Securitate si Sanatate in Munca

Instructiuni Proprii SSM

SC DELINA COM SRL

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN

MUNCA PENTRU  : LUCRATOR OPERARE UTILAJ

Elaborate in conformitate cu :

 prevederile artl 41 alin (20 din Constitutia din 21 noiembrie 1991,republicata;

 prevederile aer.13 lit.e) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006;

 prevederile art.15 alin (1) punctul 3 din HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr.319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare

Prevederi generale

Conţinut

Instrucţiunile proprii elaborate de societate pentru lucrator operare utilaj cuprind prevederi specifice de
securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

1. SCOP
Instructiunile proprii cuprind sub formă de prevederi, măsurile de securitate şi sănătate în muncă prin a
căror respectare se urmăreşte eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind şi
adaptând din acest punct de vedere reglementările legale de securitate şi sănătate în muncă la condiţiile
concrete din cadrul firmei.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentele instructiuni proprii au caracter juridic, de obligativitate numai în cadrul firmei si se aplica in
cadrul unitatii. Ele se revizuiesc periodic, în concordanţă cu modificările de natură legislativă, tehnică etc.,
survenite la nivel naţional sau microeconomic.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

1
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
3.2. Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr 319/2006 – HG nr. 1425/2006, modificata cu HG
955/2010

4. RESPONSABILITATI
4.1. ADMINISTRATORUL
 asigura conditiile de securitate si sanatate in munca pentru prevenirea accidentelor de munca
si a bolilor profesionale
 asigura instruirea introductiv generala a lucratorilor
 aduce completari sau modificari ale documentatiei in domeniul SSM
 supravegheaza respectarea instructiunilor si a procedurilor de lucru
4.2. CONDUCATORUL LOCULUI DE MUNCA
 asigura instruirea la locul de munca si instruirea periodica a lucratorilor din cadrul unitatii în
domeniul SSM
 aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor
4.3. LUCRATORUL
 isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu
instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

5. INREGISTRARI
 fisa de instruire individuala in domeniul SSM

Având în vedere prevederile Legii securităţii si sănătăţii in munca nr.319/2006 si ale Normelor
metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin HG 1425/2006 referitoare la instruirea lucratorilor in
domeniul SSM si tinand cont de specificul activitatii, de riscurile pentru securitatea si sănătatea in munca, de
masurile si activităţile de prevenire si protecţie

Art. 1. Instruirea introductiv – generala se face de catre S.E.P.P. cu care societatea are incheiat un
contract de prestari servicii
a) la angajarea lucratorilor;
b) lucratorilor transferaţi de la o alta unitate;
c) lucratorilor veniţi în unitate ca detaşaţi;
d) lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Art.2. Instruirea la locul de muncă se face dupa instruirea introductiv generala tuturor
lucratorilor prevăzuti la art.l.lit.a)-d), inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii, de către
conducătorul direct al locului de muncă.

Art.3. Instruirea periodica se face de către conducătorul locului de muncă respectiv intregului
personal al societatii.

Art.4. Instruirea periodica suplimentara (reinstruirea) se efectuează în următoarele cazuri:

2
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
a) când un lucrator a lipsit peste 30 zile lucrătoare;
b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activităţi
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorita
evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri;
c) la reluarea activităţii după accident de munca;
d) la executarea unor lucrări speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art.5. Durata instruirii introductiv-generala, a instruirii la locul de muncă si a reinstruirii

(instruire periodica suplimentara) va fi de câte 8 ore, iar a instruirii periodice va fi de 2 ore.

Art.6. Intervalul între două instruiri periodice va fi de 1 (una) luna pentru postul de lucru lucrator
operare utilaj

Art.7. Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securităţii si sănătăţii in munca se consemnează

obligatoriu in fisa de instruire individuala si se semnează, dupa efectuarea instruirii, de către lucratorul
instruit si de către persoana care a efectuat instruirea si de cea care a verificat instruirea.

Art.8. Sunt exceptaţi de la prevederile art.5 si art.7 lucratorii din întreprinderi si /sau unităţi din
exterior care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări servicii in cadrul societatii si ucenicii / elevii
aflati in unitate pentru practica profesională, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile legate de
securitate si sanatate in munca si masurile de prevenire si protecţie din unitate, instruirea fiind consemnata
in fisa de instruire colectiva.

Art.9. De aplicarea prezentei decizii răspunde administratorul societatii.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA SI ACTIVITATII

Instruirea personalului

Art.10. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul securitatii si sanatatii

in munca se vor realiza conform legislatiei in domeniu cu modificarile si completarile ulterioare;
Art.11. Persoanele juridice sau fizice au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau în colaborare cu
instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate si sanatate in munca, în funcţie de specificul
activităţii comerciale desfăşurate, instrucţiuni ce vor fi supervizate de specialişti în domeniu. Aceste
instrucţiuni vor fi afişate la loc vizibil;
Art.12. În cadrul procesului de instruire în domeniul securitatii si sanatatii muncii a salariaţilor care
desfăşoară activităţi comerciale, se vor trimite toate informaţiile necesare, referitoare la:
Art.13 Riscurile la care sunt expuşi;
Art.14. Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
Art.15. Dispozitivele de protecţie existente;

3
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
Art.16. Mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
Art.17. Modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
Art.18. Sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
Art.19. Semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
Art.20. Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de specificul activităţii comerciale desfăşurate,
cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii, prin instrucţiuni
proprii.

Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.21.Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de riscurile
specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială, se vor face conform prevederilor HG
1048/2006
Art.22. În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de muncă, îmbrăcămintea
şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice, generatoare de sarcini
electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De asemenea, salariaţii vor fi dotaţi cu echipament
individual de protecţie fără buzunare, manşete sau cute în care s-ar putea acumula pulberi generatoare de
incendii sau explozii;
Art.23. Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, salariaţii care desfăşoară activităţi de
comercializare a substanţelor chimice caustice, acide, petroliere etc. Vor fi dotaţi, după caz, cu unguente
de protecţie şi soluţii de neutralizate a nocivităţii;
Art.24. Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va administra, după caz,
alimentaţia necesară, în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie;
Art.25.La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special
amenajate;
Art.26.Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare, reparare şi
întreţinere a echipamentului individual de protecţie;
Art.27.Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la locul de muncă.

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.28.Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice
obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariaţilor la accidente.
Art.29.Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-descărcare, la cote de
nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare sau
podeţe de trecere cu înălţime variabilă;
Art.30.Diversele materiale vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în funcţie de natura lor;
Art.31.În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt) conform
prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
Art.32.Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de acces din spaţiile de lucru:
rampe de încărcare – descărcare a mărfurilor, depozite etc.;
Art.33.În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 25 0C, se va asigura o
viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic;

4
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
Art.34.Pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor, porţilor sau golurilor tehnologice dinspre exterior,
se vor prevedea separat sau combinat:
Art.35.Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi întregi, fără
spărturi, crăpături sau bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără porţiuni tăioase sau
zgrunţuroase;
Art.36.Orice element de mobilier va fi finisat corespunzător , pentru a nu provoca accidente la
manipularea mărfii;
Art.37.Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier;

MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIE PENTRU ECHIPAMENTE SI UTILAJE

1. Organele de comandă ale echipamentului tehnic care afectează securitatea trebuie să fie clar vizibile şi
identificabile şi, dacă este necesar, să fie marcate corespunzător – exceptând unele cazuri, organele de
comandă trebuie să fie amplasate în afara zonelor periculoase, şi astfel manevrarea lor să nu genereze
riscuri suplimentare – ele nu trebuie să antreneze riscuri ca urmare a unei manevre neintenţionate.
2. Pornirea unui echipament tehnic trebuie să fie posibilă numai printr-o acţiune voluntară exercitată
asupra unui organ de comandă prevăzut în acest scop. Aceeaşi prescripţie se va aplica:
 pentru repornirea după oprirea din orice cauză;
 pentru comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, viteză,
presiune etc.).
3. Orice echipament tehnic trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să îl oprească complet şi
în condiţii de securitate.
4. Orice echipament tehnic trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru oprirea de urgenţă atunci când
riscurile existente şi timpul normal de oprire impun aceasta.
5. Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate căderilor de obiecte sau proiectării acestora trebuie
prevăzut cu mijloace tehnice de protecţie adecvate.
6. Echipamentul tehnic care prezintă riscuri datorate degajărilor de gaze, vapori, lichide sau pulberi,
trebuie prevăzute cu dispozitive de reţinere şi/sau evacuare adecvate, amplasate cât mai aproape de
locurile de degajare.
7. Dacă există riscul contactului mecanic cu elemente mobile ale unui echipament tehnic care poate
conduce la accidentări, atunci ele trebuie prevăzute cu protectori sau alte mijloace tehnice de protecţie

5
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
care să împiedice pătrunderea în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor mobile înaintea
pătrunderii în zonele periculoase.
8. Protectorii şi dispozitivele de protecţie:
 să fie construite robust;
 să nu genereze riscuri suplimentare;
 să nu poată fi înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
 să fie situate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
 să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de lucru;
 să permită intervenţiile necesare pentru montarea şi/sau înlocuirea elementelor şi pentru lucrările
de întreţinere, pe cât este posibil restrângând accesul numai la sectorul în care trebuie realizată
lucrarea, fără demontarea protectorilor sau a dispozitivelor de protecţie.
9. Orice echipament tehnic cu surse de alimentare electrice, trebuie să fie adecvate pentru a proteja
salariaţii expuşi, contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.
10. Părţile echipamentului tehnic care prezintă temperaturi excesive prea ridicate sau prea scăzute trebuie
să fie protejate, pentru a preveni contactul salariaţilor cu acestea, sau
11. Echipamentul tehnic trebuie prevăzut cu dispozitive clar identificabile destinate separării de fiecare
sursă de energie. Reconectarea nu trebuie să genereze riscuri pentru salariaţii în cauză.
12. Orice echipament tehnic trebuie să fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie ale acestuia sau
ale substanţelor produse, utilizate sau depozitate de acesta.
13. Orice echipament tehnic cu surse de alimentare electrice trebuie să fie adecvate pentru a proteja
salariaţii expuşi, contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.

Protecţia împotriva electrocutării

 Echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc. Astfel încât
elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice,
chimice etc.;
 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. La echipamentele aflate sub tensiune;
 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua numai după
întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere, instruiţi
corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie;
6
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
 Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un
transformator separator, care să separeu galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare;
 Zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi verificată legătura la conducătorul de nul;
 Toate echipamentele si utilajele vor fi prevăzute cu legătură de protecţie la priza de pământ;
 După terminarea lucrului echipamentele si utilajele vor fi scoase de sub tensiune;
 Prizele de alimentare vor fi tip „Schuco” cu legătură de protecţie la priza de pământ;
 Se interzice lucrul la echipamente si utilaje cu mâinile umede sau murdare de grăsime;
 Pentru blocarea echipamentelor si utilajelor, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru
intervenţie, va fi solicitat mecanicul de întreţinere;
 Capacele de protecţie de la instalaţia electrică, a căror îndepărtare scoate instalaţia de sub tensiune, vor
fi demontate numai cu scule speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor întâmplătoare, în
cazul producerii trepidaţiilor, şocurilor, condiţiilor meteo nefavorabile (temperatură sau umiditate);
 Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele şi utilajele vor fi respectate prevederile
Normelor specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice, precum şi standardele de
electroprotecţie în vigoare;

CONDITIILE CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UNELTELE ELECTRICE DE MANA

Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua
personae si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat.
Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V, astfel: tensiunea de 24 V
se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V in locuri foarte periculoase.
Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare;
 izolarea bobinajului sa reziste atat socului mecanic, cat si mediului in care functioneaza
(umiditatea, caldura, agenti corosivi etc.);
 manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din metal acoperit
cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa
impiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
 conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel incat san
u se roada la intrarea lor in carcasa sculei sis a se impiedice pe cat posibil smulgerea lor
de la bornele de legatura.
Daca in timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cat de slaba, a curentului, este obligat sa intrerupa
imediat lucrul sis a predea unealta defecta pentru verificare si reparare.
In incaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa umezeala, corpurile de iluminat vor fi
etanse.

7
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL

MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA

TENSIUNE
Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele
portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile electrice langa sau in
apropierea partilor aflate sub tensiune impotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor
termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor incidente ce s-ar produce in timpul lucrului in
aceste instalatii.
Mijloacele de protectie se impart in:
a. mijloace de protectie, care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin
izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamant (prajini electroizolante,
clesti, scule cu manere izolante, manusi de cauciuc, electroizolante, cizme de cauciuc
electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc
electroizolante);
b. indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat;
c. garniture mobile pentru scurtcircuitare si legarea la pamant, ingradiri mobile si placi
avertizoare;
d. mijloacele de protectie impotriva arcului si impotriva actiunilor chimice ale produselor
arderii: ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.
Mijloacele de protectie isolate se impart in:
a. mijloace principale de protectie;
b. mijloace auxiliare de protectie.
Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii sigure,
tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de
current aflate sub tensiune.
In instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie
izolante:
a. prajini electroizolante;
b. clesti izolanti pentru sigurante;
c. manusi electroizolante.
Se numesc mijloace auxiliare acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva
electrocutarii le tensiunea respective. Ea constituie masuri auxiliare de protectie ale mijloacelor principale
si servesc, de asemenea, pentru protectia impotriva tensiunii la atingere, precum si impotriva arsurilor
provocate de arcul electric.
In instalatiile electrice de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizolante
de protectie:
a. cizme electroizolante sau galosi;
b. covorase de cauciuc electroizolante;
c. platforme izolante (podete).
In cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care deservesc
instalatiile, trebuie sa se afle in permanenta mijloacele de protectie necesare.
Mijloacele de protectie trebuie incercate:

8
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
a. la receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare;
b. periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte;
c. cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare;
d. dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia din parti;
e. daca exista indoieli asupra bunei lor stari.

Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.

MASURILE DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI - PRINCIPII GENERALE

 Obligaţia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea stării victimei.
 Cel care acordă primul ajutor nu înlocuieşte medicul dar prin măsurile pe care le aplică el trebuie să
reuşească să evite: înrăutăţirea stării accidentatului, apariţia altor complicaţii, producerea morţii
victimei.
 Cât mai mulţi salariaţi trebuie să fie instruiţi şi formaţi în calitatea de salvatori, prin instructaj periodic
teoretic şi practic de prim ajutor.
 Salvatorul de la locul de muncă este important si de neînlocuit, deoarece el se găseşte la locul şi în
momentul producerii accidentului, el este colegul de muncă al victimei.
 La acordarea primului ajutor participă: martorul accidentului, salvatorul, medicul întreprinderii (unde
este cazul), serviciul de protecţie a muncii, pompierii unităţii (unde este cazul), conducerea unităţii.
 În cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgenţă utilaj instalaţie, întrerupere curent
electric, îndepărtare, telefon, apel verbal, semnal de alarmă, vehiculele unităţii, trusa de prim ajutor,
targa, fişe de intervenţie.
 La producerea unui accident, intervenţia imediată a salvatorului are în vedere: protejarea victimei,
examinarea victimei, anunţarea accidentului, acordarea primului ajutor, supravegherea victimei până la
sosirea echipei de specialitate, asigurarea securităţii victimei.
 Având grijă să nu-şi pericliteze propria sănătate, salvatorul trebuie să cunoască regulile de aplicare a
primului ajutor, să-şi păstreze calmul, să acţioneze energic, eficace şi rapid la luarea măsurilor.
 Înainte de orice intervenţie asupra victimei salvatorul trebuie să-şi pună întrebările: ce s-a petrecut?
(interogând martorii sau victima, dacă este posibil), mai există vreun pericol? (de electrocutare, de
incendiu sau explozie, de intoxicaţie), dacă NU să intervină, daca DA să interzică accesul în zonă şi să
dea ALARMA, SĂ CEARĂ AJUTOR.
 Pentru a proteja victima şi a preveni extinderea accidentării, salvatorul trebuie să observe dacă persistă
un risc de strivire, incendiu sau explozie, electrocutare, asfixie, etc.
 Într-o situaţie de accident înainte de a efectua intervenţia de prim ajutor, salvatorul trebuie să
examineze victima dacă sângerează abundent, răspunde la întrebări, respiră, îi bate inima.
 Intervenţia de prim ajutor trebuie făcuta cu sânge rece de către salvatori, astfel:
a) Dacă victima nu vorbeşte, dar respira şi îi bate inima sunt necesare aşezarea în poziţia de siguranţă,
acoperirea victimei, alarma, supravegherea ei.

9
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
b) Dacă victima nu răspunde, nu respiră, dar inima îi bate sunt necesare : degajarea căilor respiratorii,
respiraţie “gură la gură” sau “gură la nas”.
c) Dacă victima nu respiră, nu îi bate inima este necesar: masaj cardiac extern asociat cu respiraţie
“gură la gură” sau “gură la nas”.
d) Dacă victima sângerează abundent se aplică compresie manuală locală, pansament compresiv.
e) Dacă victima prezintă arsuri provocate de foc, căldură sau substanţe chimice se va face spălare cu
apa.
f) Dacă victima vorbeşte dar nu poate efectua anumite mişcări, va acţiona ca şi cum victima ar avea o
fractură, evitând să o deplaseze.
g) Dacă victima poate să prezinte plăgi grave, aşezarea într-o poziţie adecvată, îngrijirea segmentului
amputat, compresie pentru oprirea sângerării, etc.
h) Dacă victima prezintă plăgi uşoare se face curăţirea şi pansarea plăgii.

RESPIRATIA ARTIFICIALA
- Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor.
- Metoda cea mai eficace este "gura-la-gura". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu
necesita echipament special si nici manevre obositoare.
- Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus.
- Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange,
secretii sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor, se recurge la desfundarea lor cu ajutorul
degetelor.
- Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul victimei.
- Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se asigure o
extensie a cefei. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de
limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta, limba cade in fundul gatului.
- Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe gura
deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. In tot acest timp, narile
accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica refularea aerului.
- In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea abdomenului cu
aerul insuflat.
- Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul accidentatului.
In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice.
- Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa
respire autonom.
- Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".

MASAJUL CARDIAC EXTERN

- Urmareste reanimarea batailor cardiace in cazul in care inima a incetat sa mai bata.
- Metoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii, prin intermediul custii toracice.
- Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului.
- Salvatorul isi asaza palmele suprapuse pe locul corespunzator inimii in cusca toracica, adica in
stanga extremitatii de jos a sternului (osul pieptului).
- Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice, astfel incat toracele victimei sa fie turtit cu 3 - 4
cm, intr-un ritm de 60 apasari pe minut.
10
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
- Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pompare a sangelui in vasele
sanguine.
- In mod obisnuit, in scurta vreme dupa aplicarea masajului, inima isi reia activitatea spontana.
Reluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii si mucoaselor.
Accidentatul isi capata cunostinta, iar reflexele reapar.
 
In cazul unui stop cardio-respirator. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si
masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute
concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac - o
insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator, acesta va efectua, in ritmul amintit
mai sus, ambele manevre.
La copii, compresiunile pentru masajul cardiac extern se vor face cu doua degete si cu blandete.

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

1.1 Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric (tensiuni < 1000V).
Acest lucru se efectuează astfel:
- Acţionaţi pentru întreruperea tensiunii
- Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea
intervenţiei, scoateţi accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea
accidentatului de zona de pericol.
2. Determinarea stării accidentatului.
2.1 .Dacă accidentatul este conştient :
Are loc un contact verbal realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare:
- Aşează-te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat.
- Cum s-a întâmplat accidentul ?
- Te supără ceva ?
- Ai ameţeli ?, Ai greaţă ?, Ai dificultăţi de respiraţie ?, Te supără inima?
În timpul întrebărilor se analizează vizual starea accidentatului, culoarea pielii (a feţei), transpiraţia
feţei şi a palmelor, caracteristicile respiraţiei şi a pulsului. În cazul unui rău se solicită salvarea.
2.2 .Dacă accidentatul este inconştient procedaţi după cum urmează:
- Dacă accidentatul nu prezintă vătămări corporale datorate unor lovituri prin cădere aşezaţi
accidentatul într-o poziţie care să permită examinarea lui, adică culcat pe spate pe o suprafaţă
plană.
- Desfaceţi hainele de la gât, piept şi zona abdominală.
- Verificaţi starea respiraţiei şi existenţa pulsului.
- În cazul lipsei funcţiilor vitale, acestuia i se va face respiraţie artificială sau reanimare cardio-
respiratorie.
- Modalitatea de acordare a primului ajutor şi în general orice intervenţie se stabileşte în funcţie
de starea concretă a accidentatului.
- Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău, el
trebuie ţinut în repaos timp de 0,5-1 oră, după care trebuie supus unei consultaţii medicale.

11
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
- Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior pot
surveni tulburări de ritm cardiac.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZUL ARSURILOR

Arsurile sunt răni ale pielii sau ale altor ţesuturi produse de agenţi termici, chimici, electrici sau
de radiaţii. Durerea extremă, suferinţa intensă produsă de arsuri precum şi evoluţia acestora trebuie să
determine luarea tuturor măsurilor de precauţie pentru a împiedica producerea accidentală a arsurilor.
Arsura este o leziune locală, reprezentând elementul declanşator al unor perturbări cu amploare
variabilă asupra întregului organism. Amploarea perturbărilor este legată direct de întinderea şi
profunzimea leziunilor produse de arsură dar şi de capacitatea nativă a organismului de a lupta contra
arsurii şi durerii provocată de ea. Această capacitate compensatorie este strâns legată de vârsta
accidentatului şi de starea fiziologică a persoanei (de exemplu diferite boli cum ar fi hepatita acută virală,
diabetul, afecţiunile renale) agravează starea accidentatului. Arsura reprezintă de fapt distrugerea unor
celule vii din anumite regiuni. Deoarece sunt afectate terminaţii nervoase din piele, orice arsură provoacă
dureri puternice. Durerea însăşi este o cauza a şocului. Şocul arşilor este extrem de grav şi pielea nu-şi mai
poate îndeplini funcţiile. Prin ţesuturile lezate se pierde o mare cantitate de lichide bogate în proteine.
Sângele îşi pierde masa circulantă şi devine vâscos. El se încarcă cu substanţe provenite din degradarea
ţesuturilor, la care se mai adaugă şi produşii toxici proveniţi din infecţii. într-un cuvânt, orice arsură poate
deveni extrem de gravă. Ea constituie o urgenţă şi necesită prim ajutor.
Clasificare:
 În funcţie de agentul care le-a provocat, există patru tipuri majore de arsuri:
- termice – produse de foc, contactul cu obiecte fierbinţi, abur;
- corozive – cauzate de substanţe chimice foarte active cum ar fi acizii sau bazele;
- electrice – produse de curentul electric;
- prin radiaţie – determinate de expunerea excesivă la soare, raze X sau materiale radioactive;

 După profunzimea lor, arsurile (este vorba despre arsurile termice), se clasifică astfel:
- arsuri de gradul I – limitate la stratul superficial al pielii; pielea este roşie şi ustură (un exemplu tipic
este arsura solară provocată de expunerea prelungită la soare a pielii neantrenate). Aceste arsuri sunt
mai puţin grave.
- arsurile de gradul II – cuprind toată grosimea pielii; pe pielea roşie, congestionată apar băşici, cu
conţinut seros (gălbui) sau amestecat cu sânge. Pe lângă durerea mare pe care o resimte victima,
pericolul principal constă în infectarea conţinutului veziculelor. Aceste arsuri sunt mai grave,
gravitatea fiind în raport cu mărimea suprafeţei arse. Prin spargerea băşicilor rezultă o rană, care se
poate infecta foarte uşor.
- arsurile de gradul III – leziunile depăşesc grosimea pielii, distrugând şi straturile mai profunde:
grăsime, muşchi, vase de sânge, nervi, ajungând până la os.
- arsurile de grad IV – sunt foarte severe, incluzând distrugerea tuturor structurilor de ţesut, inclusiv a
osului (prin carbonizare).

Efectele arsurilor:
Sunt determinate de :

12
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
- întinderea suprafeţei arse a corpului – viaţa accidentatului este ameninţată dacă arsurile depăşesc 10 %
din suprafaţa totală a pielii;
- localizarea arsurii – de exemplu arsurile din zona feţei pot afecta respiraţia;
- gradul arsurii – determinat de profunzimea leziunii;
- vârsta şi starea fizică şi fiziologică a victimei (chiar şi arsurile mici pot fi critice pentru persoanele mai
vârstnice).
Complicaţii :
- şocul – produs de durerea intensă şi de pierderea masei sanguine sau a plasmei;
- infecţia – deoarece pielea arsă expune la infecţii şi ţesuturile mai profunde, cu care are continuitate;
- probleme respiratorii – de exemplu la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalat fum sau
vapori fierbinţi se produc leziuni ale căilor respiratorii sau chiar ale plămânilor;
- inflamarea (producerea edemelor) – se produce mai ales dacă zona este presată de îmbrăcăminte
strânsă sau bijuterii.

Ce trebuie sa facem:
1. Prima grijă este să fie scos accidentatul de sub acţiunea cauzei ce a produs arsura;
2. Dacă este apă curată la îndemână, în primele secunde după ce s-a produs arsura este indicat să fie
turnată apă rece curată peste locurile arse, pentru a întrerupe acţiunea căldurii asupra ţesuturilor;
mai târziu apa devine inutilă;
3. Dacă hainele ard, se aruncă peste victimă o pătură, o haină groasă sau se foloseşte extinctorul sau
se rostogoleşte victima în zăpadă, după împrejurări;
4. În cazul arsurilor întinse se înveleşte accidentatul într-un cearşaf curat şi se transportă de urgenţă la
spital;
5. Pentru calmarea durerilor, un medicament calmant, administrat oral este totdeauna binevenit;
6. Dacă victima cere de băut i se administrează apa îndulcită cu zahăr, limonadă sau ceai;
7. Ca regulă generală, arsurile de gradul II sau III, chiar dacă ocupă o suprafaţă mică a corpului,
necesită îngrijire de specialitate într-o unitate medicală;
8. În cazul unei arsuri mici (de exemplu de mărimea unei palme), se aplică tratament ca în cazul unei
răni şi apoi un pansament steril;
9. Arsurile de gradul I nu necesită, în general, îngrijiri medicale dacă nu este afectată starea generală
a bolnavului. Tratamentul acestor arsuri este simplu : se spală imediat pielea înroşită cu apă rece şi
se aplică comprese calmante;
10. În cazul arsurilor de natură chimică, se impune în primul rând spălarea imediată a suprafeţei
arse cu multă apă curată, de preferinţă călduţă, pentru a dilua cât mai mult substanţa chimică care a
venit în contact cu pielea. Nu este recomandată utilizarea în primul rând a substanţelor
neutralizante fără ca arsura să fie mai întâi spălată din abundenţă cu apă deoarece soluţiile folosite
direct pentru neutralizarea substanţei pot genera reacţii de agravare a leziunii. Este contraindicată
aplicarea alifiilor sau grăsimilor pe arsură. Spălarea cu apă din abundenţă nu trebuie să fie aplicată
mai puţin de 10 minute pentru acizii obişnuiţi, cu o concentraţie mică. Dacă arsura este întinsă, în
situaţii de extremă urgenţă, spălarea se face direct sub duş. Şi în cazul arsurilor produse de baze
(sub formă solidă sau soluţii concentrate), care au acţiune caustică asupra pielii, tratamentul aplicat
este acelaşi ca şi în cazul arsurilor cu acizi. In cazul arsurilor cu fenol, tratamentul se instituie
urgent, din cauza pericolului de intoxicare generală a accidentatului.

13
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
Acordarea primului ajutor în cazul arsurilor termice

Acordarea primului ajutor presupune degajarea victimei din focarul generator al arsurii (incendiu,
explozie, sursa de abur). Este contraindicat să se încerce la locul accidentului îndepărtarea vestimentaţiei
combustionate sau a veziculelor cu lichid formate în zona arsă. Singurul indicator al calităţii primului
ajutor este asigurarea unui timp cât mai scurt de la producerea accidentului şi până la aplicarea
tratamentului specific. În cazul asocierii arsurilor cu fracturi (ca urmare a unor explozii), se vor imobiliza
focarele de fractură cu mijloace improvizate. Deoarece profunzimea leziunilor este strâns legată şi de
durată de acţiune a agentului termic, primul ajutor include în unele cazuri ca salvatorii să acţioneze cu
rapiditate pentru stingerea hainelor incendiate, pentru îndepărtarea hainelor îmbibate cu lichide fierbinţi,
scoaterea mănuşilor sau a cizmelor în care au pătruns lichidele fierbinţi. În arsurile mici, imediat după
producerea leziunii, zona afectată se badijonează cu pansament steril. Este interzisă aplicarea pe arsură a
unguentelor deoarece acestea favorizează infectarea şi agravarea leziunii. În arsurile limitate, foarte
importantă este aplicarea locală imediată a apei reci sub jet sau imersarea părţii arse în apă rece. Se
uşurează astfel şi durerea şi se reduce inflamarea şi băşicarea, prevenindu-se lezarea ulterioară a
ţesuturilor. Dacă imersarea nu este posibilă, se aplică pe zona arsurii îmbrăcăminte curată sau comprese
sterile îmbibate în apă rece. Se îndepărtează imediat orice sursă de presiune a zonei arse (inele, brăţări,
îmbrăcăminte), înainte de apariţia inflamării. Se acoperă arsura cu pansament curat, lipsit de scame,
preferabil steril. Nu se aplică loţiuni, alifii sau pansamente murdare şi în nici un caz nu se folosesc uleiuri,
cerneală, albastru de metil. Este interzisă spargerea băşicilor. Nu se respiră şi nu se tuşeşte peste arsuri şi
nu se palpează zona. Dacă îmbrăcămintea este lipită de zona arsă, nu se va dezlipi. În cazul arsurilor
grave, se controlează respiraţia victimei, şi dacă este necesar se aplică respiraţie artificială. Concomitent
cu aplicarea primului ajutor se anunţă medicul unităţii pentru asigurarea transportului urgent cu salvarea şi
acordarea asistenţei medicale de specialitate.
Acordarea primului ajutor în cazul arsurilor chimice

Arsurile produse de substanţele chimice corozive sau caustice precum acizii tari sau bazele sunt
întotdeauna serioase deoarece aceste substanţe continuă să “ardă” atât timp cât rămân pe piele. Primul
ajutor eficient în aceste cazuri trebuie să se aşeze pe dezactivarea rapidă şi eficientă a agentului chimic
lezant urmat de transportul rapid la spital. În cazul arsurilor produse de acizi şi baze se spală din
abundenţă zona arsă cu jet de apă curată, rece, timp de cel puţin 60 minute (cu cât mai mult cu atât mai
bine). Nu se recomandă neutralizarea directă (fără a se spăla mai întâi rana cu multa apă) a acizilor tari cu
soluţii de baze slabe sau a bazelor tari cu soluţii acide slabe, deoarece folosirea excesivă a acestor
neutralizanţi poate genera leziuni grave. Substanţele neutralizante, sub formă de soluţii diluate, se aplică
abia după spălarea abundentă a suprafeţei arse. Cel mai indicat este aplicarea acestora cu avizul medicului.
Arsura se tratează apoi ca o arsură termică. Se acoperă cu pansament steril şi se solicită ajutorul
medicului. Procedurile de prim ajutor în cazul arsurilor chimice cu anumite substanţe (în afara acizilor sau
bazelor frecvent folosite), pot diferi de procedurile uzuale (cum ar fi de exemplu arsura generată de varul
nestins la care prima operaţie efectuată este îndepărtarea prafului de var uscat prin scuturarea cu o bucată
textilă curată şi abia apoi spălarea cu jet de apă, pentru a împiedica degajarea rapidă de căldură la
suprafaţa pielii; arsurile produse de anhidride, fosfor sau fenol au o gravitate extremă datorită efectului
toxic al substanţelor şi necesită în primul rând îndepărtarea lor rapidă de pe suprafaţa pielii). Salvatorii
trebuie să cunoască substanţele chimice utilizate la locul lor de muncă şi să ştie cum se acordă primul
ajutor.

14
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
Arsurile chimice oculare trebuie tratate cu deosebită atenţie datorită gravităţii lor şi sensibilităţii
zonei afectate. În acest caz, asistenţa medicală specializată este urgent necesară. Scopul primului ajutor
este să dilueze şi treptat să elimine substanţele chimice prin inundarea ochiului cu apă curată şi spălarea să
dureze minim 20 minute. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere.
Substantele chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min (se
foloseste aparatura speciala pentru irigarea ochiului)

PIERDEREA CUNOSTINŢEI, LEŞINUL

- Se verifică dacă victima are căile respiratorii deschise şi dacă respiră;

- Se slăbesc hainele la gât, piept şi talie;
- Se aşează victima în poziţie de siguranţă (de recuperare), pe o parte, dacă leziunile permit, pentru a
evita inundarea căilor respiratorii şi înecarea;
- Se asigură aer proaspăt şi se protejează victima de temperaturi extreme;
- Se menţine victima întinsă confortabil încă 10-15 min. după ce şi-a recăpătat cunoştinţa.
ATENTIE! Pierderea temporară a cunoştinţei poate fi unul din simptomele care însoţesc o criza
ischemică sau o comoţie cerebrală. Trebuie avută în vedere o astfel de posibilitate, mai ales când leşinul se
produce la persoane mai în vârsta şi cauza nu este evidentă.
Dacă revenirea din leşin nu este rapidă şi completă este necesar ajutorul medical.

PLĂGI, HEMORAGII

a) contuzii, vânătăi – se aplică comprese reci sau punga cu gheaţă în reprize de 10-15 min., se culcă
persoana accidentată şi se ridică membrul rănit. Nu se aplică punga cu gheaţă direct pe piele
b) plăgi minore (cu sângerări mici, tăieturi şi zgârieturi minore) – se spală cu apă şi săpun, se şterg cu
tifon steril şi se acoperă cu pansament special preparat sau improvizat.
c) plăgi grave (cu sângerări abundente) – se aplică o apăsare continuă şi directă pe plagă (pansament
compresiv sau compresie manuală). Dacă rana are marginile desfăcute, acestea se apropie înainte de
apăsare. În cazul corpurilor străine înfipte, nu se aplică pansamentul compresiv. Corpurile străine
înfipte nu trebuiesc scoase. Rana se bandajează în jurul corpului străin înfipt şi se urmăreşte blocarea
mişcării acestuia în rană, prin bandajare.

Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot deosebi mai multe tipuri
de hemoragii:
» Hemoragiile externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase
de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi
ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand intensitate
redusa.
» Hemoragiile interne - in care sangele care curge ramane in interiorul
organismului. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele  ajunge
in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu

15
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala, cresterea
numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii, cresterea numarului de
respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este nemultumit, palid,
vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare.

Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Oprirea rapida si cu competenta este

una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui
de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Se produce in cazul
hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament
compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt
suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care curge sangele. In
hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus, intre rana
si inima. In hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la
periferie catre inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un
plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta
durata.
Cand se intentioneaza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange se
foloseste garoul.

FRACTURI

Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. Frecvent se
rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav, sau la batrani, la care oasele sunt
rarefiate.
Semnele de probabilitate ale unei fracturi sunt:
 Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul fracturii, se
exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta;
 Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate aparea in
lungul osului sau in lateral;
 Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
 Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident.
 
Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt:
 Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv;
 Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate);
 Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;

ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi,

16
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din
vecinatate.
 
Nu trebuie făcut – victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobilizarea
fracturii, pentru că toate acestea pot provoca complicaţii (accentuarea durerii, deplasarea fragmentelor
osoase, distrugerea muşchilor, a vaselor de sânge sau nervilor, hemoragii sau paralizii, transformarea
fracturilor închise în fracturi deschise).
Trebuie făcut – acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptând cazul în care persistă un
pericol pentru salvator sau pentru victimă. În acest caz, victima trebuie aşezată în cel mai apropiat şi sigur
loc în care rănile sale pot fi temporar asistate şi stabilizate.
- În caz de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la oprirea hemoragiei şi la pansarea rănii. Orice
os exteriorizat trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să intre înapoi în rană.
- Imobilizarea fracturii prin utilizarea atelelor tip sau improvizate
» Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate;
» Brat: 1- 2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace;
» Antebrat: 1 - 2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului
cu ajutorul unei fese legate de gat;
» Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta, in cazul
in care avem 2 atele, acestea se asaza fata in fata, pe partile laterale ale piciorului, in cazul in care avem o
atela, o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim, ca a doua atela, celalalt picior, legand strans
picioarele victimei.
Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca
rani accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa (material
textile).
Ca regula generala, orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesubt ambele articulatii ale
osului fracturat, imobilizandu-le.
- Se va administra un calmant (antinevralgic, algocalmin, etc.), pentru calmarea durerii.

Pentru victima suspecta de o leziune a coloanei vertebrale, masurile sunt urmatoarele:

- Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta, capul fiind tinut ceva mai
jos decat picioarele, atat in timpul ridicarii cat si al transportului;
- Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor respiratorii
superioare;
- Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (scandura lata,
usa, etc.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus, intre perne sau haine, pentru a evita deplasarile
laterale.

Primul ajutor la locul accidentului privind leziuni ale ochiului

17
Securitate si Sanatate in Munca
Instructiuni Proprii SSM
SC DELINA COM SRL
CORPI STRĂINI ÎN OCHI

Nu se îndepărtează : - când particula este pe cornee; când particula este încastrată sau s-a lipit de globul
ocular; când particula nu poate fi văzută deşi ochiul este umflat şi doare.
Primul ajutor constă în:
- avertizarea persoanei să nu-şi frece ochiul.
- cel care ajută îşi va spăla mâinile înainte de a acorda primul ajutor.
- închiderea pleoapei şi acoperirea ochiului afectat cu un tampon pentru ochi sau cu un tifon (se
poate fixa bandajul cu banda adezivă astfel încât să se evite presiunea asupra ochiului).
- solicitarea asistenţei medicale de specialitate.

Prezentele instructiuni nu sunt limitative, ele pot fi completate, modificate sau actualizate ori de cate ori este
nevoie sau situatia o imune

18