EVALUARE FACTORI DE RISC - ARHITECT

7.1

Locuri de munc cu risc mare de acciden are si!sau "m#o$n%ire &ro'esiona$

Din &unc de %edere a$ securi a ii muncii( $ocuri$e de munca ce carac eri)ea)a ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar( se &o *ru&a +n rei ca e*orii, a- - $ocuri de munca ce sa is'ac cerin e$e de securi a e a muncii. #- - $ocuri de munca &ericu$oase. c- - $ocuri de munca cu condi ii deose#i e /+ncadra e +n *ru&a a II-a de munca-. 0en ru 'undamen area s iin i'ica a norme$or s&eci'ice de &ro ec ie a muncii &en ru ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar in eresea)a( +n mod deose#i ( u$ ime$e doua ca e*ori( deoarece &en ru aces ea sun necesare &re%ederi norma i%e e1&rese( s&eci'ice. a- Locuri de munca &ericu$oase sun considera e ce$e $a care( &rin s&eci'icu$ ac i%i a ii sau din &roiec are( e1is a riscu$ &ermanen de &roducere a unor acciden e de munca( 'ara a se +n runi +nsa condi ii$e necesare inc$uderii $or +n ca e*oria a reia. 0rin masuri$e de securi a e a muncii $ua e( 'ac orii de risc e1is en i nu se rans'orma( +n mod norma$( +n cau)e a$e acciden e$or de munca. 0en ru ca aces e masuri sa 'ie cu&rinse +n Ins ruc iuni$e de Securi a e a 2uncii /care se %or e$a#ora de &roiec an u$ &rocesu$ui de munca-( urmarindu-se si daca e$e sun su'icien e( es e necesara o in%en ariere a u uror $ocuri$or de munca &ericu$oase( care nu sun cu&rinse +n 3S02 &en ru AU. #- Locuri de munca cu condi ii deose#i e sun considera e ce$e a$e ca&u$ui de coarda( +n urcarea unui &ere e %er ica$( +n care 'ac oru$ de cadere &oa e de&asii %a$oarea 1 si a in*e c4iar %a$oarea $imi a 5 /nu se iau +n discu ie *rese$i$e e4nice de asi*urare( $a care 'ac oru$ de cadere &oa e 'i mai mare de 5-. Sis emu$ ac ua$ de norme din Rom6nia cu&rinde, - 3orme *enera$e de &ro ec ia muncii( inc$u)6nd norme *enera$e de securi a e a muncii si norme de i*iena a muncii . - 3orme s&eci'ice de &ro ec ie!securi a e a muncii / &rescur a 3S02( res&ec i% 3SS2 -.

- Ins ruc iuni de securi a e a muncii /IS2 - e$a#ora e si a&$ica e $a ni%e$u$ a*en u$ui economic-. 7.5 Fac ori de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( sarcina de munca si mediu Fac orii de risc din aceas a ca e*orie /numi i si &erico$e o#iec i%e- re&re)in a cau)e$e &o en ia$e de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a &e care( &rin anumi e s ari sau %aria ii( $e &o cons i ui ma eria$u$ /u i$a7u$( o#iec u$ muncii( c$adiri$e( ins a$a ii$e( de&o)i e$e e c.- si mediu$ de munca. Sco&u$ &ro ec iei muncii es e ca aces e cau)e &o en ia$e( a& e sa &roduca acciden e si!sau +m#o$na%iri &ro'esiona$e( sa 'ie e$imina e sau diminua e c6 mai mu$ ( iar +n si ua ii$e +n care nu es e &osi#i$ aces $ucru( 'ac oru$ uman sa 'ie &ro e7a +m&o ri%a e'ec e$or aces or cau)e. Lis a 'ac ori$or de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( sarcina de munca si de mediu( care se &re)in a +n con inuare( es e com&$e a $a ni%e$u$ ac ua$ a$ economiei na iona$e. Ea re#uies e +nsa com&$e a a &ermanen da ori a +m#una a iri$or e4no$o*ice( de noi$e moda$i a i si condi ii de im&$icare a 'ac ori$or umani +n &rocesu$ de &roduc ie( &recum si de de)%a$uirea unor as&ec e nesesi)a e &6na +n &re)en a$e 'ac ori$or de risc. "n re#area care se &une( +n mod 'iresc( es e daca +n aces e $is e es e cu&rinsa +n rea*a *ama de s ari si %aria ii a$e ma eria$u$ui si a$e mediu$ui care &o &roduce acciden e si!sau +m#o$na%iri &ro'esiona$e. Rea$i a ea es e ca su# as&ec u$ concre de des'asurare a$ &rocesu$ui de &roduc ie( orice 'enomen nedori care se so$dea)a cu a'ec area in e*ri a ii cor&ora$e sau &si4ice a e1ecu an u$ui se &roduce( de re*u$a( ca re)u$ a a$ unei succesiuni( +n$an uiri si su&ra&uneri de cau)e( care +nain e de &roducerea acciden u$ui si!sau +m#o$na%irii &ro'esiona$e( re&re)en au o a 6 ia 'ac ori de risc. Din dinamica aces or succesiuni( +n$an uiri si su&ra&uneri s-a a$es de 'iecare da a doar un sin*ur e$emen ( considera esen ia$( 'ara de care nu &oa e 'i conce&u de)nodam6n u$ nedori a$ 'enomenu$ui +n cau)a.

7.5.a Lis a 'ac ori$or de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie

1. FACTORI DE RISC 2ECA3IC 1.1 2iscari &ericu$oase

1.1.1 2iscari 'unc iona$e a$e ec4i&amen e$or e4nice sau a cor&uri$or de '$uide. 1.1.5 Au odec$ansari$e sau au o#$ocari$e con raindica e a$e miscari$or 'unc iona$e a$e ec4i&amen e$or e4nice( ins a$a ii sau a$e '$uide$or. 1.1.8 De&$asari$e su# e'ec u$ *ra%i a ii / a$unecare( ros o*o$ire( ru$are &e ro i( ras urnare( cadere $i#era( scur*ere( de%ersare( ur&are( &ra#usire( scu'undare( e c. -. 1.1.9 De&$asari su# e'ec u$ &ro&u$siei / &roiec are de cor&uri cu &ar icu$e( de%iere de $a raiec oria norma$a( #a$ans( recu$( socuri e1cesi%e( 'or e de iner ie( eru& ie e c.-. 1.5 Su&ra'e e( muc4ii sau con ururi &ericu$oase / +n e&a oare( aioase( a$uneca oare( a#ra)i%e( ade)i%e( e c.-. 1.8 Reci&ien i sau ins a$a ii su# &resiune. 1.9 Vi#ra ii e1cesi%e a$e ec4i&amen e$or e4nice. 5. FACTORI DE RISC TER2IC 5.1 Tem&era ura ridica a a o#iec e$or sau su&ra'e e$or. 5.5 Tem&era ura co#or6 a a o#iec e$or sau su&ra'e e$or. 5.8 F$acari( '$ame. 8. FACTORI DE RISC ELECTRIC 8.1 Curen u$ e$ec ric / a in*ere direc a( a in*ere indirec a( ensiune de &as -. 9. FACTORI DE RISC CHI2IC 9.1 Su#s an e o1ice. 9.5 Su#s an e caus ice. 9.8 Su#s an e in'$ama#i$e. 9.9 Su#s an e e1&$o)i%e.

9.: Su#s an e canceri*ene. :. FACTORI DE RISC ;IOLO<IC :.1 Cu$ uri sau &re&ara e cu microor*anisme / #ac erii( %irusuri( ciu&erci( &ro o)oare -. :.5 0$an e &ericu$oase / ciu&erci( e c.-. :.8 Anima$e &ericu$oase / ser&i %eninosi( scor&ioni( e c.-.

7.5.# Lis a 'ac ori$or de risc de&enden i de sarcina de munca 1. CO3=I3UTUL 3ECORES0U3>TOR AL SARCI3II DE 2U3C "3 RA0ORT CU CERI3=ELE DE SECURITATE 1.1 O&era ii( re*u$i( &rocedee *resi e. 1.5 A#sen a unor o&era ii. 1.8 2e ode de munca necores&un)a oare / succesiunea *resi a a o&era ii$or( 'a)e$or e c.-.

5. SARCI3A SU;!SU0RADI2E3SIO3AT "3 RA0ORT CU CA0ACITATEA E?ECUTA3TULUI 5.1 So$ici are 'i)ica / e'or s a ic( e'or dinamic( &o)i ii de $ucru 'or a e sau %icioase -. 5.5 So$ici are &si4ica / ri m mare de munca( deci)ii di'ici$e +n im& scur ( o&era ii ! 'a)e ! m6nuiri re&e i i%e de cic$u scur sau e1 rem de com&$e1e( mono onia muncii e c. -.

7.5.c

Lis a 'ac ori$or de risc de&enden i de mediu$ de munca 1. FACTORI DE RISC FI>IC 1.1 Tem&era ura aeru$ui / ridica a( sca)u a -. 1.5 Umidi a ea aeru$ui / ridica a( sca)u a -.

1.8 Curen i de aer . 1.9 0resiunea aeru$ui / ridica a( co#or6 a -. 1.: Ioni)area aeru$ui . 1.@ Su&ra&resiunea +n ad6ncimea a&e$or. 1.7 >*omo . 1.A U$ rasune e. 1.B Vi#ra ii. 1.1C I$umina / ni%e$ de i$uminare( s ra$ucire( &6$&6ire -. 1.11 Radia ii. 1.11.1 E$ec roma*ne ice / in'rarosii( u$ ra%io$e e( microunde de +na$ a( medie sau 7oasa 'rec%en a( $aser -. 1.11.5 Ioni)an e / a$'a( #e a( *ama -. 1.15 0o en ia$ e$ec ros a ic. 1.18 Fenomene sau ca$ami a i a$e na urii / descarcari e$ec rice( inunda ii( %6n ( *rindina( cea a( a$unecari de eren sau co&aci( a%a$anse( seisme( a%erse de &$oaie( e c.-. 1.19 0u$#eri &neumoconio*ene. 5. FACTORI DE RISC CHI2IC 5.1 <a)e( %a&ori( aeroso$i( o1ici sau caus ici. 5.5 0u$#eri +n sus&ensie +n aer / #ac erii( %irusuri( s&iroc4e e( ciu&erci( &ro o)oare( e c.-. 8. CARACTERUL S0ECIAL AL 2EDIULUI / su# eran( ac%a ic( aerian( m$as inos( cosmic( e c.-.

7.5.8

Fac ori de risc de&enden i de e1ecu an

La &re)en area 'ac ori$or de risc an eriori( s-a ara a ca a unci c6nd au 'os s a#i$i i aces i 'ac ori( im&$icarea 'ac oru$ui uman( 'ara de care nu se &oa e &resu&une &roducerea de acciden e si!sau +m#o$na%iri &ro'esiona$e( a 'os $ua a +n considerare numai $a modu$ *enera$( ca sim&$a &re)en a( 'ac6ndu-se a#s rac ie de orice as&ec concre a$ im&$icarii aces uia +n &ro%ocarea sau e1&unerea $a e'ec e$e 'ac ori$or de risc din aceas a ca e*orie. "n mod e%iden ( omu$ &oa e &roduce un acciden si!sau o +m#o$na%ire &ro'esiona$a numai &rin in ermediu$ aces ora. "n concordan a cu aces e considera ii( 'ac orii de risc de&enden i de e1ecu an se re'era $a com&or amen u$ acciden o*en a$ e1ecu an i$or( cu&rin)6nd ac iuni$e cons ien e sau incons ien e &rin care aces ia creea)a s ari &ericu$oase sau noci%e a$e ma eria$u$ui si mediu$ui( &ro%oaca ei +nsusi %aria ii acciden o*ene a$e aces ora( se e1&un e'ec e$or noci%e a$e 'ac ori$or de risc de)$anui i! +n ac iune sau reac ionea)a inadec%a &en ru e%i area $or. S&re deose#ire de $is a 'ac ori$or de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( sarcina de munca si de mediu( +n care au 'os inc$use a 6 s ari c6 si %aria ii( $a 'ac orii de risc &ro&rii e1ecu an u$ui au 'os inc$use numai ac iuni %i)i#i$e din e1 erior( res&ec i% numai %aria ii. 3u a 'os inc$us su# nici o 'orma ceeace &en ru ma eria$ si mediu a 'os desemna &rin conce& u$ de s are si re&re)in a( &e &$anu$ 'ac oru$ui uman( su#s ra u$ de care de&ind ac iuni$e acciden o*ene a$e aces uia. As&ec e$e aces ui su#s ra ( $a ni%e$u$ caruia com&or amen u$ e1ecu an i$or &oa e 'i( +n u$ ima ana$i)a( in'$uen a +n direc ia res&ec arii cerin e$or de securi a e a muncii( au 'os inc$use +n r-o $is ase&ara a( care se &re)in a +n con inuare ,

7.8

Lis a de de'icien e a$e ca&aci a ii( s arii 'unc iona$e( a i udini si rasa uri de carac er a$e e1ecu an i$or care &o cons i ui su#s ra u$ ac iuni$or acciden o*ene a$e aces ora A. CA0ACITATEA DE 2U3C

/ de'icien e$e( ni%e$u$ cores&un)a or +nde&$inirii sarcinii de munca 'ara riscuri de accidenare si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a A& i udini a$e caror de'icien e cons i uie con raindica ii &en ru sarcini$e res&ec i%e ,

1. - cons i u ie 'i)ica( in e*ri a e cor&ora$a. 5. - a& i udini 'i)ice. 8. - em&eramen / i&u$ em&eramen u$ui -. 9. - a& i udini sen)oria$ - &erce& ua$e. :. - a& i udini sen)oria$ - &erce& ua$ - mo oare. @. - a& i udini in e$ec ua$e.

0re*a ire &ro'esiona$a necores&un)a oare +nde&$inirii sarcini$or de munca( +n condi ii cores&un)a oare de securi a e a muncii( su# urma oare$e as&ec e, 7. - cunos in e &ro'esiona$e. A. - de&rinderi +n &re*a irea o&era ii$or de munca. B. - de&rideri si o#isnuin e im&use de ri mu$ de munca( de a$ e condi ii +n care se des'asoara &rocesu$ de munca. 1C. - cunos in e si de&rinderi +n a&$icarea norme$or si ins ruc iuni$or de securi a e a muncii( e1&erien a +n domeniu$ securi a ii muncii. S ari 'unc iona$e si!sau a i udini &eriodice sau oca)iona$e incom&a i#i$e cu securi a ea muncii , 11. - o#osea$a. 15. - nea en ia - incom&a i#i$i a ea cu cons ien i)area cores&un)a oare securi a ii a c6m&u$ui de ac iune / $ocu$ui de munca -. 18. - somno$en a( somnu$. 19. - s area anorma$a a sana a ii. 1:. - s area 'unc iona$a si a& i udina$a su# e'ec u$ consumu$ui de a$coo$. 1@. - de)ec4i$i#ru a'ec i% &ro%oca de emo ii &u ernice.

17. - im&u$su$ unei re#uin e ! mo i%a ii dominan e s raine de sarcina de munca. 1A. - &roas a dis&o)i ie &ro%oca a de s ari con'$ic ua$e( de 'rus are sau &e 'ondu$ a$ or s ari a'ec i%e . 1B. - ima uri a e a i udina$a( momen e de neserio)i a e( de 7oaca. 5C. - %6rs a / con raindica ii +n 'unc ie de %6rs a &en ru anumi e ac i%i a i -.

;. 2O2E3TE ALE ORIE3TRII sI A0TITUDI3II( TRSTURI DE CARACTER CARE 0OT AFECTA DESFsURAREA ACTIVIT=II "3 CO3DI=II DE SECURITATE 51. - diminuarea &ruden ei su# in'$uen a im&era i%u$ui sarcinii. 55. - 'or area 'ina$i)arii unei ac i%i a i nedori +n reru& e sau care se des'asoara cu +n 6r)iere / *ra#a recu&erarii -. 58. - comodi a ea ! iner ia minimei re)is en e. 59. - iner ia de&rinderi$or ! o#isnuin e$or ( a men inerii s arii de 'a& . 5:. - im#o$du$ endin ei de a'irmare. 5@. - su&raes imarea &osi#i$i a i$or. 57. - su#es imarea &osi#i$i a i$or( eama. 5A. - +nc$ina ia s&re asumarea riscu$ui( im&ruden a. 5B. - su*es i#i$i a ea( $i&sa a i udinii cri ice. 8C. - asumarea riscu$ui dic a a de im&era i%u$ unui risc iminen . 81. - im&u$su$ au osa$%arii. 85. - $i&sa de s6n*e rece( de &u ere de concen rare!s a&6nire +n si ua ii cri ice.

S&re deose#ire de s a#i$irea 'ac ori$or de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( de sarcina de munca si de mediu( $a care s-a a$es din dinamica acciden e$or si!sau +m#o$na%iri$or &ro'esiona$e numai c6 e un e$emen carac eris ic unui sin*ur momen $a ni%e$u$ cau)e$or direc e( +n ca e*oria 'ac ori$or de risc de&enden i de e1ecu an au 'os in rodusi 'ac ori de risc re&re)en 6n momen e deose#i e une$e de a$ e$e a$e aces ei dinamici( res&ec i% oa e i&uri$e de ac iuni acciden o-*ene &e care $e &o comi e e1ecu an ii( indi'eren daca &re)in a cau)e direc e sau indirec e. 0ornindu-se de $a s&eci'icarea u uror 'ac ori$or de risc &ro&rii ac i%i a ii e1ecu an u$ui( se &oa e rea$i)a coordonarea u uror ac iuni$or &re%en i%e orien a e s&re e1ecu an ( ca 'ac or cen ra$ de o 'ac ura cu o u$ deose#i a( care( &e de o &ar e( con'era sis emu$ui de &roduc ie un +na$ *rad de si*uran a +n e1&$oa are( dar &e de a$ a &ar e( es e si res&onsa#i$u$ ce$or mai neas e& a e sur&ri)e( susce& i#i$e sa &ro%oace acciden e. Daca se 'ace a#s rac ie de de'ec iuni$e dis'unc iona$e a$e u i$a7u$ui si ma eria$e$or cu care se $ucrea)a( de mi7$oace$e de &roduc ie &use $a dis&o)i ia e1ecu an i$or( de de'icien e$e de or*ani)are( +n *enera$( si +n ceeace &ri%es e re&ar i)area sarcini$or de $ucru s a#i$i e si ransmise e1ecu an u$ui( se$ec ia si ins ruirea aces ora( +n s&ecia$( consider6ndu-se ca s-au $ua +n aces e direc ii oa e masuri$e im&use de securi a ea muncii( re)u$ a ca de'icin e$e com&or amen a$e s&eci'ica e +n $is a 'ac ori$or de risc de&enden i de e1ecu an re%ine +n +n re*ime aces uia. In $umina ce$or ara a e mai sus( de'icien e$e com&or amen a$e care conduc $a acciden e si!sau +m#o$na%iri &ro'esiona$e( res&ec i% 'ac orii de risc de&enden i de e1ecu an ( au 'os s a#i$i e 'ac6ndu-se a#s rac ie( &e de o &ar e( de %aria ii$e dis'unc iona$e &ro&rii ma eria$u$ui si mediu$ui( &en ru a caror de)$an uire ne&re%a)u a e1ecu an ii nu &oar a nici o ras&undere( iar &e de a$ a &ar e( de e1is en a #ariere$or e4nice meni e sa-i &ro e7e)e &e e1ecu an i +m&o ri%a e1&unerii $a &erico$e. Ca o com&$e are a $is ei aces or 'ac ori de risc( es e &re)en a a#e$u$ 1 cu sis ema i)area moda$i a i$or +n care aces i 'ac ori se mani'es a( +n con e1 u$ 'ac ori$or de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( sarcina de munca si mediu. 2oda$i a i &osi#i$e de im&$icare a 'ac ori$or de risc de&enden i de e1ecu an +n dinamica acciden e$or si!sau +m#o$na%iri$or &ro'esiona$e

In ro$u$ de de

1. crearea de s ari &ericu$oase!dauna oare a$e sis emu$ui

cau)e indirec e e1ecu an i .

&roduc ie( sarcinii de munca sau mediu$ui . 5. in'$uen area +n sens acciden o*en a com&or arii a$ or 8. &rin +m#inare!coinciden a cu a$ i 'ac ori de risc

de&enden i de mi7$ocu$ de &roduc ie( sarcina de munca si mediu. 9. reac ii s&on ane sau com&or amen neadec%a su# in'$uen a unor 'ac ori de risc iminen i! de)$an ui i sau a com&or arii a$ or &ersoane. In ro$u$ de acciden arii cau)e direc e :. &ro%oc6nd +n e1c$usi%i a e momen a$ su#sec%en e a$e si!sau +m#o$na%irii &ro'esiona$e . @. &rin sim&$a &re)en a. 7. &rin in er%en ie A. &rin a&$icarea de &rocedee de e1ecu ie dauna oare!&ericu$oase &rin e$e +nse$e( &en ru &ro&ria sana a e !in e*ri a e cor&ora$a / +nca$carea norme$or de i*iena a muncii-.

E1&unere $a 'ac ori de risc de&enden i de mi7$oace$e de &roduc ie( sarcina de munca si mediu ,

7.9 IDE3TIFICAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDE3TARE sI ! SAU "2;OL3VIRE 0ROFESIO3AL S0ECIFICI ACTIVIT=II DE AL0I3IS2 UTILITAR sI A3ALI>A EFECTELOR 0OSI;ILE ASU0RA S3T=II sI SECURIT=II E?ECUTA3=ILOR

E1is en a 'ac ori$or de risc de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a +n ac i%i a ea de

a$&inism u i$i ar a 'os dece$a a &rin ana$i)a sis ema ica a &rocese$or de munca( res&ec i% a e$emen e$or com&onen e a$e sis eme$or de munca si a re$a ii$or din re e$e. De men iona ca( din &unc de %edere a$ s&eci'ici a ii &rocese$or de munca( doua carac eris ici sun &re)en e c%asi&ermanen +n ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar , - &re)en a( &e +n re*u$ s&a iu de munca( a$ &erico$u$ui caderii de o#iec e sau ec4i&amen e. - &re)en a( &e a&roa&e o s&a iu de munca( a$ &erico$u$ui caderii o&era oru$ui. E1is en a aces or e$emen e s&eci'ice *enerea)a( ca 'ac ori de risc &ermanen i si ineren i u uror &rocese$or de munca a'eren e , - caderea +n ca& de coarda sau +n ca$i a e de secund. - caderea de &ie re sau a$ e o#iec e( dec$ansa a de o&era orii ec4i&ei de $ucru sau de a$ i 'ac ori e1 eriori. - &arame rii necores&un)a ori ai 'ac ori$or de mediu sau microc$ima / em&era ura %aria#i$a ridica a sau co#or6 a( umidi a e re$a i%a mare( +n uneric( curen de aer( no1e( e c.-. - so$ici are neuro&si4ica a or*anismu$ui . 0e $6n*a aces ia( au 'os iden i'ica i si a$ i 'ac ori de risc( cu carac er ne&ermanen ( care a&ar numai +n anumi e &rocese de munca. La #a)a ana$i)e$or ca$i a i%e &re)en a e +n con inuare au s a s udii$e rea$i)a e $a mai mu$ e socie a i comercia$e si sec ii de a$&inism( res&ec i% c$u#uri de s&eo$o*ie( care des'asoara aces e ac i%i a i( +n condi ii de munca din ce$e mai di%erse.

A. Fac ori de risc &ro&rii e1ecu an u$ui a. So$ici ari$e or*anismu$ui Ana$i)a so$ici ari$or 'i)ice si &si4ice a$e or*anismu$ui uman( ca 'ac or de risc +n ac i%i a i$e de a$&inism u i$i ar( a 'os a1a a &e s udiu$ a$&inis i$or u i$i ari care rea$i)ea)a $ucrari $a +na$ ime &e cons ruc ii si +n mediu na ura$ /&ere i de s 6nca( %ai si

&an e a#ru& e( &es eri si *a$erii- . deasemenea au 'os a%u e +n %edere ac i%i a i$e de sa$%are /de $a +na$ ime si din su# eran-( si umani are( care &re)in a a serie de as&ec e &ar icu$are de e ica si ocro ire a na urii. Diminuarea aces or i&uri de riscuri &resu&une , - o &re*a ire eore ica si &rac ica 'oar e emeinica asu&ra ec4i&amen e$or de munca s&eci'ice si nes&eci'ice( care &resu&un $ec ii cu o dura a medie de 9C - :C ore. - o &re*a ire eore ica asu&ra o#iec i%u$ui +n care se des'asoara &rocesu$ de munca( 'ie e$ &ere e na ura$( cons ruc ie indus ria$a sau re ea su# erana /&e #a)a de 4ar a( desen sau sc4i a-. - &osi#i$i a i de memorare( de +n e$e*ere si orien are +n s&a iu. - ra&idi a e si corec i udine +n e1ecu area unor anumi e &rocese de &erce&ere( &re$ucrare( deci)ie si ac ionare. - o &re*a ire 'i)ica( e4nica si &si4ica a 'iecarui a$&inis si o &re*a ire ac ica deose#i de minu ioasa a ec4i&ei de $ucru /&e #a)a unui &ro*ram ! e4no$o*ie ! &rocedura si a unei ins ruc iuni de securi a e a muncii adec%a e-( core$a a cu o emeinica e1&erin a +n domeniu$ res&ec i% de ac i%i a e. - anumi e carac eris ici a$e mo rici a ii, disocierea si sincroni)area miscari$or /sin e)a si coordonare-( do)area e'or u$ui mo#i$i)a +n ra&or cu ac iunea so$ici a a( ac iunea direc a a miscarii. Aces e rasa uri de in e$ec si mo rici a e s ric necesare sun &re)en e +n condi ii$e unei anumi e ca&aci + i in e$ec ua$e( a unei mo#i$i a i *enera$ - &si4ice si a unui ec4i$i#ru em&eramen a$ sau emo iona$( 'iecare des%o$ a e $a ni%e$u$ unui om norma$ din aces &unc de %edere si cu 'oar e #une ca$i a i 'i)ice si mo rice. 0rac ica si e1&erien a con ri#uie $a des%o$ area aces or ca$i a i si $a diminuarea $i&suri$or. Sarcina de ca& de coarda( $a care &o 'ace &ar e numai a$&inis ii 'oar e #ine &re*a i i 'i)ic si

&si4ic &en ru aceas a 'unc ie( &oa e conduce( du&a o anumi a &erioada( $a su&raso$ici area sis emu$ui ner%os. "n s&ecia$ $a $ucrari$e de e1&er i)are si e1&$orare( c6nd se i%esc +n &ermanen a si ua ii si 'ac ori de risc noi( cu urmari din ce$e mai *ra%e( ca&u$ de coarda re#uie sa 'ie mena7a ( res&ec i% sa 'ie scu i de a$ e sarcini minore( dar o#osi oare /cum ar 'i de e1em&$u rans&or u$ ec4i&amen e$or( amena7area re*ru&arii e c.-. Dura a $ucru$ui $a +na$ ime re&re)in a un 'ac or deose#i de im&or an +n so$ici area or*anismu$ui a$&inis u$ui( a%6nd +n %edere si s area de s ress care +si 'ace a&ari ia +n aceas a ac i%i a e si care re#uies e com#a u a &rin r-o &re*a ire &si4ica cores&un)a oare.

#. So$ici ari$e or*anismu$ui da ora e condi ii$or de am#ian a /mediuAc i%i a i$e de a$&inism u i$i ar &resu&un $ocuri de munca cu un s&eci'ic a&ar e( in6nd de mediu$ na ura$ /e%en ua$ mon an sau su# eran- sau ur#an!indus ria$ /no1e- si de c$ima ( de %ara /a&ro1ima i% $uni$e mai - noiem#rie- si res&ec i% de iarna /a&ro1ima i% $uni$e decem#rie - a&ri$ie-. A$a uri de so$ici ari$e da ora e sarcinii de munca ( or*anismu$ a$&inis i$or es e su&us in'$uen ei mu$ i&$e si core$a e a 'ac ori$or de mediu. Din aces &unc de %edere( se &o dis in*e mai mu$ e ca e*orii de &ersona$ , - a$&inis i u i$i ari care +si des'asoara ac i%i a ea &e cons ruc ii indus ria$e sau ci%i$e. - s&eo$o*ii care ac i%ea)a +n su# eran. - a$&inis ii *eo$o*ii /sau a$ e &ro'esii cu s&ec'ic mon an- si sa$%amon is i( care au ca domeniu de $ucru &ere ii si %ai$e mon ane( +n condi ii de %ara sau iarna. Condi ii$e de am#ian a di'era 'oar e mu$ de $a o s&ecia$i)are $a a$ a( 'iecare a%6nd riscuri$e sa$e care re#uiesc cunoscu e si diminua e &rin masuri s&eci'ice. Lucrari$e care se des'asoara +n in erioru$ cons ruc ii$or si a$e so$u$ui sun in'$uen a e de sen)a ia /rea$a( de mu$ e ori- de $i&sa de aer( s&a iu si $umina( $a care se adau*a 'ac orii de microc$ima amin i i an erior / em&era ura( umidi a e re$a i%a( curen i de aer-( oa e aces ea conduc6nd ra&id $a re&ercursiuni *ra%e asu&ra 'unc ii$or &si4o'i)io$o*ice a$e or*anismu$ui( cu e'ec e &a o$o*ice +n im&. Lucrari$e care se des'asoara +n )one &u ernic &o$ua e /marea ma7ori a e a cosuri$or de 'um-( c4iar daca se des'asoara +n Daer $i#erD( &o &re)in a o im&uri'icare a aeru$ui mu$ &es e $imi e$e admisi#i$e( a 6 +n ceeace &ri%es e &u$#eri$e +n sus&ensie( a no1e$e su# 'orma de %a&ori si *a)e si a di'eri e$or 'orme de radia ie. A$&inismu$ u i$i ar care se des'asoara +n mediu mon an dis&une +nca de un aer cura ( +n sc4im# e1is a %aria ii

mari de em&era ura( curen i si umidi a e( $a care se &oa e re)is a numai &rin r-o ca$ire cores&un)a oare a or*anismu$ui. >*omo u$ si %i#ra ii$e cons i uie de asemenea( un 'ac or de so$ici are si su&raso$ici are a or*anismu$ui o&era ori$or a$&inis i care $ucrea)a +n am#ian a unor ins a$a ii *enera oare de as 'e$ de no1e. su&ra&use &e ce$e$a$ e so$ici ari( )*omo u$ conduce $a o o#osea$a *enera$a anorma$a( con ri#uind deasemenea $a in er'erarea comen)i$or si a semna$e$or de a%er i)are. c. Varia#i$e umane care &o cons i ui 'ac ori de risc +n ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar Com&or amen u$ de munca si*ur( +n ac i%i a i$e cu riscuri mari de acciden are( &resu&une doua as&ec e , - com&or amen u$ de munca de e%i are a riscuri$or( &rin res&ec area e4no$o*iei de $ucru si a norme$or de securi a e a muncii re'eri oare $a modu$ +n care es e necesar a se u i$i)a ec4i&amen e$e de munca( a se e'ec ua o&era ii$e si 'a)e$e de $ucru( a se rea$i)a con ro$u$ $ocu$ui de munca e c. 0en ruca o&era oru$ sa &oa a ado& a un asemenea com&or amen si*ur( e$ re#uie sa mai &osede( +n r-un *rad +na$ de de)%o$ are( anumi e a& i udini( cunos in e &ro'esiona$e si de&rinderi de munca #ine conso$ida e( in erese si mo i%a ii &o)i i%e 'a a de &ro'esiune( 'a a de securi a e( &recum si o serie de rasa uri &o)i i%e de carac er /cons iincio)i a e( sim de ras&undere-. Es e %or#a deci de un com&or amen de munca si*ur( ada& a si ua ii$or de munca o#isnui a( care &rin e$ +nsisi sa nu conduca $a anoma$ii +n ac i%i a e( $a inciden e si acciden e. "n aces sens( orice de'icien a cons a a a $a ni%e$u$ 'ac ori$or enun a i &oa e re&re)en a un 'ac or de risc /cau)a &o en ia$a de inciden e( acciden e( +m#o$na%ire-( ce de e1em&$u , $i&sa sau insu'icien a de)%o$ are a a& i udini$or( de&rinderi$or de munca( a i udine ne*a i%a 'a a de munca sau securi a ea muncii( rasa uri ne*a i%e de carac er( e c.-. - com&or amen de neu ra$i)are a unei si ua ii de risc crea e &rin con ri#u ia a$ or 'ac ori dec6 cei de&enden i de o&era oru$ uman +n cau)a /de'icien e e4nico or*ani)a orice( com&or amen e riscan e a$e a$ or o&era ori e c.-. Aces com&or amen re#uie sa 'ie ada& a momen u$ui( si ua iei concre e i%i e +n mod neas e& a . A$&inis u$ re#uie sa sesi)e)e ra&id riscu$( e$emen e$e cri ice( sa

&re$ucre)e ra&id in'orma ii$e( sa decida &rom& si corec si sa ac ione)e $a 'e$ de si*ur si ra&id &en ru a +m&iedeca e%o$u ia inciden u$ui res&ec i% s&re acciden . Es e necesar deci de ada& a ra&id o condui a &o ri%i a unei si ua ii neo#isnui e. "n cadru$ ace$uiasi i& de com&or amen se %or#es e de un com&or amen de an ici&are a riscu$ui. "n aces ca) es e %or#a de a an ici&a +nsusi inciden u$ &osi#i$ si de-a$ &re%eni( +n im& ce +n &rimu$ ca) era %or#a de a o&ri e%o$u ia inciden u$ui( de7a a&aru ( s&re acciden . 0en ru ca +n a$&inismu$ u i$i ar( o&era oru$ sa ai#a ca&aci a ea de ado& are a unor asemenea com&or amen e de an ici&are sau neu ra$i)are /din 'asa- a unor riscuri( e$ re#uie sa &re)in e o serie de ca$i a i s&ecia$e( su&erioare ce$or cu&rinse +n *ama a& i udini$or o#isnui e. 0re)en a aces or ca$i a i si!sau e1&erien e( re&re)in a o *aran ie +n &$us +n ra&or cu un *rad ridica de securi a e. a#sen a sau insu'icien a $or de)%o$ are re&re)in a( +n sc4im#( 'ac ori de risc. 0$as ici a ea 'unc iona$a es e o ca$i a e care in eresea)a $a mai mu$ e ni%e$uri, sen)oria$ - &erce& i%( men a$ si &si4omo or. Dea$ 'e$( aces e ni%e$uri se in ercondi ionea)a reci&roc( re)u$ a u$ 'ina$( condui a &e &$an mo or( de&in)6nd a 6 de ca$i a i$e ce$ui sen)oria$ - &erce& i%( care asi*ura o in'ormare com&$e a asu&ra si ua iei( de ca$i a i$e ce$ui men a$( care rea$i)ea)a o &re$ucrare si in er&re are adec%a a $uarii unei deci)ii corec e( c6 si de ca$i a i$e &si4o - mo orii necesare e1ecu arii corec e a deci)iei. Da ori a e1is en ei aces ei in ercondi ionari( orice de'icien a $a unu$ din ni%e$uri &oa e com&romi e e'ec u$ 'ina$( condui a o&era oru$ui. 0re)en area di'eri e$or +nsusiri 'i)ice si &si4ice ceru e de ac i%i a e( se 'ace +n mod indi%idua$( numai din consideren e me odo$o*ice( dar e$e re#uiesc %a)u e numai +n $e*a ura une$e cu a$ e$e( s ruc ura e +n r-un anumi 'e$ &e sc4e$e u$ &ersona$i a ii indi%idu$ui. De'icien e$e unora &o re&re)en a con raindica ii a$ e$e( care se &o com&ensa &rin a$ e +nsusiri( &o 'i considera e con raindica ii re$a i%e. "n a'ara aces or +nsusiri di'eri e( dar care se in ercondi ionea)a( si care sun re&re)en a e de &si4o*rame ca a& i udini( mai e1is a o serie de ca$i a i( rasa uri *enera$e( care in eresea)a( +n ace$asi im&. oa e ni%e$uri$e ac i%i a ii &si4ice. O asemenea ca$i a e es e re&re)en a a de &$as ici a ea 'unc iona$a( deose#i de im&or an a &en ru ac i%i a i$e +n care a&ar si ua ii noi( ne&re%a)u e( +n ra&or cu care e1ecu an u$ re#uie sa-si ada& e)e &ermanen condui a( reac ii$e s ereo i&e 'iind de aceea 'oar e &ericu$oase +n aces e ac i%i a i. 0$as ici a ea 'unc iona$a es e deci o ca$i a e care asi*ura ca&aci a ea de &ermanen a orien are sen)oria$ - &erce& i%a( men a$a si mo orie +n ra&or cu e1ci an i noi( neas e& a i( ca&aci a ea ada& arii &rom& e si adec%a e $a si ua ii noi( e%en ua$ cri ice. Frec%en e acciden e se &roduc da ori a 'a& u$ui ca nu o i a$&inis ii &re)in a ca&aci a ea de a &erce&e si re)o$%a( cu su'icien a ra&idi a e si corec i udine( noi$e si ua ii i%i e. Deseori se &roduce o de)or*ani)are a com&or amen u$ui( a&are o s are de &reci&i are( &anica( reac ii e1a*era e /miscari mai am&$e( mai &u in con ro$a e(

necores&un)a oare si ua iei-. 0ier)6ndu-si con ro$u$ asu&ra $or si asu&ra ec4i&amen e$or de munca( +n $oc sa &re%ina une$e inciden e( ei $e am&$i'ica( &u 6nd &ro%oca c4iar acciden e *ra%e /de ec4i&a- sau a%arii.

S&iri u$ de o#ser%a ie O#ser%a ia es e o 'orma su&erioara a &erce& iei( o &erce& ie &remedi a a( diri7a a( &$ani'ica a si se$ec i%a( +n re&rinsa cu un anumi sco&. O#ser%area +nseamna cerce area si s udierea o#iec u$ui( a si ua iei &erce&u e. S&unem des&re cine%a ca are Ds&iri de o#ser%a ieD daca es e +n s are sa o#ser%e +n o#iec e sau 'enomene ceeace Dnu sare imedia +n oc4iD( dar &oa e 'i deose#i de im&or an &en ru sarcina &rinci&a$a &e care o are de re)o$%a o#ser%a oru$. Ra&idi a ea si &reci)ia remarcarii unor $ucruri sau 'enomene &u in sesi)a#i$e $a &rima %edere( dar im&or an e din &unc de %edere a$ sco&u$ui urmari ( es e o carac eris ica a s&iri u$ui de o#ser%a ie. S&iri u$ de o#ser%a ie re&re)in a o a& i udine care se #a)ea)a &e ca$i a i$e &erce& iei si &e ce$e a$e a en iei. Varie a ea si #o*a ia s imu$i$or /%i)ua$i( audi i%i e c.-( so$ici a o &ermanen a concen rare( dar si o dis ri#u ie a a en iei( un ni%e$ ridica a$ %i*i$en ei &en ru sesi)area si ua ii$or noi. Un ni%e$ sca)u a$ a en iei( su# as&ec u$ di%erse$or ei ca$i a i /concen rare( dis ri#u ie( mo#i$i a e( %o$um- conduce 'rec%en $a acciden e.

Trasa uri em&eramen a$e. Ti&u$ de sis em ner%os( res&ec i% em&eramen a$( nu re&re)in a o &ar icu$ari a e care sa 'ie a&recia a ca ne*a i%a sau &o)i i%a. Vi e)a ac iunii nu condi ionea)a +n o deuna( ca$i a ea aces eia. Cu oa e aces ea( 'unc ie de s&eci'icu$ si cerin e$e di%erse$or meserii( une$e rasa uri em&eramen a$e sun necesare( a$ e$e con raindica e. As 'e$( ec4i$i#ru$ si ma uri a ea emo iona$a sun deose#i de necesare +n ac i%i a i$e de AU care &re)in a +n mod 'rec%en riscuri ma7ore. 2ani'es ari$e emo i%e cu carac er as enic( demo#i$i)a or sau de)or*ani)a or( nu sun indica e +n aces e &ro'esiuni. Dim&o ri%a( es e necesara o se$ec ie &ro'esiona$a( &recum si o &reocu&are educa i%a de &ro'i$a1ie a consecin e$or ne*a i%e a$e emo i%i a ii. Din re 'orme$e reac ii$or emo iona$e 'a a de &erico$( urma oare$e au carac er as enic , 'rica( reac ia ce se #a)ea)a &e mecanismu$ re'$e1u$ui de a&arare &asi%( care se mani'es a +n &erioada de as e& are a unui &erico$( si ne$inis ea( care es e( de asemenea( o reac ie de as e& are a &erico$u$ui.

0anica( s&aima si *roa)a cons i uie reac ii &aro1is ice a$e reac iei de 'rica. 2ani'es ari$e cu carac er s enic sun , +ndra)nea$a( cura7u$ si #ra%ura( aceas a din urma &o en6nd resurse$e &si4ice a$e a$&inis u$ui +n %ederea +n%in*erii &erico$u$ui. "n a$&inismu$ u i$i ar es e necesar un ec4i$i#ru emo iona$( care sa +n*aduie &as rarea au ocon ro$u$ui si a ca$mu$ui +n 'a a si ua ii$or *re$e. O serie de rasa uri em&eramen a$e ca , mo#i$i a ea( iu ea$a ac iunii( &re)in a si e$e o deose#i a im&or an a +n aces e ac i%i a i deose#i de riscan e( mai a$es ca iu ea$a deci)iei de&inde( +n mare masura( de iu ea$a *enera$a a ac iunii. De asemenea( re&re)en an ii em&eramen u$ui me$anco$ic( em&eramen #a)a &e i&u$ de sis em ner%os s$a#( desi nu se carac eri)ea)a &rin &esimism sau $i&sa de +ncredere +n 'or e$e &ro&rii /de mu$ e ori sim u$ comun $ea*a em&eramen u$ me$anco$ic de &esimism-( sun o usi sensi#i$i( de$ica i( re)is a mai &u in dec6 a$ ii $a su&raso$ici ari( as 'e$ ca orien area $or &ro'esiona$a %a e1c$ude( &e c6 &osi#i$( $ocuri$e de munca &ericu$oase sau su&raso$ici an e. "n orien area( se$ec ia si re&ar i)area &ro'esiona$a es e necesar sa se ina seama de 'a& u$ ca din re oa e rasa uri$e de &ersona$i a e( ce$e em&eramen a$e sun ce$e mai *reu de modi'ica &rin in'$uen a educa iei si a mediu$ui( as 'e$ ca o ins a#i$i a e emo iona$a accen ua a %a cons i ui o con raindica ie a#so$u a &en ru un $oc de munca &ericu$os( cum ar 'i ce$e de a$&inism u i$i ar. "n aces e ac i%i a i &ericu$oase &re)in a o deose#i a im&or an a si ra&idi a ea de reac ie $a di'eri e semna$e( im&u$ de reac ie a$ o&era oru$ui 'iind o 'orma de mani'es are a em&eramen u$ui.

A i udinea 'a a de securi a e O a en ie s&ecia$a re#uie acorda a aces ui 'ac or - a i udinea 'a a de &ro&ria securi a e a muncii si 'a a de riscu$ de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a. Se considera ca a#so$u necesar de inc$us +n &ro'i$e$e indi%idua$e care se rea$i)ea)a &rin &si4o-dia*no)a si aces 'ac or deose#i de im&or an ( mai a$es +n ca)u$ ac i%i a i$or cu risc ridica de acciden are( a%6nd un ro$ im&or an +n ado& area condui e$or si*ure de munca. Toa e s udii$e din aces domeniu re$e%a 'a& u$ ca omu$( +n &rocesu$ muncii( are +n 'a a concomi en doua e1i*en e , de &roduc i%i a e si de securi a e. "n re aces ea se creea)a un con'$ic ( +n masura +n care cres erea ri mu$ui de munca( a$e*erea unor me ode de munca mai ra&ide /care sa-i aduca si un c6s i* mai su#s an ia$-( con ra%ine securi a ii muncii. Omu$ rea$i)ea)a un anumi ni%e$ de ec4i$i#ru +n re aces e doua cerin e si o oda a +n re ra&idi a e si &reci)ie( d6nd mai mu$ a sau mai &u ina im&or an a can i a ii si ca$i a ii. Ce$e doua con'$ic e , &roduc i%i a e - securi a e( ra&idi a e

- &reci)ie( sun de 'a& de aceeasi na ura( consider6nd acciden a$e( inciden e$e si re#u uri$e ce re)u$ a care urmare a$e unor ac iuni *resi e sau nesi*ure. La #a)a modu$ui +n care a$&inis u$ o& imi)ea)a aces e con'$ic e s au a i udini$e( mo i%a ia sa 'a a de &roduc ie si 'a a de securi a e.

U)ura Din di%erse$e cerce ari +n re&rinse +n meserii cu *rad mare de risc( din ana$i)a ca)uri$or de acciden are( &recum si din e%a$uarea ca&aci a i$or indi%idua$e a$e munci ori$or( s-a 'acu remarca ca 'ac or de risc - u)ura 'i)ica si &si4ica. Aceas a con ri#uie $a scaderea ca&aci a ii de munca si a re)is en ei sa$e $a su&raso$ici ari s&eci'ice si ua ii$or cri ice din domeniu$ res&ec i% de ac i%i a e. "nce iniri$e +nre*is ra e +n &rocese$e &erce& i%e si men a$e sau +n ac i%i a ea &si4omo orie &o 'i &ar ia$ com&ensa e de e1is en a unor de&rinderi si e1&erien e conso$ida e( care &ermi re)o$%area &ro#$eme$or curen e. "n ca)u$ unor si ua ii noi( neo#isnui e( mo#i$i a ea sca)u a de ermina 'ormarea cu *reu a e a unor s ereo i&uri noi. De aceea( +n e1amene$e &si4o$o*ice re#uie inu con de aces e im&$ica ii( u i$i)6nd e a$oane cores&un)a oare( acord6nd o a en ie mai mare ec4i$i#ru$ui dec6 mo#i$i a ii( &recum si &re*a irii si e1&erien ei. S&re deose#ire de u)ura &rin +m#a r6nire( u)ura &rema ura re&re)in a scaderea im&urie a &o en ia$u$ui ener*e ic ca urmare a su&raso$ici ari$or +nde$un*a e. 0rin re 'ac orii o#iec i%i si su#iec i%i care &o con ri#ui $a ins a$area &rema ura a u)urii +n ac i%i a i$e de AU se &o enumera , - e1is en a unei ca&aci a i indi%idua$e su# ni%e$u$ cerin e$or aces ei meserii. - ensiunea &si4ica cu care se $ucrea)a +n anumi e si ua ii /ras&undere si necesi a ea unei mo#i$i)ari $a si ua ii noi sau neas e& a e-. - condi ii de $ucru care su&raso$ici a or*anismu$, $ucru $a mare +na$ ime( no1e de o 'e$u$( e c.. - *radu$ de emo i%i a e *enera$a a o&era oru$ui +n cau)a( care &rin 'rec%en a si ua ii$or +ncorda e( &rin 4i&eremo i%i a e( &ruden a e1cesi%a si 4i&ercons iincio)i a e( men ine o s are de ensiune &si4ica $a $ocu$ de munca .

- in er%en ia unor 'ac ori com&ensa ori( de aco&erire a unor de'icien e de ca&aci a e( mo#i$i a e sau a& i udini( dar care *enerea)a de*radarea &si4o'i)ica a &ersoane$or &rin su&raso$ici are. Din aces e consideren e( se im&une ca se$ec ia &ro'esiona$a sa e%i e &$asarea &ersoane$or emo i%e +n $ucrari$e de a$&inism u i$i ar . - u$#urari din ce$e mai *ra%e( cu urmari asu&ra cons i u iei 'i)ice si &si4ice a &ersoanei( dar si asu&ra ca$i a ii si &roduc i%i a ii muncii( asu&ra %ie ii de 'ami$ie sau a %ie ii socia$e( in er%in +n urma in o1ica ii$or cu a$coo$.

S area de sana a e La ada& area 'ac oru$ui uman con ri#uie de asemenea si s area de sana a e a munci ori$or( +m#o$na%iri$e 'iind considera e dre& mani'es ari a$e unor dis'unc iuni +n in erioru$ sis emu$ui de munca( dis'unc iuni care &o cons i ui &rin e$e +nse$e si ua ii de risc . 0er ur#area sana a ii im&$ica( +n 'ina$( o $imi are a ca&aci a ii 'unc iona$e( ceeace an renea)a( din a&roa&e +n a&roa&e( un mod de'ec uos de a ac i%a si a ac iona +n cadru$ mediu$ui e1 ern &ro&riu( +n si ua ii norma$e si anorma$e de munca. "n s&ecia$i a ea de a$&inism u i$i ar( care &re)in a mu$ e $ocuri de munca cu un &o en ia$ acciden o*en ridica ( un sindrom sau c4iar un sim& on( &o dec$ansa un $an de inciden e care sa cree)e ra&id( uneori c%asiins an aneu( o si ua ie &ericu$oasa &en ru o&era oru$ uman +n cau)a si!sau &en ru a$ i o&era ori. 2u$ e din no1e /c4imice( radia ii( e c- &o &roduce( a unci c6nd ac ionea)a +n concen ra ii sau in ensi a i su'icien de ridica e &en ru a *enera a'ec iuni &ro'esiona$e $a en e( a$ erarea &rocese$or ac i%i a ii ner%oase su&erioare( a &erce& iei sen)oria$e si a coordonarii muscu$are( scaderea sen)a iei de #unas are ori discom'or ( care cons i uie cau)e im&or an e , - de diminuare a randamen u$ui . - de &roducere a o#ose$ii &a o$o*ice . - de cres ere a a#sen eismu$ui si '$uc ua iei . - de 'a%ori)are a acciden e$or . "n ace$asi sens ac ionea)a condi ii$e de am#ian a - %en i$a ia *enera$a necores&un)a oare( i$umina u$ insu'icien s.a. .

0e de a$ a &ar e( +n si ua ii de risc de a$ a na ura - c6nd e1is a( de e1em&$u( riscuri e4nice sau e4nico - or*ani)a orice de acciden are - a$&inis u$ nu %a &u ea ada& a condui a de securi a e indica a daca es e 4andica&a de de eriorarea mai mu$ sau mai &u in a&aren a a s arii $ui de sana a e.

;. Fac ori de risc &ro&rii mi7$oace$or de &roduc ie Riscuri mecanice Su# denumirea *enera$a de Driscuri mecaniceD sun inc$usi o mu$ i udine de 'ac ori de risc( a caror ac iune ne*a i%a asu&ra or*anismu$ui uman se da orea)a ener*iei $or cine ice. Func ie de 'orme$e de mani'es are( o &osi#i$a *ru&are a $or es e urma oarea , - de&$asari su# e'ec u$ *ra%i a iei . - de&$asari su# e'ec u$ &ro&u$siei . - miscari ne'unc iona$e si dis'unc iona$e, - mani&u$ari de o#iec e ascu i e( aioase( a$unecoase( a#ra)i%e. In cadru$ ac i%i a i$or de a$&inism u i$i ar( e1is en a aces or i&uri de riscuri es e *enera a de $ucru$ cu urma oare$e ins a$a ii / +n ordinea marimii riscu$ui - , - ins a$a ii e$ec rice de +na$ a sau medie ensiune . - ins a$a ii de aiere cu disc a#ra)i%( scu$e diaman a e( 7e de a&a e c.. - ins a$a ii de aiere si sudura o1iace i$enica( e c.. - ins a$a ii de sa#$are . - ins a$a ii de sudura e$ec rica . - ins a$a ii de %o&sire . - masini e$ec rice &or a i%e de *auri si cu &ercu ie. - ins a$a ii si masini de ridica cu ac ionare mecanica( e$ec rica sau 4idrau$ica . - ins a$a ii de rans&or a cu #anda.

a- Ins a$a ii e$ec rice de +na$ a sau medie ensiune 0osi#i$i a ea &roducerii unor acciden e da ori a curen u$ui e$ec ric de +na$ a ensiune a&are $a $ucrari$e de a$&inism u i$i ar care se e1ecu a &e s 6$&ii de +na$ a ensiune /re&ara ii( +n re inere( &ro ec ii an icoro)i%e-( s a ii de rans'ormare sau &e c$adiri din cen ra$e$e e$ec rice a$e RE3EL. Acciden e$e cons au +n e$ec rocu ari( e$ec ro rauma isme sau incendii si e1&$o)ii. E$ec rocu area - acciden cau)a de recerea unui curen e$ec ric &rin or*anism( se &oa e &roduce +n doua moduri , - &rin a in*erea direc a sau a&ro&ierea de &iese$e , E a'$a e norma$ su# ensiune. E scoase de su# ensiune( dar care au ramas +ncarca e cu sarcini e$ec rice da ori a ca&aci a ii( &rin omi erea descarcarii aces ora( du&a deconec are. E scoase de su# ensiune( dar care se a'$a su# o ensiune indusa &e ca$e e$e roma*neica sau e$ec ros a ica de a$ e ins a$a ii( &rin omi erea $e*arii $a &am6n a e$emen e$or deconec a e. - &rin a in*erea indirec a de &iese care( +n mod norma$( nu se a'$a su# ensiune( dar care au a7uns su# ensiune da ori a unui de'ec de i)o$a ie. La ins a$a ii$e e$ec rice de +na$ a /s 6$&i sau c$adiri- si medie ensiune /ce a$imen ea)a ec4i&amen e$e de munca men iona e mai sus- riscu$ de a in*ere direc a e1is a +n urma oare$e ca)uri, - a in*erea $iniei de +na$ a ensiune /sau a&ro&ierea $a o dis an a mai mica de cea indica a de norme$e s&eci'ice rans&or u$ui de ener*ie e$ec rica- . - a in*erea a$ or conduc ori( de medie ensiune( a'$a i +n )ona de $ucru sau de recere . - a in*erea unor &iese a$e unor ins a$a ii e$ec rice a'$a e +n )ona de $ucru . - re&ararea unor ec4i&amen e de munca cu comanda e$ec rica .

- e1&$oa area unor ins a$a ii sau ec4i&amen e e$ec rice ne&ro e7a e +m&o ri%a a in*erii direc e. Din &unc de %edere a$ &erico$u$ui de e$ec rocu are &rin a in*ere indirec a( riscu$ es e mari +n ca)u$ +n care #ene'iciaru$ $a care se e1ecu a $ucrarea de a$&inism u i$i ar /cca :C F 'iind +n cadru$ CO3EL -( &re)in a ins a$a ii e$ec rice %ec4i( de eriora e sau a%aria . Aces i 'ac ori de risc sun a*ra%a i de 'a& u$ ca ins a$a ii$e si conduc orii res&ec i%i se a'$a $a +na$ ime( oco$irea sau e%i area $or 'iind di'ici$a( deoarece *enerea)a noi 'ac ori de risc. E'ec u$ ce$ mai *ra% a$ e$ec rocu arii asu&ra or*anismu$ui uman( +$ cons i uie 'i#ri$a ia( care se &roduce a unci c6nd curen u$ e$ec ric de&ases e %a$oarea de des&rindere %o$un ara. "m&o ri%a a in*erii direc e omu$ es e &re%eni &rin sim u$ %a)u$ui( &e c6nd e$ec rocu area indirec a nu &oa e 'i &re+n 6m&ina a &rin sim uri$e omu$ui. Un &erico$ deose#i ( +n aces sens( +$ &re)in a ec4i&amen e$e de munca &or a#i$e / ins a$a ii de sudura( de %o&si ( de *auri -( ca) +n care o&era oru$ es e +n con ac direc cu carcasa aces ora si $a care de&$asari$e 'rec%en e si 'recari$e &e &ere e a$e conduc ori$or de a$imen are $e &o &ro%oca de eriorari. Un 'ac or a*ra%an ( care con ri#uie $a cres erea &erico$u$ui de acciden are &rin e$ec rocu are( mai a$es $a $ucrari$e care au $oc &e cons ruc ii me a$ice si +n su# eran( es e umidi a ea . E$ec ro rauma ismu$ cons a +n arsuri si me a$i)ari a$e &ie$ii si se da orea)a ca$durii des%o$ a e de un arc e$ec ric( si ua ie care a&are( de e1.( +n ca)u$ re&ara ii$or e1ecu a e $a ins a$a ii e$ec rice( c6nd se e1ecu a $e*a uri *resi e. Incendii$e si e1&$o)ii$e re&re)in a 'ac ori s&eci'ici de risc de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a &en ru ac i%i a i$e de a$&inism u i$i ar care &re%ad e1ecu area &ro ec ii$or an icoro)i%e. Cea mai im&or an a sursa de incediu si!sau e1&$o)ie sun &en ru aces e ma eria$e$e u i$i)a e

$ucrari , %o&se$e si di$uan i. Trans&or u$( de&o)i area si a&$icarea aces or ma eria$e cons i uie o a 6 ea )one &ericu$oase +n care re#uiesc res&ec a e ins ruc iuni$e 'a#rican u$ui( ca si a$e #ene'iciaru$ui +n s&a iu$ caruia se des'asoara aces e o&era ii. Incendii$e &o &ro%oca $e)iuni a$e or*anismu$ui uman su# 'orma de arsuri de di'eri e *rade si as'i1ieri( da ori a o1idu$ui de car#on( care &o 'i urma e de decesu$ %ic imei .

E1&$o)ii$e sun 'enomene care se #a)ea)a &e de)%o$ area #rusca de 'or a /$ucru mecanic- da ori a endin ei de des indere a *a)e$or si %a&ori$or( indi'eren daca aces ia e1is au +nain e sau au $ua nas ere +n im&u$ e1&$o)iei. Surse$e &o en ia$e de e1&$o)ie care au 'os semna$a e mai sus &o 'i de na ura 'i)ica /e1&$o)ia reci&ien e$or su# &resiune- sau de na ura c4imica / $am&i$or cu ace i$ena -. E1&$o)ii$e &o &ro%oca $e)iuni a$e or*anismu$ui uman ce mer* de $a rani su&er'icia$e( 'rac uri( am&u ari( arsuri( &6na $a deces. De asemenea( e$e sun +nso i e( de re*u$a( de +nsemna e &a*u#e ma eria$e.

C. Fac ori de risc &ro&rii mediu$ui de munca I$umina u$ necores&un)a or O ca e*orie im&or an a a ac i%i a i$or de a$&inism u i$i ar se des'asoara +n su# eran, &es eri( re e$e si a%ene( +n care se des'asoara ac i%i a i$e s&eo$o*ice si *a$erii( s&a ii in erioare si su#so$uri a$e unor cons ruc ii indus ria$e sau ci%i$e( care re#uiesc sa 'ie e1&er i)a e sau +n re inu e. La oa e aces e incin e se &une &ro#$ema a 6 a i$umina u$ui de $ucru( c6 si a ce$ui de si*uran a. ;inen e$es ca 'iecare din ac i%i a i$e de mai sus &re)in a condi ii s&eci'ice. 3easi*urarea unui i$umina cores&un)a or &ro%oaca or*anismu$ui( +n *enera$( si oc4iu$ui( +n s&ecia$( o s are de o#osea$a( 'a%ori)6nd &roducerea acciden e$or de munca. I$umina u$ necores&un)a or de ermina a&ari ia sen)a iei de cor& s rain +n oc4i( 'o o'o#ie( $acrimare( sen)a ia de *reu a e +n re*iunea 'run ii( ce'a$ee( dureri &erior#i a$e. Aces e u$#urari &o 'i +nso i e de o scadere a sensi#i$i a ii $a $umina( a &osi#i$i a ii de di'eren iere si a %i e)ei de &erce& ie %i)ua$a.

3o1e$e c4imice 3o1e$e c4imice re&re)in a un 'ac or de risc care &oa e a&area +n mediu$ 'i)ic am#ian si cons au din su#s an e$e noci%e /*a)e( %a&ori( aeroso$i( &u$#eri- care se de*a7a +n a mos'era de $ucru. 0rinci&a$e$e &erico$e *enera e de no1e$e c4imice sun , in o1ica ii$e( arsuri$e c4imice( incendii$e si e1&$o)ii$e. Su#s an e$e o1ice &o &a runde +n or*anism &e ca$e res&ira orie /in4a$are-( &rin &ie$e /cu ana - sau &rin u#u$ di*es i% /in*erare-. Ac iunea aces ora asu&ra or*anismu$ui es e de&enden a de na ura $or c4imica( de concen ra ia +n a mos'era si de dura a de e1&unere. ea %aria)a si 'unc ie de microc$ima ( em&era uri$e +na$ e si umidi a ea ridica a marind &erico$u$ de in o1icare. Su#s an e$e o1ice &o a'ec a sis emu$ ner%os

/neuro&ara$i ice$e si narco ice$e-( a&ar u$ res&ira or /as'i1ian e$e-( &o &roduce in'$amarea si iri area esu uri$or si mucoase$or /iri an e$e-. Cea mai 'rec%en a su#s an a noci%a( din domeniu$ nos ru de ac i%i a e( es e #io1idu$ de car#on( care are o &u ernica ac iune as'i1ian a. Su#s an e$e caus ice sun ce$e care &ro%oaca( +n con ac cu or*anismu$( arsuri c4imice( &rin des4idra area esu uri$or( de*radarea &ro eine$or ce$u$are si a en)ime$or ce$u$are esen ia$e &rocese$or %i a$e. Ac i%i a i$e de a$&inism u i$i ar care au ca $oc de des'asurare cosuri$e de 'um( urnuri$e de racire si a$ e cons ruc ii indus ria$e sun am&$asa e( +n o a$i a e( &e &$a 'orme indus ria$e 'oar e &o$ua e c4imic , ;aia 2are( Co&sa 2ica( T6rna%eni( >$a na( ;ra)i( Te$ea7en( 2idia - 3a%odari e c. In aces e o#iec i%e no1e de&asesc de )eci( c4iar su e de ori( %a$ori$e ma1ime admise de norme$e in erne si in erna iona$e( iar re)o$%area $or nu se +n re%ede +n %ii oru$ a&ro&ia .

0arame rii microc$imei 2icroc$ima $ocuri$or de munca( re&re)en a a &rin em&era ura( umidi a e re$a i%a si %i e)a curen i$or de aer( &o a'ec a ne*a i% re*imu$ ermic a$ o&era ori$or( res&ec i% &rocesu$ 'i)io$o*ic de ermore*$are. "n ca)u$ unor em&era uri ce de&asesc $imi e$e o& ime( din &unc de %edere 'i)io$o*ic( sis emu$ de ermore*$are nu mai es e ca&a#i$ sa men ina em&era ura cor&ora$a /cu ana a si in erioara-( ceeace &oa e de ermina &er ur#area sis emu$ui ner%os cen ra$( soc ca$oric( e c. Un 'ac or cu im&or an e in'$uen e asu&ra or*anismu$ui +$ cons i uie umidi a ea re$a i%a a aeru$ui. Scaderea ei su# 8CF &roduce uscarea mucoase$or ocu$are si res&ira orii( cres erea &es e 7CF de%ine dauna oare &rin +m&iedecarea e$iminarii norma$e a rans&ira iei. "n 'ine( %i e)a curen i$or de aer are o in'$uen a deose#i a asu&ra sen)a iei de con'or ermic. $a aceeasi em&era ura( 'unc ie de %i e)a $or( curen ii de aer &o &roduce sen)a ia de con'or sau discon'or ( a7un*6ndu-se c4iar $a di%erse a'ec iuni /a$e a&ara u$ui res&ira or( $ocomo or( e c.-. "n ca)u$ $ucru$ui $a mare +na$ ime si +n aer $i#er( &e dura a ce$or @ ore a'ec a e ac i%i a ii de #a)a( se &o &roduce %aria ii mari a$e ce$or rei &arame rii ce carac eri)ea)a microc$ima u$ ( care &o sur&rinde o&era oru$ +n ec4i&amen neadec%a ( a'ec 6nd s area sa de sana a e.

>*omo u$

Au)u$ &ersona$u$ui care des'asoara o ac i%i a e de a$&inism u i$i ar +n a&ro&ierea unor ins a$a ii 'oar e )*omo oase /cum ar 'i cen ra$e$e e$ec rice si ermice- es e con inuu &erec$i a de aceas a no1a . 0ierderea &ro'esiona$a de au) se &oa e de'ini ca o reducere a ca&aci a ii de a au)i( care se &roduce +n im&u$ sau ca urmare a ac i%i a ii &ro'esiona$e. 0ierderea de au)( em&orara sau &ermanen a( %aria)a +n 'unc ie de %a$oarea )*omo u$ui si cu sensi#i$i a ea indi%idua$a a ce$or su&usi $a aceas G no1G.. Va$oarea )*omo u$ui se e1&rimG &rin in ensi a ea )*omo u$ui si &rin dura a e1&unerii )i$nice. "n *enera$( cu c+ )*omo u$ es e mai &u ernic( e1&unerea mai +nde$un*a a si 'rec%en a mai +na$ a( cu a 6 cres e &ro#a#i$i a ea de a&ari ie a unei 'orme de &ierdere a au)u$ui. 2u$ e &ersoane sur)esc da ori a )*omo u$ui indus ria$( a$ e$e da ori a )*omo e$or rece& iona e +n %ia a co idian ( a unor in'ec ii( an i#io ice con raindica e sau a %6rs ei. Cau)e$e &ierderi$or &ro'esiona$e de au) sun urma oare$e , - rauma mecanica - aceas a se &oa e &roduce +n mai mu$ e 'e$uri( de e1em&$u &rin &er'orarea im&anu$ui cu un o#iec ascuHi sau a unor $e)iuni $a ca& . - rauma acus ica - s are care se de)%o$ G ca urmare a unor e1&$o)ii( sune e 'oar e +na$ e( +m&usca uri( e c.. - &ierderea de au) indusa de )*omo - s are care se da orea)a e1&unerii +nde$un*a e $a %a$ori +na$ e de )*omo . E1is a doua 'e$uri de &ierdere a au)u$ui , a- 0ierderea au)u$ui &rin conduc ie . Aceas a #oa$a &ro'esiona$a a&are a unci c6nd es e +m&iedeca a ransmisia ener*iei sonore de $a urec4ea e1 erna $a cea in erna. Aceas a e'icien a redusa a caii de conduc ie 'ace ca oa e sune e$e sa se auda &rea +nce . Ca urmare a &ierderii de au) &rin conduc ie( &ersoana res&ec i%a %or#es e mai +nce si nu aude c$ar dec6 sune e$e &u ernice. #- 0ierderea de au) sen)orioneura$a. Aceas a 'orma de sur)enie se &roduce da ori a unei de eriorari a 'unc ionarii co4$eii( care re&re)in a o &ar e

a raseu$ui ner%os s&re creier. Ea &oa e a&area da ori a mai mu$ or cau)e( din re care enumerGm , - #o$i si in'ec ii . - &ierderi eredi are de au) . - e1&uneri +nde$un*a e $a )*omo e +na$ e . 0ierderi$e de au) sen)orioneura$e &roduc urma oare$e sim& ome , - di'icu$ a i de +n e$e*ere a %or#irii +n r-un mediu )*omo os . inca&aci a ea de a se$ec iona sune e$e dori e .

- &ersoana a'ec a a &oa e au)i $umea %or#ind( dar %a a%ea &ro#$eme de a +n e$e*e discu ia . A$ e e'ec e ce &o 'i &roduse de )*omo asu&ra or*anismu$ui uman sun , - e'ec e &si4o$o*ice , de e1em&$u +n reru&erea sau deran7area somnu$ui . - in er'erarea unor discu ii sau semna$e de a%er i)are din re o&era ori ( ceeace &oa e conduce $a inciden e sau acciden e . - deran7area sau +n reru&erea unor ac i%i a i . - e'ec e 'i)io$o*ice , dureri +n urec4i( de)orien are( *rea a( iui uri +n urec4i . - s ress si a*ra%ari a$e unor #o$i cardiace( di*es i%e( ner%oase . - ras&unsuri em&orare( cum ar 'i , con rac ii a$e musc4i$or( cres erea &resiunii s6n*e$ui( marirea ri mu$ui cardiac si a$ res&ira iei . Con rac ia em&orarG a %ase$or de s6n*e se &roduce c4iar si +n im&u$ somnu$ui( daca ni%e$uri$e de )*omo sun mai mari de 7C d;.

Vi#ra ii$e Vi#ra ii$e au ac iune ne*a i%a asu&ra sana a ii omu$ui si asu&ra &roduc i%i a ii muncii( in'$uen 6nd a 6 &e &$an $oca$( c6 si &e &$an *enera$. E'ec u$ %i#ra ii$or asu&ra omu$ui de&inde de 'orma $or( modu$ $or de ac ionare

, con inuu sau +n socuri( dura a ac ionarii $or si &o)i ia cor&u$ui +n im&u$ &rocesu$ui de &roduc ie( res&ec i% a su&or arii %i#ra ii$or. Deasemenea sun im&or an e , in ensi a ea %i#ra ii$or( dis an a din re om si sursa( s&ec ru$ de 'rec%en a si direc ia %i#ra ii$or. Omu$ &erce&e %i#ra ii$e si reac ionea)a $a e$e &rin in ermediu$ unor mecanisme sen)oria$e( care indica &ar ici&area unor rece& ori numerosi( dis ri#ui i +n ansam#$u$ cor&u$ui , rece& ori cu ana i( musc4i( a#domen e c. 0en ru un domeniu de 'rec%en G cu&rins +n re 9 si 1C H) a 'os &usa +n e%iden a o marire a ri mu$ui cardiac( modi'icari a$e 'unc iei res&ira orii si a$e sis emu$ui muscu$ar. "n &$us %i#ra ii$e au o in'$uen a ne*a i%a asu&ra a& i udini$or unui a$&inis care are de +nde&$ini sarcini de$ica e /manua$e( %i)ua$e( de memori)are-. E'ec e$e ce$e mai ne'a%ora#i$e a$e %i#ra ii$or sun , - a'ec area ac i%i a i$or 'i)ice si in e$ec ua$e . - de eriorari mecanice a$e unor e$emene e a$e or*anismu$ui . - 'enomene su#iec i%e . - o#osea$a. De eriorari mecanice se &o &roduce daca acce$era ii$e sun des u$ de mari si se mani'es a &rin , 'rac uri de oase si in erne( de eriorarea &$am6ni$or( $e)iuni a$e creieru$ui si cardiace( e c. CGderi$e +n coardG( cu 'ac ori de cGdere mai mari de C(: I C(A sun de asemenea un i& de %i#ra ii 'oar e serioase( cu e'ec e *ra%e( a 6 asu&ra or*anismu$ui uman( c6 si asu&ra sis emu$ui ner%os . Din e1&erien a s&or i%a /an renamen e si com&e i ii de ca arare - di'icu$ a ese cons a a ca o &ar e a ineri$or &rac ican i se o#isnuiesc cu aces e caderi( dar +n condi ii$e unor 'or e dinamice ma1ima$e su# : I @ J3 /ec4i%a$en u$ unui 'ac or de cadere de C(:-( c6 es e $imi a admisG de norme$e euro&ene s&eci'ice $ucru$ui $a +na$ ime.

Aces e caderi re&e a e +n coarda de%in e1 rem de &ericu$oase +n urma oare$e ca)uri , - daca nu se are +n %edere &erico$u$ $o%irii de so$( a%6nd +n %edere si a$un*irea cor)ii . - daca nu se $ucrea)a cu o coarda dinamica adec%a a masei ca)a oare /ca& de coarda &$us ec4i&amen e$e s ric necesare asi*urari$or in ermediare-. - daca secundu$ nu asi*ura a en ( s a ic sau dinamic( ca&u$ de coarda . - daca &o)i ia cor&u$ui( +n im&u$ o&ririi caderii( nu es e adec%a a. - daca ca&u$ de coarda nu 'o$oses e cen ura su&erioara /si ua ie 'rec%en a +n esca$ade-. - daca nu se res&ec a dis an a o& ima din re &unc e$e de asi*urare in ermediare . - daca ca&u$ de coarda are un rucKsac +n s&a e. - daca se 'o$osesc ec4i&amen e indi%idua$e de &ro ec ie con'ec iona e ar i)ana$. 0rin re 'enomene$e su#iec i%e care se mani'es a $a omu$ su&us aces or %i#ra ii /socuri- se inc$ud, $i&sa de con'or ( durerea si eama. Dureri$e a&ar +n )ona a#domina$a( +n cosu$ &ie& u$ui( +n co$oana ( +n )ona rinic4i$or si dacG es e 'oar e *ra%( $a ni%e$u$ ca&u$ui. Urmari$e *ra%e a$e unor %i#ra ii &u ernice( cum ar 'i si caderi$e D ariD +n coarda /'ac or de cGdere mai mare de 1- se &o cons a a si $a mu$ im& du&a &roducerea $or( cum ar 'i ca)u$ como ii cere#ra$e si $e)iuni a$e co$oanei( care se o#ser%a si du&a ani de $a &roducerea $or. Ca urmare a unei caderi +n ca& de coarda cu 'ac or a&ro&ia de 5( e'ec u$ 'or ei dinamice ma1ima$e( de %a$oare a&ro&ia a de o ona( es e &u ernic resim i ( a 6 de aces a( c6 mai a$es de secundu$ care asi*ura. Ace$asi e'ec se ransmi e +n re*u$ui sis em de o&rire a caderii /coarda( cen ura( cara#iniere( #uc$e( ancore e c.-( ceeace im&une un con ro$ e1 rem de se%er si!sau scoa erea $or din e1&$oa are.

7.:. A

2SURI DE 0REVE3IRE A ACCIDE3TELOR DE 2U3C sI ! SAU

"2;OL3VIRILOR 0ROFESIO3ALE "3 ACTIVITATEA DE AL0I3IS2 UTILITAR

7.:.1 Con ro$u$ 'ac ori$or de risc Con ro$u$ riscuri$or re&re)in a o ac iune - res&ec i% masura de &re%edere &rin care se urmares e men inerea condi ii$or de e1&$oa are norma$e( din &unc de %edere a$ securi a ii muncii( &en ru e$emen e$e sis eme$or de munca des&re care se s ie ca re&re)in a riscuri in rinseci de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a. Veri'icarea &ermanen a a +ncadrarii +n &arame rii &reconi)a i a ec4i&amen e$or de munca( +nain e de +nce&erea $ucru$ui si $a re$uarea 'iecarui nou cic$u de urcare - co#or6re( de con ro$ a$ anumi or &unc e cri ice *enera oare de acciden e /cum ar 'i &unc e$e de ancorare din re*ru&are( muc4ii$e ascu i e a$e unor e$emen e me a$ice sau scu$e( e c.- sau de no1e de orice na ura( sun o&era ii de ru ina care asi*ura con ro$u$ 'ac ori$or de risc men iona i an erior( &en ru aces e $ocuri &ericu$oase +n ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar. Simi$ar( 'iecarui 'ac or de risc cunoscu +n ac i%i a ea de AU +i cores&und masuri de %eri'icare a &arame ri$or( ni%e$uri$or( a s arii *enera$e( e c.( res&ec i% a ace$or carac eris ici a$e e$emen e$or de munca ce &o ( +n anumi e condi ii( sa se cons i uie +n cau)e &o enHia$e de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a. Da a 'iind di%ersi a ea si mu$ i udinea &rocese$or de munca din ac i%i a ea ana$i)a a( nu se %a &roceda $a enumerarea +n curs a masuri$or s&eci'ice con ro$u$ui riscuri$or( e$e re#uind sa 'ie cu&rinse +n ins ruc iuni$e de securi a e a muncii care se e$a#orea)a de e1ecu an &en ru 'iecare / i& de- $ucrare +n &ar e.

7.:.5 2asuri e4nice de &ro ec ie co$ec i%a 0ro ec ia co$ec i%a es e necesara si se u i$i)ea)a a unci c6nd nu s-a &u u e$imina( &rin conce& ia si or*ani)area &rocesu$ui de munca( e1is en a unui 'ac or de risc de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a. 7.:.5.a. 0ro ec ia +m&o ri%a caderii de $a +na$ ime 0re%enirea caderii de $a +na$ ime re#uie rea$i)a a( +n &rimu$ r6nd( $a ni%e$u$ ec4i&ei de a$&inis i u i$i ari. 0en ru aceas a sun necesare urma oare$e masuri ,

- se +n ocmes e o documen a ie e4nica a $ucrarii . - se numes e( &rin deci)ia conducerii socie a ii un conduca or a$ $ocu$ui de munca /se'u$ de ec4i&a- si +n$ocui oru$ aces uia . - se e1ecu a de&$asarea s&re #a)a de &$ecare +n ac iune si se amena7ea)a &rima re*ru&are . - se e1ecu a $e*area +n coarda /dinamica sau semis a ica( du&a ca)- a o&era ori$or . - o&era orii se au oasi*ura $a #a)a de &$ecare /so$ sau &$a 'orme-( 'iind cunoscu ca &rima re*u$a a si*uran ei +n a$&inism s&une ca nu e1is a asi*urare 'ara au oasi*urare . - se desemnea)a ca&u$ de coarda( res&ec i% ce$ mai e4nic si mai &re*a i ec4i&ier. daca direc ia de +nain are es e +n sus sau o#$ica /ascenden a sau descenden a-( e$ re#uie sa sa se ec4i&e)e cu ma eria$e e4nice s ric necesare do arii $un*imii de coarda si a re*ru&arii urma oare. $ucrari$e de #a)a /e1&er i)are( re&ara ii( +n re inere( e c.nu se e1ecu a $a &rima urcare a &ere e$ui ( ci numai +n co#or6re( si daca es e &osi#i$( cu asi*urare de sus. - +nain e de &ornire( ca&u$ de coarda a$e*e raseu$ o& im /marca sau nemarca -( 'unc ie de ca$i a i$e si &re*a irea sa( &osi#i$i a i$e ec4i&ei( s area &ere e$ui( condi ii$e me eo( s ruc ura &ere e$ui /s 6nca( *4ea a( )a&ada- si a$ i 'ac ori de risc o#ser%a i $a 'a a $ocu$ui. - se +n ocmes e un &ro*ram ac ic / e4no$o*ie( &rocedura- de $ucru( mai mu$ sau mai &u in de a$ia ( cu&rin)6nd , E dura a es ima i%a a o&era ii$or &re%a)u e +n e4no$o*ia de $ucru / &e $un*imi de

coarda( )one( e a&e e c.-. E sarcini$e &ro'esiona$e si de securi a e a$e 'iecarui o&era or +n im&u$ $ucru$ui( de #a)G si de re)er%a . E con ro$u$ ca$i a i% si can i a i% a ec4i&amen u$ indi%idua$ de &ro ec ie si a ce$ui de $ucru si re&ar i)area $ui &e oameni. E can i a ea o& ima de ma eria$e si modu$ $or de rans&or are si de&o)i are +n re*ru&ari. E ec4i&amen u$ de re)er%a si de sa$%are si $ocu$ +n care se %a am&$asa . E e%iden ierea( oco$irea sau &ro e7area )one$or &ericu$oase . E modu$ de semna$i)are( de comanda si de co$a#orare . E modu$ +n care se 'ace +n oarcerea sau re ra*erea( du&a +nc4eierea ac iunii . E masuri de in er%en ie si sa$%are +n ca)u$ unor e%enimen e( inciden e sau acciden e ne&re%a)u e . - +n im&u$ urcarii( ca&u$ de coarda se asi*ura in ermediar $a dis an e$e si &unc e$e &res a#i$i e sau a$ese +n 'unc ie de condi ii$e de $a 'a a $ocu$ui. +nain ea u i$i)arii( &ri)e$e si &unc e$e de ancorare se %eri'ica din &unc de %edere a$ re)is en ei $or . - +nain ea consumarii re)er%ei de coarda dinamica /cca 9Cm-( se amena7ea)a re*ru&area . - &rima o&era ie care o e1ecu a un o&era or $a in rare +n re*ru&are si u$ ima care o 'ace $a &$ecarea din ea( es e AUTOASI<URAREA . - ca&u$ de coarda se au oasi*ura $a doua &unc e de ancorare( iar &rin a$ rei$ea asi*ura

urma oru$ o&era or( du&a ce a &rimi con'irmarea aces uia ca es e *a a de &$ecare . - numaru$ de &unc e de ancorare din re*ru&are es e de 5 L nr. de secun)i si &ar ici&an i. - daca +n re*ru&are se *asesc &unc e de ancorare *a a #a u e /mon a e-( aces ea se %or %eri'ica . direc ia de #a ere a ancore$or sau &i oane$or din re*ru&are re#uie sG 'ie &er&endicu$ara &e &ere e . - +n re*ru&are re#uies e &re*a i ce$ &u in un &unc /sau ancora7- de co#or6re +n ra&e$ . +n re*ru&are oa e ec4i&amen e$e si ma eria$e$e re#uiesc ase)a e +n ordine si &re*a i e &en ru a 'i mani&u$a e +n &rocesu$ muncii( +n r-o anumi a succesiune . nu se &ermi e ca$carea +n &icioare a ec4i&amen e$or sau ma eria$e$or . - daca &e raseu sau +n re*ru&are e1is a &ie re si a$ e o#iec e +n &erico$ de cadere( se iau urma oare$e masuri , E se oco$esc sau se e%i a . E se 'i1ea)a( &en ru a 'i +n a'ara de orice &erico$ . E se asea)a +n a$ a &ar e( +n rucsaci( $a)i( e c.. E se arunca +n $a era$( daca nu e1is a a$ a so$u ie si du&a o &rea$a#i$a a%er i)are . - o&era orii se de&$asea)a succesi% . - urcarea concomi en G a secun)i$or ( e%en ua$ si a ca&u$ui de coarda /$e*a i sau ne$e*a i +n coarda-( es e acce& a a numai &e &or iuni$e $i&si e de di'icu$ a e e4nica si riscuri ma7ore. - daca nu e1is a &unc e de ancorare in ermediara si nici &osi#i$i a i de re*ru&are( asi*urarea

co$ec i%G a ec4i&ei de%ine i$u)orie( $e*area +n coarda 'iind u i$G sau dim&o ri%a( &ericu$oasa( de $a ca) $a ca). 7.:.5.#. 0ro ec ia +m&o ri%a ru&erii / aierii- cor)ii si a a$ or com&onen e Coarda dinamica re&re)in G ce$ mai im&or an ec4i&amen de a$&inism( a%6nd urma oare$e 'unc ii, - asi*ura si*uran a co$ec i%a a o&era ori$or +n cadru$ ec4i&ei si a ec4i&ei 'a a de &ere e. - &reia o mare &ar e a ener*iei de cadere a ca&u$ui de coarda( reduc6nd socu$ /'or a dinamica ma1ima$a- $a %a$ori admisi#i$e a 6 &en ru or*anismu$ sau( c6 si &en ru +n re*u$ sis em de o&rire a caderii. - asi*ura de&$asarea 'ara risc a secundu$ui si a ce$or$a$ i &ar ici&an i. - &ermi e co#or6rea si*ura si ra&ida a ec4i&ei( &en ru o&era ii de $ucru( re ra*ere sau sa$%are. - asi*ura coe)iunea &si4ica a o&era ori$or. Le*area +n coarda re&re)in a( 'i)ic si &si4ic( cea mai #una asi*urare co$ec i%a a ec4i&ei . E1is a +nsa si si ua ii e1ce& iona$e( cum ar 'i ascensiuni$e de iarna &e &an e +nc$ina e si $un*i( sau &e muc4ii ascu i e( +n care nu se &o amena7a re*ru&ari si*ure( ca)uri e1 reme +n care $e*area +n coarda nu aduce nici o si*uran a( dim&o ri%a. sca)6nd %i e)a de +nain are si in6nd ec4i&a *ru&a a( &oa e conduce $a cres erea &erico$u$ui de dec$ansare a a%a$ansei. deasemenea( o cadere a unui o&era or( &oa e an rena caderea +n re*ii ec4i&e. Taierea cor)ii re&re)in a( +n consecin a( un risc e1 rem de *ra%. Ea se &oa e &roduce din cau)a caderii ca&u$ui de coarda( +n $ocu$ +n care coarda rece &es e o muc4ie ascu i a a &ere e$ui si mai &u in &ro#a#i$( $a cara#iniera sau $a unu$ din noduri. Deasemenea se &oa e sec iona de ca re o &ia ra sau a$ o#iec care a cG)u de $a +na$ ime &e ea( de ca re o scu$a aie oare /disc a#ra)i%( sudura au o*ena( e c.-. Cor)i$e ac ua$e( &re%a)u e cu o man a e1 erioara de &ro ec ie( re)is a $a a#ra)iuni( $o%i uri si a acuri c4imice usoare( dar +n nici un ca)( $a $o%i uri( no1e c4imice si radia ii &u ernice.

2asura de &re%edere e$emen ara es e con ro$u$ %i)ua$ si manua$ a$ man a$ei cor)ii dinamice( +nain ea +nce&erii urcarii. "n ca)u$ unor muc4ii ascu i e /me a$ ( #e on sau s 6nca-( &e raseu$ cor)ii re#uiesc mon a e a&ara ori care sa &ro e7e)e coarda $a u)ura( aiere sau $a ru&ere( daca se &roduce o cadere e1 rema. E1ac ace$easi riscuri si masuri de &re%edere e1is a si +n ca)u$ cen urii de si*uran a( a $on7e$or si a #uc$e$or de asi*urare in ermediara( con'ec iona e o din esa uri de mase &$as ice /&o$iamida( mai rar &o$ies er-.

7.:.5 c. 0ro ec ia +m&o ri%a a in*erea unor 'or e de cadere e1 reme 3orme$e in erna iona$e din domeniu indica o %a$oare $imi a a 'or ei dinamice ma1ima$e de 15 K3 /a&ro1ima i% 15:C J*'.-( &en ru ca)u$ caderii ca&u$ui de coarda +n r-o coarda sim&$a sau doua cor)i *emene( 'or a masura a $a &rima cadere( +n coarda noua si usca a. Aceas a %a$oare re&re)in a o 'or a &e care o mai &oa e su&or a un a$&inis de AC J*( 'ara urmari 'oar e *ra%e( +n ca)u$ unui 'ac or de cadere de 1(7:. "n mod e%iden ( cara#iniere$e( #uc$e$e si &unc e$e de asi*urare in ermediara /ancore sau &i oane- %or su&or a( +n aces ca)( o 'or a a&roa&e du#$a( de 55 5: J3. 2en ionam ca norme$e in erna iona$e a$e sis eme$or de o&rire a caderii( $imi ea)a aces e socuri $a @ K3( condi ie care se res&ec a +n e4no$o*ii$e c$asice de $ucru $a +na$ ime. A$&inismu$ u i$i ar re#uie sa res&ec e si e$ aceas a $imi a( &rin urma oare$e masuri &re%en i%e , - ca&u$ de coarda &reia un minim de ma eria$e cu sine /se micsorea)a masa ca)a oare-. - se asi*ura in ermediar( $a dis an e care reduc 'ac oru$ de cadere $a C(9 I C(:. - se 'o$oses e o coarda dinamica adec%a a *reu a ii ca&u$ui de coarda sau se 'o$osesc doua cor)i dinamice /una sim&$a si o semicoarda sau doua cor)i *emene-. - secundu$ asi*ura dinamic( cu condi ia de a e%i a riscu$ $o%irii re*ru&arii sau a so$u$ui .

o asi*urare dinamica *resi e1ecu a a es e mai &ericu$oasa dec6 o asi*urare s a ica. - du&a o cadere e1 rema sau mai mu$ e caderi D ariD /'ac ori de cadere mai mari de 1-( coarda si ce$e$a$ e com&onen e$e a$e sis emu$ui de o&rire a caderii se sco din u) si se casea)a. - se &re'era u i$i)area a doua cor)i *emene( +n $ocu$ unei cor)i sim&$e . - cor)i$e dinamice si com&onen e$e sis emu$ui de cadere se &redau noi( +n 'o$osin a &ersona$a si nu se +m&rumu a. 'iecare o&era or %a ine e%iden a numaru$ui de caderi si a a$ or &arame rii ai caderi$or res&ec i%e /masa ca)a oare( 'ac or de cadere( ca&a u$ cor)ii e c.-. - cor)i$e dinamice se sco deasemenea din u) daca au 'os u i$i)a e( +n condi ii norma$e /'ara no1e-( $a $imi a indica a de 'a#rican ( sau du&a un anumi numar de ore de u i$i)are( +n condi ii de no1e deose#i e /con'orm indica ii$or unui $a#ora or de s&ecia$i a e-. - se e%i a u i$i)area cor)i$or dinamice ude sau murdare( ca)uri +n care e'ec u$ dinamic si 'or a de 'r6nare +si modi'ica &arame rii .

7.:.5.d. 0ro ec ia +m&o ri%a caderi$or de &ie re si a$ e o#iec e Ec4i&a de o&era ori re#uie sa se &ro e7e)e +m&o ri%a caderii de &ie re /&e &ere i na ura$i si +n su# eran-( res&ec i% res uri de #e on( me a$ si a$ e ma eria$e sau scu$e( +n ca)u$ $ucru$ui &e c$adiri( cosuri sau urnuri( &rin urma oare$e masuri, - oa e ec4i&amen e se rans&or a +n r-un ruKsac( con ainer sau *ean a( care sa e%i e &ierderea $or +n im&u$ de&$asarii( a re*ru&arii sau a $ucru$ui ,

- ec4i&amen e$e s ric necesare +n im&u$ de&$asarii( se $ea*a de o&era or cu corde$ina . - $a urcare se %eri'ica s a#i$i a ea si re)is en a s ruc uri$or na ura$e sau ar i'icia$e care se u i$i)ea)a +n con inuare ca &ri)e sau ca &unc e de ancorare . - +n im&u$ co#or6rii unui o&era or( $a %er ica$a aces uia nu re#uie sa $ucre)e sau sG s aHione)e a$ ec4i&ier /dis an a minimG 'iind H ! 1C I H! 8( du&a ca)- . - cor)i$e si ce$e$a$ e ec4i&amen e de &ro ec ie si de $ucru( nu re#uiesc am&$asa e $a so$ sau +n re*ru&are +n )ona &ericu$oasa susamin i a . - +n re*ru&are cor)i$e si ec4i&amen e$e de &ro ec ie se aran7ea)a se&ara de ma eria$e$e de $ucru /scu$e( ins a$a ii( %o&se$e( e c.- . - $e*area se 'ace +n doua cor)i dinamice( asi*ur6nd simu$ an sau a$ erna i%( du&a ca) .

7.:.5.e.

0ro ec ia +m&o ri%a a%a$anse$or de )a&ada

A%a$anse$e de )a&ada sun 'oar e 'rec%en e si +n condi ii$e de $a i udine a$e arii noas re( e$e cons i uind cau)a ce$or mai mu$ e acciden e de a$&inism( urism sau ac i%i a i &ro'esiona$e( care se des'asoara +n &erioada $uni$or noiem#rie - a&ri$ie( +n anumi e )one mon ane( c4iar &6na +n $una iunie. A%a$anse &reo&riu)ise de &ie re sun rare +n mun ii nos rii( dar e1&erien a ara a ca +n a%a$anse$e de )a&ada &o 'i an rena e a 6 &ie re( &am6n ( s 6nci( c6 si runc4iuri de co&aci. 2Gsuri$e de &ro ec ie( care se iau +nain e de a +nce&e ascensiunea de iarnG( sun , - &$anu$ ac ic &re%ede &arcur*erea aces or )one &ericu$oase +n &rime$e ore a$e )i$ei( e%i-

6nd ore$e de &r6n) sau de du&aamia)a( cu em&era uri$e ce$e mai ridica e. - nu se &re%ede &arcur*ea unei &an e cu +nc$ina ie mai mare de 5CM( +n im&u$ unei ninsori a#unden e( sau $a mai &u in de 9A de ore de $a +nce area ei . - raseu$ &re%a)u e1c$ude( daca es e &osi#i$( )one$e care sun indica e +n *4iduri ca &ericu$oase( din aces &unc de %edere. raseu$ o& im de iarna nu coincide +n o deuna cu raseu$ marca /o& im- de %ara( care +n *enera$ urmares e cur#e$e de ni%e$ . - )one$e e1&use a%a$anse$or se &re%ad a se &arcur*e( daca es e &osi#i$( &e $inia de cea mai mare &an a( c6 mai a&roa&e de creas a. &e aceas a )ona se %a a'$a +n miscare un sin*ur o&era or cei$a$ i 'iind re*ru&a i $a unu$ sau am#e$e ca&e e ( +n si*uran a. - &re%ederea $e*arii +n coarda es e u i$a( daca $un*imea ei es e e*a$a cu dis an a din re doua re*ru&ari /&unc e de asi*urare in ermediara- si*ure. - orice &unc 'i1 /co&ac( s 6$&( s 6nca( 7nea&anau oasi*urari sau &en ru asi*urari in ermediare. - nu se recomanda u i$i)area sc4iuri$or +n aces e )one &ericu$oase . - se &re%ede u i$i)area corde$inei de a%a$anse sau un a&ara s&ecia$ de semna$i)are. re#uie u i$i)a &en ru

2asuri care se iau +n im&u$ &arcur*erii unei )one e1&use a%a$anse$or de )a&ada, - $a 'a a $ocu$ui se %a s udia s ruc ura( *rosimea si s ra i'ica ia )a&e)ii. - nu se &arcur*e o )ona &ericu$oasa +n r-o &erioada a )i$ei cu em&era ura ridica a.

- se e%i a ra%ersarea )one$or &ericu$oase &e im& de cea a densa sau +n uneric. - asi*urarea sau au oasi*urarea $a &io$e es e i$u)orie( deci nu se &oa e con a numai &e ea. - ec4i&a se $ea*a +n coarda( daca se &o rea$i)a asi*urari si au oasi*urari si*ure( du&a ca). - secundu$ re#uie sG e1ecu e o asi*urare 'oar e dinamica a ca&u$ui de coarda( cu o re)er%a de 'r6nare de minimum 1Cm. - ra%ersarea unei )one &ericu$oase se 'ace +n $inis e( &as r6nd o dis an a o& ima +n re o&eraori /$a $imi a %ederii-( ra&id( dar 'ara socuri . - se &as rea)a o dis an a adec%a a +n re a$&inis i( as 'e$ ca o e%en ua$a a%a$ansa sa &rinda doar unu$ din re ec4i&ieri. cei$a$ i ec4i&ieri re#uiesc sa urmareasca cu &ri%irea ra%ersarea( urcarea sau co#or6rea ec4i&ieru$ui( mai a$es +n im&u$ an renarii +n a%a$ansa. - se 'o$osesc oa e &unc e$e na ura$e care sun a& e de ancorare /co$ uri de s 6nca( s 6$&i de marca7 uris ic( co&aci sau 7ne&eni e c.-( rea$i)6ndu-se au oasi*urari +n re*ru&are si asi*urari in ermediare( $a dis an e o& ime. - ce$e mai si*ure si u i$e &unc e de ancorare sun &i oane$e de s 6nca( de *4ea a sau )a&ada. - se ca$ca &e ace$easi urme( &u in mai dis an a e dec6 es e norma$. - daca ec4i&a es e sur&rinsa de o ninsoare &u ernica si s ra u$ de )a&ada noua de&ases e 5C I 8C cm( ac iunea re#uie +n reru& a si ec4i&a se re ra*e( daca re ra*erea es e &osi#i$a si mai si*ura dec6 con inuarea raseu$ui &re%a)u ini ia$.

- daca re ra*erea es e &rea riscan a( ec4i&a se o&res e si as ea& a /+n $imi a re)er%e$or de 4rana si com#us i#i$-( +ndre& area condi ii$or me eo. e%en ua$ se so$ici a a7u or sa$%amon . - nu se %or ne*$i7a si cei$a$ i 'ac ori de risc, caderea sau a$unecarea( ra acirea( +n*4e area ( de)4idra area( e c.. - daca &erico$u$ es e iminen ( ca&u$ de coarda %a ra%ersa )ona e1&usa a%a$anse$or 'ara ruKsac si a$ e ec4i&amen e( asi*ura +n coarda de secund. - se %a +ncerca dec$ansarea de sus a a%a$ansei +nain e de in rarea &e )ona res&ec i%a( daca se &re%ede co#or6rea &e aceas a &an a. - daca un o&era or es e sur&rins de a%a$ansa se iau urma oare$e masuri &osi#i$e, E se +n reru&e ac iunea si se +nce&e cau area si sa$%area %ic imei. aceas a masura se a&$ica numai daca nu mai es e &osi#i$a o a$ a a%a$ansa &e &an a res&ec i%a( daca e1is a %i)i#i$i a e( daca se &oa e a7un*e( +n si*uran a( $a #a)a de o&rire a a%a$ansei si daca sa$%a orii au &re*a irea si ec4i&amen e$e necesare. E se anun a( cu ma1imG ur*en a( 'orma ii$e de sa$%amon din res&ec i%u$ masi%. E se marc4ea)a sau se memorea)a $ocu$ de o&rire a %ic imei. E daca es e &osi#i$( ec4i&a se +m&ar e +n doua *ru&e( una +ncearca sa$%area si cea$a$a a se de&$asea)a $a ce$ mai a&ro&ia sa$%amon . e$e'on &en ru a$er area 'orma iei

E oa e aces e masuri nu re#uie sa &erec$i e)e( &es e o anumi a $imi a( si*uran a ce$or$a$ i mem#rii ai ec4i&ei .

- $a ac iuni$e de sa$%are &o si re#uie sa &ar ici&e o i o&era orii( +n $imi a &re*a irii $or e4nice( a e1&erien ei +n aces domeniu si a s arii 'i)ice si &si4ice din momen u$ res&ec i%. - din aces e consideren e( $a cursuri$e de s&ecia$i)are &en ru ca e*orii$e su&erioare( se %or in roduce no iuni eore ice si e1erci ii &rac ice de sa$%are din a%a$anse.

7.:.5.'. 0erico$u$ ru&erii sau smu$*erii &unc u$ui de ancorare Ru&erea sau smu$*erea &unc u$ui de ancorare( care &oa e sa 'ie na ura$ /co$ de s 6nca( co&ac-( sau ar i'icia$ /ancora sau unu$ din mu$ e$e i&uri de &i oane sau dis&o)i i%e demon a#i$e-( es e unu$ din &rinci&a$e$e cau)e a$e acciden e$or de a$&inism . Aces e%enimen nedori se &roduce +n mai mu$ e si ua ii, - +n urma unei caderi a ca&u$ui de coarda. - +n urma unei so$ici ari s a ice( cu o 'or a mai mare dec6 re)is en a $or $a ru&ere sau $a smu$*ere. - daca es e so$ici a &e o direc ie de'a%ora#i$a. 2asuri$e de &re%edere( $a ni%e$u$ e4nicii mondia$e ac ua$e( %i)ea)a urma oare$e direc ii, - u i$i)area ancore$or din domeniu$ a$&inismu$ui sau a cons ruc ii$or es e cea mai si*ura masura( cu condi ia de a res&ec a cu s ric e e condi ii$e de &roiec are( e1ecu ie( mon a7 si e1&$oa are a$e aces ora( indica e de 'a#rican sau de ins i u e$e de s&ecia$i a e. urec4i$e sau ine$e$e ane1a e aces or ancore re#uiesc sa 'ie &roiec a e( mon a e si so$ici a e con'orm unor ins ruc iuni s&eci'ice. - u i$i)area ancore$or &en ru ancora7e +n s 6nca se asimi$ea)G cu &re%ederi$e norme$or

euro&ene sau na iona$e( cu condi ia de a de ermina re)is en a $a com&resiune a s 6ncii( +n )ona de am&$asare a $or. - u i$i)area &i oane$or de s 6nca re&re)in a o#iec u$ de s udiu si de e1&erimen are a$ u uror a$&inis i$or si se +n%a a +n mu$ i ani de $ucru +n domeniu. se &re%ad urma oare$e masuri, E 'orma si dimensiuni$e &i onu$ui se a$e* +n 'unc ie de ce$e a$e 'isurii &ere e$ui si de ro$u$ 'unc iona$ &e care +$ are, de asi*urare in ermediara( de recere( de ra&e$ sau de au oasi*urare +n re*ru&are /e%en ua$( un &i on &oa e a%ea mai mu$ e 'unc ii -. E cca 1!8 din $un*imea sa re#uie in rodusG $i#er( +nain e de #a ere . E #a erea &i onu$ui se 'ace &er&endicu$ar &e &ere e( 'GrG a se a in*e $imi a de cur*ere a ma eria$u$ui. E daca &rin #a ere un &i on ram6ne iesi &rea mu$ a'ara( e$ se %a +ndoi +n 7os . E daca &rin #a ere un &i on a in ra &6na $a ine$ /urec4e- &rea usor( e$ se %a +n$ocui cu a$ u$ mai mare. E &o)i ia 'ina$a a &i onu$ui re#uie sa asi*ure o &o)i ie corec a a cara#inerei mon a e +n e$. daca nu se &oa e rea$i)a aceas a condi ie( ine$u$ sau urec4ea se %a &re$un*i cu o #uc$a cusu a sau de coarda( de re)is en a cores&un)a oare /5: K3-. E un &i on *asi +n &ere e se %a %eri'ica. daca coro)iunea sau re)is en a sa nu &re)in a +ncredere( e$ %a 'i +n$ocui .

E nu se u i$i)ea)G &i oane cu ine$u$ /urec4ea- ru& sau de'orma . E +n )one cu umidi a e sau e$ec rici a e s a ica ridica a se u i$i)ea)G &i oane din o e$uri ino1ida#i$e( din a$ia7e de i an sau dura$. E &ere e$e +n care se #a e &i onu$ re#uie sa &re)in e re)is en a necesara. daca $a #a ere sune u$ es e +n'unda /a doa*a- +nseamna ca e1is a &erico$u$ ru&erii unei &$aci sau #uca i de s 6nca( +n urma in roducerii &i onu$ui si $ocu$ re#uie sc4im#a . E *aura si muc4ii$e &i onu$ui re#uiesc sa 'ie ro un7i e &en ru a nu &re)en a un risc de aiere a cor)ii( a a$ or ec4i&amen e sau de ranire a o&era oru$ui. - u i$i)area &ene$or si a dis&o)i i%e$or demon a#i$e E1is a o mu$ i udine de 'orme( dimensiuni si ma eria$e de &ene( care se #a /ca) +n care nu se mai recu&erea)a- sau se mon ea)a si demon ea)a +n 'isuri( de dimensiuni si 'orme cores&un)a oare. Ro$u$ $or 'unc iona$ es e iden ic cu ce$ a$ &i oane$or( dar necesi a o s 6nca si o e4nica de mon are si u i$i)are( adec%a a. E re)is en a $a smu$*ere si $a 'or'ecare a &ene$or si a dis&o)i i%e$or demon a#i$e es e asi*ura a de 'orma 'isurii( +n *enera$ e$e se mon ea)a +n r-o &or iune cu $a ime mai mare +n in erior( dec6 $a e1 erior si mai 7os. E &ene$e si dis&o)i i%e$e demon a#i$e /'renduri( nuci( e c.- nu se u i$i)ea)a ca &ri)e( din consideren e de e ica s&or i%a( dar si &en ruca rac ionarea $or &er&endicu$ar &e &ere e es e &ericu$oasa.

- u i$i)area &i oane$or de *4ea a si a ancore$or de )a&ada E &i oane$e de *4ea a moderne( de 'orma u#u$ara( se +nsuru#ea)a +n r-un &ere e de *4ea a cu *rosime minimG de C(9 - C(: m( ceeace es e des u$ de *reu de +n 6$ni +n condi ii$e mun i$or nos rii. E dis an a din re asi*urari$e in ermediare es e iden ica cu cea de $a &i oane$e de s 6nca. E &rin anumi e e4nici( du&a ra&e$u$ +n r-un as 'e$ de &i on( e$ &oa e 'i recu&era de 7os( &rin desuru#are. E ancore$e de )a&ada au ne%oie de s ra de cca 1m de )a&ada consis en a &en ru a &re)en a o re)is en a acce& a#i$a /ma1imum ACC da3-( de)a%an a7 accen ua si de $un*imi$e $or 7CC I 1CCC mm . 7.:.5.*. 0erico$u$ a%erse$or de &$oaie si a$ descarcari$or e$ec rice Aces i doi 'ac ori de risc a&ar +n s&ecia$ +n $uni$e mai - iu$ie si conduc $a mai mu$ i a$ i 'ac ori de risc( 'oar e *ra%i , - udarea cor)i$or si a ce$or$a$ e ec4i&amen e( ai caror carac eris ici e4nice se diminuea)a. - &erico$u$ e$ec rocu arii +n urma descarcari$or e$ec rice. - scaderea #rusca a em&era urii aeru$ui si accen uarea &erico$u$ 4i&o ermiei. - i)#ucnirea unor ra'a$e &u ernice de %6n ( care &o accen ua &erico$u$ caderii. - +n unecarea #rusca. 0en ru a e%i a e'ec e$e ne'a%ora#i$e a$e aces or a%erse( se &re%ad urma oare$e masuri,

- &$ani'icarea &$anu$ui ac ic( as 'e$ ca $a ore$e &ran)u$ui ec4i&a sa ermine raseu$( sau sG *asasca &osi#i$i a i de re'u*iu +n r-un $oc ada&os i . - ec4i&a se re ra*e imedia ce a&ar &rime$e semne a$e a&ro&ierii 'ur unii . - daca re ra*erea nu es e &osi#i$a( ec4i&a %a ram+ne &e $oc /+n r-o re*ru&are a'$a a su# creas a sau %6r'u$ cons ruc iei-( dar se i)o$ea)a de &ere e si se &roe7ea)a &en ru a 'i c6 mai 'eri e de %6n si &$oaie. - ec4i&amen e$e me a$ice se de&o)i ea)a se&ara ( $a dis an a de oameni. - ec4i&a nu se %a am&$asa &e $inia unei 'isuri %er ica$e( a%6nd +n %edere ca ocmai aces ea re&re)in a $inia de descarcare a ra)ne u$ui. - se %or +m#raca cu ec4i&amen u$ de re)er%a.

7.:.5.4. 0ro ec ia +m&o ri%a +n unericu$ui si a$ ce ii "n unericu$ re&re)in G un 'ac or de risc con inuu +n ca)u$ ac i%i a ii s&eo$o*ice( dar $a 'e$ de *ra%a es e sur&rinderea de ca re +n uneric a unei ec4i&e a'$a e +n &$in &ere e( +n condi ii$e +n care nu es e #ine &re*a i &en ru aceas risc. Ca si cea a( +n unericu$ &oa e sur&rinde ec4i&a care a ne*$i7a sau nu a es ima corec ( 'ac oru$ im&. Urmari$e unui asemenea risc &o 'i din ce$e mai di%erse, - ra acirea raseu$ui( de unde a&ar a$ e &erico$e , E +nno& area +n r-un $oc im&ro&riu. E &erico$u$ 4i&o ermiei. E cres e riscu$ &erico$u$ de cadere ! a$unecare si de +ncurcare a cor)i$or. E ec4i&a ram6ne 'ara a&a si 4rana. - oa e di'icu$ a i$e de mers si ca arare cresc +n di'icu$ a e.

- nu se mai o#ser%a &unc e$e de asi*urare in ermediara( re*ru&are sau ra&e$. - ec4i&a nu se &oa e 'erii de &ie re( +n sc4im# ec4i&ierii si coarda &o dec$ansa( c4iar daca mer* cu a en ie( caderi de &ie re sau a$ e o#iec e. - &osi#i$i a ea de a cere si &rimii a7u or din e1 erior se reduc. - ca$i a i$e 'i)ice /'or a( re)is en a( %i e)a si +ndem6narea- si &si4ice /a en ia( &ruden a( s&iri u$ de o#ser%a ie si de +n ra7u orare( +ncrederea +n sine( e c.- scad %er i*inos( si ua ia &u 6nd 'i sca&a a de su# con ro$. - cea a creea)a +n &$us &erico$u$ de o' a$mie( +n s&ecia$ +n mersu$ &e )a&ada si *4ea a. - cor)i$e se &o +ncurca sau a*a a de o#s aco$e$e e1is en e &e &ere e( a 6 $a urcare( c6 si $a mane%re$e $e*a e de co#or6rea +n ra&e$. "n consecin a( ec4i&a de a$&inis i re#uie sa &re%ada din momen u$ &re*a irii ac ice urma oare$e, - im&u$ se &ro*ramea)a si se urmares e de ca re se'u$ de ec4i&a( as 'e$ ca +n o deuna sa e1is e o re)er%a de im&( &en ru a com&ensa une$e +n 6r)ieri o#iec i%e sau su#iec i%e . - ec4i&a re#uie sa se do e)e cu mi7$oace de i$uminare co$ec i%e /daca $ucru$ se des'asoara +n in erior sau &e im& de noa& e- si!sau cu $an erne indi%idua$e. ce$e mai indica e sun $an erne$e 'ron a$e( mon a e &e casca. - $an erne$e se do ea)a cu #a erii /acumu$a oare- si #ecuri de re)er%a.

7.:.5.i. 0erico$u$ ra acirii

raseu$ui

Aces &erico$ es e mai mu$ dec6 'rec%en ( &en ru o i oamenii care mer* &e mun e sau +n &adure( dar com#ina cu ce$e$a$ e riscuri a$e a$&inismu$ui( &oa e a*ra%a serios ac i%i a ea. Cau)e$e aces ui &erico$ &o 'i , - mersu$ &e mun e sau +n &adure( 'ara o cunoas ere su'icien a a raseu$ui &ro&us( 'ara o 4ar a sau sc4i a corec a si 'ara #uso$a. - necunoas erea e$emen e$or de #a)a a$e orien arii cu a7u oru$ 4ar ii si a #uso$ei. - &arasirea &o ecii uris ice marca e( *resea$a care &oa e &une ec4i&a +n 'a a unor di'icu$ a i s&eci'ice a$&inismu$ui ( dar 'ara a &oseda cunos in e$e( ec4i&amen u$ si im&u$ necesar de&asirii aces or di'icu$ a i. scur area ser&en ine$or re&re)in a ce$ mai #un e1em&$u de asemenea *rese$i( de mu$ e ori scum& &$a i e. - caderea no& ii sau a ce ii. 0en ru e%i area aces or &erico$e se &re%ad urma oare$e masuri co$ec i%e, - +n cadru$ &re*a irii eore ice( o i mem#rii ec4i&ei +si %or +nsusii de a$ii asu&ra raseu$ui si a$e )onei +ncon7ura oare( remarc6nd )one$e nemarca e sau dis ruse( un*4iuri$e de mars si re&ere care se &o memora si remarca usor. din in'orma ii direc e se %or ac ua$i)a da e$e din *4iduri( &en ru cunoas erea e%en ua$e$or sur&ri)e ne&$acu e sau deadre& u$ ca as ro'a$e( &en ru si*uran a &ersona$a si im&$ici ( a ec4i&ei. - &re*a irea &rac ica de s&ecia$i a e %a cu&rinde si e$emen e de orien are &e mun e si +n &adure. - ec4i&a se %a do a cu ce$ &u in o 4ar a sau o sc4i a a )onei si cu #uso$a.

- +n im&u$ mersu$ui( ec4i&a %a 'i com&ac a( +n nici un ca) dis an e$e din re a$&inis i nu %or 'i mai mari dec6 $imi a %ederii. - nu se scur ea)a ser&en ine$e( a 6 $a urcare( c6 si $a co#or6re. - daca se cons a a ca s-a &ierdu marca7u$( ec4i&a se +n oarce $a u$ imu$ semn si reia raseu$ din ace$ &unc ( dar &e direc ia si sensu$ corec . - &e &o eci nemarca e sau &e im& de iarna( ec4i&a se orien ea)a du&a 4ar a si #uso$a( 'iind a#so$u necesare cunos in e si e1&erien e a&ro'unda e +n aces domeniu. - +n ca)u$ unei ra aciri de'ini i%e( se &oa e urma cursu$ unei %ai sau a&e. desi di'icu$ a i$e e4nice a$e aces ei so$u ii &o 'i serioase /cascade( receri &rin a&a( e c.-( iar dura a si e'or u$ %or de&asii ce$e mai &esimis e ca$cu$e( e1&erien a a do%edi ca es e mai indica a dec6 a$ e so$u ii. 7.:.5.7. 0ro ec ia +m&o ri%a no1e$or c4imice si +m#una a irea &arame ri$or microc$ima ici 0ro ec ia co$ec i%a a unei ec4i&e de o&era ori( care $ucrea)a +n r-un s&a iu +nc4is( su&us unor no1e c4imice sau a unei microc$ima %icia se rea$i)ea)a &rin r-un sis em de %en i$a ie mecanica *enera$i)a a si!sau $oca$a si a ce$ui de e%acuare a aeru$ui . Re*imu$ si sensu$ de 'unc ionare a$e %en i$a oare$or sun s a#i$i e de ca re un &roiec an de s&ecia$i a e( as 'e$ +nc6 sa 'ie e1c$usa &osi#i$i a ea de acumu$are a su#s an e$or o1ice si as'i1ian e( &recum si cea de ras&6ndire +n a mos'era de $ucru a ce$or care &o &ro%oca incendii sau e1&$o)ii. De asemenea( re#uie sa se urmareasca rea$i)area unei em&era uri si umidi a i re$a i%e com'or a#i$e.

7.:.5.K.

0ro ec ia +m&o ri%a incendii$or si e1&$o)ii$or

0en ru &re%enirea a&ari iei incendii$or si e1&$o)ii$or sun necesare urma oare$e masuri &re%en i%e, - in er)icerea de&o)i arii +n aceeasi +nca&ere a ma eria$e$or de &ro ec ie an icoro)i%a care,

E dau nas ere $a reac ii &ericu$oase. E de*a7a *a)e coro)i%e. E reac ionea)a &ericu$os cu su#s an e$e s in*a oare s&eci'ice ce$or$a$ e ma eria$e din incin a. E %o&se$e( di$uan i( &renande)( +m&reuna cu car#id sau aci)i. - in er)icerea de&o)i arii ma eria$e$or si su#s an e$or com#us i#i$e si!sau e1&$o)i%e +n +nca&eri$e de $ucru( +n s&a ii$e de si*uran a( &e cai$e de acces si e%acuare. - in er)icerea 'uma u$ui +n )one$e cu &erico$ de incendiu. - in er)icerea u i$i)arii +n s&a ii su# erane a, E *enera oare$or cu ace i$ena $a $ucrari$e de aiere( sudare e c.. E $ucru$ cu 'oc desc4is( 'ara &ermis de $ucru cu 'oc( $a $ucrari de sudare( aiere( e c.. E ins a$a ii e$ec rice im&ro%i)a e cu de'ec e care &o conduce $a scur circui e( '$ama sau

su&ra+nca$)ire . 7.:.5.$. 0ro ec ia +m&o ri%a riscuri$or mecanice 0re%enirea acciden e$or da ora e riscuri$or mecanice( iden i'ica e +n ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar se rea$i)ea)a( +n &rinci&a$( &rin , - asi*urarea dis an e$or de securi a e si a dis an e$or minime de acces. - u i$i)area dis&o)i i%e$or de &ro ec ie. - u i$i)area dis&o)i i%e$or de si*uran a si de #$ocare. - or*ane de comanda. Dis an e$e de securi a e Sun de ermina e de )one$e &ericu$oase a$e ec4i&amen e$or de muncG( +n ca)u$ nos ru( a$

cons ruc ii$or indus ria$e( ci%i$e( ins a$a ii$or si &ere i$or &e care se des'Gsoara ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar. Se &o e%iden ia rei )one &ericu$oase a$e 'iec rui ec4i&amen de munca, - )ona &ericu$oasa de $a #a)a &ere e$ui /$a ni%e$u$ so$u$ui sau a$ 'unda iei( de unde nu mai e1is a &erico$ de cadere de $a +na$ ime( +n sc4im# re#uie &ro e7a a +m&o ri%a in rarii a$ or &ersoane( care ar &u ea 'i acciden a e de ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar. - )ona &ericu$oasa de $a &ar ea su&erioara a &ere e$ui ( de unde se &o dis$oca &ie re sau a$ e o#iec e si care &o &une +n &erico$ a 6 ec4i&a de $ucru( a'$a a $a un ni%e$ oarecare a$ &ere e$ui( c6 si &ersoane a'$a e $a #a)a $ui. - )ona &ericu$oasa din 7uru$ ec4i&ei de $ucru( a'$a a +n &ere e. Dis an e$e de securi a e se s a#i$esc de $a ca) $a ca)( 'unc ie de s ruc ura cons ruc iei sau a &ere e$ui( am&$asarea a$ or ins a$aHii si a&ara e +n )ona( condi ii$e de mediu /+n s&ecia$ curen ii de aer( s area )a&e)ii- si de e1is en a a$ or ec4i&e de $ucru +n cadru$ ace$uiasi ec4i&amen de munca. Lucru$ &e aceeasi %er ica$a a doi o&era ori /sau a doua ec4i&e-( es e &ermis numai daca +n re ei e1is a un &$a'on sau o co&er ina( care sa asi*ure oa e condi ii$e de securi a e a muncii +n res&ec i%a )ona &ericu$oasa. Se au +n %edere si ins a$a ii$e de ridica ( de aia si de sudura( a caror )one &ericu$oase re#uiesc res&ec a e deasemenea( c4iar +n re o&era orii ace$eiasi ec4i&e. Dis&o)i i%e$e de &ro ec ie Sun a&ara e sau ins a$a ii mecanice( e$ec rice sau e$ec ronice( care &ro e7ea)a o&era oru$ care $ucrea)a +n )one$e &ericu$oase a$e ec4i&amen e$or de munca. "n im&u$ $ucru$ui aces e dis&o)i i%e nu re#uie +n$a ura e sau scoase din 'unc iune . Dis&o)i i%e de si*uran a si #$ocare Au ro$u$ de a &ro e7a o&era oru$ de e%en ua$e$e cu&$ari a unor an*rena7e( cu&$a7e sau a a$ or

mecanisme &ericu$oase. Limi a oare$e de cursa re&re)in a si e$e dis&o)i i%e de si*uran a( $imi 6nd in er%a$u$ &e care re#uie sG se des'asoare o miscare care &oa e *enera o a%arie sau un acciden . Or*ane$e de comandG Inde&$inesc si e$e un ro$ de &ro ec ie( reduc6nd so$ici ari$e $a care es e su&us o&era oru$( +n %ederea $uarii unei deci)ii si se&ararea $ocu$ui sau de munca de ins a$a ia &reo&riu)isa( a unci c6nd a&ro&ierea es e di'ici$a sau &ericu$oasa.

7.:.5.m. 0ro ec ia +m&o ri%a e$ec rocu arii a- 2asuri &en ru &re%enirea e$ec rocu arii &rin a in*ere direc a 0en ru &re%enirea acciden e$or de munca da ori G e$ec rocu ari$or &rin a in*ere direc G re#uiesc $ua e urma oare$e masuri , - inaccesi#i$i a ea e$emen e$or a'$a e norma$ su# ensiune( rea$i)a a &rin , E +n*radire. E am&$asarea $a +na$ imi si dis an e inaccesi#i$e . E i)o$area am&$asamen e$or. E in er)icerea accesu$ui &ersona$u$ui neau ori)a +n )one$e &ericu$oase a$e ec4i&amen e$or sau $a ins a$a ii$e e$ec rice. E in er)icerea in er%en iei &ersona$u$ui neau ori)a $a ins a$a ii$e e$ec rice. E or*ani)area $ocu$ui de munca si esa$onarea o& ima a o&era ii$or. E 'o$osirea mi7$oace$or de &ro ec ie e$ec roi)o$an e. #2asuri &en ru &re%enirea e$ec rocu arii &rin a in*ere indirec a

0en ru &re%enirea e$ec rocu ari$or &rin a in*ere indirec a se a&$ica masuri di'eri e( +n 'unc ie de ensiunea re e$ei si carac eris ici$e u i$a7e$or si ec4i&amen e$or e$ec rice. De asemenea( re#uie $ua e masuri &en ru &re%enirea a&ari iei unor di'eren e de &o en ia$ &ericu$oase +n re ins a$a ii$e de $e*are $a &am6n .

7.:.8

2asuri e4nice de &ro ec ie indi%idua$a

2asuri$e e4nice de &ro ec ie indi%idua$a in er&un +n re e1ecu an si ac iunea 'ac oru$ui de risc care nu a &u u 'i ani4i$a &rin &ro ec ia co$ec i%a( o #ariera care &re%ine acciden area si!sau +m#o$na%irea &ro'esiona$a da ora e con ac u$ui direc om 'ac or de risc. "n aces sens ce$ mai i$us ra i% e1em&$u( &en ru ac i%i a ea de a$&inism u i$i ar( +$ re&re)in a u i$i)area ec4i&amen e$or de &ro ec ie indi%idua$a con ra caderi$or de $a +na$ ime, - cen ura de si*uran a com&$e1a ( de $imi are sau &o)i ionare. - coarda dinamica si coarda semis a ica. - cara#iniera. - $on7a. - #uc$a de asi*urare in ermediara. - casca de &ro ec ie. - co#or6 oru$ au o#$ocan ( cu ca$i a i s&eci'ice de &ro ec ie +n 'unc ia de o&rire a caderii( c4iar &en ru 'ac or de cadere ma1im( e*a$ cu 5. Toa e aces e ec4i&amen e sun u i$i)a e si +n domeniu$ $ucru$ui $a +na$ ime( dar &rin &rocedee e4nice care $imi ea)a 'ac oru$ de cadere $a %a$oarea de 1( iar 'or a dinamica ma1ima$a $a @ J3( 'a a de a$&inismu$ u i$i ar( $a care 'or a dinamica ma1ima$a &oa e a in*e %a$oarea de 15 J3. "n mod simi$ar( cara#iniere$e din domeniu$ a$&inismu$ui au o $imi a a re)is en ei s a ice de 5: K3( iar ce$e din $ucru$ $a +na$ ime( 1: K3.

7.:.9

2asuri or*ani)a orice de &ro ec ia muncii

2asuri$e or*ani)a orice de &ro ec ia muncii au ca e'ec e$iminarea unor 'ac ori de risc &ro&rii e1ecu an u$ui si sarcini de munca. Da ori a so$ici ari$or neuro&si4ice deose#i e $a care sun su&usi a$&inis ii +n im&u$ ac i%i a i$or de AU( un ro$ deose#i de im&or an +$ au masuri$e or*ani)a orice care %i)ea)a con ro$u$ si se$ec ia $a an*a7are si &eriodica( cu oca)ia cursuri$or si e1amene$or &en ru ca e*orii su&erioare de ca$i'icare.

Con ro$u$ medica$. Se$ec ia si re&ar i)area &ersona$u$ui La #a)a con ro$u$ui medica$ si a$ se$ec iei &ersona$u$ui de $ucru s au da e$e eore ice si &arc ica a$&inismu$ui si s&eo$o*iei s&or i%e. Asa cum se &re%ede $a &unc u$ III din D Indica oru$ de ca$i'icare D &en ru s&ecia$i a ea de o&era or a$&inis in er%en ie( cod CC.C1.C@( a%i)a de 2.2.0.S. &rin adresa nr. @8CB din 18.15.1BB1( &en ru +nscrierea $a cursu$ de s&ecia$i)are( candida ii re#uie sa +nde&$ineasca urma oare$e condi ii, - %6rs a minima de 1A ani +m&$ini i. - %6rs a ma1ima de 8: ani( care &oa e 'i ma7ora a( cu a%i)u$ medicu$ui( $a 9: ani. - e1&erien a de minimum doi ani +n mersu$ &e mun e. - %i)a medica$a de s&ecia$i a e( cu men iunea D a& &en ru $ucru $a +na$ ime D( e$i#era a de un medic s&ecia$is +n medicina muncii. Condi ii$e au 'os men iona e +n indica oru$ de ca$i'icare deoarece cea mai com&e en a se$ec ie &en ru aceas a s&ecia$i a e se &oa e 'ace +n cadru$ or*ani)a a$ unor c$u#uri de a$&inism( s&eo$o*ie sau sa$%amon . "n re#area es e( ce +nseamna a se$ec a un 6nar( &en ru a se ini ia +n r-una din 'orme$e ac ua$e de &rac icare a a$&inismu$ui( esca$adei( s&eo$o*iei sau de sa$%amon N Ras&unsu$ $a aceas a +n re#are es e c4eia succesu$ui +n &re*a irea sa com&$e1a si +n 'ina$( a &er'orman e$or &e care $e %a a in*e( a 6 &e &$an s&or i%( c6 si +n domeniu$ u i$i ar. Fara discu ie ca $a +nce&u e1is a &rea mai mu$ e necunoscu e, - 6naru$ nu &rea s ie ce es e a$&inismu$ /de e1em&$u-( ce ca$i a i 'i)ice si &si4ice sun a#so$u necesare $a +nce&u u$ aces ei ac i%i a i( care sun e'or uri$e ma eria$e si 'inanciare minime( c6 im& $i#er re#uie sacri'ica &en ru o e%o$u ie o& ima si care es e o&inia 'ami$iei +n aceas a ini ia i%a. - an renoru$ sau ins ruc oru$ re#uie sa $amureasca( +n &rimu$ r6nd( oa e aces e di$eme( es 6nd +n mod con'iden ia$ si im&ar ia$ ca$i a i$e 'i)ice( e4nice si soma ice a$e 6naru$ui( &en ru a o#ser%a daca e%en ua$e$e $i&suri nu sun cum%a esen ia$e.

S&ecia$is u$ re#uie sa +n%e e si sa educe cursan u$ sa-si cunoasca( cu o &er'ec a o#iec i%i a e( &osi#i$i a i$e 'i)ice( &si4ice( soma ice( ma eria$e si 'inaciare( sa $e ra&or e)e $a cei$a$ i a$&inis i si mai a$es( $a condiHii$e as&re( deadre& u$ socan e( &e care +nce&e sa $e cunoasca &e mun e si $a $ucrari$e de a$&inism ui$i ar. 2ai mu$ ca +n orice a$ domeniu es e necesara o &re*a ire eore ica a&ro'unda a de s&ecia$i a e( care sa s imu$e)e 'a%ora#i$ e'or uri$e( de oa e *enuri$e( a#so$u necesare. Daca cursan u$ a mai &rac ica un s&or de &er'orman a( ini ierea sa +n a$&inism %a 'i mu$ mai e'icien a. "n &ara$e$ cu &re*a irea eore ica re#uiesc e1ecu a e sedin e de an renamen ( +n care se des%o$ a ca$i a i$e e4nice si &si4ice si o oda a se +n%a a &rocedee$e e4nice s&eci'ice, ca ararea $i#era si ar i'icia$a( e4nica co#or6rii +n ra&e$( e4nici$e de asi*urare si au oasi*urare( se e1ersea)a caderi$e +n coarda( res&ec 6nd &re%ederi$e normei de &ro ec ie a muncii s&eci'ice a$&inismu$ui u i$i ar. An renamen e$e se com#ina re& a cu ascensiuni din ce +n ce mai di'ici$e( *radu$ $or de di'icu$ a e 'iind core$a cu re)u$ a e$e es e$or in ermediare. Daca ri mu$ 'ormarii &ro'esiona$e es e o& im( se o# ine un &rim mare succes. A$&inis u$ +nce&e sa ai#a +ncredere +n &ro&rii$e 'or e( ca si +n camara)ii cu care se &re*a es e( 'iindu-i c$ar ca de aceas a %a de&inde +n %ii or s&iri u$ de coe)iune si +n ra7u orare din cadru$ ec4i&ei de a$&inism din care 'ace &ar e. Fara +ndoia$a( a&iran u$ $a *$oria a$&ina %a su'erii si mu$ e +n'r6n*eri( +n &rimu$ r6nd din cau)e 'inanciare( care nu-i &ermi sa se do e)e $a ni%e$u$ necesar si sa ac i%e)e mai in ens &e mun e. 2u$ i c4iar se %or re ra*e( din mo i%e mu$ i&$e /'ami$ie( im& $i#er( $i&sa #ani$or( e c.-. Anu$ de &rac icare im&us +n indica oru$ de ca$i'icare( *ases e a$&inis u$ e1ac +n &erioada +n care es e +n mare di$ema( 'iind con%ins ca &oa e si %rea sa &rac ice aceas a ac i%i a e( dar nu are &osi#i$i a i ma eria$e cores&un)a oare. A&are a doua &ro#$ema de 'ond. A$&inismu$ s&or i% es e o ac i%i a e care are ca sco& 'ormarea si educarea unor ca$i a i 'i)ice( &si4ice( e ice si in e$ec ua$e de +na$ a inu a( iar a$&inismu$ u i$i ar are sco&uri mu$ mai &ro)aice(

de a cura a 'a ade( de a %o&sii cosuri indus ria$e si a$ e asemenea( +n condi ii se%ere de securi a e( disci&$ina( &roduc i%i a e si ca$i a e a muncii. A nu &ur a casca si cen ura su&erioara +n a$&inismu$ s&or i% es e o moda dic a a de sim u$ es e ic( desi des ui s&or i%i au &$a i cam scum& aceas a e1 ra%a*an a. La munca +nsa( &en ru aceas a D*resea$aD &o i si re#uie sa 'i concedia . Aceas a &en ru a nu se a7un*e +n si ua ia drama ica( ca un a$&inis corec si com&e en ( sa &$a eascG un &re *reu( &en ru *resea$a a$ uia. "n oa e ac i%i a i$e &ro'esiona$e( deci si +n ca)u$ a$&inismu$ui u i$i ar( &ro#$ema si*uran ei se &une mu$ mai s ric ( dea$ 'e$ si condi ii$e de $ucru sun mu$ mai di'ici$e dec6 +n ac i%i a ea s&or i%a. de modu$ cum +n e$e* aceas a disci&$ina e4no$o*ica( a$&inis ii &o de%eni( 'ara mari e'or uri( o&era ori a$&inis i. 2o#i$u$ care 'ace ca un a$&inis sa e1ecu e $ucrari $a +na$ ime es e( +n &rinci&a$( dorin a sa de a ram6ne a$&inis si &e &$an &ro'esiona$. +n secundar se &une si &ro#$ema ma eria$a( dar e1is a mu$ e a$ e ocu&a ii +n care nu re#uie sa- i si ris i %ia a( &en ru un sa$ariu munci din *reu. Ada& area $a aceas a ac i%i a e &ro'esiona$a &oa e sa 'ie de'ici ara da ori a unor 'ac ori de na ura umana, - $i&sa de ma uri a e( res&onsa#i$i a e( disci&$ina( &ruden a( serio)i a e e c.. - $i&sa unor ca$i a i 'i)ice /re)is en a $a e'or si +n condi ii as&re de mediu( s ressu$ cau)a de $ucru $a mare +na$ ime-. - &re*a ire &ro'esiona$a de'ici ara( concre i)a a &rin insu'icien a cunos in e$or &ro'esiona$e( a%6nd +n %edere ca o&era ii$e de #a)a &o 'i de re&ara ii( mon a7e( +n re ineri sau e1&er i)e a$e unor cons ruc ii +na$ e sau a$ e$e si mai com&$e1e( din &unc de %edere a$ ca$i'icarii si a$ de&rinderi$or de munca.

- ins ruirea insu'icien a si!sau de'ici ara +n domeniu$ securi a ii muncii si insu'icien a de&rinderi$or de securi a e a muncii ( cau)a e( +n &rinci&a$( o de $i&sa de ma uri a e si serio)i a e. Ac i%i a ea de se$ec ie &ro'esiona$a se 'ina$i)ea)a &e #a)a e1amenu$ui medica$ si a$ masurarii ni%e$u$ui ca$i a i$or &si4o - 'i)io$o*ice so$ici a e si +n 'unc ie de in eresu$ ara a &en ru aceas a meserie. Es e cunoscu 'a& u$ ca un ni%e$ mai scG)u a$ unor ca$i a i( sau une$e caren e( &o 'i com&ensa e si masca e o %reme( &rin r-o mo i%a ie &u ernica( o &re*a ire si e'or uri serioase. Du&a o &erioada mai scur a sau mai $un*a( +nce& sa a&ara modi'icari semni'ica i%e( une$e ire%ersi#i$e( a$e s arii de sana a e 'i)ice si &si4ice( care conduc $a scaderea ca&aci a ii si a in eresu$ui &en ru munca. O mare &ar e a aces e 'enomene nedori e se &o e%i a &rin r-o se$ec ie s iin i'ica a o&era ori$or( din r6ndu$ a$&inis i$or si s&eo$o*i$or( ria i de7a +n r-un cadru or*ani)a si s&ecia$i)a +n aces domeniu. Daca candida ii au si urma cursuri$e unei sco$i de a$&inism( s&eo$o*ie sau sa$%amon ( nu numai se$ec ia( dar si &rima rea& a de s&ecia$i)are( se &o considera *aran a e. Du&a o &erioada de &ro#a de una - rei $uni( e1is a &osi#i$i a ea cunoas erii si a unei e%a$uari su'icien de e1ac e( a carac eris ici$or dominan e a$e &ersona$i a ii( ceeace &ermi e +n ocmirea unei dia*no)e &si4ice. Ra&or 6nd re)u$ a e$e aces ei dia*no)e $a cerin e$e &ro'esiunii de o&era or a$&inis ( se o# ine &ro*no)a &ro'esiona$a( res&ec i% se e%a$uea)a( +n mod s iin i'ic( &osi#i$i a i$e si sanse$e de reusi a &ro'esiona$a a res&ec i%u$ui candida . 0rin a&$icarea me ode$or de dia*no)a &si4ica se o# in o serie de da e care( core$a e +n re e$e(

&ermi rea$i)area unui &ro'i$ &si4o'i)io$o*ic( ce cu&rinde , - ca&aci a ea in e$ec ua$a, E a& i udini *enera$e. E in e$i*en a. E memoria. E a en ia. - carac eris ici$e sen)oria$ - &erce& i%e. - carac eris ici$e mo rici a ii. - rasa uri$e de em&eramen si carac er. - conc$u)ii$e, E con raindica ii E con raindica ii E &osi#i$i a i de com&ensare. a%i)u$ 'ina$ - cores&un)a or sau necores&un)a or .

0en ru %a$oarea &redic i%a a e1aminarii( sun a#so$u necesare o serie de condi ii de a&$icare a es e$or( care sa asi*ure carac eru$ o#iec i% si s iin i'ic de a&$icare si in er&re are a aces ora. "n &rimu$ r6nd es e$e re#uiesc a&$ica e numai de s&ecia$is i. "n a$ doi$ea r6nd( e$e re#uiesc %a$ida e si esa$ona e &e o masa re&re)en a i%a( +n ra&or cu s&ecia$i a ea de a$&inism u i$i ar. Tre#uie inu con de 'a& u$ ca a& i udini$e masura e de es e sun +n con inuare +n &$ina de)%o$ are. In er&re area &si4ome rica a re)u$ a e$or re#uie com&$e a a cu re)u$ a e$e ana$i)e$or c$inice( a%6nd +n %edere cerin e$e %i)ei , D A0T 0E3TRU LUCRU LA "3L=I2E D

Re)u$ a u$ 'ina$ a$ &erioadei de &ro#a re#uie sa e1&rime amanun i dinamica candida u$ui res&ec i%( &en ru a &u ea 'ormu$a &ro*no)a &ro'esiona$a. FIsA DE CO3TROL 2EDICAL LA "3CADRARE "3 2U3C( su# 'orma e$a#ora a de 2inis eru$ Sana a ii( 'urni)ea)G ce$e mai com&$e e da e asu&ra s arii de sana a e a sa$aria i$or +n momen u$ re&ar i)arii $or $a un $oc de munca( inc$usi% as&ec e$e carora re#uie sa $i se acorde o a en ie deose#i a cu oca)ia e1amene$or medica$e u$ erioare. e1amenu$ medica$ $a an*a7are urmares e( &rin me ode de in%es i*a ie adec%a e( care re&re)in a 'ac ori 'a%ori)an i &en ru sur%enirea acciden e$or de munca si!sau +m#o$na%iri$or &ro'esiona$e( a$e ce$or care &o 'i +n re inu e sau a*ra%a e de condi ii$e de munca sau care necesi a un ra amen de s&ecia$i a e sau dis&ensari)area &ersoane$or res&ec i%e. 0e de a$ a &ar e( e1amenu$ $a an*a7are re&re)in a ermenu$ de re'erin a( &en ru in er&re area re)u$ a e$or e1amene$or u$ erioare( &ermi 6nd sa se urmareasca e%o$u ia u uror e$emen e$or care carac eri)ea)a s area de sana a e si 'orma s&or i%a a o&era ori$or . Din da e$e 'urni)a e de e1amene$e medica$e( a$e sedin e$or de an renamen si a$e a&$ica ii$or &rac ice &e mun e sau +n &es eri( +n r-o &erioada de c6 e%a $uni( re)u$ a un #i$an com&$e a$ s arii de sana a e( 'iind de'ini e e1ac a& i udini$e sa$e 'i)ice( min a$e si &si4osen)oria$e si cu iden i'icarea i&u$ui si *radu$ui e%en ua$e$or a'ec iuni( sec4e$e sau me$o&ra*ii &e care ei $e &re)in a( ca si a ras&unsu$ui 'unc iona$ a$ aces ora. Aces #i$an se com&ara cu carac eris ici$e s&ecia$i)arii de o&era or si a ca$i'icarii res&ec i%e / %o&si or( sudor( mon a or( $aca us( *eo$o*( e c.- si a$e $ocu$ui de munca +n care urmea)a a 'i re&ar i)a ( din &unc de %edere a$ e1i*en e$or 'i)ice( min a$e si &si4osen)oria$e si din ce$ a$ riscuri$or de acciden are si!sau +m#o$na%ire &ro'esiona$a a &ro&riei &ersona$e( ca si a a$ or o&era ori cu care 'ormea)a ec4i&a de $ucru. "n ca)u$ de&is ari( cu oca)ia e1amenu$ui de an*a7are( a unor a'ec iuni care necesi a ra amen de s&ecia$i a e( candida u$ %a 'i +ndruma ca re re eaua res&ec i%a.

E1amene$e medica$e &eriodice Ca si +n ac i%i a ea s&or i%a( o&era orii a$&inis i re#uie sa e'ec ue)e $a in er%a$e de sase $uni( un e1amen medica$ care are ca sco&, - s a#i$irea unui #i$an a$ si ua iei si e%o$u iei s arii de sana a e a o&era oru$ui +n ace$ momen a$ s a*iu$ui $ui de &re*a ire +n domeniu$ a$&inismu$ui u i$i ar( &rin com&ararea cu re)u$ a e$e e1amenu$ui $a an*a7are si a$e e1amene$or &eriodice an erioare. - s a#i$irea ermenu$ui de com&arare &en ru a&recierea oricarei modi'icari u$ erioare a s arii de sana a e. - e%a$uarea a& i udinii o&era oru$ui de a-si +nde&$ini sarcini$e &ro'esiona$e +n condi ii$e ac ua$e de munca( 'ara riscu$ su&raso$ici arii( +m#o$na%irii &ro'esiona$e( a com&romi erii &ro&riei sa$e securi a i sau a ec4i&ieri$or. - de&is area e'ec e$or unor condi ii noci%e de munca +n s adiu$ care &recede a&ari ia unei +m#o$na%iri &ro'esiona$e c$inice sau ce$ &u in( de&is area s adii$or ini ia$e a$e aces ora. - &ro&uneri de masuri &en ru remedierea de'icien e$or &e $inie de securi a e a muncii( care au &rodus +m#o$na%iri &ro'esiona$e. - de&is area unor a'ec iuni ne&ro'esiona$e care &o cons i ui con raindica ii &en ru con inuarea ac i%i a ii de a$&inism u i$i ar( care &o 'i in'$uen a e +n mod ne*a i% de condi ii$e de munca sau care necesi a un ra amen de s&ecia$i a e . "n ca)u$ de&is arii unei a'ec iuni &ro'esiona$e +n r-un s adiu inci&ien sau a unei #o$i ne&ro'esiona$e care cons i uie o con raindica ie &en ru con inuarea muncii res&ec i%e( ca)u$ es e ana$i)a +n mod amanun i ( a%6ndu-se +n %edere dimensiunea

riscu$ui( se%eri a ea si e%o$u i%i a ea #o$ii res&ec i%e( %6rs a o&era oru$ui si ca$i'icarea $ui &ro'esiona$a. "n 'unc ie de aces i 'ac ori( se decide asu&ra &osi#i$i a ii con inuarii s&ecia$i a ii de a$&inis u i$i ar +n anumi e $ocuri de munca( care &oa e sa nu a'ec e)e &ro'esiunea de #a)a( o&or uni a ea unui ra amen medica$( ca si asu&ra ri mu$ui e1amene$or de dis&ensari)are . E1amene$e &eriodice se e'ec uea)a cu o e4nica cons an a si iden ica ce$ui de $a an*a7are( adau*6ndu-se in%es i*a ii$e de s&ecia$i a e si de $a#ora or necesare &en ru dia*nos icarea unei a'ec iuni &ro'esiona$e sau a unei #o$i o#isnui e &e care o &re)in a o&era oru$ e1amina . Re)u$ a e$e se e1&rima as 'e$ +nc6 sa &ermi a o com&arare o#iec i%a si &recisa cu da e$e din e1aminari$e an erioare. E1aminarea si a%i)area medica$a si &si4o$o*ica cu men iunea D A& &en ru $ucru $a +na$ ime D sun o#$i*a orii &en ru oa e ac i%i a i$e de a$&inism u i$i ar men iona e +n &re)en a $ucrare si re#uie rea$i)a a de un s&ecia$is +n medicina muncii.