregului personal, cu ocazia instruirii periodice de securitate si sanatate
in munca si ori de cate ori este nevoie, verificandu-se permanent modul de insusire si respectare
a lor.
94
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
1. SCOP
Prezenta procedura detaliază măsurile tehnice şi organizatorice de securitate si sanatate in
munca necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva electrocutării, pentru ca:
a. lucrătorii să fie protejate faţă de pericolul de vătămare care poate fi generat la
atingerea directă sau indirectă a părţilor aflate sub tensiune;
b. să nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiaţii care să pericliteze viaţa
sau sănătatea oamenilor;
c. construcţia echipamentelor tehnice să fie adecvată mediului pentru ca să nu se
producă incendii şi explozii;
d. persoanele şi bunurile să fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de
echipamentul electric;
e. izolaţia echipamentelor electrice să fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.
2. DOMENIU DE APLICARE
Art. 17.1. Prevederile prezentei proceduri se aplicată de către toate entităţile funcţionale din
cadrul AMTPG, care proiectează, execută, gestionează şi exploatează instalaţii de curent
alternativ sau curent continuu, delimitate, astfel:
- instalaţii electrice de transport şi/sau distribuţie urbană, rurală sau locală în exploatare,
servite de personal care asigură exploatarea, întreţinerea şi repararea acestora sau numai o
parte din aceste activităţi;
- instalaţii electrice de transport şi/sau distribuţie în curs de execuţie ori reconstrucţie, dacă
acestea sunt amplasate în incinta unităţii sau subunităţii de exploatare ori pe suporţi
comuni sau trasee (culoare) comune cu instalaţii electrice în exploatare;
- instalaţii electrice de transformare, redresare, ori convertoare;
- instalaţii pentru transport electric.
Art. 17.2. Pentru prevenirea riscului electric din domeniul instalaţiilor electrice de curent
alternativ şi continuu, situate în medii diferite de cele normale (sub apă, sub pământ, gaze
inflamabile sau explozive ş.a. asemenea), trebuie aplicate prevederile prezentelor norme, corelate
cu măsurile de prevenire a accidentelor specifice mediilor de lucru respective.
Art. 17.3. Pregătirea şi instruirea în domeniul securitatii si sanatatii in munca este parte
componentă a pregătirii profesionale a angajaţilor vizând însuşirea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă, în însuşirea şi aplicarea măsurilor de protecţie
împotriva pericolului de electrocutare.
3 DEFINITII
Art. 17.4. Accident de muncă - Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia
acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
95
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi

care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces.
Art. 17.5. Loc de muncă - Zonă delimitată în spaţiu, în funcţie de sarcina de muncă,
înzestrată cu mijloace de muncă (utilaje, unelte, mijloace de transport, mobilier etc.) şi obiecte
ale muncii necesare (materii prime, materiale, semifabricate etc.), organizat în vederea realizării
unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei funcţii, de către unul sau mai mulţi executanţi
cu pregătirea şi îndemânarea necesare, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii
precizate.
Art. 17.6. Curent nepericulos - acel curent sub acţiunea căruia omul se poate elibera din
circuitul electric prin forţe proprii.
Art. 17.7. Timp de expunere – timpul de trecere al curentului prin corpul omenesc.
Art. 17.8. Accident prin electrocutare – intercalarea accidentală a corpul omului între două
puncte cu potenţiale electrice diferite, situaţie în care prin el circulă un curent capabil să afecteze
funcţiile vitale ale corpului (respiraţia, circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă).
Art. 17.9. Electrocutare - fenomenele care apar în organism ca urmare a trecerii curentului
electric.
Art. 17.10. Curent nepericulos - curentul sub acţiunea căruia omul se poate elibera din
circuitul electric prin forţe proprii.
Art. 17.11. Echipament individual de protecţie - totalitate a mijloacelor cu care este dotat
fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva acţiunii factorilor de risc
de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Art. 17.12. Echipament tehnic - maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele şi alte mijloace asemănătoare utilizate în procesul muncii; parte componentă a
mijloacelor de producţie.
Art. 17.13. Distanţă de securitate - distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc,
necesară pentru asigurarea securităţii acestuia.
Art. 17.14. Condiţii de muncă - Totalitate a condiţiilor în care se desfăşoară procesul de
muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite în cadrul procesului, precum şi caracteristicile
tehnice ale mijloacelor de producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare
a muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se
desfăşoară producţia).
Art. 17.15. Semnalizare de securitate - Semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate
sau o situaţie determinată, furnizează o indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau
sănătatea persoanelor la locul de muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui
panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui
gest-semnal.
4 PRESCURTARI
SMI – SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL CALITATII, MEDIULUI,
SECURITATII SI SANATATII OCUPATIONALE;
MMI - manual de management integrat al calitatii, mediului, securitatii si sanatatii in
munca;
SPP – Serviciul de prevenire şi Protecţie
96
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0

PAE - Prim ajutor în caz de electrocutare.
5 DOCUMENTE DE REFERINTA
ISO 9001 Sisteme de management al calităţii – Cerinţe

SR OHSAS Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale –
18001 Cerinte
Manual de management integrat calitate, mediu, sanatate si
MMI
securitate in munca
Lege nr.
319/ 2006 Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
HG
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006
HG nr. Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în

1146/ 2006 muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
STAS Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale
12604-87
NOTA 1: Pentru documentele de referinţă menţionate mai sus se aplică ediţiile/
reviziile în vigoare la data utilizării prezentei proceduri.
6 PROCEDURA
Art. 17.16. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice
măsuri tehnice şi organizatorice. Măsurile organizatorice le completează pe cele tehnice în
realizarea protecţiei necesare.
Art. 17.17. Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin
atingere directă sunt următoarele:
a. acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru) ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice;
b. închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţia prin carcasare);
c. îngrădiri fixe;
d. îngrădiri mobile;
e. protecţia prin amplasare (asigurarea unor distanţe minime de protecţie);
f. scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a
se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
g. legări la pământ şi în scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale (de ex. prin
eclatoare - descărcătoare, etc.);
h. folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
i. alimentarea la tensiune redusă de protecţie;
j. egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.
97
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 17.18. Măsurile organizatorice împotriva electrocutării prin atingere directă sunt
următoarele:
a. executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice (depanări, reparări, racordări, etc.)
trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit
corespunzător;
b. executarea intervenţiilor pe baza unei autorizaţii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a
unui proces verbal;
c. delimitarea materială a locului de muncă (îngrădire);
d. eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
e. elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie în instalaţiile electrice;
f. organizarea şi executarea verificărilor periodice a măsurilor tehnice de protecţie
împotriva atingerilor directe.
Art. 17.19. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se
realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice. Este interzisă înlocuirea
mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice.
Art. 17.20. Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două
măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în orice condiţii, şi
o măsură de protecţie suplimentară care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei
principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe
cealaltă. În locurile puţin periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare este
suficientă aplicarea numai a unei măsuri, considerate principale.
Art. 17.21. Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot
fi aplicate sunt următoare:
a. folosirea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS);
b. legarea la pământ;
c. legarea la nulul de protecţie;
d. izolarea suplimentară de protecţie aplicată utilajului sau amplasamentului;
e. separarea de protecţie;
f. egalizarea sau dirijarea potenţialelor;
g. deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
h. folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Art. 17.22. Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la punctele
f, g şi h. Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de
defect constituie mijloc principal de protecţie, şi, stâlpii liniilor electrice aeriene de joasă
tensiune, la care dirijarea distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.
Art. 17.23. Pentru instalaţiile şi echipamentele electrice de înaltă tensiune, sistemul de
protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă se realizează prin aplicarea uneia sau
cumulativ a mai multor măsuri de protecţie, dintre care, însă, legarea la pământ de protecţie este
totdeauna obligatorie.
Art. 17.24. Detaliile şi precizările pentru realizarea sistemelor de protecţie trebuie să
corespundă prevederilor standardelor în vigoare.
98
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 17.25. La acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active ale instalaţiilor şi

echipamentelor electrice (izolarea de lucru), materialele electroizolante folosite trebuie să fie
rezistente la solicitările chimice şi fizice din mediul în care trebuie să funcţioneze.
Art. 17.26. Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (ţesături, fileuri,
benzi de ţesătură sau lemn) nu constituie o izolare, în sensul protecţiei împotriva electrocutării
prin atingere directă.
Art. 17.27. Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice
trebuie să fie rezistente la solicitările fizice şi chimice în mediul în care funcţionează. În afară de
condiţia impusă privind protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă, carcasele şi
învelişurile trebuie să fie în construcţie corespunzătoare protecţiei împotriva incendiilor şi
exploziilor (dacă este cazul).
Art. 17.28. La instalaţiile de înaltă tensiune trebuie să fie prevăzute blocări mecanice sau
electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să fie posibilă numai
după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv. Manevrarea dispozitivului lui
de blocare trebuie să poată fi făcută numai cu o sculă specială (de exemplu, cheie cu cap
triunghiular).
Art. 17.29. La proiectarea, executarea şi montarea instalaţiilor electrice trebuie să se prevadă
distanţe şi spaţii în apropierea echipamentelor electrice şi îngrădiri de protecţie în jurul acestora,
astfel încât deservirea, întreţinerea şi repararea acestora să se poată efectua fără pericol.
Distanţele şi spaţiile minim admise sunt stabilite în normele specifice de securitate a muncii.
Art. 17.30. Îngrădirile de protecţie trebuie să fie astfel realizate încât să nu existe elemente
sub tensiune neîngrădite în zona de activitate a omului (zona de manipulare).
Art. 17.31. Tipurile de îngrădiri de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere directă,
precum şi condiţiile de montare, trebuie să corespundă standardelor în vigoare.
Art. 17.32. Îngrădirile mobile trebuie să se folosească pentru protecţia persoanelor numai în
timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice, împotriva atingerii directe sau prin
intermediul unor elemente de lucru (scule, conductoare, etc.) de părţile active, la distanţe mai
mici decât cele minime admise.
Art. 17.33. Părţile active ale instalaţiilor electrice trebuie să fie amplasate la distanţele de
protecţie pentru a au putea fi accesibile unei atingeri directe.
Art. 17.34. Acest mijloc de protecţie se aplică, de asemenea, la liniile electrice aeriene, prin
respectarea distanţelor minime admise faţă de alte obiecte din apropierea liniilor respective.
Art. 17.35. În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau
echipamentelor electrice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
 părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
 părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar care se găsesc la o distanţă
mai mică decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje,
unelte, etc.), indicată în documentaţia tehnică specifică;
 părţile active aflate sub tensiune ala instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât
limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub
tensiune.
99
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 17.36. În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ şi
în scurtcircuit a conductoarelor de fază, operaţie care se execută după verificarea lipsei de
tensiune.
Art. 17.37. Prin efectuarea legăturilor la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se asigure
protecţia omului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă, descărcarea
părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi protecţia împotriva tensiunii
induse.
Art. 17.38. Dispozitivele de scurtcircuitare şi legare la pământ trebuie să fie conform
standardelor în vigoare.
Art. 17.39. Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a
dispozitivelor de scurtcircuitare, precum şi măsurile organizatorice legate de aplicarea acestor
dispozitive, trebuie să fie indicate în instrucţiunile de securitate a muncii pentru instalaţiile
electrice, în funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei electrice, scopul legăturilor în
scurtcircuit şi la pământ, etc.)
Art. 17.40. Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în
instalaţii scoase de sub tensiune, cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoatere de sub tensiune a
instalaţiei şi echipamentelor electrice.
Art. 17.41. Acestea din urmă se efectuează de către personal autorizat pentru lucrul sub
tensiune. La instalaţiile de joasă tensiune folosirea mijloacelor individuale de protecţie
electroizolante constituie singura măsură tehnică de protecţie şi se foloseşte cumulat cu măsurile
organizatorice.
Art. 17.42. La instalaţiile de înaltă tensiune, această măsură se aplică cumulat cu alte
mijloace de protecţie.
Art. 17.43. Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploatează echipamente electrice
trebuie să fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de
mijloace de protecţie:
a. mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de
elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ (prăjini electroizolante pentru acţionarea
separatoarelor, scule cu mânere electroizolante, mănuşi şi încălţăminte electroizolante, etc.
b. indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa
tensiunii;
c. garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;
d. panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile, folosite pentru a
delimita zona de lucru;
e. placi avertizoare (indicatoare de securitate), care au rolul:
- de avertizare a pericolului pe care îl prezintă apropierea de elementele aflate sub tensiune;
- de interzicere a unor acţiuni care ar putea duce la accidente;
- de siguranţă, prin care se încunoştinţează lucrătorul ca au fost luate înainte de începerea lucrului
şi că pot executa anumite manevre şi lucrări (admiterea unor acţiuni);
- de informare cu privire la unele puncte de lucru, instalaţii sau locuri, unde se păstrează mijloace
de protecţie.
100
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 17.44. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie făcută numai de către personal
calificat, autorizat şi instruit a lucra cu respectivele echipamente.
Art. 17.45. Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile
de exploatare, întreţinere şi reparaţii trebuie făcută conform regulamentului pentru autorizarea
electricienilor din punct de vedere al normelor de securitate a muncii, pe bază de examen
medical, psihologic şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale şi de protecţia muncii.
Art. 17.46. Manevrarea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi aparatelor
care utilizează energia electrică şi la care e posibilă atingerea directă a pieselor aflate normal sub
tensiune, indiferent de valoarea tensiunii este permisă numai personalului calificat, instruit şi
autorizat pentru această.
Art. 17.47. Fac excepţie de la această regulă echipamentele alimentate la o tensiune redusă, la
care nu există pericolul apariţiei unei tensiuni periculoase în caz de defect. (exemplu: aparate
alimentate de la baterii sau acumulatoare).
Art. 17.48. La transformatoarele, generatoarele şi convertizoarele de sudare folosite în locuri
de muncă periculoase şi foarte periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare,
trebuie să fie luate măsuri care să asigure protecţia la atingerea accidentală a porţiunilor neizolate
ale circuitului de sudură. Măsurile de protecţie trebuie să fie precizate în normele specifice de
securitate a muncii.
Art. 17.49. Executarea manevrelor în instalaţiile de producere, transport şi distribuire a
energiei electrice, trebuie făcută numai de către personal calificat, autorizat şi instruit pentru
operaţiile respective, şi numai în instalaţiile pentru care a fost autorizat.
Art. 17.50. Intervenţiile la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează
energia electrică sunt permise numai în baza unei autorizaţii de lucru scrise sau în baza unor
instrucţiuni tehnice interne sau a atribuţiilor de serviciu.
Art. 17.51. Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile electrice fără întreruperea tensiunii
pe timp de ploaie, furtună, viscol sau dacă locul respectiv nu este bine iluminat, cu excepţia unor
situaţii speciale reglementate prin norme specifice de securitate a muncii.
Art. 17.52. Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, toate
instalaţiile şi mijloacele de protecţie trebuie să fie certificate conform legii privind securitatea si
sanatatea in munca şi verificate la recepţie, înainte de darea în funcţiune, şi apoi, periodic, în
exploatare precum şi după fiecare reparaţie sau revizie.
Art. 17.53. La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie
electrică intervenţiile sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru:
a. autorizaţii de lucru scrise (AL);
b. instrucţiuni tehnice interne de securitate si sanatate in munca (ITI-SSM);
c. atribuţii de serviciu (AS);
d. dispoziţii verbale (DV);
e. procese-verbale (PV);
f. obligaţii de serviciu (OS);
g. propria răspundere (PR).
101
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
7 RESPONSABILITATI
Art. 17.54. Conducerea AMTPG şi respectiv a compartimentelor / sectoarelor au
responsabilitatea de a aduce la cunoştinţa întregului personal, pe linie ierarhică, prevederile
prezentei proceduri.
Art. 17.55. Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prezentelor norme de securitate si sanatate
in munca este obligatorie pentru întregul personal angrenat în activităţile de exploatare,
întreţinere, reparaţii, construcţii-montaj şi cercetare-proiectare pentru instalaţii electrice, conform
atribuţiilor ce-i revin.
Art. 17.56. Conducătorii locurilor de muncă unde această procedură are aplicabilitate vor
include în tematica anuală de instructaj periodic de securitate si sanatate in munca prezenta
procedură.
Art. 17.57. ITI - SSM vor fi elaborate de serviciul de specialitate din cadrul AMTPG şi vor
fi difuzate tuturor entităţilor funcţionale interesate. Totodată se vor elabora:
 lista categoriilor de lucrări care pot fi efectuate prin una din formele menţionate la pct.
6.38.
 lista categoriilor de lucrări ce se pot executa fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor
electrice
102
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
INTOCMIT, APROBAT,
Ing. DICIANU MARIAN

PRIVIND EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNCA ACŢIONATE
ELECTRIC
1. SCOP
in cadrul acestei activitati.
munca.
Prezentele instructiuni proprii se aplica activitatilor de intretinere si reparare a autovehiculelor .
boli profesionale.
la locul de munca;
103
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
• H.G. nr. 1425/2006 - Norme Metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare (H.G. nr. 955/2006)

Procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente
care interactioneaza reciproc:
• EXECUTANTUL - omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;
• SARCINA DE MUNCA - totalitatea actiunilor ce trebuie effectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediupentru realizarea procesului de munca;
• MIJLOACELE DE PRODUCTIE - totalitatea mijloacelor de munca ( instalatii, masini,
utilaje, aparate, dispozitive, unelte, etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;
• MEDIUL DE MUNCA - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice
in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate si sanatate in munca in cadrul prezentelor instructiuni
proprii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de securitate a
muncii, se realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de securitate a muncii la nivelul fiecarui
element al sistemului EXECUTANT - SARCINA DE MUNCA - MIJLOACE DE PRODUCTIE
- MEDIU DE MUNCA, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiectul
reglementarii. In acest context, continutul prezentelor instructiuni se va aplica, de la caz la caz, in
functie de domeniul de activitate, cumulate cu alte instructiuni proprii de securitate si sanatate in
munca specifice domeniului de activitate respective Prezentele instructiuni proprii cuprind
masuri specifice de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop diminuarea sau
eliminarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component
al acestuia:
• executant;
• sarcina de munca;
• mijloace de productie;
• mediu de munca.
Prevederile prezentelor instructiuni proprii se aplica cumulative cu prevederile actelor normative
ce au legătură cu această activitate.
ECHIPAMENTE DE MUNCA ACTIONATE ELECTRIC

Se va mentine ordinea la locul de munca.
Art. 18.1. Dezordinea la locul de munca conduce la cresterea riscului de producere a unui
accident.
Art. 18.2. Se va tine cont de mediul ambiant de munca.
Art. 18.3. Nu se vor utiliza sculele actionate electric intr- un mediu cu umiditate ridicata. Se
va urmari ca locul de munca sa fie bine iluminat si de asemenea nu se vor utiliza sculele electrice
in imediata apropiere a lichidelor si gazelor inflamabile.
Art. 18.4. Protejati-va impotriva riscului de electrocutare.
104
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 18.5. Se va evita contactul corporal direct cu partile metalice ale echipamentelor
tehnice actionate electric legate la pamant.
Art. 18.6. Se va interzice prezenta copiilor in apropierea sculelor.
Art. 18.7. Nu se permite altor persoane neinstruite sau copiilor sa lucreze cu aparatele, sa
atinga echipamentele sau cablul de alimentare cu tensiune.
Art. 18.8. Se va lucra mai bine si mai sigur in plaja de putere indicata de producatorul
echipamentului tehnic.
Art. 18.9. Se vor utiliza scule adecvate.
Art. 18.10. Nu se vor utiliza scule sau dispozitive ajutatoare de putere scazuta pentru a
efectua lucrari grele. Nu se vor utiliza echipamentele pentru lucrari pentru care acestea nu au fost
concepute.
Art. 18.11. Se va utiliza echipament de protectie corespunzator.
Art. 18.12. Nu se va utiliza echipament de protectie prea larg sau bijuterii. Acestea pot fi
antrenate de piesele in miscare ale aparatului. Pentru a evita eventualele accidentari ale
personalului deservent, este recomandat sa se utilizeze manusi de protectie si incaltaminte cu
talpa antiderapanta. Totodata se recomanda utilizarea unor elemente de protectie a parului .
Art. 18.13. Se vor utiliza ochelari de protectie in cazul igienizarii suprafetelor, ptr a evita
contactul diverselor substante cu ochii.
Art. 18.14. Verificarea cablului electric de alimentare.
Art. 18.15. Nu se va depozita aparatul peste cablul de alimentare, iar scoaterea din priza nu se
va face prin tragerea de cablu, ci prin manevrarea corespunzatoare a stecherului din dotarea
acestuia. Cablul electric de alimentare cu tensiune va fi protejat impotriva caldurii excesive si a
substantelor grase.
Art. 18.16. Nu se va depasi raza de actiune a echipamentului.
Art. 18.17. Se va evita sa se adopte o pozitie incomoda, obositoare pentru deservent. Se va
verifica daca utilizatorul in timpul programului are o pozitie stabila in timpul lucrului, fara
pierderea echilibrului.
Art. 18.18. Echipamentele se vor intretine periodic
Art. 18.19. Dupa terminarea lucrului toate echipamentele se vor curata. Se vor consulta
sfaturile de intretinere mentionate in cartile tehnice. Se va verifica cu regularitate starea
stecherului si a cablului de alimentare si, in cazul constatarii de situatii periculoase se va opri
lucrul si se vor inlocui de catre personalul competent si autorizat. Cablurile electrice,
prelungitoarele se vor verifica de asemenea spre a nu fi deteriorate.
Art. 18.20. In cazul neutilizarii, inainte de operatiile de intretinere periodica sau de verificare,
se va deconecta aparatul de la reteaua de tensiune.
Art. 18.21. Inainte de punerea in functiune a echipamentului dupa verificari si intretineri
periodice, se va verifica sa nu ramana chei sau alte scule in interiorul acestuia.
Art. 18.22. Se va verifica daca intrerupatorul de actionare al masinii este in pozitia inchis,
inainte de scoaterea de sub tensiune a echipamentului.
Art. 18.23. Inainte de orice reutilizare a echipamentului se va verifica in amanunt
functionarea tuturor dispozitivelor de securitate. Se va verifica functionarea partilor mobile,
daca miscarea acestora se face cu usurinta si/sau nu sunt gripate. Toate elementele componente
trebuie sa fie montate corect. Se interzice utilizarea echipamentului a carui contactor de pornire
nu functioneaza in mod corespunzator.
105
SC EXINDAR STYLE
SRL ED. 0
REV. 0
Art. 18.24. nu se vor utiliza accesorii si dispozitive altele decat cele mentionate in cartea
tehnica a echipamentului.
Art. 18.25. Utilizatorul (obligatoriu persoana autorizata)este obligat sa execute legaturile de
protectie necesare pentru asigurarea protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat
cu aparitia unei tensiuni periculoase la atingere; sa asigure deconectarea automata a
echipamentului electric/instalatie sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de
atingere; sa vegheze ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
Art. 18.26. Manevrarea si exploatarea instalatiilor, utilajelor,echipamentelor si aparatelor care
utilizeaza energia electrica este permisa numai de personalului calificat, autorizat si instruit
pentru aceasta
Art. 18.27. La exploatarea echipamentului de munca actionat electric trebuie sa existe
urmatoarele documente:
a) instructiuni de exploatare;
b) instructiuni de protectie impotriva electrocutarii;
c) instructiuni de interventie si acordarea primului ajutor in caz de electrocutare;
d) programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice si ale instalatiilor de
protectie impotriva pericolului de electrocutare.
106

Ip Generale Comune SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ip Generale Comune SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IPSSM

IPSSM 01. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

1.1. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

1.2. INSTRUCTIUNI ERGONOMICE

1.3. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII

Art. 1.3.1. Pentru prevenirea pericolului de electrocutare a utilizatorilor echipamentelor

1.4. REGULI PENTRU LUCRĂTORII CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE BIROU

(3) Obiectele (dosare, clasoare, echipamente de birou etc.) plasate provi-zoriu pe

1.5. UTILIZAREA CALCULATOARELOR ELECTRONICE (PC) ŞI A

Art. 1.5.6. Se interzice lucrătorilor să utilizeze calculatoarele electronice şi echipa-mentele

1.6. EXPLOATAREA IMPRIMANTEI INKJET si FLATBED

IPSSM 02. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

2.1. Deplasarea în incintele unităţii (închise şi deschise)

– să închidă şi să asigure prin încuiere uşile autovehiculului.

semnalizării rutiere, ca şi semnalele îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale,

reflectorizante şi stingătoare de incendiu, omologate;

Art. 2.2.18. În timpul funcţionării autovehiculului, conducătorul acestuia trebuie să regleze

Art. 2.2.19. La apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care

Art. 2.2.22. La efectuarea manevrelor de depăşire pe drumuri publice, conducătorii de

faţa sau în spatele lor nu a iniţiat o asemenea manevră;

– luminile de întâlnire şi cele de ceaţă pe timp de ceaţă densă;

Art. 2.2.127. FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

 deplasari cu pericol de cadere prin: - dezechilibrare

IPSSM 03. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Art. 3.1. Nu vor fi repartizate decât persoane care:

– instalaţia electrică a autovehiculului să fie în stare bună; sunt interzise legăturile

– să respecte marcajele şi semnalizările care limitează viteza de circulaţie a mijloacelor de

IPSSM 04. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

– Manipularea manuală şi transportul prin purtare a maselor –

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor

toate obiectele străine ce împiedică deplasarea;

b) nu au scrisă capacitatea de transport;

– Încărcarea şi descărcarea materialelor în/din vehicule –

transport mecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate.

– Depozitarea şi stivuirea materialelor –

IPSSM 05. INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

5.2.1. lucratorul : are obligatia sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai

5.3.15. Eficacitatea unei semnalizari nu trebuie sa fie diminuata de catre:

5.3.31. Culoarea de identificare a acestor echipamente este rosie.

Semnalizarea obstacolelor si cailor periculoase

IPSSM 06. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

III. Domeniul de aplicare

Măsurile cuprinse în aceaste instrucţiuni sunt conforme cu prevederile specifice din:

IV. Dotarea cu echipamente individuale de protecţie (EIP)

VI. Obligaţiile angajatorului

(2) Regulile privind instruirea şi însoţirea vizitatorilor aflaţi în întreprindere cu

VII. Obligaţiile vizitatorului/vizitatorilor

uneltelor, clădirilor, etc.;

Echipament individual de protecţie (EIP):

integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

Verificat Semnătura celui care

cu persoanele participante la instruire

Fumatul interzis Fumatul şi focul Interzis accesul Interzisă Accesul interzis

Apă nepotabilă Interzis A nu se stinge

Materiale Materiale Materiale toxice Materiale Materiale

Greutăţi Vehicule de Pericol electric Pericol general Radiaţii laser

Materiale Radiaţii Câmp magnetic Pericol de Cădere cu

Risc biologic Temperaturi Materiale nocive

Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie

Protecţie Protecţie Protecţie Protecţie Trecere

Obligaţii generale (însoţit, dacă este cazul, de un panou suplimentar)

Panouri de salvare şi acordare a primului ajutor