XXXXXXXXXXXXX SRL Piatra Neamt

Anul 2022 Instruiri in domeniul securitatii si sanatatii in munca

- TEHNIC, DEPOZITE, GESTIONARI -
TEMA Nr. 2 (24.05.2022)

1.- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca - Cap. IV, Art. 22-23, obligatiile
lucratorilor;
2.- IP-SSM-06, Instructiune proprie de S.S.M. pentru primul ajutor in cazul electrocutarii;
3.- HG nr. 1146/2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca
de catre lucratori a echipamentelor de munca, Cap. I, Cerinte minime, Art. 2;

1.- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca - Cap. IV, Art. 22 - 23, obligatiile
lucratorilor;
CAPITOLUL IV: Obligaţiile lucrătorilor

Art. 22, Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea
sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Art. 23, (1)În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să
îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate
şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă,
potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

2.- IP-SSM-06, Instructiune proprie de S.S.M. pentru primul ajutor in cazul electrocutarii;
DESCRIERE INSTRUCTIUNII

1. Instructiunea expliciteaza metodologia urmata in cazul accidentarilor provocate la locul de munca, urmate
de electrocutari, electrizari sau intoxicatii.
2. Prezenta instructiune este utilizata de intreg personalul angajat al organizatiei.
3. Scopul elaborarii instructiunii este de a asigura prevenirea unor urmari grave si de a reduce gravitatea
consecintelor, in cazul producerii de accidente la locul de munca, urmate de electrocutari, electrizari sau
intoxicatii.
4. Electrocutarile sunt accidente provocate de actiunea curentului electric. Sub denumirea de electrocutare
sunt incluse toate accidentele aparute in urma contactului organism - curent electric, care duc la aparitia
unei stari de moarte aparenta.
Restul manifestarilor, in urma contactului organism - current electric, sunt denumite electrizari.
5. Urmarile suferite de un accidentat prin electrocutare sunt:
- arsurile;
- oprirea respiratiei, asociata cu stopul cardiac.
6. Masurile de prim ajutor, luate de persoana aflata la locul si in momentul producerii accidentului
(colegul de munca al victimei), in cazul accidentarilor urmate de electrocutari sau electrizari sunt:
a). Scoateti victima de sub actiunea curentului electric, prin intreruperea curentului electric.
Daca aceasata nu este posibil de realizat, indepartati sau taiati conductorul electric:
- cu un bat de lemn,
- cu un topor cu coada de lemn, sau
- cu un cleste cu manerele izolate.
Aveti grija ca din salvator sa nu deveniti accidentat!
b). Asezati victima intr-un loc uscat si desfaceti-i hainele.
c). In cazul opririi respiratiei, treceti imediat la efectuarea respiratiei artificiale prin una din metodele
cunoscute (“gura la gura” / “gura la nas”) cu o frecventa de 12 - 14 insuflatii pe minut.
d). Cand victima are oprite si pulsul si respiratia, executati masaj cardiac extern cu o frecventa de 60 - 80
compresii pe minut si anuntati imediat medicul.
e). Nu procedati la alte incercari terapeutice inutile, pierzand un timp pretios.
f). Asigurati transportul victimei la cea mai apropiata unitate medicala specializata.
7. Intoxicatiile sunt afectiuni care apar in urma actiunii toxice asupra organismului.
8. Patrunderea toxicelor in organism are loc pe urmatoarele cai:
- pe cale respiratorie (inhalarea de aer poluat cu gaze, vapori, ceturi sau pulberi);
- pe cale digestiva;
- pe cale cutanata sau prin mucoase.
Nu faceti respiratie artificiala!
9. Masurile de prim ajutor, luate de persoana aflata la locul si in momentul producerii accidentului
(colegul de munca al victimei), in cazul accidentarilor urmate intoxicatii sunt:
9.1. Daca toxicul patrunde pa cale respiratorie: scoateti victima din mediul toxic si asezati-o intr-un loc cu
aer curat;
9.2. Atunci cand toxicul patrunde pe cale digestiva, provocati varsaturi victimei astfel:
- dupa o prealabila ingerare de 2 - 3 pahare de apa / lichid, iritati baza limbii victimei, valul palatin si
peretele posterior al faringelui cu un apasator de limba (lingurita);
9.3. Daca toxicul patrunde pe cale cutanata sau prin mucoase, dezbracati victima de obiecte vestimentare
contaminate si procedati la spalarea rapida a tegumentelor si a mucoaselor (in unele cazuri, puteti folosi
alcool).
9.4. Asigurati de urgenta transportul victimei la cea mai apropiata unitate medicala specializata.

3.- HG nr. 1146/2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, Cap. I, Cerinte minime, Art. 2;
2. Cerinţe minime generale aplicabile echipamentelor de muncă
2.1. Sistemele de comandă ale unui echipament de muncă, care afectează securitatea, trebuie să fie vizibile,
uşor de identificat şi, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător.
2.1.1. Sistemele de comandă trebuie să fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu excepţia anumitor
sisteme de comandă, dacă este necesar, şi în aşa fel încât manevrarea lor să nu provoace riscuri suplimentare.
Acestea nu trebuie să genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.
2.1.2. Dacă este necesar, de la postul de comandă principal operatorul trebuie să aibă posibilitatea să se
asigure că nu există persoane în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie să fie
precedată automat de un sistem de siguranţă, cum ar fi un semnal de avertizare sonoră şi/sau vizuală. Lucrătorul
expus trebuie să aibă timpul şi/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea şi/sau
oprirea echipamentului de muncă.
2.1.3. Sistemele de comandă trebuie să fie sigure şi să fie alese ţinându-se cont de defecţiunile, perturbaţiile şi
constrângerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.
2.2. Pornirea echipamentului de muncă nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-o acţiune
voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest scop.
2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru lucrătorii
expuşi, aceeaşi cerinţă se aplică şi pentru:
a) repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, viteză, presiune.
 2.2.2. Această cerinţă nu se aplică repornirii sau modificării condiţiilor de funcţionare rezultate din derularea
unei secvenţe normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită oprirea
completă a acestuia în condiţii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să permită, în funcţie de
riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de muncă, fie numai parţial, de aşa manieră încât
echipamentul de muncă să fie în stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de muncă trebuie să aibă prioritate faţă de comenzile de pornire.
Oprirea echipamentului de muncă sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu
energie a organelor de comandă respective trebuie să fie întreruptă.
2.4. Dacă acest lucru este necesar şi în funcţie de pericolele pe care le prezintă echipamentul de muncă şi de
timpii normali de oprire, un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgenţă.
2.5. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de obiecte trebuie să fie
prevăzut cu dispozitive de securitate corespunzătoare. Un echipament de muncă care prezintă pericole datorate
degajărilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie să fie prevăzut cu dispozitive
corespunzătoare de reţinere şi/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.
2.6. Echipamentele de muncă şi elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru securitatea sau
sănătatea lucrătorilor, să fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. În cazul în care există riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de muncă, situaţie
care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de
protecţie adecvate.
2.8.
2.8.1. Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin
contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice
accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele
periculoase.
2.8.2. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
a) să fie de construcţie robustă;
b) să nu genereze riscuri suplimentare;
c) să nu fie înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
d) să fie amplasate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
e) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;
f) să permită intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de asemenea,
pentru activităţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată şi,
dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie.
2.9. Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere a unui echipament de muncă trebuie să fie iluminate
corespunzător, în funcţie de lucrările realizate.
2.10. Părţile echipamentului de muncă expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie, dacă este
cazul, să fie protejate împotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrătorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie uşor de perceput şi de înţeles şi
lipsite de ambiguităţi.
2.12. Un echipament de muncă poate să fie utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost
realizat.
2.13. Operaţiile de întreţinere trebuie să poată să fie efectuate când echipamentul de muncă este oprit. Dacă
acest lucru nu este posibil, trebuie să fie luate măsuri de protecţie adecvate pentru executarea acestor operaţii
sau pentru ca acestea să fie efectuate în afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de muncă care
deţine un program de întreţinere, acesta trebuie să fie respectat şi ţinut la zi.
2.14. Orice echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separării
de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru lucrătorii în cauză.
2.15. Un echipament de muncă trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi semnalizare
indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.
2.16. Pentru efectuarea operaţiilor de producţie, reglare şi întreţinere a echipamentelor de muncă, lucrătorii
trebuie să aibă acces şi să rămână în condiţii de securitate în toate zonele necesare.
2.17. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor de
incendiu sau de supraîncălzire a echipamentului de muncă ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau
de alte substanţe produse de către echipamentul de muncă sau utilizate ori depozitate în acesta.
2.18. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau
a substanţelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de muncă.
2.19. Orice echipament de muncă trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expuşi riscurilor de
electrocutare prin atingere directă sau indirectă.