INSTRUCIUNI PROPRII SSM

PENTRU ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE

PANSAMENTE SI BANDAJE
1. SCOP
Prezentele instruciuni cuprind un set de prevederi minime i obligatorii privind
securitatea i sntatea n munc a salariailor n raport cu sarcina de munc pe
durata programului de lucru. Prin aplicarea i respectarea prevederilor din
coninut, se urmrete formarea unor deprinderi i a unui comportament adecvat
realizrii n siguran a sarcinilor de munc.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Instruciunile de lucru se aplic ntregului personal al societatii.
3. DEFINIII I PRESCURTRI
Pentru scopurile acestor instruciuni se aplic termenii i definiiile conform art. 5
din Legea 319/2006.
Lucrtor: persoan angajat de catre angajator, care i desfoar activitatea
ntr-un loc de munc i care duce la ndeplinire o sarcin de munc, cu excepia
persoanelor care presteaz activiti casnice.
Loc de munc: locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat in cldirile sau
la punctele de lucru ale societatii, inclusiv orice alt loc din aria societii la care
lucrtorul are acces n cadrul desfaurrii activitii.
Echipament individual de protecie (EIP): orice echipament destinat s fie
purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia sau mai multor
riscuri care ar putea s-i puna in pericol securitatea i sntatea la locul de
munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru ndeplinirea
acest obiectiv.
CSSM: Comitetul de Securitate i Sntate n Munc.
Lucrtor desemnat SSM-SU: persoan desemnat prin decizia angajatorului s
se ocupe de activitile de prevenire i protecie i care ndeplinete cerine
minime de pregtire n domeniul SSM cel puin de nivel mediu.
4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1 OHSAS 18001:2004 - Sisteme de management al sntii i securitii
ocupaionale.
4.2 Legea 319/2006 a Securitii i Sntii n Munc.
4.3 Norme Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a Securitii i Sntii n
Munc.
4.4 Legislatia acordare a primului ajutor in domeniu.
5. RESPONSABILITI / OBLIGAII / REGULI
5.1. Angajatorul
s stabileasc structurile organizatorice proprii, prin acte de autoritate
emise n conformitate cu prevederile legale n vigoare, cu privire la decizia
de realizare a securitii i sntii n munc;
s selecteze din punct de vedere profesional i sa accepte la munc
persoanele care corespund cerinelor i condiiilor reale de munc;
s verifice anual i ori de cte ori este necesar starea de sntate a
1

salariailor;
s asigure resursele financiare pentru realizarea msurilor cuprinse n planul
de prevenire i protecie;
s asigure cele mai bune mijloace de munc n vederea realizrii n siguran
a sarcinilor de munc;
s instruiasc lucrtorii privind securitatea si sanatatea n munc i situaii de
urgen.
5.2. Lucrtorul
5.2.1 Msuri de natur organizatoric:
a. s i desfoare activitatea, n conformitate cu pregatirea i instruirea sa,
precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu
expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional nici propria
persoan, nici alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile
sale n timpul procesului de munc;
b. s utilizeze corect mijloacele de productie din dotare;
c. s nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
nlaturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii;
d. s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie
de munc pe care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru
securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor
de protecie;
e. s aduc la cunotina conducatorului locului de munc i/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoan;
f. s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii
i sntii in munc i msurile de aplicare a acestora;
g. s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari;
h. s urmreasc modul cum sunt respectate normele de securitate n munc i
PSI de ctre colegii de munc, iar n caz de abateri, s atrag atenia celui n
cauz i s l informeze pe conductorul locului de munc;
i. s respecte normele de disciplin n munc prin:
- exercitarea atribuiilor i a responsabilitilor stabilite prin fia postului;
- evitarea unor operaii periculoase, neprevzute n sarcina de munc;
- respectarea hotrrilor conducerii i/sau dispoziiilor efului ierarhic;
- neprsirea locului de munc dect cu acordul efului direct;
- respectarea orelor de ncepere i terminare a programului de lucru stabilit
de conducere, dup necesiti;
- prezentarea la program n deplin capacitate de munc, odihnit i cu inut
corespunztoare, nefiind sub influena buturilor alcoolice, a
medicamentelor, a substanelor halucinogene si neconsumarea acestora n
timpul programului de lucru;
- meninerea unui comportament civilizat i a unui climat de colaborare n
relaiile de munc cu ceilali colegi;
- evitarea jocului i glumelor n timpul programului de lucru;
- evitarea alergrii, urcrii sau coborrii scrilor prin srirea mai multor trepte
odat i peste eventualele obstacole;
- meninerea ordinii i cureniei la locul de munc;
- participarea n mod regulat la instruirile privind securitatea n munc i cele
pentru situaii de urgen, precum i la aplicaii practice;
2

- respectarea regulilor de igien n munc.

6. INSTRUCTIUNI PROPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE
ACCIDENTARE

PRINCIPII GENERALE
1. Obligatia care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea starii victimei.
2. Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar prin masurile pe care le
aplica el trebuie sa reuseasca sa evite: inrautatirea starii accidentatului, aparitia
altor complicatii, producerea mortii victimei.
3. Cat mai multi salariati trebuie sa fie instruiti si formati in calitatea de salvatori, prin
instructaj periodic teoretic si practic de prim ajutor.
4. Salvatorul de la locul de munca este important si de neinlocuit, deoarece el se
gaseste la locul si in momentul producerii accidentului, el este colegul de munca al
victimei.
5. La acordarea primului ajutor participa: martorul accidentului, salvatorul, medicul
intreprinderii (unde este cazul), serviciul de protectie a muncii, pompierii unitatii
(unde este cazul), conducerea unitatii.
6. In cazul producerii unui accident se intervine prin: oprire de urgenta utilaj
instalatie, intrerupere curent electric, indepartare, telefon, apel verbal, semnal de
alarma, vehiculele unitatii, trusa de prim ajutor, targa, fise de interventie.
7. La producerea unui accident, interventia imediata a salvatorului are in vedere:
protejarea victimei, examinarea victimei, anuntarea accidentului, acordarea
primului ajutor, supravegherea victimei pana la sosirea echipei de specialitate,
asigurarea securitatii victimei.
8. Avand grija sa nu-si pericliteze propria sanatate, salvatorul trebuie sa cunoasca
regulile de aplicare a primului ajutor, sa-si pastreze calmul, sa actioneze energic,
eficace si rapid la luarea masurilor.
9. Inainte de orice interventie asupra victimei salvatorul trebuie sa-si puna
intrebarile: ce s-a petrecut? (interogand martorii sau victima, daca este posibil),
mai exista vreun pericol? (de electrocutare, de incendiu sau explozie, de
intoxicatie), daca NU sa intervina, daca DA sa interzica accesul in zona si sa dea
ALARMA, SA CEARA AJUTOR.

PANSAMENTE SI BANDAJE
1. Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor
pentru ingrijirea ranilor si a traumatismelor muschilor, oaselor, si articulatiilor
2. Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acestuia.
3. Un pansament trebuie sa fie:
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresabil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel
incat presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectuata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in
timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
3

2. Reguli generale privind pansarea:

- inainte de pansare, opriti hemoragia
- spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala
pentru prevenirea sau reducerea riscului de infectare. Dezinfectati-va daca
este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol,
permanganat de potasiu, apa de colonie.
- nu atingeti si nu suflati peste parte de pansament care va veni in contact
direct cu rana
- folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil
- acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului de limitele ranii
- inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant,
vata, fasa neaderenta sau alt material
- nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut
prin pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu
pansamente suplimentare, fixate cat mai bine
- cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor
aplica si alte masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza), vazi capitolul IX
- fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru
ca aceasta sa nu cada in timpul transportului
3. Bandajele (fesi, triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa
un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o
articulatie, a imobliza parti al corpului si a fixa altele.
4. La folosirea bandajelor, respectati urmatoarele reguli generale:
- aplicati bandajul suficient de strans pentru a va asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga
cade de pe rana, daca este aplicata prea strans produce durere si impiedica
circulatia sangelui
- verificati, din cand in cand, daca sangele continua sa circule distal fata de
bandaj
- nu folositi fesile ca umplutura sau ca pansament pentru rani, daca sunt
disponibile alte materiale
- realizati bandajarea cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari
inutile.

Aprobat

Intocmit,
CZAKO ATTILA CSABA

PFA