1

SUPORT DE CURS
ELECTRICIAN IN CONSTRUCTII
CONSTANTA
2014
2
CUPRINS
1. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT 1
2. INSRUCIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII 9
3. ELECTICITATE 44
4. ELECTROMAGNETISM 66
5. CURENTUL ALTERNATIV 76
6. SISTEM ENERGETIC 83
7. DETERMINAREA SCIUNII CONDUCTORILOR ELECTRICI 93
8. RETELE ELECTRICE 97
9. EXECUIA LINIILOR ELECTRICE N CABLU 140
3
CAPITOLUL 1
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT
1.1. Primul ajutor in caz de accidentare trebuie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de catre orice persoan care este pregatit pentru aceasta.
Asistena medicala de urgan se acorda in trei etape diferite
- la locul accidentului sau imbolnavirii;
- in timpul transportului ;
- in unitaile sanitare.
In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca,serviciile medicale si de protectia
muncii trebuie:
- s cunoasc competenele umane i toate mijloacele tehnice disponibile pentru a
aciona eficace in cazul producerii unui accident de munca i pentru a limita consecintele sale;
- s informeze i s sensibileze salariaii in ceea ce privete noiunile de risc i de
pericol;
- s formeze salvatorii care s intervin rapid i eficace in aciuniile de urgen la
locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate.
Doar instruirea teoretic nu poate asigura o formare corespunzatoare a lucrtorilor-
salvatori pentru accidentele produse la locul de munca.Sunt necesare aplicaii practice i
antrenamente respectate.
Fiecare salvator trebuie s insiste ca i colegii si s se pregteasc pentru a fi salvatori ,
deoarece oricine poate fi victima unui accident i viaa sa poate depinde de intervenia prompt
i competent a colegilor si de munca,a celor din jur.
1.2.Principii generale de organizare a aciunilor de prim ajutor.
In funcie de pregtirea lor,salvatorii pot fi incadrai in trei categorii:
- medici de orice specialitate;
- cadrele medii sanitare i studenii mediciniti;
- toi cetenii care au fost instruii pentru a acorda primul ajutor.
Cu excepia cazurilor de mare urgan ,primul ajutor in caz de accident sau de
inbolnvire acesta trebuie s fie acordat de salvatori din prima i a doua categorie .Obligaia
suprem care revine salvatorului este aceea de a preveni agravarea strii victimei ,deoarece
acordarea unor ingrijiri necorespunztoare poate complica sau chiar compromite interveniile
ulterioare de specialitate.
Cel care acorda primul ajutor nu inlocuiete medicul ,dar prin msurile pe care le ia el
trebuie s reueasc s evite:
- inrutirea strii accidentatului;
- apariia altor complicaii;
- producerea morii victimei.
Salvatorul de la locul de munca este foarte important,deoarece el se gasete la locul i in
momentul producerii accidentului.Competena salvatorului e limitat,dar absolut necesar i de
cele mai multe ori suficient.Aciunea sa se termin atunci cnd victima e preluat de salvatorii
profesioniti.
Atentie! - cnd nu suntei pregtit pentru acordarea msurilor de prim ajutor i v gasii in
preajma unui accidentat nu incercai s intervenii cu orice pre aceasta constituie o grava eroare.
4
1.3.Conduita salvatorului in cazul unui accident
In cazul producerii unui accident ,intervenia salvatorului are in vedere:
- analizarea situaiei;
- protejarea victimei (victimelor);
- examinarea victimei (victimelor);
- anunarea accidentului;
- acordarea primului ajutor ;
- supravegherea victimei pn la sosirea echipei de specialitate.
Prima obligaie a oricrui salvator este aceea de a sigura securitatea victimei(evitarea
unei explozii, elecrocutare, strivire, etc.) de a elimina orice cauz imediat care ar putea aciona
in defavoarea ei .
Victima va fi deplasat de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare
continu s existe i i agraveaz starea.
Salvatorul trebuie s indeparteze persoanele care prin agitaia pe care o creaz duneaz
salvatorii victimei
Pe ct posibil salvatorul i alege 1-3 persoane ,cu ajutorul crora anun accidentul i
cere ajutor in interiorul intreprinderii dar i in afara ei.
Avnd grij s nu-i pericliteze propria sntate salvatorul trebuie
- s cunoasc regulile de aplicare a primului ajutor
- s-i pstreze calmul
- s acioneze energic,eficace i rapid in luarea unor msuri
nainte de orice intervenie salvatorul trebuie s determine natura accidentului ,s vad
dac mai exist vreun pericol i dac poate fi suprins acest pericol fr risc.
Munca este unul dintre cei mai importani factori de generare i menimere a snttii la
un nivel calitativ superior.Munca este prima necesitate a omului sntos .Aceast afirmaie e
valabil cu condiia ca munca s corespund particularitilor anatomice,fiziologice i psihice
ale celui ce muncete .Supravegherea strii de sntate a personalului salariat se incadreaz in
disciplina sntii i siguranei profesionale, ca o parte integrant a programului sntii
profesionale ,acest monitorizare a sntii angajailor este corelat cu supravegherea mediului
de munc ,scopul principal fiind acela de prevenire a accidentelor de munc, a bolilor
profesionale i a celor legate de profesiune.
Supravegherea trebuie adaptat riscurilor profesionale din unitatea respectiv , innd
cont de natura factorilor de risc de la locul de munc,de resursele disponibile i de
contientizarea angajailor i a angajatorilor, de importana i de efectele unei astfel de
supravegheri ,precum i de legislaia in vigoare.
Sntatea angajailor constituie o prioritate pentru angajatori care are nevoie de oameni
sanatoi .Serviciul de medicin a muncii este cel care stabilete relaia din punct de vedere
medical ntre starea de sntate a fiecrui angajat i locul su de munc.
5
Aspectele referitoare la securitatea i sntatea in munc .Sunt reglementate in :CODUL
MUNCII,legea 319/2006- a securitii i sntii in munc, HOTRREA 355/11.04.2007
privind supravegherea sntii lucrtorilor,HOTRREA 971/26.07.2006 privind cerinele
minime pentru semnalizare de securitate i de sntate la locul de munc,etc.
1.4.In CODUL MUNCII se prevede:
La art.6 - orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de condiii de munc
adecvate activitii desfaurate de protecie social ,de secutitate i sntate in munc, precum i
de respectarea demnitii i contiinei sale,fr nicio discriminare.
Art 27 - o persoan poate fi angajat in munca numai in baza unui Certificat
medical,care arat faptul c cel in cauz este apt pentru prestarea acelei munci .
Art 171 angajatorul are obligaia s ia toate msurile necesare pentru protejarea vieii
i sntii salariailor
Art 182 - angajatorii au obligaia asigurrii accesului salariailor la serviciul medical
de medicina muncii.
In legea 319/2006 la:
Art 13- angajatorul are obligaia s angajeze numai persoane care ,in urma examenului
medical i.dup caz, a testrii psihologice a aptitudinilor ,corespund sarcinii de munc pe care
urmeaz s o execute i s asigure controlul medical periodic i,dup caz,controlul psihologic
periodic ,ulterior angajrii.
Legea 319/14.07.2006 are ca scop instituirea de msuri privind promovarea
imbuntirii securitii i sntii in munca a lucrtorilor.Ea se aplic in toate sectoarele de
activitate att publice ct i private i se refer la angajatorii i lucrrii.
a) Prin lucrtor se inelege persoana angajat de un angajator portivit legii,inclusiv
studenii,elevii, in perioada efecturii stagiului de practic ,precum i ucenicii i ali
participani la procesul de munc.
b) Angajator- persoan fizic sau juridic ce se afl in raporturi de munc ori de serviciu
cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea intreprinderii sau unitii.
c) Ali participanii la procesul de munc- persoane aflate in intreprindere sau unitate cu
permisiunea angajatorului cu perioada de verificare prealabil a aptitudinilor
profesionale in vederea angajarii ,persoane care presteaz activiti in folosul comunitii
sau activiti in regim de voluntariat precum i omerii care particip la o form de
pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc incheiat in
form scris i pentru care se face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor
efectuate pentru orice alt mijloc de prob.
6
d) Prevenirea- ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute in toate etapele
procesului de munc in scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale.
e) Eveniment- accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului ,produs in
timpul procesului de munc ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situaia de
persoan dat sau accidentul de traseu sau de circulaie ,in condiiile in care au fost
implicate persoanele angajate ,incidentul periculos,precum i cazul susceptibilm de boal
profesional sau legat de profesiune.
f) Accident de munc- vtmare violent a organismului,precum i intoxicaia acut
profesional, care au loc in timpul procesului de munc sau in indeplinirea sarcinilor de
serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel putin trei zile
calendaristice,invaliditate sau deces.
g) Boal profesional- afeciunea care se produce ca urmare a executrii unei meserii sau
profesii,cauzat de ageni nocivi, fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de
munc, precum si de suprasolicitatea diferitelor organe sau sisteme ale organismului ,in
procesul de munc .
h) Echipament de munc- orice masin,aparat,unealt sau instalaie folosit in munc.
i) Echipament individual de protecie- orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit
de un lucrtor pentru al proteja impotriva unuia sau mai multor riscuri ,care ar putea sa-i
pun in pericol securitatea i sntatea la locul de munc,precum i orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.
j) Loc de munc- locul destinat s cuprind posturi de lucru ,situat in cldirile
intreprinderii ,inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii la care lucrtorul are acces in
cadrul desfurrii activitii.
k) Pericol grav i iminent de accidentare-situaia concreta, real i anual creia ii
lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident in orice moment.
l) Stagiu de practic- instruirea cu caracter aplicativ ,specific meseriei sau specialitii in
care se pregtesc elevii,studenii,ucenicii ,precum i omerii in perioada de reconversie
profesional.
m) Securitate si sntate in munc-ansamblul de activiti instituionale avnd ca scop
asigurarea celor mai bune condiii in desfurarea procesului de munc ,aprarea
vieii,integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i al altor persoane participante
la procesul de munc.
7
n) Incident periculos eveniment identificabil cum ar fi explozia incendiului,
avaria,accidentul tehnic, emisiile majore de noxe,rezultat din disfunctionalitatea unei
activiti sau al unui echipament de munc i din comportamentul neadecvat al
factorului uman care nu a afectat lucrri ,dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri.
o) Accident uor- accident care are drept consecin leziuni superficiale care necesit
numai acordarea primelor ingrijiri medicale i a antrenat incapacitatea de munc cu o
durat mai mic de 3 zile.
1.5.OBLIGAII GENERALE ALE ANGAJATORILOR
Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor in
toate aspectele legate de munc.El trebuie s ia msurile necesare pentru:
- asigurarea sntii i protecia securitii lucrtorilor;
- prevenirea riscurilor profesionale;
- informarea i instruirea lucrtorilor;
- asigurarea cadrului organizatoric i a mijoacelor necesare securitii i
sntii in munc;
- furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
Angajatorul trebuie:
a) s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor ,stingerea incendiilor i
evacuarea lucrtorilor,adaptate naturii activitilor i mrimii intreprinderii.
b) s informeze ct mai curnd posibil,toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui
pericol grav i iminent despre riscurile implicate de acest pericol,precum i despre msurile
luate ,ori care trebuie s fie luate pentru protecia lor.
c) s ia msuri i s furnizeze instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s
opreasc lucrul sau s prseasc imediat locul de munc i s se indrepte spre o zon sigur ,in
caz de pericol grav i iminent.
d) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului in cazul in care inc exist un pericol
grav i iminent ,in afara cazurilor exceptionale i pentru motive justificate.
e) lucrtorii care in cazul unui pericol grav i iminent,prsesc locul de munc ,nu
trebuie s fie prejudiciati i trebuie s fie protejai impotriva oricror consecine negative i
nejustificate pentru acetia.
Angajatorul trebuie s se asigure c in cazul unui pericol grav i iminent ,atunci cand
eful ierarhic superior nu poate fi contactat ,toi lucrtorii sunt api s aplice msurile
corespuntoare in conformitate cu cunotiinele lor i cu mijloacele tehnice de care dispun
8
pentru a evita consecinele unui pericol.In acest caz lucrtorii nu trebuiesc prejudiciai dect
dac acioneaz imprudent sau dau dovad de neglijen grav.
Pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale angajatorii au
obligaiile:
a) s stabileasc pentru lucrtori prin fia postului ,atribuiile i raspunderile ce le
revin in domeniul S.S.M,corespunztor funciilor exercitate
b) s asigure i s controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a
msurilor prevzute in planul de prevenire i de protecie stabilit,precum i a prevederilor legale
in domeniul S.S.M.
c) s asigure informarea fiecarei persoane anterior angajrii in munc ,asupra
riscurilor la care aceasta este supus la locul de munc,precum i a msurilor de prevenire i de
protecie necesare.
d) s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de
protecie ,a aparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare ,reinete i
neutralizare a substanelor nocive degajate in desfurarea proceselor tehnologice.
e) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau
colectiv ,in afara cazurilor cnd meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita
viaa accidentailor.
f) s asigure echipamente de munc fr pericol pentru securitatea i sntatea
lucrtorilor.
g) s asigure echipamente individuale de protecie .
h) s acorde obligatoriu echipament individual de protecie nou, in cazul degradrii
sau pierderii calitii de protecie.
i) alimentaia de protecie se acord in mod obligatoriu i gratuit de ctre
angajatorii persoanelor care lucreaz in condiii de munc ce impun acest lucru i se stabileste
prin contract colectiv de munc.
j) materialele igienico-sanitare se acord in mod obligatoriu i gratuit.
Categoriile de materiale igienico-sanitare,precum i locurile de munc ce impun acest
lucru se stabilesc prin C.C.M. sau C.I.M.
Instruirea lucrtorilor
Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire
suficient i adecvat n domeniul SSM, n special sub form de informaii i instruciuni de
lucru , specifice lucului de munc i postului su.
- la angajare
- la schimbarea locului de munc sau la transfer
- la introducerea unui nou echipament de munc, sau a unor modificri ale
echipamentului existent
- la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru
Instruirea trebuie s fie periodic i ori de cte ori este necesar
9
Instruirea trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru, i nu poate fii realizat
pe cheltuiala lucrtorilor.
1.6.OBLIGAIILE LUCRTORILOR
Fiecare lucrtor trebuie s-i desfoare activitatea,n conformitate cu pregtirea i
instruirea sa,precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu se
expun la pericol de accidentare, sau nbolnvire profesional, att propria persoan ct i alte
persoane care care pot fii afectate de aciunile sau omisiunile sale n timpul procesului de
munc.n acest scop ei trebuie:
- s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele
de transport i alte mijloace de producie
- s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i dup utilizare s l
napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare
- s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea sau nlturarea arbitrar a
depozitelor de securitate proprii, n special a mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice
i cldirilor.
- s comunice imediat angajatorului sau lucrtorului desmnat, orice situaie de munc
despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru S.S.M.
-s aduc la cunostinta conductorului locului de munc accidentele suferite de propria
persoan.
-s i nsueasca i s respecte prevederile legislaiei din domeniul S.S.M. i msurile de
aplicare a acestora.
- s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
Accidente de munc se consider i urmtoarele:
- accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie
iniiativ pentru salvarea de viei omeneti.
- accidentul suferit de orice persoan, ca urmare a unei aciuni ntreprinse din proprie
iniiativ pentru prevenirea ori nlturarea unui pericol care amenin avutul public sau privat.
-accidentul cauzat de activitai care nu au nici o legatur cu procesul muncii dac se
produce la sediul persoanei juridice, ori alt loc de munc organizat de acesta, n timpul
programului de munc i nu se datoreaz culpei exclusive a accidentatului
-accidentul de traseu,dac deplasarea sa fcut n timpul i pe traseul normal de la
domiciliul lucrtorului la locul de munc i invers
-accidentul suferit n timpul deplasrii de la sediul persoanei juridice la locul de munc
pentru ndeplinirea unei sarcini de munc
- accidentul suferit nainte sau dup ncetarea lucrului dac victima prelua sau preda
unelte de lucru, locul de munc, utilajul ori materialele, dac schimba mbrcmintea personal,
echipamentul individual de protecie sau orice alt echipament pus la dispoziie de angajator,dac
10
se afl n baie ori n spltor sau dac se deplasa de la locul de munc la ieirea din unitate i
invers
- accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau perfecionare
apregtirii profesionale, n timpul i din cauza activitilor aferente stagiului de practic.
- accidentul determinat de fenomene sau calamiti naturale cum ar fii: furtuna, viscol,
cutremur, inudaie. trsnet, dac victima se afl n timpul procesului de munc sau ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu
- accidentul suferit de o persoan aflat n ndeplinirea atribuiilor de serviciu, ca urmare
a unei agresiuni
1.7. CLASIFICAREA ACCIDENTELOR DE MUNC
1 n raport cu urmrile produse
a) accidente care produc incapacitatea temporar de munc de cel puin 3 zile
calendaristice.
b) accidente care produc invaliditate
c) accidente mortale
d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp, din
aceeai cauz
2 Dup natura lor:
a) accidente mecanice provocate de obiecte tioase,dure care produc contuzii i
plgi
b) accidente electrice provocate de actiunea curentului electric , care provoac
arsuri i electocutri
c) accidente termice provocate de actiunea unor substane sau corpuri fierbini care
produc arsuri termice
d) accidente chimice provocate de actiunea unor substane chimice care produc
arsuri chimice sau intoxicaii
1.8.INFRACIUNI I CONTRAVENII
Nerespectarea de catre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilite cu
privire la S.S.M. , dac prin aceasta se creaz un pericol grav i iminent de producere a unui
accident de munc sau nbolnvire personal ,constituie infraciune i se pedepsete cu
nchisoare de la 1 la 2 ani ,sau cu amend.
Dac nerespectarea consta n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor i utilajelor,
naintea eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msura opririi lor, constituie
infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 2 ani ,sau cu amend.
Constituie contravenie i se sancioneaz cu amend nerespectarea reglementrilor de
S.S.M. privind:
- darea n exploatare sau repunerea n funciune ,parial sau total ,a construciilor,
echipamentolor de munc noi sau reparate, precum i pentru aplicarea proceselor tehnologice
11
- folosirea surselor de foc deschis i fumatul la locurile de munc unde acestea sunt
interzise
- prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, intreinera, exploatarea i
repararea instalaiilor i a echipametelor electrice,precum i pentru prevenire efectelor
electricitaii statice i ale descrcrilor atmosferice
- asigurarea i folosirea instalaiilor electrice de construcie adecvat la locurile de munc
unde exist pericole de incendiu sau explozie
- asigurarea celei dea doua surse de alimentare cu energie a echipamentelor de lucru.
- transportul, manipularea i depozitarea, echipamrntelor de munc, a materialelor i
produselor.
12
CAPITOLUL 2.
INSRUCIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII
PENTRU ELECRICIAN
1.PREVEDERI GENERALE
1.1.Coninut. Scop
Art. 1. (1) Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice n
medii normale cuprind prevederi minimale obligatorii pentru prevenirea accidentelor de munc
specifice aciunii curentului electric sau efectele sale (electrocutare i arsuri).
(2) Prevederile prezentelor instruciuni au n vedere n principal msurile de securitate
pe care trebuie s le respecte organizatorii lucrrilor i executanii acestora.
(3) Coninutul prezentelor instruciuni proprii face referire la activitatea care se
desfoar n instalaiile de utilizare a energiei electrice i asupra acestora, indiferent de forma de
proprietate asupra lor sau apartenena personalului care le proiecteaz, execut, exploateaz sau
repar.
Art. 2. (1) Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice
aplic principiul diviziunii muncii n desfurarea unei activiti de desemnare concret,bine
delimitat a participrii executanilor la aceasta, i stabilirea rspunderii individuale pe tot
parcursul acivitii,de la dispunerea aciunii,la organizarea ei,executarea i recepia lucrrilor.
(2) Activitile specifice utilizrii energiei electrice ,trebuie s se desfoare pe baza
fielor tehnologice sau instruciunilor tehnice de lucru, nsuite de executani.
Art. 3. Instruciunile proprii de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice au
scopul stabilirii prevederilor care, aplicate i respectate, constituie masuri preventive de evitare a
riscului elecric ,respectiv de evitare a accidentrii celor implicai n sistemul de munc.
1.2.Domeniul de aplicare
Art. 4. (1) Prezentele instruciuni proprii au caracter naional i trebuie aplicate de ctre
toate personele fizice care, execut, exploateaz i ntrein sau repar instalaii electrice de joas
tensiune situat n aval de:
- punctul de msur al energiei electrice furnizate de ctre distribuitor.
- punctul de separare electric sau, dup caz, punctul de delimitare fa de instalaiile
distribuitorului/productorului.
(2) Pentru prevenirea riscului electric din instalaiile electrice de curent alternativ i
continuu situate n medii diferite de cele normale se vor aplica prevederile prezentelor
13
instruciuni corelate cu msurile de prevenire a accidentelor i/sau a mbolnvirilor profesionale
specifice mediului concret de lucru.
Art. 5. Cunoaterea, respectarea i aplicarea prezentelor msuri de securitate a muncii este
obligatorie pentru ntregul personal angrenat n activitile de ntreinere,reparaii pentru instalaii
electrice, conform atribuiilor ce-i revin.
Art. 6. Este interzis punerea n funciune a instalaiilor de utilizare a energiei electrice sub
rezerva cumpletrii ulterioare a acestora n sensul respectrii prevederilor de securitate a muncii
Art. 7. Orice nclcare a prezentelor instruciuni va fi analizat imediat dup constatare,
potrivit prevederilor n vigoare, stabilindu-se responsabilitile i masurile corespunztoare.
2. Executantul
Art 8. (1) Instalaiile electice de utilizare pot fi exploatate ,intreinute ,reparate sau
modificate de ctre:
- electricienii angajai i auorizai din pumctul de vedere al proteciei muncii,care ii
desfoar activitatea ca personal de servire operativ in instalaiile de inalt i joas tensiune,
pe baza atribuiilor de serviciu(1);
- electricienii angajai i autorizai din puct de vedere al proteciei muncii ,care ii
desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt tensiune i joas tensiune pe baza
msurilor organizatorice prevzute in Normele specifice de protecie a muncii pentru
transportul i distribuia energiei elecrice i/sau in prezentele norme specifice(2);
- electricienii angajai i autorizai din puct de vedere al proteciei muncii ,care ii
desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt tensiune i joas tensiune in baza
obligaiilor de serviciu(3);
- electricienii autorizai profesional prestatori de servicii i autorizai din punctul de
vedere al proteciei muncii , care ii desfoar activitatea in instalaiile electrice de inalt
tensiune i joas tensiune la solicitarea ocazional a clienilor(4).
(2) Tinerii sub 18 ani nu vor fi introdui in formaii i/sau nu vor primi sarcini
executrii unor lucrri cu risc electric.
Art.9. Personalul este obligat s execute dispoziiile efilor ierarhici in condiiile
prezentelor intruciuni i trebuie s previn i s opreasc orice acine care ar putea conduce la
accidentarea proprie sau a altor persoane.
Art.10.(1) Orice electician care constat o stare de pericol care poate conduce la accidente
umane sau avarii tehnice este obligat s ia msuri de eliminare a acestora.
(2) Orice lucrare sau manevr care prezint un pericol de accidentare sau trebuie
intreprins , chiar dac neexecutarea ei ar putea conduce la deranjamente i/sau pagube
materiale.
14
(3) Orice dispoziie data contrar prevederilor prezentelor instructiuni proprii de
securitate a muncii se refuz i se aduce la cunotiin efului ierarhic superior al celui care a
emis-o.
(4) Seful de lucrare i executanii sunt rspunztori pentru nerespectarea
prevederilor din norme in cadrul lucrrii la care particip.
Art.11. Fiecare lucrtor este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile
prezenelor intruciuni ,ale intruciunilot tehnice,ale fielor tehnologice sau ale uunor
reglementri ,precum si a unor defecte in instalaiile electrice ,care ar putea pune in pericol
securitatea oamenilor ,s ia msuri in limita competenelor sale i s comunice cele constatate
efului direct sau ierarhic superior.
Art.12. Personalul care execut manevre i/sau lucrri in instalaiile elecrice sub tensiune
trebuie s fie dotat i s utilizeze echipamentul elecroizolant de protecie. La joasa tensiune
trebuie utilizat cel putin un mijloc de protecie electroizolant, iar la inalta tensiune cel putin doua
mijloace de protecie electroizolante.
Art.13. (1) Personalul care beneficiaz de echipament i dispozitive individuale de protecie
trebuie s fie instruit asupra caracteristicilor i modului de utilizare a acestora,s le prezinte la
verificrile periodice prevzute i s solicite inlocuirea sau completarea lor,cand nu mai asigur
funcia de protecie.
(2) Pntru echipamentele i dispozitivele de protecie ,nenominalizate pe
persoane,prezentarea la verificare i inlocuirea sau completarea ,in situaiile care o impun, revine
conductorului locului de munc.
Art.14. (1) Fiecare electrician i/sau deservent al instalaiilor i echipamentelor electrice
trebuie s verifice vizual inainte i in timpul lucrului :integritatea carcasei ,a izolaiei
conductoarelor exterioare i existena ingrdirilor de protecie sau meninerea distanelor de
inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare.
(2) De asemenea, elecricianul i /sau deserventul trebuie s verifice vizual legtura
de protecie la pmnt a instalaiei,echipamentului sau utilajului cu care sau la care lucreaz.Este
interzis a se lucra daca bornele de legare la pmnt sunt rupte, defecte sau dac circuitul de
protecie este intrerupt.
Art.16. Activitile desfurate de ctre personalul delegat in instalaiile electrice al unui
utilizator se incadreaz in una din urmtoarele situaii:
a) personalul delegat aparine altei uniti de exploatare;
b) personalul delegat aparine unei unitai de contrucii-montaj specializate in lucrari la
instalaiile elecrice;
15
c) personalul delegat aparine unei unitai specializate in executarea unei lucrri de
service,probe pentru puneri in funciune ,modernizri in instalaii ,experimentri;
d) personalul delegat aparine unei unitai nespecializate pentru lucrri in instalaiile
electrice (vopsitori,zugravi tinichigii,etc.) ;
e) personalul delegat este orice electrician autorizat-prestator de servicii care execut
lucrri conform prevederilor art 17 (2).
Art. 17.(1) Executarea unor lucrri i/sau manevre de catre personalul delegat aprinnd
unei uniti de exploatare in instalatiile unui utilizator,se poate face pe baza conveniei de
lucrri i care din punctul de vedere al proteciei muncii conine:
a) delimitarea instalaiilor la care are acces personalul delegat;
b) lista lucrrilor i manevrelor ce se pot executa de catre personalul delegat;
c) delimitarea responsabilitilor privind aplicarea normelor de protecie a muncii la
executarea lucrarilor i manevrelot in instalaiile respective;
d) msurile organizatorice de protecie a muncii la executarea manevrelor i a lucrrilor
(categoriile de lucrri i instalaiile in care se pot executa intruciunile tehnice interne
de protecie a muncii ITI-PM emise de unitatea din care face parte personalul delegat,
etc.).
(2) Convenia de lucrri se incheie la nivelul conductorilor de uniti sau intre
conductorul unittii de exploatare i utilizator.
Art. 18. Lucrrile executate in instalaiile unui utilizator de ctre personalul delegat, care
aparine unei unitai de construcii-montaj specializate au la baza convenii de lucrri incheiate
intre unitatea de construcii-montaj i utilizator inaintea de inceperea lucrrilor.
Art. 19. Lucrrile executate de ctre personalul delegat care apartine unei uniti sau
subuniti specializate in lucrri service,verificri pentru puneri in funciune se execut in
conformitate cu convenia de lucrri incheiat intre unitatea (subunitatea ) specializat i
unitatea utilizatoare care are in gestiune intalaiile care urmeaz a se lucra.
Art.20. Lucrrile executate in instalaiile elecrice ale utilizatorului de catre prestator de
servicii (electricianul ) ca personal delegat sau de ctre peronalul delegat care aparine unei
uniti nespecializate in lucrri electrice (de prestri servicii ,construcii , instalatii nbeelectrice,
etc.) se executa in conformitate cu convenia de lucrri ,incheiat intre conductorul unitii
gestionare a instalaiei de utilizare i prestator.
Art.21. Exploatarea instalaiilor i lucrile din instalaiile utilizatorilor efectuate de ctre
electricieni autorizai-pretatori de servicii trebuie s se execute pe baza unei convenii de
exploatare incheiate intre conductorul persoanei juridice i prestatorul de servicii.
16
Art.22. Mijloacle de protecie necesare executrii lucrrilor ,delimitrii materiale a zonei
de lucru i asigurrii impotriva accidentelor de natur neelectric ,se asigur de ctre unitatea
de care apartine personalul delegat sau in cazul unor inelegeri prealabile,de ctre unitatea
utilizatoare.In acest sens se vor face completrile de rigoare in conveniile bilaterale.
3. Sarcina de munc
3.1 Msuri tehnice de protecie a muncii la executarea lucrrilor cu scoatere de sub
tensiune, in instalaiile electrice in exploatare.
Art.23. Msurile tehnice pentru realizarea unei lucrri in instalaiile electrice de utilizare
sunt:
a.) separarea electric a intalaiei, respectiv:
- intreruperea tensiunii i separarea vizibil a instalaiei sau a prii de intalaie, dup caz, la
care urmeaz a se lucra;
- blocarea in poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor de securitate cu
caracter de interzicere pe aceste dispozitive;
b.) identificarea instalaiei sau a prii din instalaie in care urmeaz a se lucra;
c.) verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la
pmnt i la scurtcircuit;
d.) delimitarea material a zonei de lucru;
e.) asigurarea impotriva accidentelor de natur neelectric.
Art.24. (1) Dup scoaterea instalaiei de sub tensiune sau atunci cand tehnic aceasta nu este
posibil,dup separarea electric ,trebuie realizat zona de lucru.
( 2) Zona de lucru se face prin realizarea succesiva a urmtoarelor msuri tehnice:
- identificarea instalaiei sau a prii din instalaie in care urmeaz a se lucra;
- verificarea lipsei tensiunii i legarea imediat a instalaiei sau a prii de instalaie la pmnt
i in scurtcircuit;
- asigurarea imotriva accidentelor de natur neelectric.
Art.25.(1) Intreruperea tensiunii trebuie s se realizeze ,dup anularea automatizrilor care
conduc la reconectarea intreruptoarelor,prin manevrarea aparatelor de comutare( de exemplu:
intreruptoare, separatoare, sigurane, etc) ce separ instalaia sau partea de instalaie la care
urmeaz a se lucra, de restul instalaiilor rmase sub tensiune.
(2) Dup intreruperea tensiunii ,in cazul in care prin manevrarea aparatelor de
comutaie cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat i separarea vizibil trebuie
s se efectueze fa de toate prile de unde ar putea s apar tensiune in instalaia sau partea
de instalaie la care urmeaz a se lucra.
17
Art. 26.(1) Separarea vizibil se realizeaz prin deschiderea separatoarelor, heblurilor,
scoaterea patroanelor, sigurantelor fuzibile, debrosarea ntreruptoarelor, dezlegarea cordoanelor
de la liniile electrice aeriene sau demontarea unor pri active ale instalaiei electrice, dezlegarea
fazelor cablurilor de la aparataj.
(2) n mod excepional se admite ca n cazul instalaiilor de joas tensiune cnd
partea de instalaie la care urmeaz a se lucra este prevzut numai cu ntreruptor cu contacte a
cror deschidere nu este vizibil la deconectarea ntreruptorului se face verificare lipsei de
tensiune n locul cel mai apropiat ieirii din acesta.
(3) Separarea vizibil n cazul aparatajului n construcie capsulat ( de exemplu:
hexaflorura de sulf- SF
6
, vid) se consider realizat pe baza indicaiilor elementelor mecanice,
proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziii.
(4) Separarea vizibil n cazul aparatelor telecomandate se consider realizat pe
baza indicaiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a poziiei acestora la punctul
de telecomand.
(5) n cazul instalaiilor cu mai multe derivaii, separarea vizibil trebuie s se
realizeze ctre toate aceste derivaii(care pot devenii surse accidentale de tensiune).
(6) Pentru evitarea tensiunii inverse prin transformatoarele de masur, acestea
trebuie separate vizibil i pe partea de joas tensiune, dup caz, prin debrosarea ntreruptoarelor,
scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea ntreruptoarelor nedebrosabile i
verificarea lipsei de tensiune.
Art.27. Instalaia scoas de sub tensiune pentru lucrri care include i pri din instalaie
prin care se alimenteaz motoare electrice care antreneaz pompe, ventilatoare i compresoare la
care sunt racordate generatoare ori conpensatoare ce nu pot fii separate electric, trebuie supuse i
urmtoarelor msuri suplimentare:
a) blocarea dispozitivelor de pornire a motoarelor primare pentru evitarea nchiderii
circuitelor i producerii tensiunii de ctre generator ori conpensator , chiar la viteze reduse.
b) blocarea cilor de ptrundere a fluidelor n pompe, ventilatoare i compresoare,
pentru evitarea funcionrii n regim de generator a motoarelor ce le antreneaz.
Art. 28. (1) Mijloacele individuale de protecie cu care trebuie s se echipeze personalul care
execut ntreruperea tensiunii, separarea vizibil a instalaiei sau a prilor de instalaie electric
i blocarea dispozitivelor de aconare a aparatelor de comutaie sunt:
a) casc de protecie cu vizier, nclminte electroizolant, covor electroizolant
portabil sau platform electroizolant i mner cu manon de protecie a braului pentru
acionarea siguranelor de joas tensiune tip MPR (mner putere de rupere).
b) casc de protecie cu vizier, nclminte elrctroizolant, covor electroizolant
portabil sau platform electroizolant , mnui electroizolante pentu acionarea dispozitivelor
manuale ale aparatelor de comutare.
(2) Siguranele, cu filet se pot deuruba/nuruba fr mnui electroizolante n
cazul n care buonul sau capacul suportului nu este deteriorat.
18
Art. 29. Blocarea n poziia deschis a dispozitivelor de acionare a aparatelor prin care s-a
realizat separarea vizibil a instalaiei sau a prilor de instalaie n care urmeaz a se lucra
trebuie s se realizeze prin:
a) blocarea direct, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee:
- blocarea dispozitivelor de acionare manual a separatoarelor sau heblurilor, prin lacte
sau mijloace special destinate acestui scop
- blocarea pe poziie scos a cruciorului ori sertarului, n cazul celulelor cu ntreruptoare
debrosabile, far separatoare. Acesta const n nchiderea uii celulei dup scoaterea
cruciorului sau sertarului. Dac celula nu este prevzut cu u, cruciorul sau sertarul
realiznd el nsui nchidera celulei cnd ntreruptorul sau sertarul este broat dup scoaterea
cruciorului sau a sertarului, se va monta pe partea frontal a celulei un paravan mobil.
- montarea unor capace sau mnere electroizolante, colorate n rou n locul patroanelor
siguranelor fuzibile de joas tensiune;
- montarea unor plci sau teci electroizolante, rezistente din punct de vedere mecanic, ntre
sau pe contactele deschise ale separatoarelor sau ntreruptoarelor atunci cnd acestea sunt
accesibile.
b) blocarea indirect, dup caz, prin unul din urmtoarele procedee:
- scoaterea patroanelor siguranelor fuzibile sau deconectarea ntreruptorului de pe circuitul
de alimentare a motorului dispozitivului de acionare a separatorului, respectiv, a ntreruptorului.
- dezlegarea conductoarelor de la bobinele de acionare prin comanda de la distan a
dispozitivelor de acionare a separatoarelor, respectiv, a ntreruptoarelor.
- alte proceduri care vor fii detaliate n instruciuni de lucru sau instruciuni tehnice de
protecie a muncii ITI-PM.
Art.30. Pe dispozitivele de acionare - blocare a separatoarelor i n punctele n care
blocarea aparatelor prin care s-a realizat separarea vizibil s-a fcut prin celelalte procedee
menionate la Art.29 lit b) ,trebuie s se monteze indicatoare de interzicere avnd inscripiaNU
NCHIDEI SE LUCREAZ(respectiv NU DESCHIDEI SE LUCREAZ, n cazul
robinetelor cu aer comprimat prin care se acioneaz dispozitivele de acionare pneumatic).
3.1.1. Identificarea sau a prii din instalaie la care urmeaz a se lucra
Art.31. (1) Identificarea sau a unei pri a acesteia trebuie s se realizeze de ctre admitent
i/sau eful de lucrare i const in localizarea ei pentru a avea certitudinea c msurile tehnice ce
urmeaz a fi realizate pentru crearea zonei de lucru se vor aplica asupra instalatiei la care
urmeaz a se lucra i la care se vede sau s-a confirmat prin mesaj,c instalaia a fost scoas de
sub tensiune sau numai separat electric.
(2) Identificarea se realizeaz vizual,numai la faa locului i se face avnd la baz
urmtoarele:
a) schema eletric a instalaiei;
b) schema electric de traseu a liniei (aeriene sau cablu);
19
c) schema electric a fluxurilor de cablu(circuite);
d) caietul de marcaje i etichetri;
e) inscripi, numerotri, denumiri;
f) planuri, hri, plane;
g) dispunerea in teren a instalaiilor;
h) aparate sau instalaii de detecie;
i) aparate de masura;
j) alte elemente.
(3) Pe durata identificrii este interzis deschiderea sau indepartarea oricrui tip de
ingradire si verificarea, prin acionare, a oricrei componente a instalatiei.
3.1.2. Verificarea lipsei de tensiune urmata imediat de legarea
la pamant si in scurtcircuit
Art. 32. Verificarea lipsei tensiunii si legarea la pmnt i in scurtcircuit trebuie s i se fac
la toate fazele instalaiei, respectiv la toate conductoarele liniei electrice aeriene, inclusiv pe nul.
In cazul intreruptoarelor, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac la toate bornele sale.
Art. 33. Verificarea lipsei tensiunii in instalaiile de joas tensiune trebuie s se fac cu
ajutorul aparatelor portabile de msurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune
specific acestui nivel de tensiune.
Art. 34. In cazul echipamentelor sau elementelor capsulate sau protejate la care nu se pot
utiliza detectoare de tensiune, verificarea lipsei tensiunii trebuie s se fac potrivit instruciunilor
productorilor echipamentelor sau a elementelor respective.
Art. 35. Inainte de fiecare utilizare a detectorului de tensiune i imediat
dup aceasta trebuie verificat obligatoriu, buna funcionare a acestuia, utiliznd metoda
indicat de productor in instruciunea de funcionare i utilizare.
Art. 36. Verificarea lipsei tensiunii trebuie s se execute considernd c instalaia este sub
tensiune.
Art. 37 (1) Legarea la pmnt si in scurtcircuit se aplic tuturor fazelor instalaiei sau prtii
de instalaie, precum i pe conductorul de nul al liniilor electrice aeriene, prin montarea
dispozitivelor mobile de scurtcircuitare i legare la pmant sau prin inchiderea cuitelor de legare
la pamant.
Operaiile de montare a scurtcircuitorului trebuie s se realizeze in
urmatoarea ordine:
a) se leag la pmnt clema (papucul) scurtcircuitorului sau la conductorul de nul al liniei
electrice aeriene de joasa tensiune;
b) se verific lipsa tensiunii pe toate fazele;
c) se monteaz clemele scurtcircuitorului pe fiecare faz utiliznd dispozitive electroizolante
destinate in acest scop.
In cazul liniilor electrice aeriene de joas tensiune, verificarea lipsei tensiunii, respectiv
montarea clemelor scurtcircuitorului, trebuie s se faca incepnd cu conductorul de nul, cu
excepia cazurilor in care conductorul de nul este montat pe partea superioara a coronamentului.
20
(4) In instalaiile de joas tensiune, cu excepia liniilor electrice cu conductoare
neizolate, este permis montarea scurtcircuitoarelor fr utilizarea prjinii electroizolante, dar cu
respectarea prevederilor din prezenta norm specific in ceea ce privete utilizarea
echipamentelor individuale de protecie.
Art. 38. In cazul liniilor electrice aeriene de joas tensiune, dac in cadrul lucrrii se
sectioneaza nulul, acestuia i se va asigura, in prealabil, continuitatea prin suntarea directa sau
prin legare la pamant a celor doua parti langa secionare.
Art. 39 (1) Clemele sau papucii scurtcircuitoarelor trebuie fixate la locurile, respectiv
bornele sau piesele special prevzute si marcate in acest scop. Este interzisa legarea
scurtcircuitorului prin diverse improvizaii care nu asigura un contact corespunztor.
Art. 40. (1) Verificarea lipsei tensiunii si legarea imediat la pmnt i in scurtcircuit trebuie
s se realizeze cu respectarea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a) ct mai aproape de zona de lucru;
b) de o parte si de alta a zonei de lucru, cu excepia instalaiilor de joas tensiune cu
conductoare izolate;
c) ctre toate derivaiile care se racordeaz la zona de lucru;
d) cel puin o legtur la pmnt si in scurtcircuit trebuie s fie vizibil de la locul de
munc (prezenta condiie nu se aplic in cazul lucrrilor din posturi zidite, la
capetele terminale i mansoanele de pe traseul cablurilor electrice, inclusiv la liniile
electrice cu conductoare izolate).
(2) In zona de lucru partea de instalaie la care se lucreaz trebuie s fie permanent legat la
pmant i in scurtcircuit tot timpul ct dureaz lucrarea, cu excepia zonelor de lucru din
instalaiile de joas tensiune la care condiiile tehnice nu fac posibil montarea scurtcircuitoarelor
mobile, a zonelor de lucru de pe traseul cablurilor electrice i al conductoarelor izolate aferente
liniilor electrice aeriene LEA.
Art. 41. Electricienii care execut operaiile tehnice de scoatere de sub tensiune a
instalaiilor de joasa tensiune (separare electrica, verificarea lipsei tensiunii, legare la pmnt i
in scurtcircuit), trebuie s utilizeze, dupa caz:
-casca de protectie cu viziera;
-manui electroizolante;
-mner cu manon de protectie a braului, pentru manevrarea siguranelor de joas tensiune
tip MPR (mare putere de rupere);
-inclminte electroizolanta, covor electroizolant sau platforma electroizolant;
-prjin electroizolant.
3.1.3. Delimitarea material a zonei de lucru
Art. 42. Delimitarea material a zonei de lucru trebuie s asigure prevenirea accidentrii
membrilor formaiei de lucru, dar i a persoanelor care ar putea ptrunde accidental in zona de
lucru. Delimitarea material se realizeaz prin ingradiri provizorii mobile, care s evidenieze
clar zona de lucru. ngrdirile provizorii mobile trebuie s fie fixate sigur, pentru a nu cadea
peste partile aflate sub tensiune ale instalatiei. Pe ingradirile provizorii mobile se vor monta
indicatoare de interdictie.
21
Art. 43. (1) ngrdirile provizorii mobile din materiale electroizolante se pot amplasa
chiar in atingere direct cu prile aflate sub tensiune, cu condiia ca aceste materiale sa fie
corespunztoare tensiunii instalatiei, iar instalatia sa fie in exterior. In cazul in care sunt situate in
exterior, montarea, demontarea si utilizarea sa se faca pe timp uscat.
(2) In cazul in care nu se pot monta ingradiri electroizolante mobile conform prevederilor
alineatului precedent, unitatea de exploatare sau electricianul autorizat - prestator de servicii
trebuie s stabileasca modul de lucru, in condii de securitate. In acest caz trebuie sa se ia msuri
care sa interzic intrarea in zona de lucru a persoanelor fara atributii de lucru.
3.1.4. Masuri tehnice de protectie a muncii in zona de lucru pentru evitarea
accidentelor de natura neelectrica
Art. 44. Pentru a evita accidentarea de natur neelectric a membrilor formaiei de lucru i a
altor persoane care ar putea ptrunde accidental in zona de lucru, trebuie aplicate prevederile
normelor specifice corespunztoare, pe genuri de lucrri si instalatii.
Art. 45. Pentru evitarea accidentelor de circulaie, cnd lucrarea se execut pe sau lang
cile de circulaie, zona de lucru trebuie marcat i cu indicatoare sau ingradiri speciale,
respectnd prevederile regulilor de circulaie.
3.2. Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrrilor in
instalaiile electrice din exploatare cu scoatere de sub tensiune a acestora
Art. 46. Din punct de vedere organizatoric lucrrile din instalaiile electrice aflate in
exploatare trebuie sa se execute, dupa caz, in baza uneia din urmatoarele forme:
a) autorizaiilor de lucru (AL);
b) instruciunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI -PM);
c) atribuiilor de serviciu (AS);
d) dispoziiilor verbale (DV);
e) proceselor verbale (PV);
f) obligaiilor de serviciu (OS);
g) proprie rspundere (PR);
Art. 47. La pregatirea instalaiilor electrice de utilizare in exploatare i executarea lucrrilor,
trebuie sa participe:
a) persoana care dispune executarea unor lucrri, denumita prescurtat in cuprinsul
b) prezentelor norme "emitent";
c) persoana care admite la lucru, denumit prescurtat in cuprinsul prezentelor norme
"admitent";
d) persoana care conduce si controleaz sau supravegheaz formaia de lucru, denumita
sef de lucrare;
e) persoanele care fac parte din efectivul formaiei de lucru, denumite executanti.
22
3.3. Masuri organizatorice la executarea lucrrilor In baza
"obligaiilor de serviciu" (OS)
Art. 48. (1) Persoanele juridice sau fizice care au organizat activitatea de
exploatare a instalaiilor electrice de utilizare cu electricienii angajai, dar nu dispun de emitenti,
trebuie sa intocmeasc i s aprobe lista cu lucrri concrete pe care le executa aceti electrcicieni,
in instalaia de joas tensiune in baza formei organizatorice " obligaie de serviciu" OS;
(2) La lucrrile ce se execut in baza obligaiilor de serviciu OS, ca
-masur organizatoric de protectie a muncii, persoanlul executant trebuie s respecte:
-msurile tehnice cuprinse in prezenta norm specific in cazul executrii lucrrii cu
scoatere de sub tensiune a instalatiei;
-msurile specifice de protecie individual, cuprinse in prezenta instruciune proprie, la
executarea lucrrii fr scoaterea instalaiei de sub tensiune, respectiv la executarea lucrrilor sub
tensiune in contact;
(3)Lucrrile in baza obligailor de serviciu OS se pot executa i de ctre o singur
persoan, avnd minimum grupa a IV -a de autorizare din punctul de vedere al protectiei muncii.
Art. 49. (1) Electricienii , care efectueaz exploatarea instalaiilor de utilizare ale firmei,
trebuie s execute lucrri numai in urmatoarele conditi:
a) constat existena lucrrii in lista obligaiilor de serviciu OS, aprobat de
conductorul unittii;
b) sunt dotai din punctul de vedere al proteciei muncii cu echipamentele i mijloacele
corespunztoare riscurilor lucrrii ce urmeaz s o execute;
c) dein i cunosc continutul fiei tehnologice sau al instruciunii tehnice de lucru.
Art. 50. (1) La lucrrile ce se execut in instalatii de joas tensiune in baza obligaiilor de
serviciu OS pot participa unul sau mai muli electricieni (o formaie)
(2)In cazul executrii unei lucrri de ctre o formaie, in cadrul acesteia, trebuie sa
se stabileasca un sef de lucrare. Acesta poate fi nominalizat printr-o decizie scrisa a
conductorului persoanei fizice sau juridice sau se stabileste de comun acord de ctre membrii
formaiei.
(3)eful de lucrare stabilit ca la alineatul (2) de mai sus rspunde de:
-accidentele care au loc ca urmare a calittii de protecie a lucrrii executate;
-consecinele asupra lui si/sau asupra celorlalte persoane cu care sau pentru care execut
lucrarea, ca urmare a nerespectrii sau neaplicrii de ctre el sau oricare dintre aceste persoane a
msurilor tehnice i de protecie individua, specifice manevrelor sau lucrrilor ce se executa:
- dispoziiile pe care le da membrilor formaiei, respectiv de claritatea acestora
i de convingerea c executantul/executantii cruia/ carora i/li s-a adresat a/au inteles corect
si complet continutul acestora.
23
3.4 Masuri tehnice si organizatorice de protectie a muncii
la executarea lucrrilor in instalaiile electrice de utilizare
aflate in exploatare, fara scoaterea acestora de sub tensiune
Art. 51. Executarea lucrrilor fara scoatere de sub tensiune a instalaiilor electrice
din exploatere este admisa in situatia in care:
a) zona de lucru este situata la distanta fata de prile aflate sub tensiune ale
instalailor electrice;
b) zona de lucru este situata in instalaiile electrice la care s-a intrerupt tensiunea
si s-au realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la pamant si in scurtcircuit, iar
instalatia trebuie considerata sub tensiune;
c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electruce sub
tensiune.
Art. 52. In timpul executrii lucrrilor la distanta fata de prile aflate sub tensiune
ale instalaiilor electrice, este interzisa demontarea ingradirilor permanente sau depasirea
acestora cu o parte a corpului sau cu materiale ori unelte.
Art. 53. Pentru executarea lucrrilor in instaltiile de joasa tensiune sau parti din
acestea, separate electric, dar nelegate la pamant si in scurtcircuit trebuie sa se realizeze in
succesiune urmatoarele masuri tehnice:
a) identificarea instalatiei si a locului in care urmeaza a se lucra;
b) verificarea vizualaa integritatii legrii la pamant a carcaselor aparatejelor, a
stlpilor si suportilor metalici si de beton, dupa caz;
c) separarea vizibila in cazul in care blocarea directa in poziia deschis nu se
poate realiza;
d) verificarea lipsei tensiunii, dupa caz, la elementele metalice ale instalaiilor (de
exemplu: stlpi metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuie, ui ale cutiilor de
distribuie, ale firidelor de branament);
e) descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se lucra;
f) delimitarea materiala a zonei de lucru, dupa caz, si montarea indicatoarelor de
24
interzicere;
g) luarea msurilor pentru evitarea accidentelor de natur nelectric;
h) utilizarea dispozitivelor i sculelor electroizolante.
Art. 54. Pentru executarea lucrrilor sub tensiune in contact, trebuie s se
realizeze urmatoarele masuri tehnice:
a) identificarea instalatiei i a locului in care urmeaz a se lucra;
b) delimitarea material a zonei de lucru, dup caz, si montarea indicatoarelor de
interzicere;
c) luarea msurilor pentru evitarea accidentelor de natur nelectric;
d) asigurarea de ctre eful de lucrare si de ctre fiecare membrul al formaiei de
lucru ca in spate si pe lateral nu sunt in apropiere parti aflate sub tensiune nengrdite sau
neprotejate, astfel inct s existe suficient spaiu, care s permit efectuarea micrilor necesare
la lucrare in condiii de securitate;
e) utilizarea cstii i a vizierei de protecie, mnuilor electroizolante,
incltmintei sau covorului electroizolant, dup caz, inclusiv a sculelor electroizlante, aplacilor,
foliilor, plriilor, degetarelor si tecilor electroizolante.
Art. 55. Lucrrile care se execut direct asupra prtilor aflate sub tensiune ale
instalaiilor electrice prin metoda "in contact", trebuie sa aiba la baza, ca forma organizatorica,
instruciunile tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM, atribuiile de serviciu AS, obligaiile
de serviciu OS.
3.5 Masuri de protectie la executarea lucrrilor in cazul incidentelor
(deranjamentelor) la instalaiile electrice de utilizare
Art. 56.(1) Lucrrile pentru prevenirea si remedierea urmrilor incidentelor
(deranjamentelor) in instalaiile electrice de utilizare de joasa tensiune din gestiunea firmei de
ctre personal de intretinere- reparaii trebuie s se execute in baza atribuiilor de serviciu AS.
autorizaiilor de lucru AL, instruciunilor tehnice interne de protectie a muncii ITI-PM,
dispoziiilor verbale DV sau obligaiilor de serviciu OS, dupa caz.
25
Art. 57. La executarea lucrrilor de prevenire si remediere a urmrilor incidentelor
sau evenimetelor trebuie respectate msurile tehnice specifice lucrrii, conform prevederilor
prezentelor instruciuni proprii.
Art. 58. (1) Se interzice executarea lucrrilor la coronamentele liniilor electrice
aeriene de joasa tensiune, prin urcarea directa pe stlpi, fara scoaterea liniei de sub tensiune.
(2) Lucrrile la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stlpii
menionai la alineatul precedent, fara scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie sa se execute din
coul autotelescopului, de pe autoscara, de pe autoutilajul cu brat articulat sau de pe scara. In
cazul folosirii scrii se vor respecta prevederile din Instruciuni proprii de securitate a muncii
pentru lucrul la inaltime.
(3)Orice lucrare deasupra conductoarelorliniilor electrice aeriene de joasa tensiune,
trebuie executate din coul autotelescopului, de pe autoscara sau din coul autoutilajului cu brat
articulat luandu-se masuri impotriva atingerilor directe.
(4) La executarea lucrrilor, de sub tensiune, la coronamentele stlpilor liniilor
electrice aeriene de joasa tensiune cu console, trebuie verificat lipsa tensiuni pe consola, cu
detectorul de tensiune cu lampa de neon sau cu un aparat de masurare. La constatarea prezentei
tensiunii pe consola, trebuie s se scoat linia de sub tensiune si s se remedieze defeciunea
care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor msurilor de protecie a muncii
specifice lucrrii respective.
3.6 Masuri de protectie a muncii la executarea lucrrilor la inaltime
specifice instalaiilor electrice de utilizare
Art. 59 (1) Organizarea, executarea lucrrilor la inltime si salvarea potenialilor
accidentati prin cdere da la inltime trebuie s respecte prevedrile din "Instruciuni proprii de
securitate a muncii pentru lucrul la inltime"
(2) La utilizare pentru urcare /coborre pn la inltimea necesare a unei
scri simple sau exetensibile, sprijinite de la sol, executantul trebuie s asigure mai intai scara
impotriva rsturnrii sau alunecarii si sa urce/coboare dupa ce in prealabil a ancorat suportul de
ancorare flexibil, conform prevederii din normele pentru lucrul la inaltime, de un punct rezistent
mecanic, situat deasupra locului de munca.
26
(3) In lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de munc,
executantul se va urca pan la inltimea necesar folosind metoda"celor trei puncte" (sprijin
alternativ pe treptele scrii a ambelor picioare si o mn sau cu amabele mini si un picior, iar in
timpul executrii lucrrii, scara trebuie sa fie tinut de cel puin inc o persoana.
(4) La executarea lucrrilor de pe scara dubl, executantul trebuie s o asigure,
inainte de a se urca pe aceasta, impotriva deschiderii accidentale si nu trebuie s se deplaseze de
la un loc de munc la altul sau dintr-o poziie in alta, in cadrul acelueasi loc de munc din poziia
" stand pe scara".
4 MEDIUL DE MUNCA
4. Condiiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mediul de munca
din punctul de vedere al protectiei muncii pe parcursul exploatarii
Art. 60. Pentru meninerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice
electrice, a instalaiilor electrice de utilizare si a componentelor acestora, unitatea in exploatare
trebuie:
a) s intocmeasc si s respecte instruciunile proprii privind msurile de protectie a
muncii la exploatarea acestora;
b) s intocmeasc si s respecte fisele tehnologice privind intretinerea si
repararea instalaiilor electrice;
c) s tin evidenta instalaiilor si a componentelor acestora referitoare la verificrile din
puctul de vedere al protectiei muncii la care trebuie supuse si periodicitile de verificare aprobate de
conductorul firmei.
d) s menin pe durata exploararii instalaiilor si echipamentelor nivelul de
securitate conceput din proiectare;
e) instalaiile electrice temporare sau definitive trebuie sa respecte prevederile de
electrosecuritate, fiind interzise orice fel de improvizatii.
27
Art. 61. (1) Obligaiile persoanei juridice care actioneaz sau utilizeaza echipamente
tehnice electrice clsa I de protectie sunt urmatoarele:
a) s asigure posibilitatea executariii legturilor de protectie necesare crerii unui
curent de defect, in cazul unui defect prin punerea unei faze la masa si apariia unei tensiuni
periculoase pe masele echipamentului tehnic electric sau sectorului defect prin protectia
maximala a circuitului sau prin alte protectii corespunztoare. Posibilitatea executrii legaturilor
de protectie trebuie sa se asigure astfel:
- in cazul unui echipament tehnic electric fix acesta trebuie sa fie prevzut cu doua
borne de masa - una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru
racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric
si a doua borna, pe carcasa echipamentului tehnic electric in exterior, pentrru racordarea vizibila
la centura de legare la pamant sau lrtate instalatii de protectie.
- in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevzut cu un
cablul de alimentare flexibil, prevzut cu o fisa cu contact de protectie sau echipamentul sa fie
prevzut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare
trebuie sa conin un conductor de protectie prin care sa se lege masele echipamentului la
contactele de protectie ale fisei.
b)echipamentului tehnic electric sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii
directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(2) Persoanele juridice sau fizice care proiecteaza, produc sau livreaza un echipament
tehnic electric clasa II de protectie trebuie sa-i asigure din fabricaie o izolaie suplimentara
(dubla sau intarita) si o protectie impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune
(3) Obligaiile persoanei juridice sau fizice care proiecteaza, produce sau livreaza un
echipament tehnic electric clasa III de protectie sunt urmatoarele:
a) s asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasa;
b) echipament tehnic electric sa nu produc o tensiune mai mare dect tensiunea foarte
joasa;
c) echipamentul tehnic electric s aib asigurat protectia impotriva atingerii directe a
pieselor aflate normal sub tensiune.
28
Art. 62. Este interzis utilizarea construciilor metalice drept nul de lucru. De
asemenea, este interzisa utilizarea conductoarelor de protectie pentru alimentarea receptoarelor
cu energie electrica.
Art. 63. La punerea in funciune a instalaiilor de utilizare trebuie:
a) s fie receptionata documentaia de execuie adusa in concordanta cu
eventualele modificri si completri din teren;
b) s fie recepionate instalaiile de utilizare, verificnd concordanta cu
documentaia de execuie;
c) s fie recepionate buletinele si rapoartele de incercari si probe ale cror
concluzii confirma indeplinirea condiiilor de punere sub tensiune.
Art. 64. In exploatare trebuie s se efectueze verificrile periodice ale
echipamentelor tehnice electrice aflate in gestiune la termenele prevzute in crile tehnice ale
echipamentelor.
Art. 65. Modificrile sau extinderile instalaiilor electrice de utilizare trebuie
efectuate de ctre un electrician autorizat profesional si din punct de vedere al protectiei muncii.
Art. 66. (1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protectie
trebuie:
a) s fie asigurate legaturile de protectie necesare pentru realizarea protectiei
impotriva electrocutrii prin atingere directa;
b) s fie asigurat deconectarea automata a echipamentului tehnic electric sau
sectorului defect;
c) s fie asigurat protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune.
(2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protectie trebuie:
a) s fie asigurat izolaia suplimentar a echipamentului tehnic electric Respectiv
utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este deteriorata sau eliminata;
b) s fie asigurat protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune, iar utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa verifice ca aceasta nu este inlaturata sau
deteriorata.
29
(3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa III de protectie trebuie:
a) s alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joas pentru care
a fost proiectat;
b) utilizatorul sau executantul, dupa caz, s se asigure c echipamentul tehnic electric
este astfel construit inct nu permite apariia unei tensiuni mai mari in circuitul de tensiune foarte
joas. Daca se utilizeaz un transfornator cobortor, pentru producerea tensiunii foarte joase,
acesta trebuie s fie un transformator de separare (sigurana);
c) utilizatorul sau executantul, dupa caz, s se asigure c izolaia circuitului de foarte
joasa tensiune este astfel realizat inct s nu fie posibil ca o tensiune mai mare din alte circuite
s ajung in circuitul de tensiune foarte joas;
d) utilizatorul sau executantul, dupa caz, sa se asigure ca protectia impotriva atingerii
directe a pieselor aflate normal sub tensiune nu este inlaturata sau deteriorata.
Art. 67. Anularea proprietarului instalatiei, imediat dup constatare, a instalaiilor
electrice care nu corespund legislaiei de electrosecuritate in vigoare, este in obligaia oricrei
peroane care exploateaza, intretine sau repara aceste instalatii, indiferent daca este personal
propriu al unitatii/subunitatii sau personal delegat. Proprietarul instalatiei trebuie s ia imediat
msuri de remediere.
5 .CONDIIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA
INSTALAIILE SI MIJLOACELE DE PROTECTIE MPOTRIVA PERICOLULUI DE
ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
5.1. Masuri principale de protectie
5.1.1 Protectia prin legare la nul
Art. 68. (1) Protectia prin legare la nul este permis numai in cazul reelelor de
joasa tensiune, cu neutrul legat la pamant.;
(2) Msurile suplimenmtare de protectie care se pot aplica la utilizarea legrii la
nul ca protectie principala trebuie sa fie una din urmatoarele.
30
a) legarea suplimentar a carcaselor si a elementelor de susinere a echipamentelor electrice
la o instalatie de legare la pamant de protectie, dimensionata astfel incat rezistenta de sipersie
fata de pamant, masurata din orice punct al reelei de nul, sa fie de cel mult 4. Se admite
depasirea acestei valori, cu condiia asigurarii unei tensiuni de atingere si de pas sub valoarea de
65 V, daca timpul de deconectare este de cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V daca timpul de
deconectare gte mai mare de 3 secunde.
b) executarea unor legaturi suplimentare intre toate carcasele metalice ale echipamentelor
grupate in acelai loc si cu alte elemente conductoare aflate in zona de manipulare, in vederea
egalizarii potenialelor (in zona de manipulare);
c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante si
acoperirea obiectelor conductoare aflate in zona de manipulare cu materiale elecroizolante;
d) folosirea unor dispozitive automate de protectie impotriva tensiunilor de atingere
periculoase sau a curenilor periculoi, care sa acioneze in decurs de cel mult 0,2 secunde de la
apariia defectului.
Art. 69. (1) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pamant prin
conductoare astfel dimensionate incat sa reziste curentului de scurtcircuit care apare in caz de
defect.
(2) La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie
montate elemente de protectie la cureni de scurtcircuit si/sau defect, care sa asigure
deconectarea instalatiei/ echipamentului defect.
(3) Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie sa fie prevzute cu o borna
speciala distincta, marcata cu semnul convenional si la care trebuie sa se realizeze legarea la
pamant.
(4) In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevzut o borna la care sa fie
legat conductorul de nul de protectie.
(5) Utilajele elctrice mobile si portabile trebuie sa fie prevzute la capatul cablului
de alimentare cu fise cu contact de protectie. Cablul de alimentare trebuie sa conin un
conductor separat prin care masele utilajului sunt legate la contactul de protectie al fisei.
Art. 70. Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de
munca periculoase si foarte periculoase, alimentate la tensiune de 65 V curent alternativ sau mai
31
mare. trebuie sa fie legate la nul de protectie daca distanta de la sol sau pardoseala pana la ele
este mai mica de 2,5 metri.
Art. 71. Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizata astfel
incat sa fie asigurata continuitatea conductorului de nul de protectie.
Art. 72. Este interzisa utilizarea conductorului de nul de protectie drept conductor
de nul de lucru sau conductor de faza.
Art. 73. Este interzisa legarea in serie la conductorul de nul de protectie a
carcaselor mai multor aparate. Fiecare utilaj trebie legat la conductorul de nul de protectie cu o
legtur separat.
Art. 74. Se interzice montarea pe conductorul de protectie a oricror dispozitive
(de exemplu: sigurane, intreruptoare), care ar putea ntrerupe continuitatea circuitului de
protectie.
Art. 75. Conductorul de nul de protectie trebuie sa fie separat de conductorul de
nul de lucru, incepand de la ultimul tablou la care bara de nul este legata la pamant, pana la masa
echipamentului tehnic electric care trebuie protejat.
Art. 76. Pana la ultimul tablou electric de distributie, se admite existenta unui
singur conductor de lucru si de protectie. De la ultimul tablou, la care se racordeaza receptorul,
in sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie sa fie separat de
conductorul de nul de protectie. Bara de la care se separa conductorul de nul de lucru de cel de
protectie trebuie legata la instalatia de legare la pamant a incintei.
Art. 77. Prizele sau fisele receptoarelor electrice trebuie sa aiba contacte speciale
pentru racordarea conductorului de nul de protectie. Este interzis a se folosi prizele si fisele
echipamentelor tehnice electrice atunci cand contactele de (acordare la nulul de protectie sunt
defecte.
Art. 78. Conductoarele de legare la nul de protectie trebuie sa aiba seciunea
dimensionata corespunztor prevederilor standardelor in vigoare si culoarea de izolaie galben-
verde. Pentru receptoarele electrice mobile acest conductor de protectie trebuie sa fie executat
numai din cupru.
32
Art. 79. Echipamente electrice fixe din instalaiile de utilizare realizate cu protectie
principala prin legare la nul trebuie sa aiba o dubla legtur de protectie: una printr-un conductor
de protectie aflat in cablul de alimentare, prin care se leaga borna de protectie aflata in cutia de
borne a echipamentului de bara de nul a tabloului de distributie; a doua printr-un conductor
vizibil sau platbanda care leaga borna deprotectie, aflata pe carcasa echipamentului in exterior,
de instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este montat echipamentul.
Art. 80. Toate tablourile electrice trebuie sa aiba o bara de nul, racordata la
instalatia de legare la pamant care se afla in incinta unde este monta tabloul. In cazul tablourilor
electrice cu carcasa metalica, bara de nul se leaga la carcasa, iar carcasa se leaga vizibil la
instalatia de legare la pamant.
Art. 81. Bara de nul trebuie sa aiba cel puin atatea borne cate conductoare sunt
racordate la aceasta bara. Nu se admit mai multe conductoare racordate la o singura borna.
Art. 82. Toate conductoarele de protectie trebuie sa aiba papuci la capete, iar
bornele de protectie trebuie sa fie asigurate impotriva desurubarii.
Art. 83. Instalatia de legare la pamant a fiecrei incinte, la care sunt racordate
instalaiile, echipamentele si utilajele la care protectia principala o constituie legarea la nul,
trebuie sa aiba o rezistenta de dispersie de maximum 4 .
Art. 84. (1) Patroanele siguranelor fuzibile trebuie sa fie inlocuite cu patroane
calibrate la valoarea nominala indicata de proiectant. Sunt interzise improvizaiile sau inlocuirea
lor cu altele de alta valoare.
(2) Valorile de reglaj ale proteciilor electromagnetice ale
intreruptoarelor electromagnetice trebuie sa fie cele indicate de proiectant, fiind interzisa
scoaterea din funciune.
Art. 85. Toate instalaiile de legare la pamant din incinta firmei trebuie sa fie legate
electric intre ele cel puin prin conductorul de nul de protectie al reelei de alimentare.
33
Art. 86. In cazul unei instalatii complexe, formate din mai multe receptoare,
fiecare receptor trebuie sa aiba o legtur dubla de protectie: una prin conductorul de protectie
din cablul de alimentare si cealalta vizibila legata la borna de protectie a receptorului, borna
aflata pe carcasa metalica, in exterior. Borna de protectie trebuie sa fie marcata cu semnul
convenional.
Art. 87. Este interzis folosirea construciilor metalice drept nul de lucru.
5.1.2 Protectia prin legare la pamant
Art. 88. (1) Protectie prin legare la pamant, ca protectie principala, este permisa in
cazul reelelor de joasa tensiune izolate fata de pamant.
(2) Intr-o incinta este permisa existenta unei singure instalatii de legare la
pamant, la care trebuie sa fie racordate pentru protectie toate echipamentele tehnice electrice
aflate in respectiva incinta.
Art. 89. Utilizarea constructilor metalice drept conductor de protectie este permisa
numai dupa verificarea continuitatii si a rezistentei de dispersie la pamant a acestora, care
trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.
Art. 90. Protectia prin legare la pamant trebuie sa asigure obinerea unor tensiuni
de atingere si de pas mai mici dect valorile prevzute in standardele in vigoare. Totodata,
protectie trebuie sa asigure deconectarea (separarea) sectorului defect.
Art. 91. Rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la pamant trebuie sa aiba o
astfel de valoare incat sa asigure deconectarea in caz de defect intr-un timp mai mic de 3
secunde; cand nu este asigurata deconectarea, tensiunea de atingere si de pas trebuie sa fie sub
limita admisa pentru timpul de declanare mai mare de 3 secunde, respectiv mai mica de 50 V.
Art. 92. In cazul reelelor izolate fata de pamant trebuie sa li se menin in stare de
funcionare dispozitivul pentru supravegherea permanenta a izolaiei reelei si care sa
semnalizeze sau sa deconecteze punerile la pamant.
Art. 93. In instalaiile izolate fata de pamant, prevzute numai cu sistem de
semnalizare a punerilor la pamant, personalul de exploatre trebuie sa acioneze in sensul
34
eliminrii rapide a acestora. Durata maxima in care se admite funcionarea reelelor izolate cu o
punere la pamant trebuie stabilita de ctre conducerea unitatii prin instruciuni proprii, insa nu
mai mare de 8 ore.
Art. 94. In toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reele izolate fata de
pamant, in afara de legarea la reeaua generala de protectie, carcasa fiecrui utilaj trebuie legata
separat la o priza de pamant locala, care poate sa deserveasca doua sau mai multe utilaje grupate
in acelai loc.
Art. 95. Prizele si fisele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de
alimentare trebuie sa fie alese cu contacte speciale de protectie pentru asigurarea continuitatii
dintre acestea si instalaiile de protectie prin legare la pamant.
5.1.3 Protectia prin alimentarea cu tensiune
foarte joasa
Art. 96. Tensiunile foarte joase trebuie obtinute numai printr-un transformator
cobortor executat in condiiile separarii de protectie sau de la o sursa independenta de
producere a energiei electrice (acumulatoare sau elemente galvanice).
Art. 97. (1) Transformatoarele coboratoare de tensiune foarte joasa, trebuie sa fie
certificate din punctul de vedere al protectiei muncii.
(2) Carcasa si miezul transformatoarelor coboratoare trebuie sa fie legate la nul si
la pamant, cu excepia transformatoarelor de clasa II de protectie.
Art. 98. Prizele si fisele de pe partea tensiunii foarte joase rebuie sa fie de
constructie diferita fata de cele pentru tensiunea normala a reelei, astfel incat fisele de tensiune
redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mai mare.
35
5.1.4Protectia prin separarea de protectie
Art. 99. Intr-o instalatie in care se foloseste separarea de protectie trebuie sa fie
indeplinite urmatoarele condiii:
a) reeaua sa aiba tensiuni pana la 500 V. tensiunea nominala in partea
secundaraa transformatorului de separare sau tensiunea debitata de grupul motor-generator,
poate fi de cel mult 400 V.
b) transformatorul de separare sa aiba infasurarile pe brae separate sau ele sa
fiemontate cap la cap cu o izolaie intarita intre bobine:
c) la un transformator de separare sau la un grup motor-generator sa nu se
racordeze dect un singur consumator.
d) pe partea secundara, este interzisa legarea circuitului la pamant sau la alte
elemente din instalatie.
Art. 100. In locurile de munca foarte periculoase, nu se vor introduce surse de
alimentare a circuitelor cu tensiune redusa (transformatoare de separare sau la un grup motor-
generator).
5.2. Msuri suplimentare de protecie
5.2.1 Protectia prin legarea la pamant
Art. 101. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizata legarea la nul ca
protectie principala si la care se foloseste legarea la pamant ca protectie suplimentara trebuie
sa fie racordate la instalatia de legare la pamant la care este racordata si bara de nul a
tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric.
5.2.2 Protectia automata la cureni de defect(PACD)
(cureni difereniali reziduali)
Art. 102. Protectia automta la curenii de defect trebuie folosita numai ca
masura suplimentara la instalaiile la care este folosita ca protectie principala legare la nul
de protectie sau legarea la pamant.
36
Art. 103. (1) Dispozitivele de protectie automata trebuie sa fie prevzute cu
un sistem de verificare a funcionarii lor prin simularea acionarii punerii la pamant, prin
acionarea unui buton, prghie sau dispozitiv special prin care se simuleaza un curent de
defect.
(2) Deintorii instalaiilor de utilizare prevzute cu dispozitive de protectie
automate la curenii de defect trebuie sa stabileasca in scris periodicitatea de verificare a
funcionarii acesteia si persoana responsabila pentru aceasta verificare.
Art. 104. Se poate utiliza cate un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor
in parte un singur dispozitiv PACD pentru o grupa de receptoare electrice. Prin
dispozitivul PACD sau orificiul transformatorului de curent al dispozitivului trebuie sa
treaca toate conductoarele de lucru care alimenteaza respectivul receptor sau grup de
receptoare, iar toate conductoarele de protectie trebuie sa ocoleasca dispozitivul PACD.
Art. 105. Dispozitivele pentru protectia automata la curenii de defect,
utilizate drept protectie suplimentara, trebuie sa acioneze la un curent de defect de
maximum 30 mA.
Art. 106. Dispozitivele de protectie la cureni de defect trebuie sa acioneze
in c, maximum 0,2 secunde de la apariia defectului.
5.2.3 Protectia automata la tensiuni de defect(PATD)
Art. 107. Protectia automata la tensiuni de defect trebuie folosita ca
alternativa la protectia automata la cureni de defect, drept masura suplimentara la
legarea la nul sau la pamant utilizata ca protectie principala.
Art. 108 . Dispozitivele de protectia automata la tensiuni de defect trebuie sa
acioneze la o tensiune de defect de maximum 50 V si sa produc deconectarea sectorului
defect in maximum 0,2 secunde.
37
5.2.4 Egalizarea potenialelor
Art. 109. Egalizarea potenialelor se realizeaza prin legarea elementului la
care trebuie obtinuta protectia impotriva electrocutrii prin atingere indirecta cu alte elemente
conductoare cu care omul poate veni in contact, astfel incat sa se reduc diferena dintre
potenialele la care poate fi supus omul.
Art. 110. Legaturile pentru egalizarea potenialelor, se realizeaza fie prin
conductoare special prevzute in acest scop (de exemplu, aplicarea protectiei la
echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente in zona respectiva (de
exemplu: conducte cu diferite destinatii, sine de cale ferata).
5.2.5 Izolarea amplasamentelor
Art. 111. Izolarea amplasamentului se realizeaza prin intercalarea unui strat
electroizolant intre om si pamant respectiv prile conductoare care sunt in contact direct sau
indirect cu pamantul si care se afla in zona de manipulare a omului.
Art. 112. Stratul electroizolant intercalat trebuie sa prezinte o rezistenta de
izolaie suficient de mare pentru a asigura protectia necesara.
Art. 113. Materialul stratului electroizolant trebuie sa indeplineasca condiiile
generale de rezistenta la solicitri ale mediului in care se foloseste.
6. Verificri minime obligatorii la punerea in funciune, dupa reparaii sau modificri si
verificri periodice
- Cerine minime obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca instalaiile elctrice
de utilizare si mijloacele de protectie impotriva pericolului de electrocutare sunt incluse in
tabelul 1 si 2;
- Toate verificrile inscrise in coloana 1 sunt obligatoriu de efectuat la punerea in
funciune, dupa reparaii sau dupa modificri;
/
38
- In condiii normale de funcionare se fac numai verificrile cu periodicitatea
inscrisa in coloana 4 a tabelelor din prezenta anexa, celelalte verificri din anexa 1 fiind
facultative.
Tabel 1
VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PRTILOR AFLATE
NORMAL SUB TENSIUNE
Nr.
Crt
Denumirea verificrii
Metoda de
Verificare
Condiia
de
acceptare
a verificrii
Periodicita tea
Maxima de
verificare
Se
consemneaza
in buletinul de
verificare
0 1 2 3 4 5
1 Verificarea protectiei impotriva
atingerii directe a prtilor aflate
normal sub tensiune, asigurate de
carcase, in funcie de gradul
normal de protectie (SR EN
60529)
Vizual Constatarearii Constatarea
strii
corespunzato
are a carcasei
Anual DA
2 Verificarea integritatii izolaiei
aparante
Vizual Constatarea
integritatii
izolaiei
Anual DA
3 Verificarea integritatii
ingradirilor
Vizual Constatarea
integritatii
ingradirilor
Anual
4 Verificarea distantei dintre
piesele aflate normal sub
tensiune si ingradite (distante de
protectie)
Msurri
cu metrul
Constatarea Constatarea
distantelor
prevzute in
proiecte sau
crti tehnice
- -
5 Verificarea distantei de
inaccesibilitate fata de prile
aflate normal sub tensiune
Msurri
cu metrul
Constatarea Constatarea
distantelor
prevzute in
proiecte sau
crti tehnice
- -
39
Tabel 2
VERIFICAREA PROTECTIEI MPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A PRTILOR
CARE IN
MOD NORMAL NU SUNT SUB TENSIUNE
Nr.
Crt
Denumirea verificrii Metoda de
Verificare
Condiia de
acceptare a
verificrii
Periodicita
tea
maxima
de
verificare*
Se
consemneaza
in buletinul de
verificare
0 1 2 3 4 5
1. Verificarea instalaiilor de protectie prin legare la nul si/sau
- Echipamente clasa I de protectie -
legare la pamant
1
Verificarea separarii
conductorului de nul de
lucru(N) de conductorul
de nul de protectie(PE)
Vizual la bara de
nul a ultimului
tablou de
distributie spre
receptor
Existenta
separarii
Anual DA
2
Verificarea ca nu exista
elemente de intrerupere
pe conductoarele PE si
PEN
Vizual
Nu exista un
element de
intrerupere
- DA
3
Verificarea
continuittii legturii
de protectie de la
masele echipamentelor
pana la bara de nul
-Vizual la bara de
nul si la cutia de
borne sau la
contactul de
protectie al prizei de
alimentare
Verificarea
Existenta
continuitati
cu
ohmmetrul
intre bara de
nul a
ultimului
tablou de
distributie si
capatul
conductorului
de protectie
dezlegat de la
borna de
masa
Anual DA
4
Verificarea legturii
de pmnt a barelor de
nul
-Vizual:existena
legrii galvanice a
barei de nul la
instalaia de legare la
pmnt.
-
Msurarea:rezistene
i de dispersie la
pamant a barei de
nul,determinat cu
aparate de msurare
a prizelor de pmant.
Constatarea
valorii
rezistentei de
dispersie la
pmnt
conform
proiectului
Constatarea c
rezistentei de
Anual DA
40
5
5
Verificarea existentei
siguramtelor fuzibile si
verificarea funcionarii
elementelor de protectie
la scurtcircuit
(sigurane fuzibile,
intreruptoare automate)
-Vizual- verificand
corespondenta
valorii nominale a
patronului siguran-
ei cu valoarea din
proiect
-Msurri- in
cazul
intreruptoarelor
automate sau a
siguranelor
automate
Se determina
curentul de defect
utiliznd metoda
prezentata in
metoda C la
STAS 12604/5 90
si se verifica
funcionarea aces-
tora utiliznd o
trusa de curent
Constatarea
valorii
fuzibilului
conform
proiectului
si/sau a
funcionarii
la valoarea de
curent reglata
a elementelor
de protectie
automata
Anual
Anual
DA
6.
6
Verificarea funcionarii
protectiei le
deconectarea
(semnalizarea) secto-
rului defect (pus la
masa/pamant), inclusiv
protectia automata la
cureni de defect
(difereniali)
Simularea unei
puneir la pamant
printr- un dispozitiv
propriu al protectiei
sau un dispozitiv
autonom specializat
Declanarea
intreruptorulu
i
Anual
Anual
DA
7.
7
Verificarea marcajului
conductoarelor de
protectie
STAS 12604/5-90
pct. 3.6.1, lit. c)
Existenta
marcajului
conform
proiectului
- ----
8.8
8
Existenta legaturilor de
protectie de la
tablourile de distributie
la utilaje sau la prizele
de alimentare
Verificri cu
Ohmmetrul
Existenta
continuitatii
Anual
Anual
DA
DA
9.
9 Verificarea existentei
msurii suplimentare de
protectie
STAS 12604/5-90
pct.3.1.1. 13
Existenta
msurii
suplimentare
Anual
Anual
DA
DA
41
10.
10
Verificarea strngerii
uruburilor de mbinare
de pe circuitele de
protectie si asigurarea
acestora impotriva
desurubarii
Cu cheia sau
urubelnia
Constatarea
ca legaturile
nu se desfac
Anual
DA
DA
11.
11
Verificarea ca la un
urub este conectat un
singur conductor de
protectie
Vizual
Constatarea
ca la fiecare
urub este un
singur
conductor
Anual
Anual
DA
DA
12.
12
Verificarea rezistentei
de dispersie la pamant a
maselor echipamentelor
electrice
Masurare cu aparate
de masura a prizelor
de pamant sau prin
metoda volt-amper-
metru conform
anexei E din STAS
12604/5-90
Constatarea
valorilor
inscrise in
proiect
(2)Anual
(3)Semestria
in medii
periculoase si
foarte
periculoase
DA
DA
13.
13
Verificarea continuitatii
legaturilor de egalizare
Msurri cu
ohmmetru
Existenta
continuitatii
Anual
Anual
DA DA
DA
14.
14
Verificarea continuitatii
legaturilor de protectie
de la masele
echipamentelor pana la
priza de pamant
Masurari- metoda
din anexa F la STAS
12604/5-90
Constatarea
continuitatii
5 ani
5 ani
DA
DA
15.
15
Verificarea corodarii
electrozilor prizelor
artificiale de pamant
Vizual prin
dezgropare a 10%
din priza de pamant
In cazul in
care se
constata
reducerea
grosimii
sau a
diametrului
cu mai mult
de o treime
din
valoarea
iniiala se
inlocuiesc
electrozii
prizelor de
pamant
5 ani. Nu se
5 ani.Nu se
verific
periodic prizele
de pmant
naturale
constituite din
armaturile
fundaiilor
cldirilor
DA
DA
2. Verificarea protectiei prin
- Echipamente electrice
izolare suplimentara
clasa II de protecie-
42
16. Verificarea incadrarii echipamentului in
clasa II de protectie
Examinare
certificat
Existenta in
certificat a
confirmrii
clasei
- -
17. Rezistenta de izolaie Masurare
cu
megohmetr
ul de
2500V
Rezistenta de
izolaie sa fie
mai mare de
7 ohm
Anual DA
18. Verificarea strii de protectie impotriva
atingerilor directe prin carcase si/sau a
izolaiei conductoarelor electrice de
legtur
Vizual
Lipsa unor
sparturi sau
guri prin care
poate ptrunde
o piesa de
diametru 12
mm. Lipsa
unor deteri-
orri a
izolaiei care
sa faca vizibile
partite active
ale conductoa-
relor
Anual DA
3.Verificarea protectiei prin alimentarea
-Echipamente electrice clasa III
la tensiune foarte joasa
de protecie-
19. Verificarea incadrarii echipamentului in
clasa III de protectie
Examinare
certificat
Existenta in
certificat a
confirmrii
clasei
- -
20. Verificarea rezistentei de izolaie intre
infasurarile transformatorului cobortor
Masurare
cu
megohmetr
ul de 500V
Rezistenta de
izolaie trebuie
sa fie mai
mare de
7Mohmi
Anual
DA
21. Verificarea rezistentei de izolaie intre
circuitele de tensiune foarte joasa si
celelalte circuite alaturate cu tensiuni
mai mari
Masurarea
cu
megohmetr
ul de 500V
Rezistenta de
izolaie trebuie
sa fie mai
mare de
2Mohmi
Anual
DA
22. Imposibilitatea introducerii fiselor
(stecherelor) in prize de alimentare cu
tensiune mai mare
Vizual
Nu trebuie sa
fie
compatibile
Anual DA
43
23.
Verificarea certificrii transformatorului
cobortor sau grupului motor- generator
Examinarea
certifi-
catului
Existenta in
certificat a
confirmrii
caracteristicilo
r
- -
24.
Verificarea strii de protectie impotriva
atingerilor directe asigurata de carcasa
transformatorului si/sau izolaia
conductoarelor electrice
Vizual
Lipsa unor
sparturi sau
guri prin care
poate ptrunde
o piesa de dia-
metru 12 mm.
Lipsa unor
deteriorri a
izolaiei care
fac vizibile
partite active
ale
conductoarelo
r
Anual
Da
1. Verificarea protectiei prin separare
- Echipamente electrice clasa ZERO de protectie -
25.
Verificarea certificrii transformatorului
de separare
Examinare
certificat
Existenta in
certificat a
confirmrii
caracteristicilo
r
- -
26.
Verificarea rezistentei de izolaie intre
infasurarile transformatorului de
separare
Masurarea
cu
megohmetr
ul de 500V
Rezistenta de
izolaie sa fie
mai mare de 7
ohm
Anual Da
27.
Verificarea daca circuitul separat,
alimentat din secundarul
transformatorului de separare nu este
legat la pamant
Masurarea
cu
megohme-
trul de
500V
Rezistenta de
izolaie sa fie
mai mare de 7
ohm
Anual Da
28.
Verificarea rezistentei de izolaie a
echipamentului separat electric fata de
carcasa proprie (echipamentul alimentat
din secundarul transformatorului de
separare)
Masurarea
cu
megohme-
trul de
500V
Rezistenta de
izolaie sa fie
mai mare de 7
ohm
Anual Da
2. Verificarea protectiei la echipamentele electrice de clasa ZERO montate la distante inaccesibile
44
29. Verificarea inaccesibilitatii echipa-
mentului de clasa 0
Vizual
Distanta pe
nlime sa nu
fie sub 2,5 m
- Ingradirea de
protectie
pentru
echipamentele
amplasate la o
inaltime mai
mica de 2.5 m
Anual Da
3. Verificarea protectiei impotriva atingerilor indirecte a
-Separarea l
partilor care in mod normal nu sunt
sub
tensiune
de protecie-
30. Verificarea existentei transformatorului
de separare (de sigurana)
Examinare
a
certificatul
ui de
conformi-
tate al
furnizo-
rului
Constatarea
conformitii
certificatului
Da
31. Verificarea valorii tensiunii foarte joase
Msurri
cu
voltmetrul
Constatarea
valorilor din
proiect sau din
cartea tehnica
32. Verificarea rezistentei de izolaie intre
infasurarile transformatorului de
Msurri
cu
megohmetr
ul de 2500
V
Constatarea
valorilor mai
mari de 7
Mohm
Anual Da
Standarde, formule, tabele
Gradul de protecie al echipamentelor electrice
Gradul de protecie al echipamentelor electrice determinat de carcase, acoperiri i altele
similare conform IEC/EN 60529 (VDE 0470 Partea 1)
45
Gradul de protecie al carcaselor
echipamentelor electrice se indic printr-urt
simbol cuprinznd literele IP (International
Protection) urmate de dou cifre caracteristice.
Prima cifr caracteristic indic protectia
personalului mpotriva atingerii directe i
protecia la ptrunderea corpurilor strine, iar
a doua cifr protecia mpotriva ptrunderii
apei.
Protectia mpotriva atingerii directe i protectia la ptrunderea
corpurilor strine
Prima cifr Gradul de protecie
caracteristic Denumire Explicaie
0 Fr protecie Nu exist o protecie special
a persoanelor
mpotriva atingerii
accidentale a prtilor aflate
sub tensiune sau in micare.
Nu exist o protecie
echipamentului
impotriva ptrunderii
corpurilor solide strine .
1 Protecia impotriva Protecia
impotriva accesului cu dosul minii la
prtile ptrunderii corpurilor aflate sub
tensiune.
> sau =50 mm
Sonda de acces cu diametrul
de 50 mm, trebuie s se afle la
o distana suficient fa de
prtile periculoase.Sonda
obiect ,cu diametrul de 50
mm,trebuie s nu poat fi
introdus complet.
2 Protecia impotriva Protecia
impotriva atingerii cu degetul la prile
aflate
ptrunderii corpurilor sub
tensiune.
> sau = 12,5 mm
Degetul de verificare,cu
diametrul de 12 mm,i
lungime de 80 mm ,trebuie s
se afle la o distana suficient
fa de prile periculoase
46
Protectia personalului mpotriva atingerii directe i protecia la ptrunderea corpurilor
strine
Exemple pentru indicarea gradului de protectie: IP 4
4
Litere caracteristice _________________________
Prima cifr caracteristic
A doua cifr caracteristic
Prima
cifr
Gradul de protecie
carac-
teristic
Denumire Explicaie
3 Protecia mpotriva
ptrunderii corpurilor
> sau = cu 2,5 mm
Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu
unelte sau scule.
Sonda de acces, cu diametru de 2,5 mm, trebuie s nu
ptrund. Sonda obiect, cu diametru de 2,5 mm, trebuse s nu
poat fi introdus complet.
4 Protecia mpotriva
ptrunderii corpurilor
> sau = cu 1 mm
Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu
o srm.
Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu
ptrund. Sonda pentru obiecte, cu diametru de 1,0 mm, nu
trebuie s fie introdus complet.
5 Proteciempotriva
acumulrii de praf
Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu
o srm.
Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu
ptrund. Ptrunderea prafului nu este total mpiedicat, dar
nu poate ptrunde n astfel de cantiti care ar influena
modul de funcionare sau sigurana.
6 Proteciempotriva
ptrunderii prafului
Etan la praf
Protecie mpotriva accesului la prile aflate sub tensiune cu
o srm.
Sonda de acces, cu diametru de 1,0 mm, trebuie s nu
ptrund. Nici un fel de praf nu ptrunde.
47
Protectia mpotriva apei
A doua
cifr
Gradul de protecie
carac-
teristic
Denumire Explicaie
0 fr protecie Nu prezint o protecie deosebit
1 Protecie mpotriva
picturilor verticale
Picturile dp ap carp cad vertical nu trebuie aib efecte
duntoare.
2 Protecie mpotriva
picturilor ia
ndinarea carcasei
pan la un unghi de
15 grade
Picturile de ap care cad vertical nu trebuie s aib efecte
duntoare, cnd carcasa se nclin cu un unghi de pn la
15 fa de vertical.
3 Protecia mpotriva
apei pulverizate
Apa care cade sub form de ploaie sub un unghi de pn la
60'
3
fa de vertical nu trebuie s aib efecte duntoare.
4 Protecia mpotriva
apei proiectate
Apa proiectat din toate direciile nu trebuie s aib efecte
duntoare.
5 Protecie mpotriva
jetului de ap
Jeturi de ap aplicate din toate direciile nu trebuie s aib
efecte duntoare.
6 Protecie mpotriva
jetului puternic de ap
Jeturi puternice de ap (valuri) aplicate din toate direciile
nu trebuie s aib efecte duntoare.
7 Protecie mpotriva
imersrii temporare
Apa nu trebuie s ptrund n cantiti care s aib efecte
duntoare dac echipamentul este imersat temporar n
condiii stabilite de presiune i de durat de imersare.
48
Standarde ,formule,tabele
Gradul de protecie al echipamentelor electrice
A doua
cifr
Gradul de protecie
carac-
teristic
Denumire Explicaie
8 Protecie mpotriva
imersrii ndelungate
(submersie)
Apa nu trebuie s ptrund n cantiti care s aib efecte
duntoare dac echipamentul este imersat n condiiile
stabilite de productor i de utilizator.
Condiiile trebuie s fie mai severe dect cele de la punctul
7.
9K* Protecie mpotriva
curirii cu jet de
aburi/de nalt presiune
Apa pulverizat din toate direciile, n jet de nalt
presiune, nu trebuie s aib efecte duntoare. Presiunea
apei 100 bari Teperatura apei 80 C
*Acesta cifra caracteristic este conform standardului din 40050-9
49
CAPITOLUL 3
ELECTICITATE
3.1.Sarcina electric
Corpurile sunt constituite din molecule-adic cea mai mic parte dintr-un corp care
pastreaz poprietatile corpului.Moleculele sunt constituite din atomi.
Un atom are un nucleu central,incarcat cu electricitate pozitiva si electroni incarcati cu
electricitate negative.
Electronii se invart in jurul nucleului pe orbite.Electronul contine sarcina electrica cea
mai mica ce poate exista in natura,adica :
e = -1,6*10
-19
C
Unitatea de masura a sarcinii electrice este Coulombul.
3.2.Campul electric
Corpurile incrcate electric produc in jurul lor o stare fizic numit camp electric.El se
manifest prin forte electrice care actioneaz asupra oricarei sarcini electrice ce se afl in acest
cmp.
=

= =

Campul electric se reprezint intuitive prin linii de cmp.
E
Liniile cmpului electric incep intotdeauna pe sacrinile pozitize i se termin pe cele
negative. Campul electric se numeste electrostatic ,atunci cand corpurile care il produc sunt
mobile iar sarcinile lor nu variaza in timp.
Sarcinile electrice se repartizeaza numai pe suprafata unui conductor.De aceea in
interiorul conductoarelor electrizate nu exista linii de camp.Acest fenomen este folosit pentru
ecranarea electrica a unor dispositive .
3.3.Potential electric
Campul electrostatic are energie potential,deoarece fortele electrice produc un lucru
mecanic cand deplaseaza o sarcina electrica libera aflata in camp.
50
Se numeste potential electric intr-un punct al campului raportul dintre lucrul mecanic
cheltuit pntru a deplasa o sarcina electrica din acest punct la infinit si acea sarcina electrica.
=
0 *

r
=permitivitatea electric- proprietile ele
electrice mediului
+q +q
- - - - - - A - - - - B - -
rA
rB
V=
V
A
=

: V
B
=

L=qV=q(V
A
-V
B
)
L=F*r V=L/g*Q/4 r
A
V
A
-V
B
-reprezinta diferenta de potential dintre punctele A si B ale campului electrostatic.
Ea se mai nnumeste tensiune electrica si se noteaza cu U.Potentialul electric este o
marime scalar.El poate fi pozitiv sau negativ. O sarcina electrica pozitiva creeaza un potential
electric pozitiv si una negativ cu potential electric negativ.
3.4 Condensatorul electric
Un ansamblu de 2 conductoare (armaturi) separate intre ele printr-un strat
izolator(dielectric) formeaza un condensator electric.
Cele 2 armaturi care formeaza condensatorul pot fi 2 suprafete plane(condensator plan)
sau 2 suprafete cilindrice coaxiale (condensatoare cilindrice).
Fiecare armatur se incarca cu aceeasi cantitate de electricitate dar de semn contrar.Intre
armaturi exista o diferenta de potential care da nastere in dielectric unui camp electric foarte
intens.
Capacitatea electric a unui condensator este data de raportul dintre sarcina unei
armaturi Q si diferenta de potential dintre cele 2 armaturi A si B
51
=
Q
VAVB
+q -q
V
A
V
B
Unitatea de masura a capacitatii electrice este faradul F.(F).In practica se pune
problema sa obtinem o capacitate diferita de cea a codensatoarelor de care dispunem acest
lucru il putem obtine grupand conensatoarele in serie ,paralel sau mixt..Mai multi condensatori
grupati impreuna formeaza o baterie condensatoare.
a) Condensatoare in paralel - avem atunci cand toate armaturile cu sarcina pozitiva
sunt impreuna; la fel si cele cu sarcina electrica negative.
Condensatorii sunt pusi la aceiasi diferent de potential.
C
t
=C
1
+ C
2
+C
3
=Ct(V
A
-V
B
)= C
1
(V
A
-V
B
) + C
2
(V
A
-V
B
) + C
3
(V
A
-V
B
).
Qt = Q
1
+Q
2
+ Q
3
b) Condensatoare in serie - pe fiecare armtur se acumuleaz acceai cantitate de
electricitate, alternativ pozitiv i negativ,iar potenialul armturilor legate impreun
este acelasi.
52
= dar VA-VB = (VA-VB) +(VB-VC) +(VC-VD)
= + + = + +
U
1
U
2
U
3
Inversul capacitii bateriei este egal cu suma inverselor conductoarelor,se obtine o capacitate
mai mic dect capacitatea fiecrui condensator.
3.5. Curentul electric de conductie
Conductoarele metalice contin electroni liberi ,care se misca dezordonat printre ionii
retelei cristaline ce formeaza metalul.daca aceste conductoare se gasesc intr-un camp electric,
atunci asupra purtatorilor de sarcina ,capul electric exercita forte care le imprima o miscare,
adica purtatorii de sarcina de acelasi fel se misca pe aceeasi directie in acelasi sens.
Curentul electric de conductie consta in miscarea ordonata fata de conductor a
purtatorilor microscopic de sarcina electrica liberi,in interesul lui.Avantajul contine un
condensator,un fir metallic si un aparat de masura(A).
Legand armaturile condensatorului pintr-un fir metalic,constatam ca electronii se
deplaseaza prin firul metalic de la armatura B la armatura A.Deplasarea dureaza pana cand
condensatorul se descarca(armaturileneutre)
Eectronii care circula prin fir formeaza curentul electric .Acelai fenomen il obtinem
daca in locul condensatorului montam o sursa electrica.
53
V
A
+ - V
B
e e
sensul curentului electric
A
Curentul produs e caracterizat prin intensitatea si sensul sau. Sensul de circulatie al
curentului este ales in mod conventional,opus sensului in care se deplaseaza electronii pri n
conductor.(sensul fizic),adica in circuitul exterior al unei surse de energie, sensul curentului este
de la sensul polului + spre polul negativ(-)
Intensitatea curentului electric reprezinta cantitatea de sarcina electrica transportata in
unitatea de timp prin sectiunea transversal S a unui conductor
=
Q
In sistemul international se masoara cu amperi (A).Aparatul cu care se masoara se
numeste ampermetru.Intensitatea curentului electric este aceeai cu tot lungul circuituluui
neramificat.
Curentul electric poate fi:
- Continuu- valoarea lui este constanta in timp
-
- Alternative- variaza sinusoidal in timp.
3.6.Efectele curentului electric
Existena i marimea curentului electric dintr-un conductor se pot constata dupa
efectele pe care le produc.
Principalele efecte ale curentului electric sunt:
1-Efectul termic (electrocaloric).conductorul parcurs de energia electrica se incalzeste.Pe
acest principiu functioneaza fierul de calcat , becul electric cu filament , resoul electric,
radioatorul
54
2-Efectul chimic (electrochimic) consta in dirijarea ionilor din solutiile conductoare
(electroliti) catre electrozi.La electrozi ionii se depun sau produc diferite reactii
chimice.Fenomenul se numeste electroliza.
3-Efectul magnetic-Curentul electric genereaz in jurul conductorului prin care trece un
camp magnetic.
4-Efectul piezoelectric consta in aparitia unor sarcini electrice intr-un cristal supus
solicitarii de intindere sau compresiune.
5-Efectul fiziologic daca corpul omenesc e parcurs de current se pot produce arsuri ,
socuri
3.7.Densitatea de curent
Dac doi conductori din acelai material dar de seciuni diferite sunt parcuri de acelai
curent, observm ca cel cu seciune mai mic se inclzete mai mult.Acest lucru se explic prin
faptul c in firul subire ,intensitatea pe unitatea de seciune este superioar datorit densitii
de curent .Raportul dintre inntensitatea curentului i seciunea conductorului reprezint
densitatea de curent notat cu:
J = (A/m
2
)
Densitatea de curent nu se poate msura cu aparate ,ea se determin prin calcul.
3.8.Rezistena electric
Dac in circuitul exterior al unei surse de tensiune se constant tensiunea U conectm
pe rand un bec, un reou, un fier de calcat observm c dei U este acelai ,intensitatea
curentului difer de la caz la caz.Acest fapt arat c un curent electric intmpin rezistena la
trecerea prin circuit. diferitele conductoare se opun in mod diferit trecerii curentului
electric.Proprietatea conductoarelor electrice de a se opune trecerii curentului electric se
numeste rezistenta electric i se noteaz cu R. Ea se msoar cu ohmi ()
Dependena rezistenei de dimensiunile i de natura conductorului.
Rezistena unui conductor electric de lungime L i de seciune S.
R = = rezistena-este o constant de material
L = lungimea conductor
S = seciunea conductor
55
Rezistena electric este direct proporional cu lungimea conductor i invers
proportional cu aria seciunii transversale a conductorului.
Inversul rezistenei se numte conductivitate i se msoar cu :
.
=
-1
m
-1
Dup valorile conductivitii substanele se pot clasifica in:
- conductoare 10
5
< <10
8

-1
m
-1
- semiconductoare 10
-7
< <10
5
- izolatoare 10
-20
< <10
-8

-1
m
-1
1.8.2. Dependena rezistentei de temperatur
Rezistivitatea substanelor variaz cu temperatura.in general rezistivitatea substanelor
creste cu temperatura.Ea variaz funciei de temperatur dup relaia: =
0
(1 + t).

0 =
rezistivitatea la 0
o
C(273
0
K)-depinde de material ce se da in tabele
= rezistivitatea la temperatur t
= coeficient termic a rezistivitii,el depinde de material i se da in tabele.
La utilaje valoarea lui este mai mic decat a metalelor componente.Exist o serie de
substane ,numite semiconductoare a cror rezistivitate scade cnd temperatura crete
(siliciu,cupru,etc).
La cupru de exemplu:

20
=0,0175 =0,004 =57
La aluminiu:

20
=0,029 =0,0041 =34
56
3.9.Legea lui Ohm
3.9.1 Tensiunea electric intre doua puncte ale circuitului.
Intre doua puncte ale unui circuit electric parcurs de curent,exist totdeauna o tensiune
electric numit i diferena de potenial.
Tensiunea electric intre doua puncte ale circuitului electric se msoar cu ajutorul unui
aparat numit Voltmetru.El se conecteaz in paralel cu poriunea de circuit intre capetele creia
se msoar tensiunea ,Tensiunea electric are ca unitate de msur Voltul (V)
Ampermetrul se conecteaz in serie cu rezistena i msoar curentul
3.9.2. Legea lui Ohm pentru o poriune de circuit
=
U
R
Intensitatea curentului printr-o poriune de circuit este egal cu ctul dintre tensiunea
aplicat la capetele acestei poriuni de circuit i rezistena poriunii de circuit.Legea lui Ohm
poate aprea i sub formele :
A B
U U
1
U=RI sau R=U/I
U-U
1
=este pierderea de tensiune (U) pe distana AB a circuitului
U-U
1
= U
57
Pe baza legii lui Ohm putem s determinm pierderea de tensiune pe diferitele poriuni
ale unui circuit daca cunostem curentul i rezistena electric a poriunii considerate.
U=R
2
I
3.9.3. pierderea de tensiune U
Tensiunea scade in lungul unui conductor prin care trece curentul producndu-se ceea ce
numim o piedere de tensiune notat U.Aceast pirdere este direct proportional cu rezistena
conductorului(pe poriunea considerat) i cu intensitatea curentului I ce trece prin acel
conductor : U= RI
Pentru buna funcionare a receptoarelor trebuie sa avem la bornele acestora o tensiune
de alimentare ct mai apropiat de cea nominal.Pentru aceasta pierderile de tensiune aduse atat
in reelele de transport i distribuie a energiei electrice ct i in instalaiile de uti lizare sunt
limitate la anumite procente maxime.
In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de j.t.
valorile cderilor de tensiune ,in regim normal de funcionare faa de tensiunea nominal a
reelei trebuie s fie de cel mult:
- 3% pentru receptoarele din instalaiie electrice de lumin
- 5% pentru restul receptoarelor.
In cazul in care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau
din centrala proprie, valorile pierderilor de tensiune in regim normal de funcionare a acestora
trebuie s fie de cel mult:
- 8% pentru receptoarele din instalaiile electrice de lumin
- 10% pentru restul receptoarelor.
In cazul inst. electrice de alimentare a electromotoarelor ,pierderile de tensiune la
pornire ,fa de tensiunea nominal ,trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de
productor pentru motor i aparatele respective,dar de maximum 12% dac ni se dispune de alte
date.
3.10.Legea lui Ohm pentru circuitul intreg
E=IR+Ir I=
Suma cderilor de tensiune pe intregul circuit este egal cu tensiunea electromotoare
E- suma algebric a tensiunii din circuit.
58
R-rezistena totala a circuitului exterior
r- rezistena interioar a surselor
R I
E r
Dac rezistena exterioar devine 0 ,R=0, atunci I= capt valoarea maxim pe care o poate
da un generator ,Se spune c s-a produs scurtcircuit.
3.10.1 Reostatul este un aparat format dintr-un rezistor care are rezistena variabil.Cu
ajutorul lui se poate regla valoarea intensitii unui curent electric intr-un circuit
R
1
R I
E r
3.10.2 Conectarea rezistenelor
a) Conectarea in serie intensitaea cuentului electric se pstreaz constant
Tensiunea la bornele frecrii rezistente variaz U= U
1
+U
2
+U
3
Re== R
1
+R
2
+ R
3
ReI=R
1
I+ R
2
I+ R
3
I
59
b) Conectarea in paralel
- intensitatea curentului electric variaz: I== I
1
+I
2
+I
3
- tensiunea la bornele fiecrei rezistene este aceeai: = + +
De unde rezult ca: = + +
c) Conectare mixt (serie paralel)
Re= 1+
3 2
3+ 2
= + =
60
Probleme:
1) Un receptor cu rezistenta de 11 e conectat de o tensiune de 220V printr-un
conductor de 0,4 .Care este cderea de tensiune in conductor i ce tensiune
avem la bornele receptorului.
11r
220V 4R
R=11 U=220V Rc=0,4
Uc=Rc I
I = =
,
Uc =0,4
,
=
,
=7,7V U
R
=220-7,7=112,3V
2) Ce seciune are rezistena unui fier de clcat de 24 din crom-nichel l=6m
R=24 R =

20
=1,1 24=1,1
l=6m S=1,1 = 0,275 mm
2
3) Un voltmetru indic 12V la bornele unui acumulator in circuit deschis .Dac
se inchide circuitul format dintr-o rezistenta de 5, volmetrul indic 11V la
bornele acumulatorului Ce rezisten are acumulatorul?
V
- + I R
U.r.
E=12 V I= E=IR+Ir
61
R=5 IR=E-Ir=12-1=11V 5=
r
I
=1V rI=1V r = =
/
= 0,455
4) Care este rezistena ohmic a unei linii electrice ,monofazate de cupru,avand
lunginea de 2 km i seciunea de 25 mm
2
.
L=2km=2000m R =
s=25mm
2
=57 R= X = X = 2,8
Obs:Valoarea rezistenei pentru un circuit monofazat(2 conductori ) se determin luand
in considerare lungimea ambilor conductori(dus intors)
5) Un conductor de aluminiu are o rezistenta R
1=
22,5 la t
1
=20
0
C. Ce
rezistenta va avea la 40
0
C, = 0,0039
R
40
=R
20
[ 1+ (t
2
-t
1
)]=22,5[ 1+0,0039(40-20)]=24,25
Obs: Vara sau la cureni mari care nclzesc conductorii, rezistenta acestora creste.
6) Un conductor de Cu are R
1
=10 LA t
1
=18. Ce rezisten va avea la -5?
=0,0038
r
-5
=r
18
[1+(t
2
-t
1
)]=10[1+0,0038(-5-18)]=9,13
7) Un receptor cu R=2 este alimentat de un generator cu rezistena interioar
r=0,3 t.e.m.=130V. Conductoarele de legtur au fiecare 0.15. Care este
tensiunea la bornele generatorului i care este cderea de tensiune pe linie.
I= =
, ,
=
,
U6=E-r
I
=130-0,3*130/2,6=39/2,6=130-15=115V
U
l
=(0,15+0,15)I=0,3-130/2,6=15V
8) O central electric furnizeaz curent continuu sub 600V, energia electric
trebuie transportat la 10km. Cu un curent de 10A, iar caderea de tensiune pe
linia de transport s nu depeasc 3%. Ce seciune au conductoarele de Cu ?
l=10km=10 000m
I=10A
U%=3
U%=

=3=U= 3 = *3=18V
R
l
= = =1,8
62
R
l
= =S= * =
,
=97,4 mm
2
9) Un ampermetru indic 2A ntr-un circuit simplu. Adugnd o rezisten
suplimentar de 1, ampermetrulindic 0,6A. nlocuind rezistena de 1 cu
alta necunoscut, ampermetrul va indica 72/57A. Se cer rezistena
necunoscut i t.e.m. electromotoare a sursei.
E=RI
E=(R+1)I
1
a) E=2R
E=RI
1
+I1=2R=RI
1
+I
1
2R-0,6R=1,4R 1,4R=0,6=R
,
,
b) E=(R+R
N
)I
2
=E=RI
2
+RNI2=RNI2=E-RI2=RN= =
RN=
,
/
0,4284 =0,25
10) S se calculeze R
echiv
R
2
+R
3
=5+5=10=R
23
1/R
234
=1/R
23
+1/R
4
......+1/R
234
= 1/10+1/20=30/200
R
234
=20/3-R
echiv
= R
1
+R
234
+R
5
=25+20/3
1/R
34
=1/R
3
+1/R
4
=1/4+1/6=10/24=R
34
=2,4
R
234
=0,6+2,4=3,0
1/R
2345
=1/R
234
+1/R
5
=1/3+1/20=23/60
R
echiv
=60/23=2,6=1,8+2,6=4,4
3.11. Legile (teoremele) lui Kirckhoff
A. Reele electrice
Distribuia energiei electrice se face cu ajutorul circuitelor electrice
complicate.Aceste circuite ,prezint foarte multe ramificaii .Un circuit electric cu mai multe
ramificaii se numeste reea electric.Orict de complicat ar fi reeaua electric ea are 2
elemente constitutive
- modurile reelei
- ochiurile de reea
63
Nodurile reelei sunt punctele in care se ramific cel putin 3 conductoare.Ochiurile
reelei sunt cele mai simple circuite electrice neramificate(Ex:ABCDA , ADFA ,
ABCDFA).
Portiunea de circuit cuprins intre 2 noduri consecutive se numte ramur a reelei.
Circuitul electric in fiecare ramur are alt valoare .Numrul curenilor intr-o reea este egal
cu numrul ramificaiilor pentru a afla curenii din fiecare ramur cunoscnd rezistenele i
t.e.m.a generatoarelor din reea se folosete teorema I a lui Kirckhoff. Ea se refer la noduri
i se bazeaz pe legea conservrii sarcinii electrice in orice punct al unui circuit
electric.Suma sarcinilor care intr in acel punct trebuie s fie egala cu suma sarcinilor
curenilor care ies ,in acela interval de timp.Deci i suma intensitii care intr intr-un nod
este egal cu suma curentilor care ies.
Pentru nod A I
5
+I
7
=I
1
+I
4
sau I
5
+I
7
-I
1
-I
4
=0
Pentru nod D I
4
+I
3
=I
6
=I
8
Se consider cu semnul+ intensitile curentilor ce intr in nod i cu - curentii ce iese din
nod, putem spune c: Suma algebric a intensitilor curenilor care se intlnesc intr-un nod
este egal cu zero.

I
k
=0
Pentru rezolvarea problemelor se obin ecuaii independente numai pentru n-1 noduri.
64
B. A doua teorem a lui Kirckhoff
Se aplic la ochiurile de reea. La nceput se alege arbitrar cu sensul de parcurs al
conturului ochiului de exemplu sens orar. Sensul produsului R este pozitiv, atunci cnd semnul
ales pentru curent coincide cu sensul ales pentru parcurs. semnul pentru t.e.m. E este considerat
pozitiv atunci cnd sensul de parcurs prin interiorul generatorului este de la polul la polul +.
De-a lungul conturului unui ochi de reea, suma algebric a t.e.m.este egal cu suma algebric a
produselor dintre intensitatea i rezistena total din fiecare ramur

E
k=
I
k
R
k
Pentru ochiul de reea ADFA avem:
E
4
+E
6
-E
7
=I
4
(R
4
+r
4
)-I
6
(R
6
+r
6
)-I
7
(R
7
+r
7
)
Dac l este numrul de laturi , iar n este cel al nodurilor se pot scrie l-n+1 ecuaii
independente prin aplicarea teoremei aII-a a lui Kirckhoff prin ochiul ABCDA
E
2
-E
3
-E
4
=R
1
I
1
+I
2
(R
2
+r
2
)+I
3
(R
3
+r
3
)-I
4
(R
4
+r
4
)
Dac de-a lungul conturului unui ochi de reea nu exist intercalate generatoare atunci

E
k=0
i teorema aII-a are forma

I
k
R
k
=0
Aplicnd cele 2 teoreme la o reea se obin un nr. de ecuaii egale cu nr. curenilor
necunoscui din reeaua respectiv. Rezolvnd sistemul gsim nu numai valoarea curenilor
ci i sensul lor ntruct la nceput alegerea sensului curenilor s-a fcut arbitrar. Dac
rezultatul obinut e negativ nseamn c sensul curentului din ramur e contrar celui ales.
Aplicaii 1)
E1=1,9V
R
2
3
E2=1,3V R
1
=2
- E
1
+E
2
=IR
1
+IR
2
-1.9+1.3=I(2+3)=>-0.6=5I=>
.
=0.12A
Semnul arat c sensul curentului este invers celui ales.
65
2)
I
1
A I
2
R
1
R
2
R
3
2 E
1
4 3 E
2
48V 45V
n-1=2-1=1 =avem 3 curenti= 3 ecuatii
l-n+1=3-2+1=2
I1+I2=I3
E
1
=I
1
*R
1
+I
3
*R
3
48=2I
1
+4(I
1
+I
2
) 48=6I
1
+4I
2
I
2
=48-6I
1
/4
E
2
=I
3
*R
3
+I
2
*R
2
45=4(I
1
+I
2
)+3I
2
45=4I
1
+7I
2
45=4I
1
+84-21/2*I
1
90-168=(8-21)I
1
13I
1
=78 I
1
=6A
I
2
=12-3/2*6=3A
I
3
=I
1
+I
2
=6+3=9A
3.12.Guparea generatoarelor
n practic pentru a obine tensiuni i cureni mai mari se recurge la gruparea generatoarelor
a) Gruparea generatoarelor n serie se realizeaz legnd borna negativ a unui generator
cu borna pozitiv a urmtorului
66
E
1
=E
2
=E
3
r
1
=r
2
=r
3
E+E+E=I(R+r+r+r)
3E=I(R+3r)=I= =I=

Grupnd generatoarele n serie, E va fi de n ori mai mare , dar i rezistena intern va
crete de n ori. Aceast grupare este avantajoas cnd r este mic. U=n*E-n*I*r
b) Gruparea n paralel se realizeaz legnd bornele pozitive la un loc i cele negative
mpreun:
Daca E
1
=E
2
=E
3
=I=3I
1
E=I
1
R+IR=E=I(R+ )
I=
/
sau generalizand I=
/
Gruparea n paralel se realizeaz cu scopul de a obine un curent n circuitul exterior mult mai
mare dect curentul pe care l poate produce un singur generator.
67
3.13. Divizorul de tensiune. Pentru a utiliza numai o parte din tensiunea (U) furnizat de un
generator se utilizeaz un aparat numit poteniometru sau divizor de tensiune. Acesta este un
reostat cu 3 borne . Capetele reostatului se leag la bornele generatorului ,iar tensiunea se culege
ntre cursor i o born astfel:
Divizorul de curent
R
1
I
1
A B
R
2
I
2
U
AB
=R
e
*I=(R
1
R
2
)/(R
1
+R
2
)*I dar I
1
= U/R
1
si I
2
=U/R
2
I
1
=1/R
1
*[(R
1
*R
2
)/(R
1
+R
2
)*I]=R
2
/(R
1
+R
2
)*I si I
2
=R
1
/(R
1
+R
2
)
3.14. Energia electric dezvoltat ntr-un circuit electric
Energia electric dezvoltat ntr-un conductor electric se poate calcula astfel .tim c un
circuit electric const din transportul dirijat al purttorilor de sarcin electric.Purttorii de
sarcin q se mic de la un punct la altul al circuitului electric sub cderea de tensiune U dintre
cele 2 puncte. Lucrul mecanic efectuat de forele electrice pentru transportul sarcinii q n
curent continuu va fi:
L=Uq=U*I*T
Acest lucru mecanic msoar energia care se transform n circuit n intervalul de timp t
din energie electic n alte forme de energie
68
W=U*I*T Energia electric se msoar n kwh (wh)
Puterea electric
Energia dezvoltat n unitatea de timp se numete putere
P=U*I, Are ca unitate de msur w sau kw (wattul)
3.15 Efectul electrocaloric.Legea lui Joule
n orice conductor parcurs de curenul electric se dezvolt cldur. n procesul de conducie
electric, energia electromagnetic a cmpului se transform ireversibil n energie intern a
conductoarelor i se transmite n mediul ambiant sub form de cldur . Pe principiul conservrii
energiei, cantitatea de cldur Q dezvoltat n regim staionar este egal cu energia electric
transormat
Q=U*I*T=R*I
2*
t sau Q=0,24R*I
2*
t, cnd Q este msurat n calorii.
Din aceast relaie rezult c pentru a nu se depsii anumite limite de temperatur n
conductorii strbtui de curenii mari i de lung durat trebuie alese seciuni mari pentru
conductori(cu rezistene mici)
Aplicaii:
1 Ct energie electric consum o lamp electric alimentat la 220V i prin care trece
un curent de 0,3A timp de 15 minute?
rezolvare: W=UIT 220V*0,3A* h =16,5Wh=0,-A65KWh
2 Un radiator electric cu R=20 este strbtut de un curent cu I=10A timp de 2 ore i
45min. Ct energie consum?
rezolvare: W=RI
2
t=20*(10A)
2
*2,75h=5500wh=5,5kwh =0.75h
3 Un motor electric are P=55CP, i funcioneaz jumtate de or. Ct energie consum?
rezolvare: W=P.t.
transformm CP n KW 5CP=5*736=3680W
W=3680*1/2=1840wh=1,840kwh
69
CAPITOLUL 4
Electromagnetism
4.1. Cmpul magnetic constant
n jurul oricrui conductor parcurs de curentul electric apare un cmp magnetic.Cmpul
magnetic este o form fizic a materiei care se manifest prin fore aplicate conductoarelor
parcurse de curentul electric aflate n el. Dac asezm pilitur de fier pe o hrtie strpuns de o
spiral parcurs de curent electric se observ c pilitura se aseaz sub forma unor cercuri
concentrice n jurul conductorului.Acestea se numesc linii de cmp magnetic.Figura format din
linii de cmp se numete spectru magnetic. Cmpul magnetic care are liniile paralele i
echidistante se numete cmp uniform,liniile cmpului au nu numai direcie ci i sens.
Pentru un conductor filiform parcurs de curentul electric sensul liniilor de cmp depinde
de sensul curentului generator de cmp i se determin cu regula triunghiului. Sensul n care
trebuie rotit burghiul pentru a se deplasa n sensul curentului electric este sensul liniilor de
cmp magnetic
4.2. Fora electromagnetic
Aciunea cmpului magnetic asupra unui conductor parcurs de curentul electric poart
numele de for electromagnetic(e/mg) ea razult din interaciunea produs ntre cmpul
magnetic exterior curentul electric din conductor.
Experien: lum un magnet permanent sub form de U care are liniile de cmp magnetic
ndreptate n jos. ntre polii nagnetului asezm un cunductor de aluminiu parcurs de curentul I
de la A la B. n cmp se afl o parte l din conductor. Observm conductorul este deviat spre
exterior ,Invesnd sensul curentului se inverseaz i sensul forei F. La fel se ntmpla dac
inversm polii. Deci sensul forei depinde att de sensul curentului ct i de sensul liniilor de
cmp magnetic. Deci F=B*I*l unde B inducia magnetic
70
Fora e/mge perpendicular pe planul format de direcia curentului cu liniile cmpului magnetic
uniform.
Vectorial putem scrieF=I( l *B) sau F=I*l*B sin
Produs vectorial: c= a * b are:
- direcia e perpendicular pe planul format de vectorii factori
- sensul e dat de regula burghiului, e sensul n care se deplaseaz un burghiu
(aezat n paralel cu c ), dac e rotit n sensul aducerii primului vector peste al doilea print-o
rotaie minim.
Sensul forei electromagnetice se poate determina cu regula mainii stngi ; se aeaz mna
stng astfel nct liniile de inducie magnetice s intre n palm iar vrful degetului arttor sa
se afle n sensul curentului , i innd mna desfcut, vrful degetului mare arat sensul forei
ca in imaginea de mai jos
4.3. Fluxul magnetic
Se consider 2 suprafee S
1,
S
2
plasate perpendicular pe liniile de for ale unui cmp
magnetic uniform de inducie magnetic constant suprafaa S
2
mai mare ca S
1
e traversat de
un nr de linii de for mai mare , se spune c fluxul magnetic cuprins de S
2
e mai intens dect
cel cuprins de S
1.
Fluxul magnetic , care traverseaz o suprafa plasat perpendicular pe liniille de for
este egal cu: =B*S
Dac suprafaa S face un unghi cu direcia liniilor de for ,fluxul magnetic ce
traverseaz aceast suprafaa este: =B*S=B*S cos
Cu ajutorul fluxului de inducie se poate defini inducia magnetic: B
n
=

dac S=1=>
B
n
=
71
Deci inducia mg a unui cmp mg uniform este o mrime vectoriala numeric egal cu
fluxul de inducie uniform produs printr-o unitate de suprafa, aezata perpendicular pe liniile
cmpului . Unitatea de msur pentru inducia magnetic este Tesla(T)
4.4. Inducia magnetic a cmpului din interiorul unui solenoid parcurs de curentul
electric
Prin solenoid se nelege un sistem de cureni circulari , paraleli, de acelai sens, aezai
echidistant cu centrele pe o axa mult mai lung dect diametrul spirelor
n practic se realizeaz solenoidul cu un conductor izolat, nfurat elicoidal sub form de
spire alturate, pe un cilindru cu lungimea mai mare dect diametrul spirelor. Solenoidul se mai
numeste i bobin
Cu ajutorul piliturii de fier punem n eviden structura cmpului magnetic al solenoidului:
n exteriorul cmpului magnetic al solenoidului este la fel ca cel al unei bare magnetice
n interiorul cmpului magnetic, inducia lui magnetic are aceeai valoare n orice punct.
Captul solenoidului prin care ies liniile magnetice se numete pol nord. Sensul liniilor
magnetice se determin aplicnd regula burghiului drept;este sensul n care se deplaseaz
burghiul aezat paralel cu axa solenoidului, cnd e rotit in sensul curentului electric.
Experimentul a demonstrat c :inducia magnetic intr-un punct din interiorul unui
solenoidul e proporional cu numrul de spire (N), cu intensitatea curentului (I) i invers
proporional cu lungimea solenoidului
B= permeabilitate magnetic i depinde de natura mediului
4.5. Permeabilitate magnetic
Se introduce un miez de fier n interiorul unei bobine cu N spire, lungimea l ,parcurs de
curentul I.Se observ c bobina cu miez de fier n interior ,prezint o for de atracie mai mare
dect o bobin fr miez. Inducia magnetic n unteriorul unei bobine fr miez:B
0
=
0
0=
4 *10 permeabilitate magnetic a vidului
Fora de atracie a bobinei care are miez fiind mai mare rezult c miezul face s creasc
valoarea induciei magnetice B, astfel c n interiorul bobinei avem B= ; =
0* r ; r=
r
- permeabilitate magnetic relativ care exprim creterea relativ a induciei n fier in
comparaie cu inducia in aer.
72
4.6. Intensitatea cmpului magnetic
Inducia magnetic produs ntr-un punct de un curent electric depinde de natura
mediului, , i de forma circuitului (N,l) i intensitatea curentului
Expresia H= se numete intensitatea cmpului magnetic i poate s caracterizeze
cmpul magnetic ntr-un punct, dar independent de mediul n care e generat cmpul magnetic,
intensitatea lui. H este o mrime vectorial ca i B, coliniar i de acelai sens .B=
[H]
SI
=
4.7. Cmpul magnetic generat n jurul unui conductor liniar parcurs de curentul
electric
Liniile de cmp sunt cercuri concentrice pe curent , sensul liniilor fiind dat de regula
burghiului. Experimental s-a constatat c intensitatea cmpului magnetic intr-un punct A este:
H= (legea lui Biot Savart) r- distana de la punct la conductorul liniar parcurs de
curentul electric
4.8. Cmpul magnetic generat n jurul unui conductor circular parcurs de curentul
electric
73
Pe un carton orizontal care e strbtut de o spir n 2 puncte se presar pilitur de fier .
Liniile de cmp ale cmpului generat sunt curbe nchise care nconjoar curentul . La rndul ei
spira nconjoar liniile cmpului, ele sunt ca 2 zale ale unui lan. Liniile de cmp ies printr-o
fa a spirei (N) i intr prin cealalt fa .(polul sud). n centrul spirei cmpul magnetic are
intensitatea H= i B= .
Un cadru format din N spire alturate, parcurse de curentul I produce in centrul sau n
cmpul magnetic de N ori mai intense dect n cazul unei singure spire parcurse de acelasi curent.
4.9. Aciunea reciproc a dou conductoare paralele parcurse de curent electric.
Orice conductor prin care circul curent electric se gsete in propriul su cmp mg.Dac
dou conductoare parcurse de curent electric se afl in vecintate ,cmpurile lor magnetice se
vor suprapune ,se vor compune i intre conductoare, se vor exercita fore electrice de atracie
ori de respingere numite fore eletrice dinamice.Conductoarele paralele prin care circul
curenii de acelai sens se atrag iar cnd sunt parcurse in sens contrar se resping.
Conducturul parcurs de I
2
se afl in cmpul magnetic produs de I
1
care va avea in A
2
inducia B
1
= . Cmpul B va produce asupra lui I
2
o fora electrica magnetic F,
74
F
1
=B
1
I
2
l=

l, pentru o poriune de conductor l.
Analog,inducia B
2
produs de I
2
in punctul A, va aciona cu fora F
1
=B
2
I
1
l=

l= F
1
F=

l
4.10.Electromagnei.Circuit magnetic
O bar de oel moale inconjurat de o infurare parcurs de curentul electric,devine
magnet putnd atrage piese de Ol .
Un astfel de magnet se numete electromagnet.Deoarece oelul moale are un magnetism
remanent neglijabil ,de cte ori nu mai trece curentul el electric prin infurare ,electromagnetul
isi pierde calitile magnetice.Astfel,armtura fix va atrage sau elibera armatura mobil in
funcie de prezena sau absena curentului in infurare. Pe aceast proprietate ii bazeaz
funcionarea a numeroase tipuri de magnei industriali.
armatura fixa
armatura mobila
infasurare
Considerm, o pies de oel Ol. inelar ,avnd pe o anumit poriune o infurare
format din N spire, parcurse de curent I care va da natere la un cmp magnetic.fig(2)
75
Liniile de fora ale acestui cmp se vor stinge in interiorul inelului datorit
permeabilitii mari ale acestui material.In miezul de Ol. inducia magnetic este:
B= , unde l =2 i reprezint lungimea medie al inelului de Ol
r = raza cercului inelului.
Sensul induciei magnetice i a liniilor de fora magnetic din Ol care sunt cercuri
concentrice cu centrul in o ,se afl folosind regula burghiului .Dac S e suprafaa conjurat de o
spir ,fluxul magnetic corespunztor este:
= B x S = xS =
Expresia :U
m
= NI se numete teniune magnetomotoare i se msoar in amperi-spir
R= se numete reductan magnetic a miezului
Putem scrie: U
m
= R
Tensiunea magnetomotoare Um ,trebuie considerat cauza care produce fluxul
magnetic.Formula ei seamn cu legea lui Ohm.Drumul pe care-l parcurg liniile de for
magnetic se numete circuit magnetic i de aceea relaia tensiunii magnetomotoare se mai
numete legea circuitului magnetic,dup cum legea lui Ohm se numete legea circuitului
electric.
Fluxul magnetic determinat prin legea circuitului magnetic corespunde nu numai unei spire
a bobinei,dar i oricrei seciuni drepte prin inelul de oel,dat fiindca aceleai linii magnetice
trec prin oricare asemenea seciune.
Dac presupunem c , miezul de Ol e intrerupt pe o poriune mic avand lungimea l
a circuitului magnetic e constituit din doua medii diferit
- o poriune de Ol cu lungimea lo
- o poriune de aer cu lungime l
a
numit intrefier
Reductana circuitului magnetic este: R= +
l
o
l
a
Circuitul magnetic intre fier
Fluxul magnetic este =
+
sau in general avem un circuit magnetic cu
lungimile l
1,
l
2
.....,seciunile S
1 ,
S
2
.... i
1
,
2
=
.
76
Introducerea intrefierului are drept efect o mrire important a reductanei circuitului
magnetic. La mainiile electrice este necesar s se obin un flux magnetic ct mai mare i in
acest scop intre altele se micoreaz reductana magnetic ,fcndu-se intrefierul circuitului
magnetic ct mai redus .
4.11.1 Inducia electromagnetic
Considerm o bobin la bornele careia legm un apermetru.Dac introducem de sus in jos
in bobin un magnet observm c in timpul deplasrii mg,prin bobin trece curent electric .
Cnd oprim magnetul curentul dispare .Cnd scoatem magnetul din bibin apare iar
curentul electric prin bobin dar de sens contrar fa de prima dat .Cnd scoatem complet
magnetul din bobin curentul devine zero.
Pe msur ce introducem mg in bobina ,fluxul magnetic crete devenind maxim,cand mg
este complet introdus.Ct timp magnetul a rmas in interior ,fluxul magnetic a rmas constant
= B x S.
In timpul scoaterii magnetului, fluxul magnetic descrete pn la 0 cnd fluxul mg dintr-o
spir variaz , in spir ia natere o tensiune electromotoare care produce un curent electric
atunci cand circuitul este inchis .
Tensiunea electromotoare i curenii care iau natere prin inductie electromagnetic se
numeste tensiune i curent de inducie
Dac printr-o spir fluxul magnetic variaz uniform de la valoarea
1
la
2
in timpul ce
trece de la momentul t
1
la t
2
valoarea t.e.m. de inducie este: l=

= -

T.e.m. ce apare intr-o spir ,este egal cu variaia fluxului magnetic din spir in raport cu
timpul luat cu semn schimbat.
Aceasta este legea induciei electromagnetice
77
Pentru o bobin cu N spire t.e.m va fi e = -N

Sensul curentului indus i= se stabilete cu regula lui Lenz.
Curentul indus are un astfel de sens nct, prin campul magnetic pe care-l produce ,se
opune variaiei in timp a fluxului magnetic inductor .
4.11.2. Autoinducia
Intr-o spir ia natere curentul indus ,atunci cnd variaz fluxul magnetic prin suprafaa
delimitat de spir .Fluxul variabil poate fi produs ,fie prin miscarea relativ a unui magnet faa
de spir fie prin variaia curentului dinttr-un circuit.El mai poate fi produs prin variaia
curentului electric din insai spira indus ,care joaca i rolul de inductor.
Autoinducia este inducia electromg. produs intr-un circuit datorit variaiei curentului
care circul prin acel circuit .Autoinducia se produce la stabilirea sau intreruperea unui curent
in circuit
4.12. Inductiviti proprii
Considerm o bobin intr-un singur strat cu un singur conductor ,avand lungimea l, N
spire , miezul cu permeabilitate .curentul de intensitate I care parcurge bobina va genera un
cmp magnetic de inducie B,proporional cu i.
Ca urmare circuitul va inconjura un flux de inducie propriu proportional cu i
=Lx i
L-este un factor de proporionalitate numit inductana proprie sau inductivitate care
depinde de:
- permeabilitatea magnetic a mediului
-forma i dimensiunile genetice ale bobinei
Pentru bobina cu N spire avem: L=*N
2
S/l
4.13 Tensiunea electromotoare indus intr-un conductor liniar
Fie conductorul liniar de lungime l aezat perpendicular pe liniile cmpului magnetic de
inducie B.In timpul t conductorul se deplaseaz cu x=v*t desciind o suprafaa de S= l*v*t
Conductorul va intersecta liniile de cmp ce strbat aceasta suprafa S,adic fluxul magnetic.
=B*S=B*l*v*t
Tensiunea indus in conductor va fi e = -

=- B*l*v e= - B*l*v
Cnd conductorul este deplasat de-a lungul liniilor de cmp magnetic nu se induce
tensiune in el deoarece nu intersecteaz liniile de cmp magnetic.Dac viteza v face unghiul
atunci e= - B*l*v* sin
78
79
CAPITOLUL 5
Curentul alternativ
5.1 Producerea t.e.m alternative
Se consider in cmpul magnetic al unui magnet,o spir care se rotete in jurul axei OO
cu viteza unghiulara constanta Capelele spirei sunt legate la 2 inele metalice I
1
i I
2
solidare
cu spira i pe care se freac periile conductoare P
1
P
2
fixe in spaiu.Un rezistor exterior R inchide
circuitul.Fluxul magnetic va avea o variaie periodic in timp = m cos= m cost ,
unde m este valoarea maxima a fluxului.
este unghiul fcut de normala n la suprafaa spirei cu liniile cmpului la momentul t
Deoarece spira se mic uniform cu viteza unchiului putem scrie = t
Spira fiind strabatut de un flux mg variabil ,in spir ia natere o t.e.m. de inducie,a crei
valoare e dat de legea induciei electromagnetice.
e= Em sin t unde Em= m- valiarea maxima a t.e.m. de inducie
Deoarece t.e.m. variaz funciei de = t dup o lege sinusoidal se numete t.e.m.
alternativ sinusoidal.
=t
t
80
t
Se observ c sinusoida care teprezint t.e.m. e analoga cu cea care reprezint fluxul mg
cu deosebirea c e deplasat cu spre dreapta.se spune ca t.e.m. e deplasat cu in urma
fluxului ,sau ca fluxul mg . e deplasat cu inaintea t.e.m.
In general dac doua mrimi sinusoidale nu au puncte de maxim ,minim i 0 simultane se
numesc defazate.Dac mrimile nu sunt defazate se spune c sunt in faz.
T.e.m. la cele 2 perii schimbndu-i alternativ semnul , va determina in circuitul exterior
un curent tot alternativ.Datorit unor proprieti ale circuitului electric,sinusoida curentului nu
este in faza cu sinusoida t.e.m. ci are un anumit unghi de defazaj de cele mai multe ori in urma
tem.
i = Im sin(t-)
Im-valoarea maxima a curentului
Fiecare mrime electric alternativ se caracterizeaz prin:
a) valoare instantanee-reprezint valoarea la un moment dat notat cu liter mic
b) valoare maxim- notat cu liter mare i indice m(max) * Im i este valoare maxim.
c) valoare efectiv- notat cu liter mare (Ief)- reprezint valoarea unui curent continuu
care trecnd prin acelai conductor n acelei interval de timp va produce aceeasi
cantitate de cldur ca i curentul alternativ
Ie =

=0,707Im
d) defazajul notat cu - reptezint unghiul format dintre curent si t.e.m.
e) perioada T -timpul in care marimea sinusoidal atinge aceeai valoare in acelai sens
de variaie.T se msoar in secunde.
f) frecvena curentului alternativ-reprezint numrul perioadelor efectuate intr-o
secund, iar unitatea de msura este Hertzul (Hz)
f =
1
=
-reprezint pulsul i se msoar in rad/sec
O mrime sinusoidal e complet determinat cnd se cunoate valoarea efectiv i
faza iniial ,(frecvena fiind cunoscut).
81
Pentru studiul circuitelor electrice in regim sinusoidal se folosesc reprezentrile
vectoriale .Un vector e caracterizat prin modul i unghiul format cu o axa de referina.Modulul
este egal cu valoarea efectiv
5.2 a) Rezistorul in curent alternativ
A I
V R
Presupunem acelasi rezistor alimentat in cc i in ca.Deoarece transformarea de energie
prin efect Joule nu depinde de semnul curentului ,rezistena activ se comport in c.a la fel ca
i in c.c.Se poate aplica legea lui Ohm U=R*I iar intre tensiune i intensitate nu se produce
nicio defazare.
R= = =
b) Bobina in c.a
Presupune aceeasi bobin alimentat in c.c i in c.a .Constatm c valoarea rezistenei
bobinei e mult mai mare in c.a dect in c.c .curentul alternativ i= Im sin t din bobina va
produce un cmp magnetic variabil.Ca urmare in bobin se va autoinduce o t.e.m.
l
a
=-L = -L Im cost.Ea va fi opus tensiunii aplicate la borne i va trebui s fie
echilibrat de ea U=-l
a
dar L Im=Um.
Deci U=U
m
cos t=U
m
sin(t+ ), pentru c la bornele unei bobine de curent alternativ
tensiunea este n avans de faz cu fa de intensitate.
82
Prin comparaie cu legea lui OHM observm c n expresia U
m
=LI
m
,produsul L=X
L
joac rolul unei rezistente i se numeste reactan inductiv.
Reactana inductiv este o rezisten aparent care depinde numai de inductana bobinei i
de frecvena curentului alternativ. Ea se msoar n Ohmi ().
n bobin nu se transform energia electric n energie intern , deci nu se produc pierderi
n circuit(cnd bobina este ideal R=0). n concluzie :o bobin produce n curent alternativ
defazarea tensiunii naintea intensitii i introduce o rezisten aparent, numit reactan
inductiv.
c) Condensator n curent alternativ .
Considerm un condensator de capacitate C , avnd R i L neglijabile; dac aplicm la
bornele lui o tensiune continu, curentul nu circul deoarece l mpiedic dielectricul dintre
armturi; cnd aplicm o tensiune alterntiv curentul circul; condensatorul nchide circuitul de
curent alternativ.Fenomenul se explic astfel: la bornele condensatorului tensiunea variaz
neconstient, la cretera tensiunii, condensatorul se ncarc primind sarcina electric Q , iar la
scderea tensiunii, condensatorul se descarc , cednd sarcina Q. Apoi tensiunea crete n sens
opus(-Q).
Ca urmare tensiunea aplicat la bornele C; u=U
m
sin t face s apar un curent i= dar
dQ=C*dU=>i=C =CU
m
cos t
Expresia CcoUm=I
m
reprezint valoarea maxim a curentului i i=I
m sin t
=I
m sin(t+ )
Deci la bornele unui condensator n curent alternativ I este n avans de faz cu fat de
tensiune. Prin analogie cu legea lui Ohm putem scrie X
C
=
Reactana capacitiv depinde numai de capacitatea C i de frecven curentului alternativ.
83
d) Circuitul serie cu R,L,C,
La bornele rezistenei avem o cdere de tensiune. U
l
U
R
=I*R n faz cu I
La bornele bobinei U
L
=I*X
L
n avans cu fat de I
La bornele condensatorului U
C
=I*X
C
n urm cu fat de I
Tensiunea la bornele circuitului U va fi suma vectorial a acestor cderi de tensiune. n
triunghiul dreptunghic OBA putem scrie
U
2
=U
2
R
+(U
L
-Uc)
2
=I
2
*R
2
+I
2
(X
L
-X
C
)
2
=>U=R
2
+(X
L
-X
C
)
2

2
+(X
L
-X
C
)
2
=Z se numete impedan
i U=I*Z reprezint legea lui Ohm n curent alternativ
i unghiul de defazaj tg = (X
L
-X
C
) / R
Tensiunea la bornele circuitului fiind u= U
m
sin t ,rezult pentru curent expresia:
i=I
m
sin(t- )
e) Putere n curentul alternativ monofazat.
nmulind cu I laturile triunghiului tensiunilor obinerea triunghiului puterilor.
84
S
P Q
P=U
R
*I= puterea activ putere disipat n rezistena R, dar U
R
=Ucos =>P=U*I*cos
se msoar n W
cos - se numete factor de putere i reprezint cosinusul unghiului de defazaj dintre
tensiune i intensitate
Q=U*I*sin
-
putere reactiv se msoar n VAR Puterea concentrat n cmpurile
magnetice i electrice ale bobinelor i cond. din circuit
S=U*I- putere aparent, se msoar n V.A.
In sistem trifazat: P=3U *I*cos Q=3U*I*sin S=3U*I=P
2
+Q
2
5.3. Pierderea de putere(P)
Odat cu pierderea de tensiune din conductori se produce simultan i o pierdere de
putere: P=RI
2
Pentru circuite sau linii electrice scurte nu se ine n general seama de pierderea de putere
din conductori.Aceast pierdere devine important la liniile electrice lungi i de ea se tine seama
la dimensionarea conductoarelor.
5.4. Randamentul
Pierderi de putere electric nu avem numai la transportul energiei electrice prin reea ci
peste tot unde transmitem sau transformam energie electric (transformatoare , electromotoare,
lmpi , etc.)Raportul dintre puterea (mai mic) obinut dup transportul sau transformarea ei ,
numit putere util P
u
i puterea absorbit de la reea P
a
se numete randament
= P
u
/ P
a=
P
u
/ P
u+
P = P
u
/ P
u
+

2
Aplicaii:
1. Ce putere electric absoarbe din reea un electromotorul monofazat alimentat la
220V avnd I=10A i cos=0,85?. Ce putere util cedeaza electromotorul pe la arbore dac
=0,92; U=220V; I=10A; cos=0,85.?
rezolvare: P
a
= U*I
cos
=220*10*0,85=1870w=1,87kw
= P
u
/ P
a
=>P
u
= * P
a
=0,92*1870=1720w
2. O microcentral alimenteaz printr-o linie electric de transport un electromotor
de 73,63kw, dintr-o staie de pompare. Randamentul electromotor =0.9 iar
pierderea de putere admis de linia de transport e de 10% din puterea absorbit de
electromotor:Ce putere va trebui s debiteze microcentrala?
rezolvare: Randamentul liniei de transport
P
a
= P
u
/=73,62/0,9=81,8kw
P=10/100* P
a
=10*81,8/100=8,18kw
P= P
a
+ P=81,8+8,18=90kw

L
= P
a
/P=81,8/90=0,91
5.5.Coeficientul de cerere(K)
85
ntr-o uzin unde sunt multe receptoare electrice acestea nu lucreaz toate odat, i nici
ncrcate n plin sarcin , ca urmare puterea electric absorbit la un moment dat de receptoare
va fi mai mic dect puterea total instalat a receptoarelor.Raportul dintre puterea maxim de
absorbit la un moment dat de o instalaie electric i puterea total instalat a receptoarelor
acestei instalaii se numete coeficient de cerere(K) i e subunitar.
K=P
a
/P
i
<1 se d n normative tehnice sau se calculeaz
K
cos
=K
s*
K
i
/
m
*
r
K
s
- coeficientul mediu de simultaneitate a tuturor receptoarelor
K
i -
coeficientul mediu de ncarcare a motoarelor electrice

m
randmentul mediu al electromotoarelor corespunztor coeficientului mediu de
marcare

r
- randmentul mediu general al reelelor care alimenteaz motoarele electrice
5.6. Energia electric
n curent continuu W=U*I*T=R*I
2
*T=U
2
/R*t
n curent alternativ monofazat W=U*Icos*t
trifazat W=

3U*I*t cos- unitatea de msur kwh ,se msoar cu

contorul electric
Aplicaii:
Un radiator electric avnd R=20 este strbtut de I=10A,timp de 2ore i 45de minute?
rezolvare: W=R*I
2
*t= 20*10
2
*2,75=5500wh=5,5kwh
Un motor electric are P=3680w, functioneaz ore . Ct energie electric consum ?
rezolvare: W=P*t=3680*0,5=1840wh.
86
CAPITOLUL 6
Sistem energetic
6. Sistem energetic. - prin sistem energetic se nelege: instalaiile complete pentru
producerea , transportul i consumul energiei electrice.
Producerea curentului electric se face n centrale electrice
- termocentrale
- hidrocentrale
- nucleare
- eoliene
6.1 Transportul pe reele electrice
Transmitera energiei electrice se face prin reele electrice. n cadrul reelelor electrice
sunt incluse liniile electrice i transformatoarele
6,10, 20kv
1 2 3 4 5 R1
6-25kv ST1 110,220.400kv LEA ST2 6 0,4kv
PT
R2
R2 6 7 8
PT LES
Centrala electric(1) produce energia electric la o tensiune 6-10-15-25kw
Pe linia (3) se transmite energia electric la distane foarte mari prin intermediul unor
staii de transformare(2) care ridic tensiunea la valori nalte .De la staia cobortoare(4) pleac
nite linii(5) numite fideri. De la fideri pot s existe staii de joas tensiune numite posturi de
transport mare(6) care au n secundar 380V de la care pleac drumul spre abonai, sau prin
linii(7) de la bornele(8) bare distribuitoare.
Pentru realizarea siguranei n alimentarea cu energie electric sistemul energetic se
interconecteaz prin reele duble.Astfel la ieirea din funciune a unui generator, consumatorul
rmne alimentat n aceleai condiii prin reeaua dublat. Producerea energiei electrice este
realizat de generatorul sincron .
Pentru reducerea pierderilor de energie electric pe instalaiile de transport se impune
ridicarea tensiunii cu transformatoare n staia de tranformare ST1(2) pn la 400kw. n felul
acesta curenii din liniile de transport sunt mai mici.
Transportul energiei electrice se face prin mai multe linii electrice aeriene LEA(3). La
consumator tensiunea e micorat cu transformatoare laboratoare ST2(4).Prin linii electrice
subterane LES se alimenteaz consumatorii de medie tensiune R1 i posturile de transformare
PT. Transformatoarele din posturile de transformare scad nivelul tensiunii la 0,4kw(380).De la
~
87
barele secundare ale transformatoarelor din postul de transformare se alimenteaz receptorii de
joas tensiune .
Pentru asigurarea continuitii alimentrii cu energie electric a consumatorilor de mare
importan, n cazul apariiei unor deranjamente n instalaiile de producere i transport a energiei
electrice i realizeaz interconectarea tuturor sistemelor energetice pe plan naional.
Dup nivelul tensiunii reelelor electrice se mpart n:
a) reele de joas tensiune JT- cu tensiuni sub 1 kw
b) reele de medie tensiune MT CU TREPTE DE 6,10,20,35,kw
c) reele de nalta tensiune T cu trepte de 60,110,220kw
d) reele de foarte nalta tensiune FT cu tensiuni peste 220kw
6.2. Tratarea neutrului n reele electrice.
n regim normal de funcionare n reele electrice se poate considera c suma vectorial a
curenilor pe faze e nul (ca i a tensiunii) deci sistemul nu e dezechilibrat.
Prezena unui conductor neutru nu e important. el nu va fi parcurs de nici un curent.
Tensiunea neutrului fa de pmnt este egal cu 0.Deci la funcionare normal nu e important
modul cum e tratat neutrul(poziia acestuia fa de pmnt i natura acestei legturi)
Cnd apar regimuri nesimetrice de funcionare n modul de tratare a neutrului duce la
apariia unor supracureni sau supratensiuni . Dac neutrul este legat direct la pmnt , punerea la
pmnt a mai multor faze duce la apariia unui curent de scurt circuit
Dac neutrul e izolat fa de pmnt, punerea la pmnt a unei faze , duce la apariia pe
fazele bune a unei supratensiuni care poate ajunge la (3-3,5)U
n
Exist 3 tipuri de legare a neutrului la pmnt:TN, TT, IT;
Prima liter indic :T legarea la pmnt a neutrului
I izolarea neutrului fa de pmnt sau legarea lui la pmnt printr-o
impedan foarte mare
A doua liter: T legarea direct la pmnt a maselor instalaiei independent de
eventuala legare la pmnt a neutrului
N legarea direct a maselor la neutrul legat la pmnt
A treia liter: S schema TN n care funcia de protecie e asigurat printr-un conductor
PE separat de nulul legat la pmnt
C schema TN n care neutrul i PE sunt combinate ntr-un singur
conductor PEN
Schema IT
88
Punctul neutru al alimentrii este , fie izolat fa de pmnt, fie legat la pmnt prin
impedanta (Z) foarte mare.
Masele instalaiilor electrice alimentate sunt legate la pmnt separat fa de neutrul
alimentrii.
Schema TT
Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate
la prize de pmnt distincte din punct de vedere electric de priza de pmnta alimentrii; curentul
de defect dintre faz i mas are o valoare inferioar curentului de scurtcircuit, dar poate fi
suficient de mare pentru a provoca apariia unei tensiuni de atingere periculoase.
Schema TN-S
89
Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate
la punctul neutru prin conductorul de protecie PE. Conductorul de protecie PE de un
neutru(N) i e utilizat n ntreaga instalaie.
Schema TN-C
Punctul neutru al alimentrii este legat direct la pmnt. Masele instalaiilor electrice sunt legate
la punctul neutru al alimentrii prin conductorul de protecie. Funciile de neutru N i de
protecie pe acelai conductor (PEN) n ntreaga schem.
6.3. Terminologie, abrevieri.
1) alimentare normal cu energie electric; alimentare cu energie electric dintr-o
surs de energie( generator, transformator) prevzut pentru a se asigura funcia
receptoarelor electrice ale unui consumator n regim normal.
2) alimentare de rezerv cu energie electric; alimentare cu energie electric
prevzut pentru meninerea n funciune, nentrerupt sau o perioad de timp, a
unor receptoare electrice la ntreruperea alimentrii normale.
3) instalaii electrice de utilizare; totalitatea materialelor i echipamentelor situate n
aval fa de punctul de delimitare cu reeaua furnizorului de energie electric, i
care sunt n exploatarea consumatorului.
4) puterea instalat a unui consumator suma puterilor instalate ale receptoarelor
fixe sau mobile ale consumatorului.
5) puterea instalat a unui receptor puterea nominal a receptorului nscris pe
plcua indicatoare a receptorului
6) puterea instalat a unei coloane sau a unui circuit - suma puterilor instalate ale
receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului alimentate din coloan sau
circuitul respectiv.
7) puterea real a unui receptor(P
r
) - mrimea electric egal cu produsul dintre
puterea instalat (P
i
) i coeficientul de ncrcare al acestuia (C
i
)
8) puterea absorbit (P
a
) a unui reeptor - mrimea electric egal cu raportul dintre
puterea real a unui receptor(P
r
) i randamentul real al receptorului (
R
)
9) coeficientul de simultaneitate( C
s
)- valoarea raportului dintre suma puterilor
nominale ale receptoarelor alimentate din acelai circuit/coloan care
funcioneaz simultan i suma puterilor nominale ale tuturor receptorelor
racordate la circuitul/coloana respectiv
90
10) coeficientul de ncrcare (C
i
) valoarea raportului dintre puterea real i puterea
instalat a unui receptor C
I
=P
R
/P
I
11) curentul nominal de sarcin(I
n
) = curentul pe care-l suport aparatul n funcionare
normal i care e stabilit n general de productor.
12) curentul diferenial rezidual(curent de defect I
D
)- marimea sumei fazoriale a
valorilor instantanee a curenilor care pacurg toate conductoarele active ale unui
circuit ntr-un punct al instalaiei electrice.
13) curentul difrenial nominal (I
Dn
) curentul diferenial rezidual ce provoac
declanarea unui dispozitivde protecie diferenial.
14) curent maxim de descrcare (I
max
)- curent de descrcare cu form de und
T1/T2=8/20ms, suportat o singura dat de un descrctor de tensiune.
15) intreruptor automat - aparat mecanic de comutaie, capabil s stabileasc, s
suporte i s ntrerup automat curenii, n condiii normale de funcionare pentru
circuit, precum i s stabileasc, s suporte o durat specificat de timp i s
ntrerup cureni n condiii normale de funcionare pentru circuit( de exemplu:
cureni de suprasarcin sau de scurtcircuit)
16) tensiune foarte joas de securitate diferena de potenial care nu depete 50V,
valoare eficace in curent alternativ, ntre conductoare sau ntre un conductor
oarecare i pmnt, ntr-un circuit la care separarea de reeaua de alimenare e
asigurat printr-un transformator de separare sau convertizor cu nfurri
separate.
17) tablou general de distribuie tablou electric racordat direct la reeaua
furnizorului de energie electric, la un post de transformare sau la surs proprie a
consumatorului de energie electric i care distribuie energie electric la alte
tablouri de distribuie sau direct la anumite receptoare.
18) tablou principal de distribuie tablou electric alimentat dintr-un tablou general i
care distribuie energie electric la alte tablouri secundare sau direct la anumite
receptoare.
19) tablou secundar de distribuie tablou electric alimentat dintr-un tablou principal
de distribuie i de la care energia electric se distribuie la receptoare.
20) sigurane generale- sigurane montate pe coloana de alimenare a unui tablou
electric.
21) coloan electric calea de curent care alimenteaz tabloul principal de
distribuie din tabloul general de distribuie sau tablou secundar de distribuie din
tablou principal de distribuie.
22) coloan electric magistral - calea de curent care alimenteaz cel puin 2
tablouri de distribuie n derivaie
23) coloana electric colectiv - calea de curent care alimenteaz mai muli
consumatori.
91
24) coloana electric individual - calea de curent care alimenteaz un singur
consumator
25) circuitelectric - calea de curent ale crei echipamente i materiale electrice sunt
alimentate de la aceeai origine i sunt protejate mpotriva suprasarcinilor de
curent prin aceleai dispozitive de protecie
26) zon de accesibilitate (zon de manevrare) volumul cuprins ntre oricare punct
de pe o suprafa, unde oamenii au acces n mod obinuit i elementele
nconjurtoare pe care o persoan poate s le ating fr mijloace auxiliare.
27) parte activ conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric
destinate a fi sub tensiune, n funcionare normal, inclusiv conductorul neutru
(N) ns prin convenii exclusiv conductorul PEN
28) pri intermediare (conductoare electrice) - prile conductoare inaccesibile care,
n funcionare normal nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune n
caz de defect.
29) mas (a unui echipament sau element de construcie) partea conductoare a unui
echipament sau element de construcie care poate fi atins dar care n mod normal
nu este sub tensiune i care poate ajunge sub tensiune n caz de defect
30) pardoseal izolat electric (electroizolant) pardoseal la care stratul de uzur nu
prezint crpturi i rosturi care depesc 3mm i care nu e strpuns la tensiune
de cel puin 1000V, care acoper ntreaga suprafa i e din materiale izolante
electric lipite de suport( ex cauciuc, bechelit, linoleum)
31) atmosfera exploziv amestec cu aerul, n condiii atmosferice , a substanelor
inflamabile sub form de gaz, vapori, cea, praf sau fibre n care dup aprindere
arderea se propag n ansamblul amestecului necontrolat
32) protecie antiexploziv execuie special pentru echipamente ce funcioneaz n
zone cu pericol de explozie n vederea reducerii pericolului de aprindere a
amestecului exploziv de ctre echipamentele respective
6.3.1. Abrevieri i simboluri
P.E. conductor de protecie
N. conductor neutru
P.E.N. conductror legat la pmnt care ndeplinete simultan funcia de
conductor de protecie i de conductor neutru
P.A.T.A. protecie automat mpotriva tensiunilor de atingere
P.A.C.D. - protecie automat mpotriva curenilor de defect
D.D.R. dispozitiv de protecie la curentul diferenial rezidual
T.F.J.S. tensiune foarte joas de securitate pentru circuite nelegate la pmnt
T.F.J.P. tensiune foarte joas de securitate pentru circuite legate la pmnt
6.3.2. Influene externe( aciunile factorilor externi asupra instalaiilor electrice)
Fiecare condiie de influen extern este notat printr-un grup de 2 litere
majuscule i o cifr
92
Prima liter- indic categoria general de influene externe
A- mediu
B- utilizri
C- caracteristici constructive ale cldirilor
Adoua liter indicnatura influenei externe A, B, C, .........
Cifra indic clasa influenei externe 1, 2, 3, .....
Exemplu: AC1 - A mediul
- C altitudine
- 1 clasa(egal sau sub 2000m)
AM3 A mediul
- Minfluene magnetice
-3 radiaii electromagnetice
BA4 B utilizri
- A competena persoanelor
- 4 instruite
6.4. Tansformatorul
Transformatorul electric este un aparat constituit dintr-un sistem de nfurari electrice
imobile, ntre care are loc transferul de energie prin inducie electromagnetic. El este utilizat
pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o retea de curent
alternativ la o alta retea electrica tot de curent alternativ, pstrnd frecvena. Acesti parametri
sunt tensiunea i curentul. Transformatorul are un sistem de nfurri(bobinaje) constituite din
spire, din materiale conductoare izolate ntre ele i fa de mas, dispuse pe un miez
feromagnetic care serveste la nchiderea fluxului electromagnetic. Miezul feromagnetic este
realizat din tole de tabl electrotehnic izolate electric ntre ele, pentru a limita pierderile prin
cureni Foucolt, datorit variaiei n timp a fluxului magnetic. Consolidarea miezurilor i
bobinelor se asigur prin diferite sisteme care depind de mrimea transformatorului. Sistemul de
nfurri este format din una sau mai multe nfurri. nfurrile primare sunt cele care
primesc energia de la o reea, iar cele care cedeaz energia unei reele sau a unui receptor se
numesc nfurri secundare.
93
Principiul de funcionare
Dac una din nfurri se alimenteaz cu o tensiune alternativ adecvat, prin ea va
circula un curent alternativ care produce un cmp magnetic alternativ. Liniile cmpului
magnetic care se nchid prin circuit magnetic i mbrieaz ambele nfurri formeaz fluxul
util, iar liniile care mbrieaz numai spire ale unei nfurri formeaz fluxul de dispersie sau
de scpri. nfsurarea secundar fiind strbtut de fluxul util variabil ,n ea se va induce o
tensiune electromotoare(t.e.m.) conform legii induciei electromagnetice.
Dac la bornele a-x ale nfurrii secundare n care s-a indus o t.e.m E
2
se conecteaz
un receptor de impedan Z, va circula prin aceasta un curent I
2
iar labornele lui Z va fi o
tensiune U
2
. Rezult c la transformatoare , nfurarea primar primete de la reea petere,
transferul de putere fcndu-se prin inducie electromagnetic.
6.5. Bilanul puterii i randamentul la transformatoare
P
1
=P
w1
+P
Fe
+P
w2
+P
2
=P
1
/P
2
=P
2
/P
2
+P
w1
+P
w2
+P
Fe
P
1
= U
1
*I
1
*cos1- putere activ primt
P
2
=U
2
*I
2
*cos2- putere activ cedat
P
w1
=R
1
*I
2
1
- pierderi n nfurarea primar
P
w2
= R
2
*I
2
2
- pierderi n nfurarea secundar
P
Fe
- perderi n fier
Randanentul nu se d pe plcua indicatoare a transformatorului, deoarece nu se cunoate
totdeauna caracterul sarcinii transformatorului n exploatare.
Randamentul la cos =1, adic la sarcina pur rezistiv este mai mare de 0,95 la
transformatoare de putere i n acest caz se pot neglija pierderile i S
1
=U
1
*I
1
~S
2
=U
2
*I
2
6.6. Caracteristici de funcionare
n exploatare un transformator poate funciona n sarcin sau n gol(U
2
=0). La alimentare
normal apariia unui scurtcircuit (R=0) la bornele secundarului se consider caz de avarie.
Totui fabricile de transformatoare, fac o ncercare de funcionare n scurtcircuit la o tensiune
redus n primar, care mpreun cu alta la functionarea n gol, st la baza determinrii
parametrilor i caracteristicilor de funcionare n sarcin.
A a
reg
Retea tens
X x
V
W
w
A
V
94
Un transformator funcioneaz n gol cnd o nfurare e conectat la reea iar cealalt e
deschis (Z= , I
2
=0). n acest caz avem:
P
1
=P
10
=P
w10
+P
Fe
~P
Fe
deoarece curentul de funcionare n gol I
10
este la transformatoare
normale sub 3%, iar la transformatoare sub 10kwA crete peste 3%, pe msur ce scade puterea.
La ncercarea n gol putem determina:
a) raportul de transformare K
T
=U
1
/U
20
=W
1
/W
2
W
1
,W
2
nr spire primar/secundar
b) curentul de gol n procente din cel nominal i
0
(%)=I
10
/I
1n
*100
c) puterea P
10
citit la wattmetru pentruU
10
=U
1n
reprezint pierderile n fier P
10
~P
Fe
d) factorul de putere n gol necesar determinrii componentelor active i reactive ale
curentului I
0
este cos
0
=P
10
/U
10
*I
10
Curentul de functionare n gol n procente, pierderile fier ,i factorul de putere i
pstreaz valorile, indiferent dac e alimentat nfsurarea de nalt tensiune sau de joas
tensiune.
Transformatorul se consider c este n scurtcircuit, dac nfurarea secundar e
scurtcircuitat (Z=0, U
2
=0). Dac scurtcircuitul apare cnd transformatorul este alimentat la
U=U
n
, avem caz de avarie, curentul ajungnd la valori foarte mari distrugnd termic bobinajul.
De aceea ncercarea de scurtcircuitare se realizeaz alimentnd transformatorul la o tensiune
redus. Tensiunea care se aplic unei nfurri cnd cealalt este n scurtcircuit pentru a obine
cureni nominali n nfurri se numete tensiune nominal de scurtcircuit U
1k
. Aceast tensiune
este de 4-6% din U
n
la transformatoare cu P<2000kwA i crete pn la 17% la
transformatoarele mai mari.
regulator
de tens
Tensiunea citit la voltmetrul V cnd I
1k
=I
n
ajut la determinarea tensiunii nominale de
scurtcircuit n procente din tensiune nominal u
k
(%)=(U
1k
/U
1n
)*100
Puterea P
kn
citit la wattmetru w cnd I
1k
=I
1n
reprezint pierderile n nfurare. Factorul
de putere la scurtcircuit cos
k
= P
k
/U
1k
*I
1k.
6.7. Clasificarea transformatoarelor
a) transformatoare de putere pentru reele de transport i distribuia energiei
electrice
b) transformatoare de mic putere cum sunt transformatoarele de comand, de
alimentare , de separare
c) transformatoare de construcie special, exemplu:redresoare, coptoare, sudare
A W
V A
95
d) transformatoare de msur pentru conectarea indirect a aparatelor de msur
la tensiuni i cureni mari
n general transformatoarele de curent au n secundar 1A sau 5A , acestea nu trebuie s
rmn cu circuitul secundar deschis (I
2
=0)
Transformatoarele de msur de tensiune au n circuitul secundar n general 100V i
clasa de precizie 0,5%
Dup numrul de faze
- monofazate
- polifazate- ntre acestea mai rspndite sunt cele trifazate
Dup modul de rcire
- in aer
- in ulei- n general cele de puteri mari
6.8. Transformatoarele trifazate
Transformatoarele trifazate au cte 3 nfurri de faz att pentru primar, ct i pentru
secundar.nfurrile de faz se pot conecta n stea sau triunghi iar pentru nfurri de joas
tensiune a unor transformatoare i n zig-zag. Conexiunea zig-zag se realizeaz din 6 bobine
egale, conectnd n serie fiecare nfurare de faz. Cte 2 bobine de pe coloane diferite, apoi
nfurarea de faz se conecteaz n stea
CAPITOLUL 7.
Determinarea sciunii conductorilor electrici
7.1. Dimensionarea conductorilor electrici(aflarea seciunii conductorului) inndu-se
seama de urmtoarele condiii ce trebuiesc ndeplinite simultan.
a) rezistena mecanic suficient a conductorilor
b) nedepirea limitei de nclzire a conductorilor
c) nedepirea unui anumit procent de pierdere de tensiune n conductor
d) nedepirea unui anumit procent de pierdere de putere n conductor
e) stabilirea dinamic suficient la scurtcircuite( n cazul barelor)
96
Condiia esenial la dimensionarea conductorilor e aceea de a nu se depi o anumit
limit de nclzire a lor. O nclzire exagerat ar determina izolaia i ar putea da natere la
incendii n instalaiile de utilizare sau ar produce pierderi mari de energie(prin cldura degajat).
Pentru evitarea supranclzrii, trebuie respectete, la dimensionarea conductorilor, intensitile
maxime amisibile ale curenilor prevzute n cataloage sau normative. Acestea depind de
seciunea conductorului, de materialul din care este construit, de tipul i grosimea materialului
electroizolant.
Pentru funcionarea normal a receptoarelor electrice , este necesar s se asigure la
bornele acestora o tensiune ct mai apropiat de cea normal a lor , adic s se evite o pierdere
de tensiune prea mare pe conductori de alimentare .n acest scop sunt prevzute anumite limite
de pierderi procentuale de tensiune n reele, branamente i instalatii de utilizare care nu
trebuiesc depite . Pentru determinarea seciunii conductoarelor calculul poate fii fcut n 2
moduri.
Prima cale:
a) se calculeaz cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin
conductor.
b) se determin seciunea cu ajutorul formulelor pentru o pierdere de tensiune, i apoi
valoarea obinut se rotunjete n plus la valoarea seciunii normalizate
c) se verific la nclzire seciunea obinut , adic se verific dac intensitatea
curentului care circul prin conductor nu este mai mare dect cea maxim admis
din catalog. n cazul n care curentul din conductor este mai mare dect cel admis , se
mrete seciunea aflat. n instalaiile de for (alimentare electromotoare) se mai
verific seciunea la: 1. densitatea de curent la pornirea motoarelor(max
20A/mm
2
la Al i max 35A/mm
2
la Cu)
2. pierderea maxim de tensiune la pornirea motoarelor
A doua cale:
a) se calculeaz cu ajutorul formulelor intensitatea curentului care va circula prin
conductor
b) stabilim seciunea care s corespund la nclzire , adic din tabele alegem seciunea
corespunztoare curentului calculat
c) verificm cu ajutorul formulelor dac aceast seciune corespunde la piederea de
tensiune admis.
Formula prin care se determin seciunea unui conductor la pierderea de tensiune :
U=R*I unde R=l/S=*l/S=>U=l*I/*S=>l*I/U
l=lungimea conductorului n metri
I=intensitatea curentului electric n A
=conductibilitatea(se ia din tabele n funcie de material)
U=pierderea de tensiune n Voli
97
7.2. Instalaii monofazate
a) cnd se d pierderea de tensiune n V
S=2*l*I/ U pentru sarcini neinductive (2 conductori la monofazat)
S=2*l*I/ Ucos pentru sarcini inductive
b) cnd se d puterea de tensiune n procente de tensiune U(U%)
S=100*2*l*I/* U%*U respectiv S=100*2*l*I/* U%*U cos
Aplicaii:
1. Un circuit alimenteaz un motor monofazat de 5kw,situat la 40m fa de tablou la
U=220V; cos=0,9 ; =0,95;
Al
=42 iar pierderea de tensiune e 4% din U. Ce
seciune va avea conductorul?
Prima cale:
a) Curentul absorbit I=P/U**cos=5000/220/0,95/0,9=26A
4% din 220=8,8V
b) S=2*l*I/ U
V
=2*40*26/32*8.8=7,3mm
2
la tabele gsim valori de 6 i 10 mm
2
, i
alegem valoarea superioar de 10 mm
2
sau cu pierderile n procente S=100*2*l*I/* U%*U=10*2*40*26/32*4*220=7,3mm
2
c) se verific seciunea obinut la nclzire . Din tabelele pentru 2 conductori din Al.
montai n tub, intensitatea max de 41A , deci mai mare dect 26A( conform tabelului)
A doua cale:
a) dup ce determinm curentul absolut I=26A se alege din tabele pentru 2 conductori de
Al conectai n tub s=6mm
2
(30A)
b) verificam cderea de tensiune din conductor dac nu depete 4%
U%=100*2*l*I/*S*U=100*2*40*26/32*6*220=4,92% deci >4%
procentul de predare de tensiune fiind mai mare dect cel admis vom alege treapta
superioar de seciune =10mm
2
.
Rezultatul este acelai pentru oricare metod o folosim
2. Un receptor avnd P=6kw; u=220V; l=25m; =57; cos=1; =1 e alimentat prin
conuctori de Cu prin tub de protecie. Ce seciune va avea conductorul dac se
admite o pierdere de tensiune U=3% U=3/100*120=3,6
a) I=P/U=6000/120=50A
b) S=2*l*I/*U=2*25*50/57*3,6=12,18mm
2
c) verificm seciunea obinut la nclzire din tabel avem pentru
S=16mm
2
=73A>50A
98
7.3. Instalaii trifazate
Cnd se d pierderea de tensiune n voli U
S=3*l*I/*U= pentru sarcini neinductive
S=3*l*I/*Ucos=pentru sarcini inductive
Aplicaii:
1. Un circuit trifazat alimenteaz 24 de lmpi cte de 60w, la I=120V. conductorii sunt
din Al, lungimea l=40m, iar pierderea de tensiune admis U=2,5%. S=?
a) P=*P
e
=24*60+1440wI=P/U=1440/120=12AU=2,5/100*120=3V
b) S=3*l*I/*U= S=3*40*12/32*3=8,6 standardizat 10mm
2
c) se verific la nclzire conductorii. Din tabelul de mai jos la 3 cond36A12A
7.4. Determinarea curentului de calcul al seciunii
La dimensionarea seciunii conductorilor trebuie s avem n vedere regimul de
funcionare al receptoarelor alimentate cu energie electric. Avem 3 regimuri
1. Receptoare cu funcii de lung durat, acestea ajung la o temperatur stabilit (T)
mai mare dect a mediului ambiant
99
2. Receptoare cu funcii de scurt durat n care pauzele sunt mari i receptoarele
revin la temperatura ambiental
3. Receptoare cu funcie intermitent de scurt durat (ciclu de 10 minute) in care
receptoarele n timpul funcionrii nu ajung la temperatura ambiental.Un ciclu
T
C
=T
a
+T
o
T
a
timp de acionare T
o
timp de pauz
n cazul acestor receptoare intervine un element nou n calculul seciunii i anume durata
relativ de acionare DA reprezentnd raportul dintre durata efectiva de funcionare a
receptoarelor si durata ciclului.
Exemplu : un electromotor care funcioneaz 3 minute i are pauz 7 minute are
A=3/3+7=0,3 sau 30% i n acest caz vom folosi o seciune a conuctorului mai mac .
Intensitatea curentului de calcul se afl diferit la circuite electrice pentru receptoare individuale
fa de coloane electrice pentru alimentare Tabel de distribuie
7.4.1 Determinarea curentului de calcul al seciunii pentru circuitelor electrice
a) pentru instalaii de iluminat
monofazat I=P/Ucos , trifazat I
C
=P/3*Ucos P suma puterilor nominale ale lmpilor,
cos n cazul lmpilor cu luminiscenta
b) pentru electromotoare cu funcionare continu
monofazat I
C
=P/Ucos, trifazat I
C
=P/3*U cos P putere util (nominal)
randament la sarcin normal
c) pentru electromotoare cu funcionare intermitent
monofazat I
C
=1,15*P*

/Ucos, trifazat I
C
=1,15*P*

/3*U cos
1,15 factor stabilit prin normativ pentru acest regim de funcionare
7.4.2. Determinarea curentului de calcul al seciunii pentru coloane
n cazul coloanelor electrice care alimenteaz unul sau mai multe circuite intervine n
calcul un coeficient numit coeficientul de cerere K
Pentru coloane monofate I
c
=
( )

Pentru coloane trifazate I
c
=
( )

P- puterea normal n cazul electromotoarelor cu funcionare continu i 1,15*P*

/3
n cazul electromotoarelor cu funcionare intermitent i de scurt durat
K
a
=1,7/10 - n funcie de nr electromotoarelor dat n tabel
n (nr.elm) 4 6 8 10 15 15 20 30
K
a
1,7 2,5 2,9 3,3 4,3 4,3 5,5 8
K se ia din tabele pentru diferite categorii de receptoare
100
Date de consum pe categorii de receptoare
Categorii de receptoare k
c
k
w
cos
1 2 3 4 5
Coeficientii
De
cerere
si
factorul
de
putere
corespunzator
Motoare electrice de actionare cu regim:
- continuu( ventilatoare, aeroterme, pompe, compresoare,
benzi rulante, transportoare cu band, instalaii de
prepararea pmntului etc. sincrone/asincrone)
- foarte greu , actionate individual ( tambure de curatat,
mori cu bile, concasoare, masini de forjat si trefilat, prese
cu arbore cotit , ciocane cu transmisie , coleranguri ,
foarfece de taiere la rece etc.)
- greu , actionate individual (prese de stantat , prese cu
excentric , strunguri automate sau de cojit, strunguri
revolver, freze deroti dintate etc.)
- normal , actionate individual (strunguri normale masini
de gaurit, freze , morteze, polizoare, unelte portabile)
- intermitent(macarale , funiculare, cai cu role , mese de
ridicat , masini portabile etc.)cu:
- durata mica de actionare(DA=25%)
- durata medie de actionare (DA=40%)
0,70
0,35
0,25
0,18
0,10
0,15
0,50
0,18
0,16
0,13
0,05
0,08
1,22
0,67
0,60
0,54
0,45
0,50
Agregate de sudur:
- grup motor-generator(DA=60%)
- cu un singur post de lucru
- cu mai multe posturi de lucru
- transformatoare de sudare cu arc
- automate de sudare cu arc
- masini de sudare cap la cap
- masini de sudare continua
0,30
0,50
0,35
0,40
0,44
0,65
0,12
0,35
0,09
0,35
0,15
0,20
0,56
0,67
0,35
0,67
0.68
0,74
Cuptoare electrice:
- cu rezisenta(ncarcare periodic)
- cu arc, pentru topit otel
- cu arc pentru metale neferoase
- de inductie pe JF cu compensare
-cu bai de sare
0,60
0,70
0.78
0,72
0,65
0,35
0,45
0,45
0,45
0,50
1,00
0,80
0,80
0,95
0,80
Redresoare pentru acoperiri metalice 0,50 0,30 0,70
Instalatii de iluminat electric:
- hale industriale i de exterior
- cladiri publice, tehnico-administrative
- locuinte si similare
1,00
0,80
0,65
0,75
0,60
0,45
0,85
0,85
0,95
101
CAPITOLUL 8
RETELE ELECTRICE
Materiale conductoare
Principalele materiale conductoare utilizate n domeniul electricitii sunt Cu i Al
a) Cuprul are urmtoarele proprieti:
are mare conductibilitate electric(al doilea dup argint)
este durabil(poate fi uor tras n fire )
este maleabil(se prelucreaz uor)
are o bun conductibilitate termic
se lipete i se sudeaz uor
Pentru conductoarele electrice se folosete Cu obinut pe cale electrolitic pentru a fi ct
mai pur ( pentru a avea o ct mai mare conductibilitate electric . Se mai utilizeaz i aliaje ale
cuprului : bronzul i alama
bronzul aliaj al Cu cu Staniu(cositor), siliciu, cadmiu
alama - aliaj cu zincul
b) Aluminiul este folosit foarte mult n instalaii electrice , deoarece are o buna
conductibilitate electric.Greutatea lui specific e cam de 3 ori mai mic dect la cupru iar
rezistenta mecanic e relativ redus. Pentru ca 2 conductoare, unul de cupru i celalalt de
aluminiu de aceeai lungime s aib aceeai conductibilitate,cel de Al trebuie s aib seciunea
transversal cu 60% mai mare ;iar greutatea lui va fi de numai 48% din greutatea conductorului
de Cu.n atmosfer normal , Al rezist bine la coroziune datorit unui strat de oxid de Al care se
formeaz pe suprafaa sa . Acest strat nrutete contactul electric i nu permite lipirea Al. n
cazul n care conductor de Al este legat de unul de Cu se produce o reacie chimic care duce la
degradarea materialului. De aceea se evit astfel de legturi. Pentru a obine o rezisten mai
mare se utilizeaz aliajele de aluminiu.
8.1. Materiale electroizolante opun o rezisten foarte mare trecerii curentului
electric, i se utilizeaz la izolarea circuitelor electrice ntre ele , fa de pmnt sau fa de
circuitele magnetice.
Caracteristicile principale ale materialelor electroizolante sunt; rezistena de volum i de
suprafa i rigiditatea dielectric. Dei rezistena electric a acestor materiale este foarte mare ,
totui prin intermediul lor mai trece un curent, numit curent de scurgere prin volum notat I
vol
, iar
o anumit parte din curent trece pe la suprafaa materialului numit curent de scurgere la
suprafa I
sup.
102
Rezistivitatea electric a materialelor electroizolante variaz n funcie de temperatur i
umiditate.astfel: dac temperatura crete , rezistivitatea scade, deci va scdea i rezistena de
izolaie a aparatelor i cablurilor electrice. Umiditatea mediului produce scderea rezistenei de
izolaie .De aceea n mediile umede se vor folosi materiale electroizolante cu proprieti
speciale n vederea meninerii rezistenei de izolaie.
Rigiditatea electric - materialelor electroizolante(dielectrice) nu permit trecerea
curentului electric cand conductorii se gsesc ntre 2 armturi care se afl sub tensiune. Asta nu
nseamn c dielectricul va putea opri trecerea curentului electric oricare va fi mrimea tensiunii
U aplicat armturii lor. Dac tensiunea crete, la un moment dat se produce strpungerea
dielectricului i curentul crete brusc. Strpungerea depinde deci de natura materialului
electroizolant, de valoarea tensiunii aplicabile i de grosimea dielectricului. Cu ct grosimea
acestuia este mai mic, el poate fi strpuns la o valoare mai mic a tensiunii
Prin rigiditate dielectric nelegem c tensiunea la care se produce strpungerea
dielectricului cnd grosimea sa este egal cu unitatea (1 cm) ; rigiditatea se msoar n kw/cm.
8.2.Proprietaile fizico-chimice ale materialelor electroizolante sunt
a) proprieti mecanice pentru a rezista la sarcini mecanice(de traciune, de ncovoiere)
b) proprieti termice pentru a nu-i pierde capacitarea electric de izolaie electric la
diferitele regimuri de temperatur.
c) proprieti de a rezista la funcionare n medii umede .
Stabilitatea termic a materialelor electroizolante este foarte important .Pentru fiecare
material se stabilete temperatura maxim pe care o poate suporta fr ca proprietile lui s se
nruteasc. Dac materialele sunt nclzite peste aceast limit, proprietile lor dielectrice
scad i apare mbtrnirea izolaiei . mbtrmirea se datoreaz fie unor procese chimice cum ar fi
oxidarea sau polimerizarea izolaiei,fie unor procese fizice cum ar fi topirea, mnuierea,ntrirea
sau fisurarea. Durata de funcionare a izolaiei se reduce la jumtate cu fiecare ridicare a
temperaturii cu 10peste limita maxim admis. n medii umede anumite materiale
electroizolante au o bun comportare ca : mic,sticla, ebonit, materiale ceramice.
8.3. Principalele materiale electroizolante
1- rini electroizolante (policlorura de vinil, bachelita, rini epoxidice)
policlorura de vinil- se utilizeaz la izolarea conductoarelor, bachelita se utilizeaz n
construcia aparaturii electrice, a plcilor de borne i a carcaselor
2- materiale electroizolante fibroase- au o rezisten mecanic mare , flexibilitate
deosebit prelucrare uoar, i pre redus. Au dezavantajul ca sunt higroscopice, prin urmare
proprietile lor dielectrice scad foarte mult. Amintim h=rtia si cartonul electrotehnic, mtasea
artificial, tuburi lenoxinice
3-mase plastice au proprieti electroizolante bune, rezisten mecanic mare,i se
fabric uor prin turnare i presare. exemple:
-pertinaxul- hrtie impregnat cu rini
103
-textolitul- estur inpregnat cu rini
-sticlotextolit- fibr de sticl cu rini
4- elastomerii- cauciucul natural i artificial i cauciucul siliconic, se folosesc la izolarea
conductoarelor. Cauciucurile siliconice rezist bine la temperaturi. Ebonita-cauciuc vulcanizat cu
32% sulf are rezisten mare la socuri.
5- materiale electroizolante minerale mica i sticla. Mica are foarte bune proprietti
termice , electrice i mecanice.
6- materiale electroizolante ceramice au o bun rezisten la umezeal, la temperatur
,i la sarcini mecanice, au ns fragilitate mare i nu rezist la socuri termice.
8.4. Clasificarea i construcia conductoarelor electrice
1 Clasificarea. n industria electrotehnic se utilizeaz o mare varietate de conductoare i
cabluri. Materialul conductor poate fi folosit neizolat sau izolat cu unul sau mai multe straturi de
material izolant. Pentru a mri rezistena mecanic a conductorului electric, uneori acesta e
prevzut cu un nveli metalic de protecie mecanic, peste care se aseaz un nveli de protecie
mpotriva coroziunii. Criteriul cel mai important de clasificare al conductoarelor electrice este
domeniul de utilizare deoarece att gama de tensiuni i frecvene de utilizare ct i timpul
constructiv. Avem:
a) conductoare izolate i neizolate pentru transportul energiei electrice
b) conductoare pentru instalaii fixe i mobile
c) conductoare pentru ascensoare
d) conductoare pentru branamente la construcii civile i industriale
e) conductoare navale
f) conductoare pentru exploatri miniere i petroliere
g) conductoare pentru autovehicule
h) conductoare pentru sudare electric i echipamente electrotermice
i) conductoare pentru comand, msur, semnalizare i control
Conductoarele pot fi monofilare(1 singur fir) sau multifilare( seciunea este format din
mai multe fire
Din punct de vedere constructiv avem
a) conductor neizolate- unul sau mai multe fire neizolate rsucite ntre ele
b) conductor izolat- unul sau mai multe fire izolate, rsucite ntre ele, peste care se afl
o izolaie cu sau fr nveli protector
c) cablu- alctuit din unul sau mai multe conductoare ,toate cuprinse ntr-o mant etan
peste care se aplic nveliul protector
2. Simbolizarea cablurilor, se face cu ajutorul literelor,
Prima liter(sau grup de litere) din simbol
C-cabluri de energie de joas i medie tensiune
F- conductoare pentru instalaii electrice fixe
M-cabluri i conductoare pentru instalaii electrice mobile
104
CS- cabluri de semnalizare
CC- cabluri de comand i control
T- cabluri i conductoare de telecomunicaii
n cazul utilizrii condoctoarelor din Al prima liter est A urmat de litera sau grupul de litere de
mai sus.
1- Cabluri de energie
A(la inceput) conductor de Al cand lipseate , conductorul este din Cu
Y-izolatie, manta sau invelis exterior din PVC
2YY - izolatie, manta sau invelis exterior din polietilena
H( dup C) izolatie din hartie
S- ecran de Cu
E- ecran
P- manta de Pb
Ab- armatura din banda de otel
I inveli exterior de protectie din material fibros impregnat
Exemple
ACYY- cablu din Al cu izolatie si manta din PVC
CYY- cablu din Cu, cu izolatie si manta din PVC
2- Cabluri de comanda, semnalizare si control
CC- cablu de comanda si control
CS- cablu de semnalizare
H- izolatie de hrtie
Y-izolatie, manta sau invelis exterior din PVC
P- manta de Pb
E-ecran din folie de Al sau hrtie metalizat
Exemple
CCHP- cablu cu izolatie de hartie impregnata si cu manta de Pb
CSYY- cablu de semnalizare ,cu izolatie si manta din PVC
3- Cabluri pentru instalatii electrice fixe
Exemplu
AFY- cablu din Al cu izolatie din PVC
FY- cablu din Cu, cu izolatie din PVC
A-Aluminiu
F -cablu pentru instalatii electrice fixe
Y- izolatie din PVC
4- Cabluri pentru instalatii electrice mobile
M- (la inceput)- cablu pentru instalatii electrice mobile
105
U,M,G(la sfarsit) executie usoara, medie, grea
Exemplu
MYYM- cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatii si cu manta din PVC executie
mijlocie
C- (a doua litera) izolatie din cauciuc
Exemplu
MCCG- cablu pentru instalatii electrice mobile cu izolatie si manta din cauciuc, cu
executie grea.
Conductoarele izolate ale cablurilor sunt colorate diferit , pentru a se putea identifica uor
fazele respective, atunci cnd se lucreaz sau se nlocuiesc
Culorile conductorilor sunt
- cabluri cu 2 conductori galben i verde
- cabluri cu 3 conductori galben, verde i albastru
- cabluri cu 4 conductori galben, verde,albastru i rou
-conductorul neutru e marcat ntotdeauna cu culoarea roie
8.5. Linii electrice n cablu- se compun din : cablul propriu-zis, accesoriile i materialele
necesare pentru pozarea cablurilor. n exteriorul cldirilor din incintelor consumatorilor se
execut reelele subterane de cablu. Pe baza proiectului se identific traseul , se depisteaz
existena altor reelelor electrice, termice ,sau hidrotehnice, se examineaz traversrile de
drumuri , ci ferate, se stabilesc punctele n care se vor executa procesele de legtur sau
derivaie. La pozarea cablurilor se recomand s se prevad o rezerv cu lungimea de circa 1,5 m
la capete, necesar pentru a se permite introducerea sau nlocuirea cutiilor terminale i a
manoanelor.Pe trasee lungi, rezerva se obine prin montarea ondulat a cablurilor n plan
orizontal. Raza de curbur a cablurilor cu izolaie de hrtie sau PVC va fi de15 ori diametrul
cablului respectiv
8.5.1. Pozarea cablurilor - se face n anuri ale cror dimensiuni se dau n proiect.
Adncumea anului pentru cablurile de joas tensiune este de minimum 800mm, iar ltimea la
suprafa sa fie cu circa 100mm dect ltimea pe fund care va fi cel puin 350mm. Pe fundul
anului se aaz un strat de nisip, gros de 100mm, curat i uscat. cablul se aaz pe fundul
anului erpuit pentru a nu fi supus la eforturi de traciune cnd pmntul va fi bttorit peste el.
Se aaz peste cablu un al doilea strat de nisip de 100mm ,i peste peste nisip se asaz un strat de
crmizi dispuse pe lat. Se umple apoi anul cu pmnt n straturi de cte 200mm, btndu-se
bine cu maiul fiecare strat. Se evit pozarea cablurilor n straturi suprapuse(etajate) datorit
interveniei ulterioare dificile.
La intersecia cablurilor de joas tensiune cu cele de nalt tensiune , cele de joas tensiune
se aaz deasupra cablurilor de nalt tensiune. Iar cnd cablurile de electricitate sa intersecteaz
cu un cablu de telecomunicaii acesta din urm se aaz deasupra iar cablurile de electricitate se
protejeaz prin introducerea lor pe o lungime de 2 m ntr-un tub de beton.
106
Dac reeaua electric este traversat de o osea , cablul electric se monteaz la o adncime
de cel puin 1,20m ,iar la traversarea unei ci ferate la o adncime de cel puin 1,50m. n ambele
cazuri se introduc tuburi de oel sau beton , iar la ieirea din tub cablul se va sprijini pe un prag
de pmnt btut pentru a nu deteriora armtura cablului.
Desfurarea cablului de pe tambur i pozarea se face dac n decurs de 24h naintea
desfurrii temperatura nu a sczut sub
0pentru cabluri cu izolaie de hrtie
+4pentru cabluri cu izolaie i mant de PVC
nainte de derularea cablului de pe tambur se verific izolaia cablului magaohmetru de
1000V. Una din operaiile importante la cablurile subterane este aceea de mbinare. Pentru
realizarea unei legturi electrice i mecanice ntre 2 poriuni de cablu se folosesc manoanele
de cablu care pot fi de ntrire sau derivaie. Manoanele de legtur pentru cablurile de joas
tensiune se execut n mai multe mrimi marcate n funcie de diametrul gtului de intrare a
cablului n manon(ML-45,ML-55,ML-60etc.). Manonul se execut din font , din 2 jumti i
un capac avnd 2 brri de prindere i uruburi din bronz pentru punerea la pmnt.
La locul insatlrii manonului se sap o groap, care are sub locul de montare cu seciunea
ptrat, cu latura de 25-30cm. Indiferent de locul unde sunt amplasate cablurile, la locul de
nndire ,capetele de cablu trebuie s fie petrecute, nc de la pozarea lor unul peste altul pe o
lungime de 1-1,5m. nainte de nceperea operaiei de nndire , se verific dac capetele cablului
sunt nchise ermetic,. Dac se observ o degradareaa izolaiei de capt , se ndeprteaz cablul pe
o lungime de 40-50cm. Se aaz cele dou capete de cablu pe 2 suporturi metalice sau de lemn,
pentru a putea fi mai uor prelucrate. Se taie capetele cablurilor cu fierstrul, n aa fel nct s
poat fi aezate cap la cap. Apoi se aaz pe fundul anului jumtatea inferioar a manonului i
se introduc provizoriu capetele cablului, nsemnndu-se locul pn unde urmeaz s se
ndeprteze nveliurile izolatoare . Se scot capetele cablurilor din manon i se leag bine cu
srm nveliul exterior al cablurilor imediat sub locul nsemnat . Se dezizoleaz apoi cablul ,
eliberndu-se astfel conductoarele cablului. Se ndeprteaz astfel conductoarele cablului una de
alta prin curbare lent i se introduc n nite distaniere (abloane) , confecionate din porelan
sau din lemn fiert n ulei de in, pentru a menine o distan egal ntre capetele vinelor
conductoare. Fasonarea conductoarelor poate fi fcut manual.
8.5.2.nndirea cablurilor se realizeaz cu ajutorul clemelor de legtur cu prelungire
CLP. Sunt din eav de alam cositorit. Capetele conductorilor se introduc n aceste CLP i se
preseaz i apoi se izoleaz.
La cablurile de Al se folosete sudarea sau mbinarea la rece. Conductoarele se intoduc n
cleme speciale de Al i se strng cu ajutorul unor cleti speciali(hidraulici,mecanici).
Derivaiile din cablurile subterane se realizeaz prin intermediul manoanelor de derivaie,
acestea fiind executate din font. La cablurile de joat tensiune se folosesc cleme n form de T.
Cablul principal se dezizoleaz i apoi se distaneaz conductoarele astfel nct ele s formeze
colurile unui ptrat. Conductorul de nul trebuie s fie plasat n colul de jos al ptratului.
107
Conductoarele cablului derivat se dezizoleaz pe o lungime de 25-30mm , se cur i apoi
se introduc ntr-un papuc de cupru, respectiv aluminiu, i apoi se strng cu ajutorul
cletilor.Aceti papuci se prind cu uruburi n clemele de derivaie fixate pe conductoarele
cablului principal. Apoi racordurile i conductorii dezizolai se izoleaz cu polietilen. Se toarn
masa de umplutur la captul unui cablu de izolaie de hrtie care alimenteaz un abonat sau
bornele unui tablou de distribuie trebuie s se monteze un manon terninal.Aceste manoane
sunt de interior(executate din font) sau de exterior(executate din font sau tabl de oel sudat).
Se scot capetele vinelor din cablu, pe o poriune de 30mm se scoate izolaia astfel nct captul
superior al locului dezizolat s fie la 15-20mm fa de capacul manonului, nct masa izolant
ce se va turna s ptrund ntre fire i s mpiedice intrarea umezelii n interiorul cablului.
Se intoduce cablul n manonul terminal i se toarn masa izolant, apoi se scot vinele
cablului prin manonul, se dezizoleaz i se monteaz pe ele papuci. Capacul cutiei se execut
din bachelit prevzut cu 2 sau 4 orificii pentru ieirea vinelor cablului.
8.6 Branamente
108
Branamentul electric reprezint instalaia de joas tensiune destinat alimentarii cu
energie electric a unui consumator, executat de la linia electric de distribuie pn la contorul
electric de la consumator, acestea pot fi :aeriene sau subterane.
Prile principale ale branamentelor sunt
a) branamentul propriu-zis care conine o legtur de la linia electric aerian sau
subteran pn la firid(nia de branament)
b) firida(nia de branament) care reprezint un gol paralelipiped amenajat n zid
sau construit special, n care se monteaz echipamentul necesar protejrii coloanei electrice i
distribuiei energiei electrice
c) coloana electric care constituie legatura dintre echipamentul firidei i contorul
abonaului
Branamentele electrice subterane la abonai se realizeaz prin cabluri electrice
subterane, care se leag la cablul reelei de distribuire de joas tensiune cu ajutorul unui manon
de derivaie sau la reeaua electric aerian cu ajutorul unei cutii terminale montate pe stlp.
Cablurile utilizate la branamentul electric subteran pot fi cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie
de hrtie sau PVC, cu manta de Pb,Ol,PVC. Amintim cteva tipuri de cabluri:
1. CHPABY; ACHPABY; cabluri cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie de hrtie
n manta de Pb, armate cu benzi de Ol,i manta exterioar de PVC. Se fabric cu 2,3 sau 4
conductoare cu seciunea de la 16/400mm
2
2. CYABY; ACYABY; ; cabluri cu conductori de Cu sau Al, cu izolaie i manta
din PVC, armate cu benzi de Ol,i nveli electric din PVC. Se fabric cu 2,3 sau 4
conductoare cu seciunea de la 1,5(2,5Al)/400mm
2
3. CYPABY; ACYPBY; cabluri cu izolaie din PVC , cu manta de Pb, armate cu
manta exterioar de PVC.
La dimensionarea cablurilor pentru branamente se va ine seama de puterea instalat la
comutator i de ncarcarea maxim admisibil a cablului I
max adm
indicat n normele interne sau
cataloagele productorilor. Pentru tipurile de cabluri produse n ar, curentul maxim de sarcin
I
max sarc
care trece prin cablu trebuie s satisfac relaia I
max sarc
K I
max adm,
unde K este un
coeficient de corecie care ine seama de condiiile de pozare i de mediu i se determin cu
formula K=K
1
*K
2
*K
3
, n care K
1
- coeficient ce tine cont de rezistena termic specific a solului,
K
2
- coeficient ce ine cont de numrul cablurilor pozate alturat, i K3 coeficient funcie de
temperatura solului.
8.7. Reguli de pozare n pmnt.(vezi i NTE007/08/00, pagina 158-159 )
Pozarea cablurilor se face conform normativului NTE007/08/00 cu urmtoarele precizri:
cablurile se pozeaz n anuri ntre 2 straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune
un dispoziv avertizor( de exemplu benzi i/sau plci de avertizare, i pamnt rezultat din
sptur, din care s-au ndeprtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor).
Se admite acoperirea cablurilor din an cu pmnt prelucrat , selecionat din stratul
superficial al taluzului, astfel nct granulaia s nu depeasc 30 mm, fr pietre , bolovani sau
109
alte corpuri strine) i compactat pn se obine o grosime de10-15cm i o suprafa neted i
fr fisuri,stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi de asemenea compactat. Utilizarea
plcilor avertizoare este recomandat n urmtoarele situaii
a) cnd este necesar o protecie meanic suplimentar
b) atunci cnd n anuri , cablurile sunt supraetajate (se aplic ntre straturile de
cabluri
c) deasupra manoanelor
Se evit pozarea cablurilor suprapuse n straturi(etajate) att din cauza influenelor
termice defavorabile ct i a unei intervenii ulterioare dificile la cablurile inferioare.
Se admite adoptarea acestui mod de pozare pe baza de justificare tehnica-economica
atunci cand solutia rezulta ca favorabila fata de cea de pozare intr-un singur strat. Intre
cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune(de aceeasi
tensiune)pozate in acelasi sant la distante intre ele de pana la 10 cm. se monteaza
distantoare amplasate pe traseu la intervale care sa asigure distantele minim prescrise
intre cabluri.
2.In orase si in zone locuite,retelele de cabluri trebuie pozate de regula pe partea
necarosabila a strazilor sau ai anumite conditii,in zonele verzi din cartierele de locuinte.
Ordinea de asezare a cablurilor electrice sub trotuare, dinspre partea cu cladiri nspre
zona carosabila este:
a) de distributie de joas tensiune
b) cabluri de distributie de medie tensiune
c) cabluri fir-pilot pentru teleconducere;
d) cabluri de iluminat public.
Dupa pozare,pe planul retelei de cabluri al localitatii sau al incintelor industriale ,se vor
trece in mod obligatoriu orice modificare de traseu fata de proiect.
Cablurile electrice pozate in pamant,situate in apropierea mansonului trebuie protejate
fata de acestea prin amplasarea lor la o distanta minima de 25 cm., cand este necesara micsorarea
acestei distante,cablurile cele mai apropiate de mansoane trebuie protejate cu caramizi,placi din
beton,etc.
Nu se realizeaza,de regula mansoane in subsoluri,poduri de cabluri,tehnologice, depozite
i n alte spaii cu pericol de incendiu, cablurile de energie care necesita innadirea se mansoneaza
in exteriorul acestor spaii sau se protejeaza pe portiunea de innadire cu elemente cu rezistente
mecanice i la foc.
8.7.1 Marcarea cablurilor
Cablurile pozate in incaperi,canale,galerii,poduri si puturi de cabluri, se marcheaza cu
etichete de identificare la capete,la trecerile dintr-o constructie de cabluri in alta,la incrucisari cu
alte cabluri .Cablurile pozate in pamant se marcheaza si pe traseu din 10 in 10 m. Cablurile
pozate in jgheaburi se marcheaza numai la capete.
Etichetele pentru cabluri se confectioneaza din plumb, material plastic,cupru sau aluminiu si
trebuie sa aiba inscris pe ele.
-Tensiunea (kw)
110
- marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri
- anul de pozare
Toate mansoanele de legatura sau de derivatie,precum si terminalele trebuie sa fie
prevazute deasemenea,cu etichete de identificare.
Traseele subterane de cabluri se marcheaza prin borne de marcare la suprafata sau prin
tablete de marcaj pe cladiri,atunci cand in desenele de executie,traseele de cabluri nu pot fi
indicate pe plan prin cote fata de constructii fixe.
Se recomanda ca numar de mansoane de legatura pe 1 km de linie nou construita pentru
cabluri cu teniunea 1-30 KV,sa fie de maximum 4 bucati
Un numar mai mare de mansoane (pana la 6 bucati) se admite numai pe baza unei
aprobari,de la societatea care exploateaza linia de cablu.
Distana dintre bornele de marcaj pe traseele seciunii n afara zonelor locuite este 100 m.
Se marcheaza prin borne schimbarile de directie,traversarile de sosele si intersectiile cu
alte canalizari subterane. Bornele se fixeaza lateral de cablu la 0,8 m.de axul lui cu plan de
inscriptie orientala spre cablu.
La traversarea unei cai ferate reperarea cablurilor se face prin tablite indicatoare pe
ambele parti ale acesteia.
8.7.2 ncercarea cablurilor
Incercarile cablurilor la receptie sau in etape intermediare inainte de montaj se face
conform indicaiilor furnizorului de cabluri.(continuitate,rezistenta de izolatie intre faze,fata de
masa.) Incercarile dupa montaj si in timpul exploatarii se fac conform prevederilor din
Normativul de incercari si masurator la echipamente si instalatii electrice PE H6.
8.8. Tablouri de distributie
Prin linii electrice aeriene sau subterane se realizeaza alimentarea cu energie electric a
marilor consumatori. Numarul receptoarelor alimentate de la un singur circuit este insa
limitat.Din acest motiv o instalatie electric cuprinde mai multe circuite, alimentate de la o
singura sursa.Pe de alta parte,intensitatea curentului poate fi uneori prea mare pentru un singur
circuit.Apare deci necesitatea ramificarii acestor circuite,dupa cum o cere situatia respectiva.De
asemenea pe circuite trebuiesc montate anumite dispozitive(aparate,care sa protejeze
receptoarele si cablurile la scurtcircuite si suprasarcin.Aceste dispozitive sunt amplasate in
Tablouri de distributie.
Tablourile de distributie au urmatoarele functii:
a) sa fixeze si sa protejeze aparatele de manevra,de masurat si de protecie necesare
distributiei energiei electrice.
b) s permit localizarea defectelor produse prin suprasarcini sau scurtcircuite, precum i
nlocuirea siguranelor care sau topit
c) Sa distribuie energie electric la mai multe circuite pentru ca in cazul arderii unei
sigurante sa nu se intrerupa funcionarea tuturor consumatorilor(protectie selectiva).
Tablourile de distributie se confectioneaza numai din material necombustibile si
nehigroscopice.Ele pot fi:
111
1) Tablourile neprotejate (deschise care nu sunt protejate contra atingerilor si
deteriorarilor mecanice si se monteaza in incaperi uscate, fara praf,fara pericol de incediu sau de
explozie).
2) Tablourile protejate,care sunt inchise in cutii protectoare sau in dulapioare metalice si
nu se pot monta in incaperi cu pericol de explozie sau de incendiu,decat cele executate special
pentru astfel de situatii.
Se recomanda ca pe cutii,dulapuri si nise, dupa instalare sa se inscriptioneze tensiunea
de functionare. Se interzice amplasarea tablourilor de distributie in poduri si in subsoluri de
cabluri cu exceptia cazurilor prevazute in mormativul PE 107.
Sa se recomanda sa nu se amplaseze tablourile de distributie care conin aparate de
masura in incaperi cu temperatura sub 0 grade C si peste 40 grade C sau in alte conditii decat
acelea permise de producatorul aparatelor respective.
Tablourile de distributie se prevad cu intrerupatoare generale. Fac exceptie tablourile
din locuinte si tablourile pentru instalatii electrice de importanta redusa. Tablourile cu puteri
instalate mai mari de 20 kw inclusiv si tablourile santierelor se prevad cu disjunctor
general,daca sunt racordate direct la reteaua de joas tensiune a furnizorului energie electric sau
daca sunt alimentate prin posturi de transformare proprii.
Fac exceptie tablourile generale ale unitatilor de alimentatie publica si tablourile
generale ale consumatorilor de forta din cartierele de locuinte a caror putere instalata este de cel
mult 5 KW( de exemplu: statii de pompare).Se admite montarea de sigurante fuzibile generale cu
conditia ca toate receptoarele de forta ale acestora sa fie prevazute cu protecie la scurtcircuit, la
suprasarcin si la cureni de defect. Pentru depozite de material combustibile,cat si pentru
cazurile cu risc de incendiu fara personal permanent de exploatare Tablourile generale de
distributie trebuie sa aiba posibilitatea deconectarii si din exteriorul cladirii Legaturile electrice
intre elementele componente din tablourile de distribuie pentru cureni mai mari de 100A se
executa in mod obisnuit din bare.Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou
de distributie precum si intre acestea si elemente si prti metalice legate la pmnt, trebuie
prevzut o distan de conturnare de 30mm i o distan de izolare n aer de 15mm.
Distanta de izolare in aer intre prile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie sa fie de
cel putin:
-50 mm pana la elementele de contructie (usi pline,pereti);
-100 mm pana la usi si pereti din plasa;
-200 mm pana la bariere de protectie.
Tablourile de distributie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului fata
de pardoseala sa nu depaseasca 2,3m.Aparatele de protectie,de comand ,de separare,cat si
circuitele de intrare si iesire din tablourile de distributie se eticheteaza clar si vizibil astfel incat
sa fie usor de identificat pentru manevre,reparatii si verificari.
Tablourile si stelajele trebuie protejate impotriva coroziunii.
8.8.1 Tablourile de distributie pentru locuinte
Tablourile de distributie pentru locuinte servesc la asigurarea protectiei circuitelor electrice din
cladirile respective.
Dupa modul de instalare avem:
1) Tabloul de bransament -care asigura racordarea cladirii la reteaua de energie si
protectia generala.
2) Tabloul de firid-care asigura distribuia i protecia mai multor apartamente.
3) Tabloul de apartament -asigura distribuirea si protejarea circuitelor din apartament
112
Tablourile de distributie de firid se executa din profile metalice si cuprind sigurante
fuzibile.Ele se monteaza intr-o firid prevazuta cu o usa metalica ce se poate deschide numai cu
o cheie speciala de catre electricienii ntreprinderii de distributie a energiei electrice.
8.8.2. Tablourile de distributie pentru industrie
Pentru distribuia energiei electrice la consumatorii de putere mai mare se folosesc
constructiv
Din punct de vedere constructive, tablourile de distributie se clasifica:
-Tablouri capsulate;
-Tablouri deschise;
-Tablouri debrosabile
-Dulapuri.
1)Tablourile capsulate sunt construite dintr-o serie de cutii independente echipate cu
aparate sau elemente de distributie si legate intre ele.Curentul lor nominal nu depaseste 1000A.
2)Tablourile deschise sunt alcatuite dintr-un schelet metalic pe care sunt fixate foi din
tabla de OL in partea frontal a usi de acces, iar in spate sunt deschise.
3)Dulapurile- spre deosebire de tablourile dechise sunt inchise complet fiind prevazute
cu usi in fata.Dulapurile si panourile se asambleaza intre ele alaturat in numarul cerut de schema
electric
8.8.3.Executarea instalatiilor electrice
Orice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectanti
de specialitate.Acest proiect e insotit de planuri (desene) de execuie i de schemele instalaiilor
electrice, n care sunt reprezentate prin -semne conventionale-toate elementele componente .
n planuri se indica traseul coloanelor de alimentare cu energie electric a tablourilor de
distributie,schema instalatiei electrice ,precum si diferite detalii de montaj ale instalatiei.
In planurile de constructie ale cladirii in care urmeaza sa se execute
Instalaia electric pentru forta sau pentru iluminat se indica locurile unde vor fi montate
motoarele electrice ,tablourile de distributie ,dozele, prizele , intrerupatoarele,corpurile de
iluminat si traseul pe care il vor urma conductoarele care contin circuitele respective.
Instalatile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablourile de distributie separate de
cele care alimenteaza instalatile electrice de forta.Lampile si receptoarele monofazate sunt in
general alimentate la 220V, 50Hz(adica intre o faza si nul).De aceea ele se leaga la cate o faza si
nul astefel incat sa se realizeze o incercare cat mai echilibrata a celor 3 faze. Succesiunea tuturor
operatiilor necesare pentru executarea unei instalatii electrice formeaza procesul tehnologic de
executare al instalatiei respective.
Principalele operatii sunt
8.8.3.1 Citirea si verificarea planurilor de executie -cu scopul de a identifica toate
elementele componente ale circuitului ,locul de amplasare,traseele de cabluri si a intelege logic
circuitele.
8.8.3.2 Marcarea traseului instalatiei elecrice de executat se face cu ajutorul:
a)-sforii de trasat;
b)-a unei rigle(rulete) de lemn sau otel;
c)-a firului cu plumb sau a nivelei.
113
Sfoara e inegrita cu negru de fum sau data cu var se ntinde bine de 2 lucratori iar prin
ciupire lasa o dunga care marcheaza traseul.
Se inseamna cu creta locul unde urmeaza sa se faca stpungerea in ziduri sau plansee pentru
traversarea tuburilor de protectie ,locuri de montare a aparatelor de conectare si a corpurilor de
iluminat.Orientarea verticala a sforii se face cu nivela sau cu firul cu plumb Se vor evita
strapungerile grinzilor si a stalpilor de beton deoarece se slabeste rezistenta lor.
La instalatiile pentru traseele circuitelor electrice pe linie orizontala se executa la distante
de 30-50 cm de tavan ,iar traseele verticale ale circuitelor pentru intrerupatoare se aleg la 10-20
cm de tocul usii.
8.8.3.3. Saparea santurilor si executarea strapungerilor.
anurile se sap mai late cu 10-20mm i mai adnci cu 10mm dect diametrul tuburilor de
protecie . n tavan nu se fac anuri. Tubul de protecie se monteaz peste planeu(tavanul de
unde intr n ncapere prin gauri executate in tavan).
Gaurile pentru dozele montate ingropat se vor face tinand cont de faptul stratul de tencuiala
are de obicei grosimea de 1-1,5 cm;iar doza sa se gseasc la 2-3mm sub nivelul . Cnd dozele se
monteaz aparent trebuie date gauri in perete pentru dibluri de plastic.
8.8.3.4 Tuburile de protectie pot fi flexibile sau rigide din PVC sau metalice.
Tuburile metalice IPE, PEL si tevile se imbina prin filet cu fitinguri.
Tuburile si tevile metalice se pot monta direct pe elemente de constructie din materiale
combustibile cu exceptia incaperilor din clasele AD3, AD4, ap in ploaie,apa proiectat.
Montarea si fixarea tuburilor de protectie se poate face aparent sau ingropat Montarea
ingropata se poate face sub tencuiala,in zidarie si in placi sau plansee de beton. Odata cu tuburile
de protectie se fixeaza si dozele de ramificatie sau aparatura,avand grija ca tubul sa intre cu doza
circa 5 mm. Montarea aparenta se practica in subsoluri termice sau cladiri industriale. Prinderea
tuburilor se face cu ajutorul scoabelor si a bratarilor care se fixeaza- direct pe constructie cu
dibluri - pe console
114
n incaperi cu umiditate ridicata la capetele care rman libere ale tuburilor de protectie se
monteaza pipe.
8.8.3.5 Montarea conductelor in tuburi.
Conductele din cupru se introduc prin tragere cu ajutorul unei remorci de sarma de otel cu
diametrul de aproximativ 1,5mm
La tuburile montate aparent,conductele se introduc in tuburi inainte de montarea acestora lasand
lungimile necesare pentru legaturile din doze.
Conductele de aluminiu se introduc in tuburi prin impingere deoarece au o rezisten mecanica
relativ scazuta la tractiune si se pot rupe. Din acelasi motiv se evita indoirile repetate si formarea
de ochiuri pentru legaturi.
Aluminiul se corodeaza usor in mediul umed si de aceea dozele trebuie sa fie relativ etans Nu e
permisa montarea in acelasi tub a doua sau mai multe circuite de iluminat sau de prize si nici a
unor conducte montate la tensiuni diferite.
Legarea conductoarelor de aluminiu se face numai cu ajutorul clemelor mobile cu urub
Conductoarele care coboara spre motoarele elctrice ,intrerupatoare,prize etc.se introduc in tuburi
de protectie incepand de la inaltime de circa 2,5 m deasupra podelei. Trecerea conductoarelor
prin perete ,plansee se face introducndu-le n tuburi de protecie.
8.8.3.6. Instalaii electrice de for n hale industriale.
Pentru alimentarea receptoarelor de for , insalaiile electrice de joas tensiune se pot
executa subteran, n canale de cabluri, sau aeriene, cu cabluri suspendate , pe poduri de cabluri
sau prin bare de alimentare.
a) montarea cablurilor n canale din zidrie sau beton special executate. Cablurile se
aaz liber pe fundul canalului, fie pe supori metalici fixai pe pereii canalului.
Laimea i adncimea canalului trebuie s fie minimum 300mm. Canalele se acoper
cu plci de beton sau tabl striat . Cnd numrul de cabluri pe un traseu este mare ,
acestea se monteaz n tunele pentru cabluri , fixndu-se console metalice.
b) montarea cablurilor electrice pe tendoane. Elementele de ntindere i de susinere a
cablurilor se vor monta pe elementele de construcie care au fost prevzute pentru
preluarea efortului de susinere a cablurilor electrice. Cablul de OL pentru susinere
se fixeaz pe un capt , iar dup ntindere se rigidizeaz din cellalt capt. Cablul
electric derulat de pe un tambur este dirijat cu ajotorul unei role de-a lungul unei
traseului de montaj. Cablul este tras cu ajutorul unui troliu. Cablul este susinut cu
ajutorul unor inele sau bride de suspendare care se vor aeza la distane egale cu
ajotorul unei chingi.
c) montarea podurilor de cabluri. Podurile de cabluri sunt sisteme de susinere a
cablurilor, formate din elemente metalice, longitudinale denumite lonjeroane i
elemente de susinere a cablurilor transversale, pe traseu. Traversele pentru
susinerea cablurilor se monteaz cte 3 buci pe metru liniar de pod. Punctele de
prindere ale podurilor de cabluri se pot aplica pe ferme, pe perei, pe grinzi. Pentru
distane mai mari de 5-6 metri se folosesc tirani pentru prinderea mijlocului
profilului. Cablurile de comand i control se monteaz pe paturi diferite de cele de
115
cablurile de energie. ntre etajele podului de cabluri se monteaz plci de separaie n
urmtoarele situaii:
- ntre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite
- ntre rastele de cabluri de energie i cele de comand i control
- ntre rastele de cabluri cu destinaii diferite
- ntre rastele de cabluri avnd nveliuri exterioare diferite
Cablul este derulat i ntins n lungul traseului. Apoi se ridic pe patul de cabluri. Dup
aezarea tuturor cablurilor pe pat, urmeaz fixarea acestora.
8.8.3.7. Jurnal de cabluri cuprinde caracteristicile cablurilor, tipul, lungime simbol, de
unde pleac i unde ajunge.
Nr.crt. Marca Pleac
de la
Sosete
la
Tip i
dimensiune
Lumgime
m
Nr
ocupat
fin
liber
Observaii
1 DC1-B Tablou
de for
T
Cutia
de
borne
B
3AFY10+FY4/
IPE29
10 4 - Montat Pe
Ferme
2 DC1-
14
Dulap
cu
aparate
Motor
electric
3FY10+FY4/
IPE29
20 4 - -
IPE- teav de otel etans
8.8.3.8. Instalaii de legare la pmnt de protecie se realizeaz n scopul dirijrii n
pmnt, n condiii de siguran a curenilor de defect datorit deteriorrii izolaiei ,sau
curenilor provenii din descrcrile electrice.
Instalaiile de legare la pmnt se compun din:
- priza de pmnt
- piesele de separaie
- conductoarele de legtur
8.8.3.8.1. Prizele de pmnt naturale- sunt constituite din elementele conductoare ale
unor construcii care se folosesc n alte scopuri dar care ndeplinesc i condiia de a fi folosite ca
electrozi, avnd un contact bun i pe o suprafa mare cu pmntul.
Pot fi folosite ca prize de pmnt naturale:
a) elementele metalice ale construciilor n contact cu pmntul direct sau prin fundaii
de beton ca: stlpi i ale elemente metalice mbinate prin sudur sau uruburi,
armturi metalice ale construciilor din beton armat aflate n contact cu pmntul
b) conductele metalice ngropate n pmnt pentru ap sau alte fluide necombustibile ,
cu condiia ca elementele izolate s fie suntate cu legturi conductoare din cupru
avnd seciunea de cel puin 6mm
2
sau OL de cel puin 100mm
2
. Este interzis
folosirea drept priz de pmnt a conductelor tehnologice care trensport materiale
combustibile. n cazul n care valoarea prizei de pmnt naturale nu corespunde cu
valoarea impus de aceasta se completeaz cu o priz de pmnt artificial.
116
8.8.8.3.2. Prize de pmnt artificiale. Sunt alctuite din elemente metalice ngropate n
pmnt numai pentru a realiza legtura cu pmntul. Sunt formate din electrozi metalici (di n
eav sau profil de OL zincat), montate n pmnt n poziie vertical sau orizontal, i
conductoare metalice de OL care unesc aceti electrozi. Pot fi prize orizontale i prize verticale ,
dac electrozii se monteaz n poziie vertical la adncime de 1-5m. La realizarea prizelor de
pmnt este bine de tiut c:
- este interzis folosirea electrozilor din aluminiu care au acoperiri electroizolante
- electrozii s nu fie acoperii de vopsea , godron etc.
- electrozii se vor monta n stratul de pmt cel mai bun conductor, fr pietre, bolovani,
btndu-se cu grij pmntul dup ngroparea electrodului .
- distana dintre electrozi trebuie s fie mai mare de 5 metri pentru electrozii orizontali i
mai mare dect dublul lungimii pentru electrozii verticali
- n solurile agresive sau cu rezisten mare se recomand mbrcarea electrozilor ntr-un
strat de bentonit
n jurul cldirilor, electrozii se vor ngropa la cel puin 2 metri de perete. Distana de la
partea superioar a electrozilor pn la suprafaa solului va fi de minimum 0,5m. Conductoarele
de legtur ntre electrozi se monteaz fie ngropat, conductoarele sunt considerate ca electrozi
orizontali , fie aparent .. Legturile ntre elementele instalaiei se face prealabil prin sudur ,
dac se face prin uruburi , acestea se asigur contra deurubrii , i se cositoresc suprafeele de
contact. Electrozii verticali se execut de regul din ev de OL-Zn 2 sau 2 1/2 cu lungimea
de 3 metri. Electrozii orizontali de legtur ntre cei verticali se execut de obicei din banda de
Otel-Zn 40*4mm
Elementele componente ale prizei de pmnt trebuie s se gseasc la anumite distane
minime fa de elementele metalice pozate n pmnt (electrice, de ap, de gaz, de comunicaii,)
(date n tabele), atunci cnd acestea nu se afl conectate la legtura echipotenial principal a
construciei.
Rezistena de dispersie a prizei de pmnt i rezistena conductoarelor de protecie pn
la receptor trebuie s fie de maxim 4.. Reeaua general de protecie se execut ramificat, se
leag la toate capetele de linie i la punctele de ramificaie , la cte o priz de pmnt, fix de
10. Rezistena ansamblului trebuie s fie de maxim 4.
Lungimea conductorului de protecie ntre 2 prize de pmnt fixe de la oricare dintre
receptoarele electrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200m n cazul
conductorilor de Cu i de cel mult 150m n cazul celor de OL. Dac aceste lungimi sunt mai
mari, se se intercaleaz prize de pmnt suplimentare astfel nct distanele specificate mai sus
sa fie respectate. Conductoarele principale vor trece prin toate ncperile cu echipamente de
protecie, pe ct posibil un circuit nchis i se vor lega la priz prin conductoare protejate
mecanic pe poriunea aparent, pn la nlimea de 1,5m deasupra solului. La realizarea prizelor
de pmnt se parcurg etapele:
Electrozii folositi la prize se pregtesc n ateliere. Ei se ascut la un capat iar la celalalt
dupa caz se va fixa o bucat de platbanda. Se traseaz conturul pe care se va realiza priza de
117
pmnt. Se sap anul n care se va plasa priza de pmnt . Acesta din motive de nghe va
trebui s aib o adncime de minimum0,5m. Se bat electrozii n pmnt. Apoi se conecteaz
electrozii intre ei cu platbanda prin sudur. Apoi se realizeaz legtura cu conductorul de
legtur al echipamentelor ce se leag la pmnt. Se astup anul cu pmnt acordnd atenie
tasarii pmntului pentru o bun rezistivitate a solului i pentru evitarea ct i pentru evitarea
aerrii solului. Se msoar priza de pmnt cu aparatul. Dac valoarea obinut e mai mare dect
valoarea normal, priza se va completa cu electrozi pn la obinerea valorii normale.
8.8.3.9. Msurarea rezistenei electrice a prizelor de pmnt.
Pentru msurarea rezistenei electrice a prizelor de pmnt, acestea se separ de restul
instalaiei de legare la pmnt. In acest scop se deconecteaz legturile prizei de pmnt, prin
desfacerea pieselor de separaie . nainte de separarea prizei de pmnt se verific dac
elementele legate la priz sunt scoase de sub tensiune. Msurarea rezistenei electrice a prizelor
de pmnt se face cu aparate care au ca principiu metoda nfurrii cu voltmetru i
ampermetru i const n msurarea tensiunii U
p
a prizei de verificare a curentului I
p
care trece
prin ea. Cunoscnd tensiunea i curentul se determin rezistena prizei R
p
=U
p
/I
p
. Constructiv
aparatul e dotat cu 4 borne P
1
,P
2
,P
3
,P
4
, si 2 electrozi ce se leag la aparat cu conductoare izolate.
Aceti electrozi se ngroap n pmnt formnd unul o priz de pmnt auxiliar (de curent) P
A
iar cellalt o priz de potenial S .Electrozii i priza de msurat pot forma un triunghi sau se pot
afla n linie dreapt. ntre ei trebuie s existe anumite normative. Sursa de curent a aparatului o
asigur un inductor cu acionare manual (manivel) sau inductor electronic.
P
1
P
2
S P
pA
P >20 S >20 P
A
n exploatare se verific periodic i ocazional legturile , gradul de corodare al
electrozilor (se nlocuiesc cnd grosimea s-a redus cu 1/3, rezistena de dispersie , etc.
8.9.1. Instalaii electrice de prize i iluminat normal
118
- circuitul de iluminat normal trebuie s fie distincte fa de circuitul de prize
- se admit doze comune de circuit de ilununat normal, de prize, de comand i de
semnalizare dac circuitele funcioneaz la aceeai tensiune
- circuitele i dozele de iluminat normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de
siguran.
- stabilirea numrului de circuite de iluminat normal se face respectnd condiia de a nu
depi o putere total instalat de 3 kw pe un circuit monofazat i de 8kw pe un circuit trifazat
- fac excepie de circuite de lumin din locuine unde puterea total instalat pe un
circuit de lumin este de 1,5kw, n cazul n care puterea instalat pe aparat este de pn la 9kw.
- fac excepie i circuitele de lumin din spaiile comune ale cldirilor de locuit unde
puterea total instalat este de 1kw.
- n cldirile de locuit trebuie s se prevad cel puin cte un loc de lamp n fiecare
ncpere de locuit , i dependine
- stabilirea numrului de prize monofazate n cldirile de locuit i social culturale se face
considernd o putere instalat pe circuit de 2kw. n locuine pentru receptoare cu puteri de
minimum 2,5kw(ex: maini de splat, aer condiionat etc. ) trebuie prevzute cte un circuit de
priz separat
- seciunea conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii. Receptorului
respectiv dar nu vor fi mai mici dect cele prevzute n tabelul de mai jos.
Nr.
crt.
Destinaia conductoarelor Sectiuni minime
Cu
ale
conductorilor
(mm
2
)
Al
1 Pentru un singur corp de iluminat, conductor
de faz
1 2,5
2 Pentru o singur priz, conductor de faz 1,5 2,5
3 Pentru circuite de lumin, conductor de faz 1,5 2,5
4 Pentru circuite de priz, conductor de faz 2,5 4
5 Pentru circuitul unui receptor electrocasnic 2-
4,5kw conductor faz
2,5 4
6 Pentru circuit monofazat conductorul neutru N
va avea aceeai seciune cu conductorul de
faz
7 Pentru circuite de for, conductor de faz 1,5 2,5
Alimentarea tansformatorului de sonerie sau sonerie 220V se face dintr-un circuit de
iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribuie.
119
8.9.2. Aparate de comutaie pentru instalaii electrice de lumin, prize i sonerie.
ntreruptoarele, comutatoarele i butoanele de lumin trebuie montate numai pe
conductoarele de faz . Ele se monteaz la nltimea de 0,5-1,5m msurat de la axul aparatului
pn la nivelul pardoselii finite.
ntreruptoarele i comutatoarele din circuitul electric pentru alimentarea lmpilor
flourescente se aleg pentru un curent nominal de minimum 10A. Se admit ntreruptoare cu un
curent nominal de 6 A n cazul n care circuitul alimenteaz un corp de iluminat cu o singur
lamp flourescent.
Butonul de sonerie din locuine se monteaz direct pe conductorul de faz din circuitul
de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip
corespunztor curentului de 220V . n cldirile de locuit, se prevd n fiecare ncpere de locuit
cel puin 2 prize. n dependine(buctrie, vastibul, culoar, box etc. )se prevd prize dup
necesiti
Prizele trebuie s fie montate pe perei la urmtoarele nlimi msurate de la axul
aparatului pn la nivelul pardoselii finite
- peste 2m la coli, n clase;
- peste 1,5m n camere de copii n cree, grdinie, cmine, spitale de copii i alte cldiri
similare.
- peste 1m n alte ncperi dect grupuri sanitare, duuri, bi, spltorii i buctrii,
indiferent de natura pardoselii
n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli se folosesc prize n executare
special, omologare n acest scop minimum IP545
Prizele dintr-o instalaie electric utilizate pentru diferite tensiuni, intensitti de curent
sau scopuri, trebuie s fie distincte ca form sau s aib culori diferite, sau s fie marcate distinct
n mod vizibil.
Se admite instalarea prizelor n depozite de materiale combustibile cu condiia ca acestea
s fie prevzute cu dispozitiv de protecie difereniat i de limitarea puterii, amplasate la
minimum 1 m de materialele combustibile. Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de
protecie n ncperi cu pardoseal conductoare electrice (mozaic, ciment, gresie ) i n ncperi
unde se utilizeaz aparatur de calcul. Este admis racordarea prin prize la circuitul de
alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2kw.
Receptorele cu puteri de peste 2kw se pot racorda prin prize sau racorduri fixe; iar pentru
conectarea i deconectarea acestora, receptoarele se prevd cu dispozitive de acionare pe
circuirul fix de alimentare, dac receptorul nu este echipat cu ntreruptor de ctre productor.
Conductoarele de faz se leag la dulia lmpii la borna de interior, iar conductorul neutru
la borna conectat la borna filetat a duliei.
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan,holduruburi,
dibluri) se aleg astfel nct s poat suporta o greutate egal cu de 5 ori greutatea corpurilor de
iluninat, respectiv dar numai puin de 10kg. Deasupra lavoarelor (din bi) se admite montarea
120
corpurilor de iluminat cu carcas electroizolant IP21 la minimum 1,8m nlime. Scheme de
conectare a ntreruptoarelor i comutatoarelor n circuitul de iluminat.
121
8.10.1 Echipamente electrice de protecie
122
Defectele ce apar n instalaiile electrice sunt foarte complexe, att ca desfurare ct i
din punct de vedere al efectelor pe care le pot produce n instalaiile electrice.Marea majoritate a
defectelor constau n deteriorarea izolaiei ceea ce conduce la apariia unor scurtcircuite.
Curentul de scurtcircuit avnd o valoare mare supune echipamentul electric i consumatorii la
efecte termice i electrodinamice importante i n acelai timp provoac o cretere a cderilor de
tensiune pe toate impedanele pe care le parcurge, provocnd astfel o scdere general a tensiunii
n reea,
Echipamentele electrice de protecie au rolul de a limita efectele regimurilor de avarie
pentru a proteja att echipamentul electric ct i consumatorii i generatoarele electrice.
Cele mai importante echipamente de protecie sunt: siguranele fuzibile, releele dc
protecie, declanatoarele i descrctoarele. Aparatele de protecie trebuie s sesizeze apariia
unui regim anormal de funcionare i s izoleze zona defect prin intermediul aparatelor de
comutaie.
Pentru a fi eficient o protecie trebuie s fie sensibil, rapid, selectiv i ct mai sigur n
funcionare.
8.10.2. Sigurane fuzibile
Sigurana fuzibil este un aparat de conexiune i protecie a crui funcie este de a ntrerupe
circuitul n care este conectat i de a ntrerupe curentul, atunci cnd acesta depete un anumit timp o
valoare dat, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile (destinate i proiectate n acest scop).
Sigurana fuzibil este unul dintre cele mai vechi aparate de protecie, care au aprut nc
din primele momente ale dezvoltrii electrotehnicii. Aciunea unei sigurane se bazeaz pe
topirea fuzibilului ei n caz de suprasarcini i de scurtcircuite. Fuzibilul siguranei constituie
punctul slab al circuitului. El trebuie s se topeasc naintea conductoarelor, a nfurrilor
mainilor sau a transformatoarelor.
Pentru protecia circuitelor la cureni de scurtcircuit mari se execut sigurane fuzibile cu
mare putere de rupere MPR, alctuite din patron {dou cuite de contact). fuzibil (cu aciune
rapid i ultrarapid) i suport cu furci de contact.
123
F igura 10.2. Sigurane fuzibile cu mare putere de rupere MPR.
Introducerea i scoaterea patronului din furci se realizeaz prin intermediul unui mner
izolant detaabil. Aceast operaie manual se face cand prin barele circuitului nu exist curent.
Astfel se realizeaz sigurane fuzibile cu mare putere de rupere tip MPR. pentru curent alternativ
de 100. 125, 160. 200, 250. 315. 400. 500. 630 A i pentru curent continuu de 250,400 A..
Principalele caracteristici tehnice
- tensiunea nominal
- curentul nominal
- capacitatea de rupere
n funcie de timpul de topire al fuzibilului avem:
- sigurane lente- cnd n circuit apar supracurenti temporari( ex: pornirea motoarelor
electrice)
- sigurane rapide
- sigurane ultrarapide- pentru protejarea elementeelor semiconductoare
Curentul nominal al siguranei fuzibile I
n sig
este acea valoare a intensitii curentului
electric la care fuzibilul poate funciona timp ndelungat. Alegerea siguranei se face n funcie
de categoria consumatorului, pentru sarcini rezistive (iluminat)se alege . I
n sig
I
r
pentru
electromotoare se ine cont de curentul de pornire al electromotorului
I
n sig
=I
p
/2,5 pentru electromotoarele obinuite
I
n sig
=I
p
/(1,6-2) pentru electromotoarele cu porniri grele (5-10sec) .
124
Siguranele fuzibile se caracterizeaz printr-o construcie foarte simpl i robust,
care au ncorporat ca element de protecie un fir rotund sau o band conductoare, montate
n serie cu obiectul de protejat. n cazul curenilor de scurtcircuit i la suprasarcini mari,
metalul din care este confecionat fuzibilul, avnd cea mai redus stabilitate termic din
ntreg circuitul, se topete i ntrerupe circuitul, realiznd protecia acestuia.
Siguranele fuzibile se folosesc att n instalaiile electrice de joas tensiune, ct i n
cele de medie i nalt tensiune i dei din punct de vedere constructiv ele difer mult n
funcie de domeniul de utilizare, funcia de protecie este aceeai
8.10.2.1. Principiul de funcionare al siguranelor fuzibile
Sigurana fuzibil are dou regimuri de funcionare: cnd curentul care o strbate
este mai mic dect curentul minim de topire (I<I
min top
)i regimul tranzitoriu condiionat de
curenii de scurtcircuit sau de suprasarcin, cureni ce depesc curentul minim de topire (I
> I
min topire
).
Figura 8.10.2.1. Principiul de funcionare al siguranei fuzibile.
Elementul fuzibil este nglobat ntr-o mas de nisip de cuar i se topete la
depirea I
min topire
,aprnd arcul electric a crui stingere e determinat de prelucrarea
cldurii de ctre granulele de nisip.
125
n instalaiile electroenergetice se utilizeaz o larg gam de sigurane fuzibile cu
capaciti de rupere medie si mare. Astfel, industria romneasc produce pentru medie putere
sigurane cu filet tip L
s
. la care legturile se fac n spatele panoului (la curenii nominali: 25, 63,
100 A), L|. i Lr la care legturile se execut n faa panoului pe care se monteaz soclul (25, 63.
100 A), cu i fr capac de proiecie.
Elementele principale ale siguranelor fuzibile tip cu filet sunt soclul, patronul (care are
ncorporat elementul fuzibil i firul de semnalizare) i capacul (filetat pentru soclu). Pentru
curenii de scurtcircuit de valoare mai redus se execut sigurane tubulare de 30 si 63 A.
A
In figura 8.10.2.2. sunt prezentate cteva variante constructive de sigurane fuzibile cu
filet n construcie normal sau mignon (miniaturizat)
Fig 8.10.2.2. Sigurane fuzibile de joas tensiune
Siguranele fuzibile sunt aparate cu ntrerupere automat, care protejeaz circuitele de
iluminat i de for mpotriva efectelor termice i dinamice produse de curenii de
suprasarcin i scurtcircuit. Siguranele fuzibile se caracterizeaz printr-o construcie toarte
simpl i robust, care au incorporat ca element de protecie un fir rotund sau o band
conductoare, montate n serie cu obiectul de protejat. n cazul curenilor de scurtcircuit i la
126
suprasarcini mari. metalul din care este confecionat fuzibilul. avnd cea mai redus
stabilitate termic din ntreg circuitul, se topete i ntrerupe circuitul, realiznd protecia.
Din punct de vedere constructiv, siguranele de joas tensiune se clasific n:
- sigurane fuzibile de mare putere de rupere, utilizate n instalaii industriale, cu
tensiuni nominale de pn la 1000 V i cureni nominali ntre 100 i 1000 A;
(4) sigurane fuzibile cu filet utilizate n instalaii industriale i casnice la tensiuni
pn la 1000 V i cureni nominali ntre 6 i 100 A i
(5) sigurane fuzibile miniatur utilizate la redresoare, aparate de radio i
televiziune, instalaii electronice, la tensiuni pn la 500 V i cureni nominali
ntre 0,1 i 6 A.
Reprezentarea tabelar a principalelor tipuri de sigurane fuzibile de joas tensiune i
a parametrilor lor este dat n tabelul 3.1.
Se numesc sigurane fuzibile de uz industrial siguranele la care elementul nlocuitor nu
este accesibil i nu poate fi nlocuit dect de persoane autorizate
8.10.3 Aparate pentru comand manual.
Ele servesc la numai stabilirea i ntreruperea voit a unor circuite neavnd rol de
protecie. Din aceast categorie amintim:
1) ntreruptoare cu prghie- sunt aparate de construcie foarte simpl , bazat pe
rotirea unor cuite de contact cu ajutorul unui mner izolant. Se fabric la tensiuni de
500V i cureni ntr 25-100A cu acionare direct n construcie protejat n bechelit,
iar pentru cureni ntr 200-1000A cu acionare indirect, n construcie deschis.
2) Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectrii i deconectrii
circuitelor electrice sub tensiune dar fr sarcin, separarea fiind vizibila ,i cu
127
suficient izolaie, pentru c pe circuitul deconectat, personalul de ntreinere s poat
executa lucrri n deplin siguran. Separatoarele au o capacitate de rupere foarte
redus (nu au camere de stingere ), se utilizeaz la tensiuni cuprinse ntr 1 i 750kw i
cureni ntre 200-6000A. Ele pot fi cu cuit rotativ sau tip pantograf. De asemene se
construiesc iseparatoare de joas tensiune pentru cureni de 200-4000A, avnd o
construcie asemntoare cu ntreruptoarele cu prghie.
3) Comutatoare cu came- sunt aparate de joas tensiune i cureni de 16, 40, 63, 100A.
Din punct de vedere constructiv sunt alctuite dintr-un nr variabil de ci de cureni
suprapuse. Deschiderea i nchiderea contactelor se realizeaz prin acionarea unui
ax central comun care antreneaz un numr de came. Ele se construiesc cu 2 sau mai
multe etaje i scheme electirce diferite. De asemenea au 2 sau mai multe poziii. Ele
au o durat de via mare, cu posibilitatea de a realizare a unor scheme complexe ,
gabarite reduse i siguran mare de funcionare . Pentru alegere trebuie ca Ir
c
I
circuit
;Ur
c
U
circuit.
Sunt utilizate ca pornitoare sau ca inversoare de sens la electromotoare .
Pentru a inversa sensul la un motor electric asincron se inverseaz 2 faze ntre ele.
4) Prize, fie, cuple l conectoare.Prizele i fiele se utilizeaz pentru conectarea la
reelele de joas tensiune a anumitor consumatori mobili. Prizele i fiele bipolare au
contact de protecie, atunci cnd sunt destinate racordm unor aparate care necesit
legarea la instalaia de protecie n scopul evitrii pericolului de electrocutare.
Aparatele care sunt prevzute cu contact de protecie au o born n plus, care se leag la
conductorul de nul de protecie al instalaiei sau direct la instalaia de legare la pmnt. Piciorul
de contact destinat racordrii utilajului la conductorul de protecie este mai lung sau astfel
dispus nct la introducerea fiei n priza, contactul de protecie s se stabileasc naintea
contactelor de lucru. Construcia prizelor i fielor corespunztoare este asimetric, astfel nct
introducerea fiei s se poat face ntr-o singura poziie.
Acest tip de priz se utilizeaz n instalaiile electrice interioare n execuie aparent.
Capacul aparatului este prevzut cu locauri ce se pot decupa pentru introducerea
conductoarelor, a tuburilor I.P. sau a altor tuburi similare (IPY, PEL. etc.).
5)
Figura 1.15. Prize bipolare montate aparent pe tencuial.
128
Figura 1.16. Prize bipolare sub tencuial.
Cuplele sunt prize mobile care au o construcie asemntoare cu cea a prizelor fixe. fr a
avea ns elementele de fixare ci o carcas nchis. Dintre numeroasele variante constructive de
prize, fie i cuple n figurile urmtoarele sunt prezentate cele mai des utilizate.
129
Se utilizeaz pentru racordarea receptoarelor mobile la prize cu contact de protecie; se
poate conecta de asemenea i la prizele normale de 10 A (fr contact de protecie).
5) Prizele, fiele i cuplele industriale nu sunt prevzute cu dispozitive de stingere a
arcului electric i de aceea la cureni nominali de intensitate mare trebuie evitat cu
orice pre deschiderea sub sarcin. Din aceast cauz prizele fiele i cuplele sunt
prevzute cu dispozitive de blocare mecanic menite s evite deschiderea accidental
sub sarcin sau s avertizeze utilizatorul asupra pericolului la care se expune la
deschiderea sub sarcin.
130
Pe lng construciile normale, exist i construcii protejate n carcase de bachelit i
carcase metalice. Prizele bipolare protejate n carcas din bachelit, destinate ncperilor cu
umiditate sporit sau instalaiilor electrice exterioare realizate aparent i protejate mpotriva
ptrunderii corpurilor strine. Intrarea conductelor electrice n manta de cauciuc sau de plumb
sau n tuburi etane se face prin presetupe. Partea frontal a prizei este protejat cu un capac
rabatabil acionat de un resort. Prizele bipolare protejate n carcas metalic se utilizeaz n
instalaiile industriale interioare i exterioare realizate aparent. Carcasa metalic se leag la
pmnt. Conductele se protejeaz n tuburi IPE. Partea frontal a prizei este protejat cu un
capac rabatabil acionat de un resort.
Conectoarele se folosesc la realizarea legturilor electrice ntre aparatele electrice din
panourile de distribuie. Exist variante constructive n funcie de seciunea conductoarelor.
Figura 1.21 Conector de legtur pentru conductoare de 2,5 sau 4 mm.
131
6) Butoane, chei de comand i lmpi
Butoanele de comand sunt aparate neautomate cu o singur poziie de repaus, care se
utilizeaz n circuitele de comand ale acionrilor electrice. Ele sunt prevzute cu unul sau mai
multe grupuri de contacte normal nchise (de oprire) i normal deschise (de pornire).
Butoanele de comand se folosesc n instalaiile de comand i atomatizare fiind destinate
comenzii de la distan n special a contactoarelor i releelor intermediare. Ele pot avea dou
butoane care nchid sau deschid contactele normal deschise NI. respectiv normal nchise ND sau
un singur buton.
Butoanele care au att contacte NI ct i ND, pot fii astfel folosite ca butoane de pornire
sau/i ca butoane de oprire.
Butoanele de comanda pot i cu revenire sau cu reinere. Butoanele cu reinere rmn n
poziia comandat i dup ncetarea comenzii.
Exist o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea cele mai utilizate sunt
- buton de comand cu reinere
- buton cu pip
- buton ciuperc
- buton ciuperc cu reinere
- buton cu lamp etc.
132
Butoanele de comand pot avea contactele neprotejate (vizibile) sau nchise ntr-un corp
de forma paralelipipedic. Ultima variant este cea mai des ntlnit. Se construiesc butoane
pentru cureni de pn la 6 A i tensiuni pn la 500 V c.a.
Butoanele pot avea una din urmtoarele culori: rou, galben, verde, negru i alb (sau
albastru deschis). Acelai standard prevede i funciile corespunztoare fiecrei culori (de
exemplu: rou-oprire sau oprire rapid, verde-pornire etc.).
Starea normal a unui contact este starea n care se afl acel contact n absena forei de
acionare.
Butoanele de comand se execut n dou variante constructive: pentru montaj aparent i
pentru montaj ngropat.
Din punct de vedere al acionrii se disting urmtoarele construcii: butoane de comand
la care acionarea se face prin apsarea unui buton ngropat; butoane tip ciuperc (cu sau far
reinere) la care acionarea se face cu ajutorul unui buton aparent; butoane cu reinere la care
acionarea se face prin apsarea unei chei, iar reinerea prin rotirea cheii cu 90; butoane cu pip
la care acionarea se face prin apsarea unei manete (de forma unui pipe), iar reiuerea prin
rotirea pipei cu 90. Exist numeroase alte tipuri de butoane de comand unele prevzute cu o
lamp de 24 V care lumineaz prin corpul transparent al butonului.
Exist situaii n care funcionarea unei maini-unelte sau a unui agregat ntr-un anumit regim
este este periculoas sau nu este permis s fie modificat. n aceste cazuri sunt folosite cheile de
comand.
133
n figura 1.12. este prezentat o astfel de cheie eu trei poziii i diagrama de nchidere a
contactelor. Cheia poate fi folosit pn la 2 A (la 400 V c.a.). Cheia de comand are opt perechi
de contacte (exist variante constructive i cu patru perechi) montate n socluri de bachelit. i un
mecanism de acionare a contactelor mobile. Introducnd cheia (tip yalle) n broasca
mecanismului i rotind-o spre stnga sau spre dreapta cu 60" se nchide o pereche sau alta de
contacte.Contactele rmn blocate n poziia acionat i dup scoaterea cheii. Revenirea la
poziia iniial se poate face numai prin introducerea cheii n broasc i rotirea ei.
7) Lmpile de semnalizare se monteaz pe panouri i pupitre de comand i se
utilizeaz pentru semnalizarea luminoas a poziiei de funcionare a aparatelor de
comand, pentru a indica regimurile normale sau anormale (de avarie) din instalaia
supravegheat. Lmpile pot fi alimentate la tensiunea reelei (110 - 230 V) sau la
tensiune redus (24 V. fiind prevzute ce rezistene sau transformatoare de adaptare a
tensiunii).
Figura 1.13. Lmpi de semnalizare
134
Figura 1.14. Lmpi de semnalizare
8.10.3. Aparate cu comand automat
1. Aparate electrice. Contactorul
Contactorul este un aparat, comandat de un electromagnet. ce poate stabili, suporta si
nchide cureni in condiii normale sau de suprasarcina, folosit in automatizari pentru
comanda de la distanta.
lntr-o instalatie electrica, rolul sau este de a ntrerupe sau de a stabili alimentarea cu energie.
Este important de retinut ca un contactor nu are rolul de protectie contra curenilor de scurt
circuit! Pentru a putea i folosit in acest scop, este necesar sa-l instalam in serie cu sigurane
fuzibile, relee sau alte aparate de protectie
Schema de principiu. Simbol
Principalele caracteristici
tenisunea si intensitatea nominale;
curentul termic - valoare curentului care serveste nclzirii circuitului principal.
Contactorul trebuie sa suporte curentul termic in regim permanent, contactele
principale fiind
inchise, fara ca incalzirea diferitelor componenete sa depaseasca limitele fixate.
tensiunea maxima de izolare intre polii de putere;
tensiunea de comanda a bobinei; 24, 220,380V; 50Hz 24, 220V c.c.
regimul de lucru: - AC
1
, AC
2
, AC
3
, AC
4
- DC
1
, DC
2
, DC
3
, DC
4
, ;
durata de acionare:
frecventa de acionare:
numrul de poli de putere (tripolar sau tetrapolar);
numrul contactelor de comanda si/sau tipul acestora (normal deschise, normal
inchise);
135
capacitatea de inchidere - valoarea eficace a curentului maxim pe care
contactorul il poate stabili fara sudura contactelor:
puterea de rupere - valoarea eficace a curentului maxim pe care contactorul il
poate intrerupe, fara uzarea excesiva a contactelor si fara emisii importante de
scntei. Puterea de rupere depinde invers proporional de tensiunea reelei.
Este tiut ca separarea a doua contacte sub tensiune (cazul contactelor principale ale
contactorului ) duce. in general, la apariia unui arc electric.
Arcul astfel generat trebuie stins rapid intrucat:
curentul electric continua sa circule atata timp cat arcul electric nu este stins, ceea ce
poate duce la euarea incercarii de a intrerupe alimentarea cu energie electrica a
instalatiei;
arcul electric este insoit de o degajare de cldur care provoaca uzura, sau chiar
distrugerea aparatului;
datorita mobilitatii arcului, se poate stabili accidental o legtur intre o faza si pamant
sau intre doua faze. ceea ce poate duce la electrocutarea personalului de exploatare;
Avnd in vedere cele de mai sus. devine clar ca este foarte importanta capacitate de
stingere a arcului electric, care este data de puterea de rupere.
In privina cailor de stingere a arcului electric, avem:
alungirea arcului electric;
utilizarea unor materiale anti-arc (cupru, zinc, bronz):
ghidarea arcului spre alte contacte dect cele utilizate pentru funcionarea in
instalatie;
suflajul magnetic;
Contacte auxiliare
In vederea realizarii diferitelor funcii de automatizare, contactoarele sunt asociate de obicei
cu contacte auxiliare, care pot fi fixe / instantanee (normal inchise sau normal deschise)
Categoria de utilizare a contactoarelor
Este o componenta importanta in procesul de alegere a contactorului potrivit, aceasta
depinznd de tipul sarcinii comandate si de serviciul dorit.
Categoria Descriere Exemple
curent alternativ
ACI orice receptor cu cos 0.95 la incalzire, iluminat, distributie AC2 comutaie
n regim sever a motoarelor asincrone cu inele la ntrerupere in timpul pornirii,
inversarea rapida a sensului, franare in contracurent
AC3 Orice motor cu colivie: pompe, compresoare, malaxoare. climatizare, benzi
transportoare, ascensoare.
AC4 comutatia in regim sever a motoarelor asincrone cu colivie la intrerupere in timpul
pornirii, inversarea rapida a sensului, franare in contracurent
curent continuu
136
DCI. orice receptor astfel incat =L/R lms la sarcini rezistive sau uor inductive
DC2 comutatia in regim sever a motoarelor shunt cu =L/R 2ms la pornire, inversare
rapida a sensului, franare contra curent
DC3 comutatie in regim sever a motoarelor cu excitatie serie =L/R 7.5 ms pornire,
inversare rapida a sensului, franare contra curent.
2.1. Releul
Releul este un simplu intrerupator electromecanic,constituit dintr-un electromagnet si un set de
contacte.
In principiu, este vorba despre folosirea puterii mici necesare electromagnetului pentru a aciona
o armatura ce poate comanda o putere mult mai mare.
Clasificare
- intermediare
- termice
- electromagnetice
- de timp(cu temporizare)
2.2. Releu termic
Funcie
Asigura protectia unui circuit contra unor suprasarcini de mica putere si de durata. Permite
protectia eficienta contra defectelor cu origine mecanica, cderilor de tensiune,
dezechilibrrii fazelor, lipsei unei faze.
Se utilizeaza in asociere cu contactoare sau cu sigurane fuzibile.
Releul termic masoara curentul pe toate circuitele de putere supravegheate si compara
valoarea acestuia cu valoarea la care a fost reglat. Daca valoarea curentului masurat este mai
mare dect cea a curentului reglat, atunci releul comanda contactele de comand pentru
ntreruperea alimentrii.
In plus, releul termic actioneaza si daca exista o diferena de curent intre circuitele de putere
(de exemplu, din cauza lipsei unei faze).
Simbol general
Principiul de funcionare
Releele se bazeaza pe proprietatea bimetalelor de a se deforma cand temperatura acestora se
modifica. Cand temperatura creste, bimetalul se curbeaza si deschde contactul. ntrerupnd
circuitul de alimentare.
Observaie: Releul termic intrerupe circuitul de comanda prin intermediul contactului
auxiliar. Practic, bimetalul detecteaza creterea temperaturii si da comanda de deschidere
contactului auxiliar. Acesta la rndul sau, plasat in circuitul de comanda, va intrerupe
alimentarea bobinei contactorului care va deschide contactele de putere, intrerupanad astfel
alimentarea receptorului.
137
Caracteristici tehnice principale
intensitatea maxima suportata de contactele de putere (curentul de reglaj);
tensiunea maxima de izolaie intre contactele de putere:
numrul de contacte si tipul acestora (deschidere, includere)
tip reanclansare - manuala sau automata:
- cu sau fara compensare termica (compensarea poate fi obtinuta prin intermediul unei
benzi
metalice ce permite declanarea la curentul impus independent de temperatura
mediului ambiant).
2.3 Releul eletromagnetic
Acest tip de releu este folosit in special pentru protecia impotriva curenilor de scurtcircuit
(cureni de valori mari), dar si pentru protectia Ia tensiune minima (pentru tensiuni sub 0.7 U
n
electromagnetul nu mai retine armatura mobila).
Este constituit dintr-un miez magnetic pe care se dispun una sau mai multe bobine ce vor fi
parcurse de curentul supravegheat, o armatura mobila, un resort si unul sau mai multe
contacte electrice.
3 NTRERUPTOARE AUTOMATE DE JOAS TENSIUNE
ntreruptoarele automate sunt aparate electrice de comutaie, care n regim normal de
funcionare permit conectarea i deconectarea cu frecven redus a circuitelor electrice, iar n
caz de suprasarcin, scurtcircuit, scderea sau dispariia tensiunii, asigur protecia prin
intermediul declanatoarelor, ntrerupnd automat circuitele aliate n regim de avarie.
ntreruptoarele automate se folosesc la protecia instalaiilor de iluminat, a motoarelor
electrice, a reelelor de distribuie, tablourile de distribuie din centrale electrice i din posturile
de transformare sau a altor consumatori. Ele sunt folosite mpreun cu sigurane fuzibile cu
mare putere de rupere ce asigur un efect de limitare a curenilor de scurtcircuit.
ntreruptoarele automate se folosesc n instalaii de curent continuu i curent alternativ i
comparativ cu siguranele fuzibile au funciuni multiple i permit reglarea mai exact a
curentului la care ntrerup circuitul n regim de avarie.
Fiind destinate proteciei transformatoarelor, motoarelor i liniilor electrice de disribuie,
ntreruptoarele sunt solicitate intens termic i mecanic sub aciunea curenilor de scurtcircuit.
Ruperea curenilor de scurtcircuit este asigurat att prin dispozitive adecvate de stingere
a arcului clectric (camere de stingere performante) ct i prin deschiderea rapid a contactelor
mobile cu ajutorul unor arcuri puternice.
ntreruptoarele automate de joas tensiune sunt aparate electrice cu cel puin un element
mobil pe durata efecturii comutaiei.
Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor, numai cu declanare automat.
nchiderea fcndu-se manual, fie prin aciune direct, fie prin comand de la distan.
Spre deosebire de contactoare, ntreruptoarele automate sunt meninute n poziia
anclanat de un mecanism de zvorre (broasc), mecanic sau electromecanic, asupra cruia
acioneaz declanatoarele: termobimetalice (cu aciune temporizat), electromagnetice (cu
aciune instantanee) sau declanatoarele minimale de tensiune.
138
3.1.Clasificarea ntreruptoarelor automate de joas tensiune
ntreruptoarele automate de joas tensiune se pot clasifica dup mai multe criterii.
a) Dup numrul polilor. ntreruptoarele automate pot fi:
- monopolare,
bipolare,
tripolare sau
tetrapolare.
b) Dup felul curentului comutat:
ntreruptoare de c.c.
ntreruptoare de c.a.
c) Dup mediul de stingere a arcului pot fi:
- n ulei,
- n aer.
3.2. Elementele constructive ale ntreruptoarelor automate
Principalele pri constructive ale ntreruptoarelor automate sunt:
-organul motor (format dintr-un electromagnet sau un motor de acionare);
- contactele principale (fixe i mobile);
- camera de stingere;
- contactele auxiliare (cuplate mecanic cu contactele principale);
- declanatoare cu funcie de protecie (termobimetalice, electromagnetice)
- carcasa aparatului cu sisteme de fixare;
- mecanismul de zvorre sau broasca ntreruptorului:
Elementul caracteristic, n plus fa de contactoare l reprezint tocmai acest din urm
element i anume zvorul sau broasca ntreruptorului, care este un mecanism cu liber
deschidere. Acest mecanism asigur meninerea n poziia anclanat a contactelor
ntreruptorului i deschiderea automat a acestora sub aciunea declanatoarelor. De
asemenea mecanismul trebuie s permit deschiderea contactelor la acionarea acestora, Ia
comanda operatorului sau a declanatoarelor i s menin ntreruptorul ferm n poziia
deschis pentru evitarea nchiderii accidentale a contactelor.
4. Disjunctoarele.
Acest tip de echipamente de comutare au gabarit mai redus dect ntreruptoarele
automate de tip contact datorit micorrii distanelor de srpungere i comutare, izolarea
complet a fazelor ntre ele, precum i a spaiului de stingere a arcului electric.
Rolul disjunctoarelor este de a proteja consumatorii i circuitele electrice mpotriva
urmtoarelor defeciuni: suprasarcini, scurtcircuite i dispariia tensiunii din circuit prin
intermediul declanatoarelor termobimetalice i electromagnetice.
139
Se asigur totodat, posibilitatea ntreruperii sau stabilirii continuitii n alimentare a
consumatorilor. La disjunctoare funcia de comutaie este asigurata de contactele principale i de
dispozitivele de stingere cu care sunt echipate, iar funcia de protecie este asigurat de
declanatoare.
Defeciunile din instalaiile electrice i defectele lor, care trebuie diminuate prin
funcionarea disjunctoarelor se refer la:
a) Scurtcircuite;
b) Suprasarcinile. I
0
=( 1,01.5)I
n
, adic depirea cu 550 % a curentu-lui Dominai, cu
consecine nefaste prin efectul termic ce-l produc n timp asupra utilajelor alimentate electric;
c) Dispariia tensiunii (ntreruperea alimentrii) produce neajunsuri prin nclcarea
nesimetric a consumatorilor, respectiv prin nefuncionarea utilajelor;
d) Apariia unor cureni de defect, de punere la pmnt, produi de stingerea accidental a
prilor aflate sub tensiune de ctre operatorii umani, fapt ce ar putea produce electrocutarea
acestora.
Figura 2.45. Elementele constructive ale unui disjunctor de joas tensiune
140
Figura 2.46 Blocuri disjunctoare
Mrimile caracteristice ale disjunctoarelor sunt: curentul nominal, curentul de reglaj
al declanatoarelor, tensiunea nominal de funcionare, tipul dispozitivului de acionare
(manual), electromagnetic i tensiunea de comand a acestuia, capacitatea de rupere.
m
Figura 2.10. Contactor pe bar tripolar LC1 B (AC. AC3) 750-1800A pentru
comanda motoarelor.
5. Comanda contactoarelor electromagnetice
Pentru comanda contactoarclor electromagnetice se folosete de obicei un buton dublu
de acionare, cu revenire (format din nscrierea a dou contacte unul NI i unul ND).
Alimentarea bobinei contactorului se face de la o sursa de curent alternativ, de la o surs de
curent continuu sau de la un redresor.
141
Dac butonul de comand este cu revenire trebuie s se foloseasc un contact auxiliar
ND a contactorului pentru memorarea comenzii (contact de automeninere), Acest contact este n
paralel cu contactul ND al butonului de pornire.
Rezult c pentru comanda cu butoane cu revenire a contactoarelor electromagnetice.
Acestea vor fi prevzute cu cel puin un contact auxiliar (ND). Reprezentarea grafic a
schemelor electrice se poate face conform standardelor naionale prin:
- scheme de lucru (complet). n care aparatele electrice i prile lor componente sunt
reprezentate aa cum sunt plasate n realitate (conform legturilor lor fizice),
-scheme electrice desfurate (funcionale) n care elementele componente ale
aparatelor sunt reprezentate n mod logic, separnd circuitele de for i cele de comand i
control. Deoarece sunt mai sugestive i mai uor de utilizat se recomand utilizarea n
documentaiile tehnice a schemelor electrice desfurate.
Figura 2.11. Schema de lucru (complet) de alimentare i comand u unui contactor
trifazat cu eiectromagnet de c.a.
In figura 2.11. este prezentata schema de comand a unui contactor trifazat acionat de un
eiectromagnet de c.a..
Comanda contactorului se face printr-un buton dublu sau prin dou butoane simple (S
1
S
2
) Prin apsarea butonului de pornire S
2
se alimenteaz bobina contactorului K (0-1) de la faza R
i nulul reelei O, ceea ce duce la nchiderea contactelor principale K (2-4, 6-8. 10-12), ceea ce
duce la alimentarea consumatorului conectat la bornele A, B. C, cu tensiunile fazelor R. S. T.
Concomitent se nchide contactul auxiliar K (14-16), de automeninere care asigur meninerea
sub tensiune a bobinei contactorului dup ce butonul de comand (cu revenire) revine la starea
iniial, ntreruperea alimentrii consumatorului se face de la butonul de oprire S
1
. care ntrerupe
alimentarea bobinei contactorului ceea ce conduce la deschiderea contactelor principale.
Aceeai schem de comand a contactorului este reprezentat sub forma unei scheme
electrice desfurate (funcional) n figura 2.12. Din aceast reprezentare a schemei
142
electrice, mai clar i mai simpl reiese justeea afirmaiei c reprezentarea desfurat a
schemelor electrice este recomandabil.
Figura 2.12. Schema electric desfurat de alimentare i comand a unui contactor
trifazat cu electromagnet de c.a,
Pentru cazul contactoarelor de c.c. acionate de electromagnei de c.c., alimentarea se
face de la o surs de c.c.. n figura 2.13. este prezentat att schema electric desfurat ct i
cea de lucru pentru alimentarea i comanda unui contactor de c.c..
Funcionarea schemei este similar celei precedente. La acionarea butonului S
2
este
alimentat bobina contactorului K (0-1) i se nchid contactele principale K (2-4, 6-8)
alimentndu-se cu de la sursa de tensiune continu consumatorul racordat la bornele A, B.
Comanda de pornire este memorat de contactul de automeninerc K (10-12). Oprirea se
face de la butonul S
1
care ntrerupe alimentarea bobinei contactorului. La electromagnei de
acionare de c.c. se poate dimensiona economic bobina electromagnetului deoarece n poziia
nchis a contactorului fora dezvoltat de electromagnet este maxim i mult superioar celei
necesare asigurrii presiunii pe contacte. Se poate deci folosi o rezisten economizatoare R.
nseriat cu bobina contactorului i scurtcircuitat de contactul auxiliar NI al acestuia K (3-5).
La acionarea butonului de pornire S
2
bobina va fi parcurs de un curent mare. limitat
doar de rezistena bobinei iar dup acionarea contactorului contactul K (3-5) deschizndu-se
rezistena R este nseriat cu bobina contactorului reducnd mult valoarea curentului ce
parcurge bobina. Scade astfel solicitarea termic a bobinei i consumul.
143
Figura 2.13. Schema complet (de lucru) i Schema elcctric desfurat (funcional)
pentru alimentarea i comanda unui contactor bipolar de c.c. acionat de un electromagnet de c.c.
Pentru contactoare de c.a. care alimenteaz consumatori cu ocuri mari de curent n
momentul anclanrii nu se pot face conectri la frecvene mari i de aceea se recomand
acionarea cu electromagnei de c.c. alimentai prin puni redresoare.
Figura 2.14. Schema complet i Schema electric desfurat pentru alimentarea i comanda unui
contactor trifazat acionat de un electromagnet de c.c.
144
comanda unui electromotor din doua posturi
145
comanda unui electromotor cu inversare de sens
146
comanda unui electromotor cu buton fara retinere
comanda unui electromotor cu buton cu retinere
147
Puterile instalate maxime(P
i
) pe un circuit de iluminat i prize.
a) pe un circuit de iluminat
- un generator P
i
=3kw
- un aparat cu P
i
=6kw =P
i
=1kw
- un aparat cu P
i
=10kw =P
i
= 1,5kw
- circuitele din spaii comune ale cldirilor de locuit P
i=
1kw
b) pe un circuit de prize generale din cldiri de locuit i social culturale P
i
=2kw
c)pe un circuit de prize separat de receptoare de for monofazate(maini de gtit
electrice, maini de splat, aer condiionat, boiler, etc.) P
i
=P
n
a receptorului.
CAPITOLUL 9
EXECUIA LINIILOR ELECTRICE N CABLU
1 .Probleme generale.
Pentru dezvoltarea reelelor electrice n ultimii ani este caracteristic creterii ponderii
liniilor electrice n cablu (LEC), n special n zonele urbane dens populate. Avantajele LEC :
sigurana n funcionare, lipsa influenei factorilor atmosferici, spaiu ocupat mai redus, evitarea
pericolului de atingere direct, aspectul estetic, au determinat creterea numrului de LEC.
Dezavantajul principal al LEC : costul ridicat n comparaie cu cel al LEA tinde s se
micoreze prin dezvoltarea tehnologiei de fabricaie i a capacitii de transport a acestora.
Pozarea cablurilor, executarea lucrrilor de nndire sunt lucrri ce trebuiesc executate cu
mult contiinciozitate, deoarece este dificil verificarea calitii execuiei i practic imposibil de
descoperit defectele de montare.
2. Elementele constructive ale LEC.
Principalele elemente constructive ale LEC sunt: conductoarele, izolaia, ecranarea,
mantaua de protecie.
-Conductoarele sunt din cupru sau aluminiu nfuniate n mai multe straturi. Dup forma
lor se deosebesc conductoare cu seciunea circular, oval, sub form de sector sau tubular.
Conductoarele cablurilor cu seciuni mari sunt multifilare rsucite, dnd cablului flexibilitatea
necesar.
-Izolaia de baz se realizeaz cu : hrtie impregnat, cauciuc natural sau sintetic,
materiale plastice, etc.
-Ecranarea se utilizeaz n general la cabluri pentru tensiuni peste 6 kV pentru a limita
solicitrile electrice determinate de neuniformitatea cmpului electric. Are de asemenea
avantajul mbuntirii rcirii cablului i a micorrii grosimii izolaiei.
148
-Mantaua de proiecie se execut din plumb, aluminiu sau mase plastice pentru protecia
izolaiei cablului mpotriva aciunii umezelii, diferiilor acizi i a deteriorrilor mecanice. La
exterior cablul are nveliul de protecie din benzi sau srme de oel i nfurri din iut
impregnat.
2.1. Clasificarea i simbolizarea cablurilor.
Dup numrul de conductoare aflate n aceeai manta pot fi cabluri cu unu, dou, trei sau
patru conductoare. Cele mai utilizate sunt cablurile trifazate cu trei conductoare, fig.14.1.
Dup izolaia de baz, pot fi cabluri cu izolaie de hrtie, cauciuc sau mase plastice.
Diversele tipuri de cabluri se deosebesc dup un sistem de simbolizare n care literele au
urmtoarea semnificaie:
Fig. 14.1. Seciunea printr-un cablu: I-izolaia de faza; 2-iuta gudronata; 3-iuta
impregnata: 4-benzi de otel; 5-hartie impregnata; 6-camasa de plumb; 7-conductor.
149
H - izolaie de hrtie
Y - izolaie de material plastic
P - manta de plumb
B - blindat cu armtur din benzi de oel
E - ecranat
F - rezisten mrit la propagarea flcrii
Prima liter C - indic conductor de cupru, iar AC - conductor de aluminiu. Aceste litere
se aeaz la nceputul simbolizrii , dup care urmeaz litera care indic izolaia, urmat de cea
care indic felul mantalei ( P -plumb, Y -material plastic, A - aluminiu), apoi litera care indic
existena armturii metalice i la urm felul nveliului protector.
Exemplu : ACHPBI - cablu cu conductoare din aluminiu (AC), cu izolaie de hrtie (FI),
cu manta de plumb (P), cu armtur metalic de oel (B) i cu nveli de protecie din iut (I).
2.2.Manoane i cutii terminale.
Manoanele sunt cutii metalice (n ultimul timp se fac i din cauciuc), nchise ermetic,
cu rol de a proteja de a proteja cablurile mpotriva umezelii n punctele de nndire, de
derivare i de capt.
Ele trebuie s aib aceeai rigiditate dielectric ca i cablurile i s fie instalate nct s
elimine orice posibilitate de ptrundere a umezelii n cablu.
2.2.1. Manoanele de legtur, se construiesc din font i sunt constituite din dou piese
care se asambleaz cu uruburi, fig.14.2.
Manonul din font protejeaz nndirea din punct de vedere mecanic i anticoroziv.
Capetele cablului se introduc prin prile laterale i masa izolant se toarn prin deschiderea
situat la partea superioar.
Fig. 14.2 Mansoane de legtur bl-manon de plumb; b2-sectiune manon de legtur; I - manon de font 2 - cablu
trifazic fara banda de otel; J - manon de plumb: 4 - masa galbena; 5 - masa neagra: 6 - izolaie din benzi de hrtie; 7
- conductor monofazic izolat
150
2.2.2. Manoanele de derivaie, se utilizeaz numai la cablurile de joas tensiune. Acesta
se deosebete de manonul de legtur prin aceea c, ntr-o parte lateral are o prelungire prin
care iese cablul de derivaie ,fig. 14.3.
Fig. 14.3. Manon de derivaie 1 - partea inferioara; 2 - partea superioara; 3 - capacul; 4 - bratari pentru prinderea
cablului 5 - uruburi de legare la pamant.
2.2.3. Cutiile terminale se prevd Ia capetele cablurilor, permind conectarea acestora la aparate,
maini, tablouri de distribuie. Se confecioneaz din font, tabl sau plumb i sunt pentru
interior sau exterior, fig 14.4.
151
Fig 14.4. Cutie terminala
a - din plumb, de interior pentru cabluri de 6 si 15 kV; I - banda de otel; 2 - bandaje de sarma: 3 - priza
de legare la pamant; 4 - manta de plumb: 5 - izolaie de centura: 6 - legtur de sfoara: 7 - banda lcuit: 8- banda
izolata: 9 - sfoara impregnata;
b - din fonta cenuie, trifazata de exterior pentru cabluri de 6-20 kV; I - corpul din fonta: 2 - plnie de
etansare: 3 - flansa pentru fixarea izolatoarelorl 4 - izolatoare de porelan; 5 - capacul izolatorului; 6 - urub de
legare la pamant.
3 Pozarea cablurilor.
Din punct de vedere al locului de instalare, reelele n cablu se clasific n :
a) Reele exterioare (pozate n alara cldirilor):
-subterane : ngropate n an pe pat de nisip, n blocuri de cabluri sau tuburi de
protecie, n canale sau tuneluri;
-aeriene : pe estacade sau poduri suspendate, pe construcii suspendate pe cabluri de
oel;
-cazuri speciale : traversri de ape, galerii inundate, terenuri sau zone corozive sau cu pericol de
incendiu sau explozie
b) Reele interioare (pozate n cldiri)
-n situaii normale : pe perei, pe grinzi, sub planee, n subsoluri tehnologice.
n canale i tunele, n poduri de cable, n tuburi de
protecie.
-n cazuri speciale : pe utilaje, n medii cu temperaturi ridicate, n medii cu pericol de incendiu sau
explozie.
3.1. Pozarea cablurilor direct n pmnt.
Este o soluie simpl, cu cheltuieli de investiii mici, dar comport importante lucrri de
pmnt i desfacere repetat a pavajelor. Procesul tehnologic cuprinde urmtoarele operaii :
152
recunoaterea traseului, executarea traversrilor, executarea anurilor, desfacerea i aezarea
cablurilor, tragerea cablurilor n traversri, executarea profilului, astuparea anului i refacerea
pavajului.
3.1.1 .Recunoaterea traseului. Traseele sunt situate, de regul, n orae, de-a lungul strzilor,
pe trotuare, parcun, piee. n incinta ntreprinderilor industriale, n cartiere noi de locuine, de-a lungul
oselelor i cilor ferate.
naintea operaiilor urmtoare se procedeaz de ctre constructor, la cererea proiectantului,
recunoaterea traseului, executndu-se n acest scop sondaje i precizndu-se msurile necesare pentru
protejarea cablului sau a celorlalte instalaii existente n timpul pozrii
3.1.2. Executarea traversrilor, Acest operaie este necesar cnd traseul intersecteaz strzi
i piee din orae sau drumuri, osele i ci ferate n afara localitilor. n acest caz cablurile, se
monteaz n tuburi de beton, bazalt, otel sau PVC, fig 14,5.
Fig. 14.5. Seciune transversal printr-o traversare 1-plac de beton;2-tuburi; 3-beton pentru fixarea tuburilor.
n cazul executrii de traversri de drumuri, ci ferate i osele din afara localitilor i chiar orae, ns
aflate n zone fr instalai subterane se folosete metoda forajului. n acest caz se utilizeaz fie o forez -
burghiu manual, fie un dispozitiv de forare pneumatic.
3.1.3. Executarea anurilor cuprinde urmtoarele etape : -trasarea anului, desfacerea pavajului,
executarea anului, Trasarea anului const n stabilirea axei anului i marcarea marginilor spturii cu
rui. ntre care se ntinde o sfoar care delimiteaz conturul anului.
Desfacerea pavajului se execut n msura posibilitilor, cu ajutorul motocompresoarelor i a
ciocanelor pneumatice. Desfacerea se face exact n lungul liniilor care marcheaz laturile anurilor.
153
Sparea anurilor. Dimensiunile i forma anuri lor corespund profilurilor date in proiectul
lucrrii. Sparea se face manual sau mecanizat. Pmntul scos din sptura se depune spre strad la cel
puin 0.5 m de marginea anului. Pentru ca pmntul s nu se mprtie se folosesc pe toat lungimea
anului sprijiniri speciale din panouri din oel - cornier i elemente metalice, fig. 14.6.
anurile cu adncimi mai mari de 1 m sau n terenuri slabe se sprijin cu dulapi metalici
prefabricai refolosibili, scnduri groase din lemn de brad. Iarna, cnd pmntul este ngheat se
iau msuri de dezgheare cu grtare de crbuni ncini (cocsiere), conducte cu ap cald, radiani
alimentai cu gaz metan. etc.
3.1.4. Desfurarea i pozarea cablurilor
Aceste operaii se execut concomitent, necesitnd unele verificri prealabile. Se inspecteaz
traseul de pozare, acordnd o atenie deosebit verificrii traversrilor. Tamburele cu cabluri care
urmeaz s fie desfurate i pozate trebuie s se afle n punctele de unde ncepe desfurarea.
nainte de pozare se verific izolaia folosind inductorul.
3.1 .5.Tragerea cablurilor la traversri. Pentru a realiza aceast operaie sunt necesari ciorapi
de cablu, fig. 14.7, care se monteaz n captul cablului ce trebuie tras prin traversare. Se
leag apoi o frnghie de cnep sau un cablu de oel care se trece prin tubul prin care urmeaz
se trag cablul. Se trage pntul, iese din tub, dup care se demonteaza.
3.1.6.Executarea profilului.
Dup aezarea cablului n poziia indicat n proiect se marcheaz cu etichete de indentificare la
capete i din 10 n 10 m. Executarea profilului se face astfel :
- se aeaz peste cablu un strat de 10 cm de nisip cernut:
- se ridic cablul deasupra acestui strat;
154
- se aeaz deasupra cablului un nou strat de nisip de protecie de 10 cm, pentru meninerea
cablului n echilibru elastic;
- se aeaz un strat de crmizi de protecie. Pentru o proiecie suplimentar se vor folosi plci
de beton armat, calote ceramice, placi de PVC, etc.
3.1.7.Astuparea anurilor i refacerea pavajelor
Astuparea se face cu straturi succesive de cte 20 cm, udate i btute cu maiul, pentru a evita
tasri ulterioare ce duc la repetate refaceri ale pavajelor. Operaia se poate face i mecanizat cu
tractoare cu lam buldozer, pe trasee libere. Dup terminarea completa a lucrrilor de pozare i
astupare se refac pavajele.
3.2.Pozarea cablurilor pe timp friguros.
Pozarea cablurilor nu este permis dac temperatura mediului i a cablului a sczut n ultimile 24
ore dinaintea pozrii cu urmtoarele limite :
0- pentru cabluri cu izolaia de hrtie pentru tensiuni pn la 10 kV;
4C - pentru cabluri cu izolaie i manta din PVC;
-7C - pentru cabluri armate cu izolaie de cauciuc;
-20C - pentru cabluri cu manta de plumb fr nveli de protecie.
Cnd este necesar pozarea la temperaturi mai sczute cablurile se nclzesc. Durata nclzirii
depinde de temperatura ncperii i se indic n tab.l.
155
Temperatura ncperii
+ 5................... + 10 + 10....................+ 25 + 25 ...............+ 40
Durata nclzirii 3 zile 1-1,5 zile 18 ore
4.Tehnologia executrii manoanelor i a cutiilor terminale
4.1. Manoanele se execut n urmtoarea succesiune a operaiilor tehnologice : pregtirea
locului de montaj, desfacerea capelelor cablului. mbinarea conductoarelor, refacerea izolaiei,
montarea manonului interior, montarea manonului exterior dc protecie.
a)Pregfitirea locului de montai. Dac manoanele se execut n groap se verific poziia i
dimensiunile gropii. Ea trebuie s permit aezarea corect a manonului fa de traseul cablului,
fig. 14.8 i s asigure manonului spaiul necesar micrii libere pentru executarea operaiilor de
izolare a mbinrii. Dac lucrarea se execut n exterior pe timp de ploaie sau locuri cu praf se
lucreaz n cort, nclzit Ia nevoie pn la temperaturi de + 15C.
Fig. 14.8. Dimensiunile si fomai gropii pentru manon si poziia capetelor de cablu a - poriunea de suprapunere
depinznd de tensiune si tipul cablului (la 1 KV - 0,5m) b - poriunea dreapta necesara execuiei manonului c -
deplasarea fata de ax pentru a evita solicitarea manonului la eventualele eforturi de tractiune in cablu si pentru
rezerva necesara refacerii manonului la o eventuala defectare
b)Desfacerea capetelor cablurilor.
Operaiile care se execut la desfacerea capetelor de cablu depinde de tipul i construcia acestuia
i constau n ndeprtarea succesiv a straturilor exterioare de protecie, tierea i ndeprtarea
cmii de plumb a izolaiei de centur i a celei de faz.
In fig. 14.9 este prezentat desfacerea tip a capetelor de cablu cu trei faze, cu o manta de plumb
i izolaie de centur.
156
Lungimea desfacerii capetelor se determin cu relaia : 1 = k+a+i+c, unde : 1 -
este lungimea pe care se desfac capetele de cablu (jumtate din lungimea interioar a
manonului) ; k -este lungimea pe care se pstreaz benzile metalice de protecie;
a -lungimea mantalei de plumb sau aluminiu care se pstreaz pe capetele de cablu desfcute; i -
lungimea izolaiei de faz pstrat pe conductoare; c- lungimea pe care se nltur izolaia de faz n
vederea,nndirii conductoarelor.
Se mai poate scrie I = x + m , unde x - lungimea prii ncovoiate a conductoarelor de faz ; m- lungimea
pe care izolaia de adaos se suprapune peste izolaia de faz pstrat.
c) mbinarea conductoarelor se poate grupa n trei categorii :
- mecanice (cu uruburi sau prin presare la rece);
- termice (lipire sau sudare);
- mixte.
Cel mai frecvent se utilizeat mbinarea termic. Dintre procedeele aplicate la noi, mai
avantajoase din punct de vedere al tehnologiei, al posibilitilor de realizare pe antier i a calitii
mbinrii este nndirea conductoarelor (de aluminiu) prin lipire i metalizare,fig.l4.10.
d) Refacerea izolaiei se execut numai la cabluri cu tensiuni mai mari de 1 kv. n ar la noi la
cablurile din PVC de 10-15 kv se folosesc pentru refacerea izolaiei benzi izolante adezive din folii subiri
157
i elastice de poliestiren tip J1 peste care se nfoar un strat de band adeziv de cauciuc ADEBAND-
TC. n ultimul timp au cptat o larg rspndire manoanele cu rini epoxidice. Acestea se realizeaz
fie prin turnarea rinii n jurul mbinrii ntr-o form prin injectare sub presiune sau prin realizarea unei
izolaii stratificate din rin i estur.
e) Montarea manonului interior . Acest manon se monteaz ntre extremitile mantalei de la
cele dou capete ce s-au mbinat. Se lipesc cu aliaj L
p
37 nti n lung, apoi capetele cu cmile de plumb
ale cablurilor. Apoi se umple cu mas izolant galben.
f) Legarea la pmnt a ecranelor i benzilor metalice. nveliurile metalice ale cablurilor, prile
metalice ale manoanelor de nndire, precum i corpurile metalice ale cutiilor terminale se leag la
pmnt pentru a asigura protecia personalului i a mantalei n cazul strpungerii izolaiei cablurilor aliate
la pmnt. Legturile la pmnt se realizeaz cu conductoare flexibile de cupru cositorite.
g)Montarea manonului exterior de protecie.
- se aeaz partea inferioar de font a manonului pe un pat de crmizi:
- se monteaz partea superioar, aplicnd ntre cele dou pri o garnitur din sfera impregnat,
dup care se strng uruburile de nndire;
- se toarn masa izolant neagr bituminoas, topit la 115C;
- nainte de rcirea complet se strng din nou toate uruburile, se aeaz garnitura de iut
impregnat a capacului i se monteaz capacul;
158
- manonul se acoper cu un strat de nisip de 10-15 cm i peste acesta un rnd de crmizi pentru
protecie;
4.2.Tehnologia de montaj a cutiilor terminale.
Elementele constructive ale cutiilor terminale de cablu sunt:
- un izolator prefabricat cu armturile sale i un element de repartizare a
potenialului i pentru etanarea cablului. Cutiile terminale se execut dup urmtoarea
succesiune a operaiilor
tehnologice: desfacerea capetelor de cablu, montarea conductoarelor de legare la
pmnt, etanarea punctului de ramificaie, montarea papucilor, protejarea izolaiei
conductoarelor.
Executarea acestor operaii difer dup tipul cutiei terminale. Cele mai uzuale cutii terminale
pentru cabluri de for sunt : cutia cilindric din font de 1 kv; cutia tronconic din tabl de plumb de 1
kv; cutia tronconic din tabl de plumb pentru 6-20 kv; cutia monofazat de interior pentru cabluri de 20-
35 kv. Pentru legarea capetelor conductoarelor la bornele aparatelor se folosesc papuci de cablu. fig.
14.10
4.2.1 .Montarea cutiilor terminale de interior.
n funcie de instalaia ce urmeaz a o deservi, se alege locul de fixare a cutiei terminale, astfel
nct s ofere condiii convenabile de montare i raze de curbur ct mai mari. La cablurile cu izolaie de
hrtie, dup pregtirea capetelor de cablu, se ndeprteaz nveliurile protectoare i izolante, se verific
izolaia cablului cu inductorul i se monteaz cutia terminal, fixndu-se i etanndu-se la baz. Se
159
fasoneaz conductoarele astfel nct acestea s se situeze pe axele bornelor la care se vor racorda. Se
monteaz papucii de cablu prin una din metodele cunoscute : lipiri cu metalizare n trepte sau fir cu fir,
sudare sau presare hidraulic. Se aplic pe conductoare straturile de protecie i etanare prevzute de
instruciuni, se fixeaz cutia i se toarn mas izolant. Se leag la pmnt carcasa metalic.
Pentru cablurile cu izolaie i manta din PVC, execuia este simplificat. Cmaa exterioar de
protecie anticoroziv (fig. 14.11) din PVC se pstreaz pe toat lungimea traseului din interior pn la
intrarea n cutia terminal. Pentru montarea cutiei se taie i se nltur cmaa exterioar de protecie 1,
benzile metalice de protecie 2 i cmaa exterioar din PVC 3.Dup fasonarea conductoarelor i
montarea papucilor, izolaia conductoarelor se ntrete cu un strat de band adeziv izolant pe toat
lungimea.
4.2.2.Montarea cutiilor terminale de exterior.
Cutiile terminale de exterior de 1,6,20 kv se monteaz pe stlpul LEA, fig. 14.12.Montarea
cutiilor terminale de exterior de 1 kv necesit urmtoarele operaii :
-se stabilete lungimea captului de cablu n aa fel nct acesta s poat fi racordat la LEA;
-pe o poriune a captului de cablu se desface stratul de iut exterior i se vopsete cablul cu un strat
anticoroziv.
-se matiseaz cablul n locul de ptrundere n cutia terminal;
-se nltur toate nveliurile pn la mantaua de plumb;
-poriunea de cablu ncepnd de la baza stlpului i pn la nlimea de cca 3 m se protejeaz cu o eav
de oel;
160
-de mantaua de plumb se lipete conductorul de legare la pmnt:
-se controleaz curbura conductorului, se monteaz capacul;
-cutia se umple cu mas izolanl, turnat prin orificiul de la partea superioar.
Fig. 14.12. Cutie terminalei de exterior de I kV,
montata pe stlp
5. In laborator se vor indentilca elementele
constructive ale LEC i se vor executa operaii de
manonare i montare a cutiilor terminale.
161
162
Temperatura mediului ambiant + 25 C
163
Temperatura maxima admisa pe conductor: + 70 C la izolaie de PVC, + 60 C la izolaie de cauciuc
Sect.
nominal a
cond [mm
2
]
Intensitile curenilor, A
Conductoare de cupru cu izolaie de
PVC sau de cauciuc FY, fcTi
Conductoare de aluminiu cu izolaie de
PVC sau cauciuc AFY
Montate n tub Nr.
conductoarelor n tub
Libere
n aer
Montate n tub Nr. Libere
conductoarelor n tub n aer
2 3 4 5,6 2 3 4 5,6
0 1 2 4 5 6 7 8 9 10
1 14 12 11 10 20
- -
-
- -
1,5 17 14 13 11
25 34
-
16
- - -
2,5 24 20 18 16 18 15 13 27
4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35
6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45
10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61
PE 148-94- Instruciuni privind condiiile generale de proiectare antiseismic a instalaiilor
tehnologice din staiile electrice.
PE 142-80- Normativ privind combaterea efectului flicker n reelele de distribuie.
PE 143-94- Normativ privind limitarea regimului deformat
PE 155-1992- Normativ pentru proiectarea i executarea branamentelor electrice pentru cldiri
civile.
NSSMUEE 111-2001- Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electric n
medii normale.
1.6-1998-Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare i gaze naturale.
ID 17-1978-Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea i recepionare;> instalaiilor
electrice n zone cu pericol de explozie.
164
C 56-2000- Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i a instalaiilor
aferente.
Ordinul Ml nr. 775/98 -Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor.
NSPM- 65-2001-Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei
electrice.
Legea 10/95 -Privind calitatea n construcii.
Legea 90/1996- Norme Generale de Protectie a Muncii.
Urmtoarele standarde internaionale pentru care nu exist standarde romne corespunztoare, se
utilizeaz mpreun cu prezentul normativ:
CEI 60 364-4-444-96 - Instalaii electrice n construcii. Protecia la supratensiuni.
CEI 60364-6-61-98 - Instalaii electrice n construcii. Verificri.
Aplicarea unui standard naional are caracter voluntar.
Aplicarea unui standard naional poate deveni obligatorie, n totalitate sau n parte, pe ntreg
teritoriu, pe plan zonal sau local, numai printr-o reglementare tehnic adoptat de ctre o
autoritate, n cazul n care considerente de ordin public, de protecie a vieii, a sntii i a
securitii persoanelor fizice, a mediului nconjurtor i de aprare a intereselor consumatorilor
fac necesar o astfel de msur.
ANEXA 2
CATEGORIILE INFLUENELOR EXTERNE N FUNCIE DE NATURA LOR I
GRADUL DE INFLUEN (CLASA) CONFORM CLASIFICRII
INTERNAIONALE DIN SR CEI 364-3+A1
Cod internaional
COND1II DE MEDIU
165
Temperatura mediului ambiant
AA1 - 60C + 5 C (frigorific)
AA2 - 40C + 5 C (f. frig)
AA3 - 25C + 5 C (frig)
AA4 - 5C + 40 C (temperat)
AA5 + 5C + 40 C (cald)
AA6 + 5C + 60 C (f. cald)
AA7 - 25C + 55 C (fr control al temperaturii)
AA8- 50"C + 40 C (foarte sczute i foarte ridicate)
n funcie de temperatur ambiant sunt aplicabile numai atunci cnd nu sunt influene datorate
umiditii
valoarea medie a temperaturii pentru o perioad de 24 h nu trebuie s fie mai mare dect limita superioar cu 5C.
Condiii climatice (influenta cominat a temperaturii i umiditii)*
AB1 t = - 60 C... + 5; j
r
= 3 - 100%; j
a
= 0,003 - 7 g/m
3
AB2 t = -40
u
C... + 5;j
r
= 10- 100%;j
a
= 0.1 - 7 g/m
3
AB3 t = - 25 C... + 5; j
r
= 10 - 100%; j
a
= 0,5 - 7 g/m
3
AB4 t = - 5 C... + 40 C; j
r
= 5 + 95%; j
a
= 1 - 29 g/m
3
AB5 t = + 5...+ 40; j
r
= 5 - 85%; j
a
= 1 - 25 g/m
5
AB6 t = + 5C... + 60C; j
r
= 10- 100%;j
a
= 1 - 35 g/m
3
AB7 t = - 25" C... + 55 C; j
r
= 10 - 100%; j
a
= 0,5 + 29 g/m
3
AB8 t = - 50
n
C... + 40 C; j
r
= 15 - 100%; j
a
= 0,04 - 36 g/m3
Altitudine
AC 1 sub sau egal cu 2000 m (joas)
AC2 peste 2000 m (nalt)
Prezena apei
AD1 neglijabil
AD2 cdere de picturi de ap (vertical cu inermitene)
AD3 ap n ploaie (unghi sub 60
11
cu vertical)
AD4 ap priectat (stropi n toate direciile)
AD5 jet de ap (ap cu sub presiune, din toate direciile)
AD6 pachete de ap (valuri)
AD7 imersie (parial n ap)
AD8 submersie (complet n ap)
Prezena corpurilor strine solide
AE1 neglijabil
AE2 corpuri strine mici incombustibile (cu dimensiuni sub 2,5 mm)
166
AE3 corpuri strine foarte mici incombustibile (cu dimensiuni sub 1 mm)
AE4 depuneri de praf redus, incombustibil cuprinse ntre 10 i 35 mg/m pe zi (praf. fibre,
scame incombustibile)
AE5 depuneri de praf combustibil cuprinse ntre 35 i 350 mg/m pe zi
AE6 depuneri de praf cuprinse ntre 350 i 1000 mg/m pe zi
I
AF1 neglijabil
Al- 2a Prezena apreciabil a agenilor poluani sau corozivi de origine atmosferic
AF 2b ageni corozivi i poluani atmosferici
AF3 intermitent sau accidental (zone de manipulare a produselor chimice n cantiti mici)
AF4 permanent (aciune permanent a substanelor chimice corozive sau poluante n cantiti
mari)
AGI uoare (solicitarea la oc cel mult egal cu 0,225 J)
AG2 medii (solicitarea la oc cel mult egal cu 2 J)
AG3 grele (solicitarea la oc de Ia 6 J pn la 20 J)
Vibraii
AH 1 sczute (instalaii casnice i similare, la care efectele vibraiilor pot fi neglijabile); gama de
frecvene
cuprins ntre 2 -9 i 9 - 200 Hz. amplitudinea deplasrii ntre 0,3 + 1.5 mm i acceleraia
ntre 1 -5 m/s
2
AH2 medii (condiii industriale obinuite); gama de frecven 9 + 200 Hz, amplitudinea deplasrii
ntre 3- 7
mm
2
i acceleraia ntre 10-20 m/s
2
AH3 importante (condiii industriale grele); gama de frecven 2- 9 i 9 + 200 Hz amplitudinea
deplasrii
ntre 10-15 mm i acceleraia ntre 30 + 50 m/s
2
Prezena florei l/sau mucegaiului
AK1 neglijabil
AK2 riscant
Prezena faunei
AL1 neglijabil
AL2 riscant
Influene electromagnetice, electrostatice sau ionizante
AM1 neglijabile
AM2 cureni vagabonzi
AM3 radiaii electromagnetice
AM4 radiaii ionizante duntoare
AM5 cmpuri electrostatice duntoare
AM6 cureni de inducie duntori
167
Radiaii solare
ANI sczute, < 500 W/m
2
AN2 medii, 500 < I
s
< 700 W/m
2
AN3 nalte. 700 < l
s
< 1120 W/m
2
Efecte seismice
AP1 neglijabile, a 30 Gal: 1 Gal = 1 cm/s"
AP2 severitate sczut. 30 < a 300 Gal
AP3 severitate medie, 300 < a 600 Gal
AP4 severitate ridicat, a > 600 Gal
Trsnete. Nivel keraunic
AQ1 neglijabil, < 25 zile/an
AQ2 indirect, > 25 zile /an (riscuri provenind de la instalaii de alimentare
AQ3 direct (riscuri provenind de la explozia materialului n urma trsnetului).
Micri de aer (cureni de aer)
AR 1 sczute, v 1 m/s
AR2 medii, 1 m/s < v 5 m/s
AR3 puternice, 5 m/ s < v 10 m/s
Vnt
AS 1 sczut, v 20m/s
AS2 mediu, 20 < v 30 m/s
AS3 ridicat. 30 m/s < v 50 m/s
UTILI ZRI
Competena persoanelor
BA 1 obinuit (persoane neinstruite)
BA2 Copii n ncperi care le sunt destinate (aceast clas nu se aplic n medii familiale)
BA3 handicapai (psihic, fizic sau intelectual)
BA4 Instruite (ageni de ntreinere sau exploatare)
BA5 Calificate (ingineri i tehnicieni)
Contactul persoanelor cu potenialul pmntului
BC1 nul (mediu neconductor)
BC2 sczut (n mod obinuit far contact cu elemente conductoare)
BC3 frecvent (contact frecvent cu elemente conductoare)
BC'4 continuu (contact permanent cu perei metalici de exemplu incinte metalice, rezervoare,
boilere.
Condiii de evacuare n caz de urgen
BD1 normale (cldiri de locuit)
BD2 dificile (cldiri nalte)
168
BD3 aglomerate (teatre, cinematografe, magazine mari i similare)
BD4 dificile i aglomerate (cldiri publice nalte - hoteluri, spitale etc.)
Natura materialelor prelucrate sau depozitate
BE1 a riscuri neglijabile
BE1 b
BE2 riscuri de incendiu (utilizare, manipulare, prelucrare, fabricare, depozitare de materiale
combustibile
BE3a riscuri de explozie
BE3b
BE4 riscuri de contaminare (prezena animalelor, produselor farmaceutice far protecie)
CONSTRUCIA
CLDIRILOR Materiale
de construcii
CAI necombustibile
CA2a combustibile
CA2b
CA2c
CA2d
Structura construciilor
CB1 riscuri neglijabile
CB2 propagatoare de incendiu (cldiri cu forme i dimensiuni care ajut la propagarea incendiului,
de ex.
efect de co)
CB3 mobil
CB4 flexibil sau instabil
Nota:
c) Condiiile obinuite corespund clasei 4 pentru parametrul AA i clasei 1 pentru ceilali parametrii.
d) Semnificaiile notaiilor de la AB - Umiditatea aerului sunt urmtoarele: -1 = temperatura:
- j
r
= umiditatea relativ, este raportul dintre umiditatea absolut j
a
a aerului umed i umiditatea
absolut maxim la saturaie (as) la aceeai temperatur i aceeai presiune barometric;
- j
a
= umiditate absolut, este greutatea vaporilor de ap coninui ntr-un metru cub de aer umed.
169
LEGEND:
D depozitare
E - extracie
F - fabricaie -1 - ncercri
P - prelucrri
T - tratament
U - utilizare
Cifrele de la 1 pn la 7 reprezint clasele de influene externe
NOT:
clasele AB: AP; AQ; AR AS: AN i parial clasele AA i AE sunt n studiu.
ANEXA 5
SECIUNI MINIME ADMISIBILE LA CONDUCTOARE MONTATE N EXTERIOR,
PE PEREII CLDIRILOR
Nr.
crt.
Destinaia conductoarelor Seciuni, mm
2
cupru aluminiu
1 Pentru instalare pe perei, pe izolatoare la distana de maximum 4 m
ntre suporturi
4 10
2 Pentru interiorul corpului de iluminat montat pe perete 1 -
ANEXA 6
SECIUNILE MINIME ADMISE PENTRU CONDUCTOARELE UTILIZATE N
INSTALAIILE ELECTRICE DIN INTERIORUL CLDIRILOR
170
Seciunile minime
ale conductoarelor
[mm ]
cupru aluminiu
Destinaia conductoarelor
2 3
pentru interiorul corpurilor de iluminat;
conductoare multifilare; 0,50
conductoare unifilare. 0,75
pentru un singur corp de iluminat, conductor de faz 1 2,5
pentru o singur priz, conductor de faza 1,5 2,5
pentru circuite de lumin, conductor de faz 1,5 2,5
pentru circuite de priz, conductor de faz 2,5 4
.pentru circuitul unui receptor electrocasnic cu putere cuprins ntre 2 i 4,5 kW, conductor
de faz
2.5 4
pentru circuite primare ce alimenteaz firmele cu lmpi cu descrcri in gaze 2.5 4
pentru circuite de for, conductor de faza 1.5 2.5
pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea aceeai seciune ca conductorul
de faz
-
----------
pentru circuite trifazate cu patru conductoare, pn la o seciune de 16 mm
2
a conductoarelor
de faz seciunea conductorului neutru va fi egal cu aceea a inductoarelor de faz
---------
pentru circuite trifazate cu patru conductoare, conductorul neutru pentru seciuni ale
conductorului de faz de:
2> mm 16 25
35 mm
2
16 25
50 mm
2
25 25
70 m m
2
35 35
95 mm
2
50 50
20 mm
2
70 70
150 mm
2
70 70
185 m m
2
95 95
240 m m
2
120 120
300 mm
2
150 150
400 m m
2
185 185
400 m m
2
.
Sn
= 0,5s
f
Pentru coloane din cldiri de locuit, conductorul de protecie (PE):
171
la coloane colective;
6 (sau 100 m m
2
OL)
la coloane individuale 4
-
.intru circuite din apartamente, conductorul de protecie (PE) 2,5
-
pentru coloane. ntre tabloul principal i tabloul secundar, se va determina prin calcul
dar minimum:
2.5 4
pentru conductoare de legtura ntre contor i tabloul de distribuie al instalaiei terioare din
locuine, se va determina prin calcul, dar minimum:
6 6
pentru conductoare de legtur din interiorul tablourilor electrice:
legturi lipite 0,5
-
legturi cu cleme sau la borne 0,75 2,5
.pentru circuite secundare ale transformatoarelor de curent pentru msur 1.5
-
pentru cordoane de alimentare ale receptoarelor mobile sau portabile, seciunea conductorului de faz va fi. pentru
un curent nominal al aparatului:
pn la 2 A 0,50 -
pn la 6 A 0,75 -
peste 6 A pan la 10 A 1,0 -
peste 10 A pn la 16 A 1,5 -
peste 16 A pn la 25 A 2,5 -
peste 25 A pn la 32 A 4 -
peste 32 A pan la 40 A 6 -
peste 40 A pana la 63 A 10 -
pentru cordoane de alimentare ale corpurilor de iluminat portabile, seciunea inductorului de
faz va fi. pentru un curent nominal al aparatului:
pana la 4 A 0.5 -
peste4 A pana la 10 A 0,75 -
pentru instalaii de automatizare, msura i control destinate unor receptoare din instalaii
importante (vezi an. 5.1.3.)
1 -
pentru legturi electrice de automatizare, msura i control ntre aparatele dintr-un echipament
i pentru legturile dintre aceste aparate i conectri
0,5 -
ANEXA 7
CURENI MAXIMI ADMISIBILI N REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE
NEIZOLATE, LIBERE N AER
Temperatura mediului ambiant: + 25C Temperatura maxim admis pe conductor: + 70C
Intensitile curenilor. A
Seciunea
nominal a
Felul montajului
172
conductoarelor
[mm"]
Cupru Aluminiu Oel-aluminiu Oel
Interior Exterior Interior Exterior Interior Exterior Exterior
6 50 70
- - -
10 80 95 60 75 50 80
16 100 130 75 105 75 105 45
25 140 180 105 135 100 130 60
35 170 220 130 170 135 175 75
50 215 270 165 215 165 210 90
70 270 340 210 265 210 265 125
95 335 415 255 320 260 330 140
ANEXA 12.1. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY I TEVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) N
CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU SIMILARE
Numarul conductelor in tub
1 2 3 4 5 6 7
Seciunea
nominal a
conductorului
mm
2
Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]
1 12 12 16 16 20 20 25
1.5 12 16 16 20 20 25 25
2.5 12 16 20 25 25 25 32
4 16 20 25 25 25 32 32
6 16 25 25 25 32 32 40
10 16 25 32 32 32 40 50
16 16 32 32 40 40 50 50
25 25 32 40 40 50 50 63
173
35 25 40 40 50 50 63 63
50 25 40 50 50 63 75 75
70 32 50 50 63 75 90
-
95 32 50 63 75 90
-
120 40 63 75 90 90
- -
150 40 63 90 90
-
185 40 75 90 90
- - -
OBSERVAII:
1 Linia ngroat din tabel separ evile PVC tip 1 (PVC-U).
2 in cazuri justificate, se admite nlocuirea tuburilor IPEY 50 i 63 cu evi PVC tip 1/50 sau 63.
3 Tuburile IPEY - STAS 6690. Conducte FcTi-STAS 526.
ANEXA 12.2
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR IPEY l EVILOR PVC TIP 1 (PVC-U) N
CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE
Numrul conductelor n tub
Numrul conductelor n tub
1 2
3 4
5 6 7
Seciunea
nominal a
conductorului
mm
2
Diametrul nominal (exterior) al tubului [mm]
1 12 12 16 16 16 16 16
1.5 12 122 16 16 16 20 20
2,5 12 16 16 20 20 25 25
4 16 16 20 25 25 25 32
6 16 16 20 25 25 25 32
10
16
_! 25 25 32 32 40 40
16 16 25 32 40 40 50 50
25 20 32 32 40 40 50 63
174
35 25 40 40 50 50 63 63
50 25 40 40 50 63 75 75
70 32 50 50 63 75 75
-
95 32 50 63 63 75
120 40 63 75 75 90
-
150 40 63 75 90
- - -
185 40 75 90 90
- - -
OBSERVAII:
a) Idem ca Ia anexa 12.1.
b) Conducte FY, AFY-STAS 6865.
ANEXA 12.3
ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL CONDUCTELOR Fc Ti SAU
SIMILARE
Seciunea
Numrul conductelor n tub
nominal a
conductorului
1 2 3 4 5 6 7
[mm
2
] Diametrul nominal (interior) al tubului [mm]
1 12,7 12.7 12.7 12,7 16.1 16,1 20,0
1.5 12,7 12,7 12,7 16.1 16.1 20,0 20.0
2,5 12,7 12,7 16,1 17.9 20.0 25,5 25,5
4 12.7 16,1 17,9 20.0 25.5 25,5 34,2
6 12,7 17.9 20,0 25.5 25,5 34.2 34.2
10 12.7 20.0 25,5 25,5 34,2 34.2 44,0
16 16.1 25.5 34.2 34,2 34,2 44,0 51,0
25 17.9 34.2 34,2 44,0 44,0 51,0 55,8
35 20.0 34,2 44.0 44.0 51.0 55.8 -
50 20.0 44,0 44,0 51.0 55.8 -
175
70 25.5 44,0 51.0 55.8
-
95 34,2 51,0 55.8
- -
120 34.2 55.8 -
-
150 34,2 -
-
185 34,2 -
-
OBSERVAII:
Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 12.3. i notarea tuburilor
PEL prin filet IPE este urmtoarea:
Notare prin
diametru nominal
12,7 16,1 17.9 20,0 25,5 34,2 44.0 51,0 55,8
Notare prin filet IPE
9 11 13,5 15 21 29 36 42 48
ANEXA 12.4. ALEGEREA DIAMETRULUI TUBURILOR PEL N CAZUL CONDUCTELOR FY,
AFY, SAU SIMILARE
176
OBSERVAII:
Corespondena dintre notarea tuburilor PEL prin diametrul nominal (interior) din anexa 11.4. i notarea tuburilor
PEL prin filet IPE este urmtoarea:
177
Notare prin
diametru nominal
12,7 16,1 17.9 20,0 25,5 34,2 44.0 51,0 55,8
Notare prin filet IPE
9 11 13,5 15 21 29 36 42 48
ANEXA 12.5
ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR* DIN OEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU
1NSTALATII N CAZUL CONDUCTELOR FeTi SAU SIMILARE
178
'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656.
ANEXA 12.6
ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR*' DIN OEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU
INSTALAII, N CAZUL CONDUCTELOR FY, AFY SAU SIMILARE
179
'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656.
ANEXA 12.7
ALEGEREA DIAMETRULUI EVILOR*
1
DIN OEL SUDATE LONGITUDINAL PENTRU
INSTALAII, N CAZUL CABLURILOR
180
'evi tip mediu sau uor. conform STAS 7656.
181
182
183
184
185
186
Manoanele i accesoriile
Una dintre operaiile importante pe care le comporta montarea branamentelor electrice
in cablu subteran o constituie lucrrile de imbinare. Pentru realizarea unei legaturi electrice si
mecanice intre doua poriuni de cablu se folosesc mansoanele de cablu, care pot ti de innadi re
sau de derivaie.
Mansoane de legtur
Mansoanele de legtur pentru cablurile de joasa tensiune se executa conform STAS
2739- 70. in apte mrimi, marcate in funcie de diametrul gatului de intrare a cablurilor in
manon, si anume: ML-45. ML- 55. ML- 60 etc.
Manonul se executa din fonta din doua jumatati, un capac si doua bratari de prindere a
cablului.
El este prevzut cu uruburi de punere la pamant din bronz, uruburi de asamblare,
uruburi de fixare a capacului, aibe si garnituri de etansare. toate aceste elemente fiind
reglamentate prin STAS.
Suprafaa exterioara a manonului se protejeaza prin gudroane.
Mansoanele de derivaie
La executarea branamentelor subterane se utilizeaza mansoane de derivaie (tip
branament) atunci cand cablul principal nu este secionat.
Se construiesc, conform STAS 1570- 69. in cinci tipuri, marcate in funcie de diametrul
cablului principal si al cablului de derivaie (de branament), si anume: MD 60/50. MD
75/65. MD 85/75 si MD 90/80.
Manonul de derivaie se confecioneaz din fonta si este format din doua jumatati. cu
capac si trei bratari de prindere a cablului. Este prevzut, de asemenea, cu uruburi de punere
la pamant din bronz, cu uruburi de fixare a capacului, cu uruburi de asamblare, aibe si
garnituri de etansare. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS.
Suprafaa exterioara a manonului se protejeaza prin gudroane.
Accesoriile pentru executarea mansoanelor
Clemele de legtur
Mansoanele de legtur, pentru legarea in prelungire a conductoarelor cablurilor
subterane de cupru sau aluminiu prin metoda lipirii cu aliaj de cositor, se folosesc cleme de
legtur in prelungire CLP (STAS 6731-68). Clemele CLP se confecioneaz din eava de alama
cositorit, in doua variante:
e) normale-CLPN (fig. 6);
f) lungi-CLPL: folosite pentru legarea conductoarelor scurtate din cauza arderii cablurilor.
La cablurile cu conductoare de aluminiu, in afara legaturilor realizate prin lipire, se
realizeaza si imbinarea prin presare la rece. Conductoarele se introduc in cleme speciale de
aluminiu si se strng in bacurile de presare, astfel incat presiunile sa fie apropiate de limita
deformrilor plastice ale srmelor. Dispozitivele de presare pot fi prese hidraulice manuale sau
cleti hidraulici ori mecanici acionai tot manual. La executarea legaturilor de inadire prin
presare cu presa hidraulica manuala PH-00 (produs R.D.G.) se vor utiliza cleme din eava de
aluminiu realizate prin stantare. Clemele se fabrica la l.C. M.P. si sunt marcate atat cu simboluri
care indica seciunea conductorului. cat si cu simbolul prescurtat al bacului de presare. Forma
acestei cleme de legtur este indicata in figura 7.
187
In cazul conductoarelor in forma de sector, acestea vor fi in prealabil rotunjite cu ajutorul
unor bacuri speciale de rotunjire, corespunztoare fiecrei seciuni.
Role de distantare
Sunt folosite la executarea mansoanelor de legtur de joasa tensiune si au rolul de a
distanta in zona instalatiei refcute.
Rolele de distantare se confecioneaz din ebonit.
Cleme de derivaie
Pentru legarea in derivaie a conductoarelor de cupru sau aluminiu, in mansoanele de
branament se folosesc cleme de derivaie demontabile. cu ghiara tip CTD (STAS 1234- 67).
Clemele se construiesc in doua variante:
- pentru legaturi pe conductoarele de cupru sau aluminiu, cu seciuni de 6-25 mm
2
;
- pentru legaturi numai pe conductoare de aluminiu cu seciiuni de 35-240 mm
3
;
Clemele de derivaie se monteaza pe conductoarele cablului principal, iar conductoarele
cablului derivat, prevzute la capete cu papuci de cablu, se leaga mecanic, prin urubul de
strngere, la cleme. La conductoarele in forma de sector se procedeaza la rotunjirea lor folosind
un clete fara dini sau dispozitive de presare hidraulica si bacuri de rotunjire.
Clemele CTD se confecioneaz din alama. nainte de montarea pe conductor, clemele se
cositoresc cu aliaj de cositor LP60, pentru asigurarea unui contact bun la locul de legtur (tig 8).
In cazul mansoanelor de derivaie tip branament montate pe claburi de fora la care
conductoarele derivate au o seciune mai mica sau egala cu 50% din seciunea conductoarelor
cablului principal, se poate face legarea in derivaie prin lipire in cleme de legtur deschise, de
dimensiuni corespunztoare.
prevzute cu borne pentru legarea conductoarelor derivate. Se recomanda folosirea
acestor cleme pana la derivaii de 50 mm
2
.
Cleme este prevzut cu o deschidere pe generatoare care serves- te la aezarea (prin
desfacere si apoi strngere) pe conductoarele intregi ale cablului principal si la turnarea aliajului
de lipire. Se confecioneaz din tabla sau din eava de cupru si apoi se cositoresc.
Cutiile terminale si accesoriile
La branamentele realizate in cablu subteran se folosesc doua tipuri de cutii terminale:
cutia terminala de interior si cutia terminala de exterior pentru montaj pe stlpi.
Cutia terminala cilindrica de interior (ICI) - STAS 1572-62.
Este folosita in niele de abonai montate pe pereii exteriori ai cldirilor, pentru legare,
protejarea si izolarea capetelor cablurilor cu izolaie de hrtie, cu doua sau patru conductoare
avand seciuni pana la 300 mnr.
La cablurile de PVC nu se vor executa cutii terminale.
Piesele componente ale cutiei cilindrice sunt: corpul cutiei (fig. 9), capacul cutiei si doua
uruburi de fixarea a capacului.
Corpul cutiei se executa din fonta sau aliaje de aluminiu provenite din recuperri de
deeuri pentru turnatorie.
Capacul cutiei se executa din banchilita sau din alt material izolam corespunztor,
prevzute cu doua sau cu patru guri pentru ieirea conductoarelor. uruburile de fixare a
capacului se executa din bronz. Suprafaa exterioara a cutiei se protejeaza prin gudroane.
Cutia terminala ICI se fabrica in sase mrimi, dupa seciunea conductoarelor cablurilor
la care se folosesc.
Cutia terminala de exterior pentru montaj pe stlpi (STAS 3535- 69)
188
Se foloseste la branamentele electrice subterane recordate la o reea electrica aeriana si
se monteaza pe cabluri armate cu izolaie de hrtie, cu doua sau cu patru conductoare, avand
seciuni de 16-185 mm
2
.
La cablurile din PVC se vor executa cutii terminale.
Cutiile terminale de exterior, simbolul CteS. se executa in doua tipuri:
CTeS - 25, pentru cabluri cu doua conductoare cu seciune normala pana la 25 mm
2
;
CTeS 1. CTeS 2. CTeS 3 (trei mrimi, pentru cabluri cu conductoare cu seciune normala
pana la 3' 185+95 mm
2
.
Cutia se confecioneaz din fonta si este formata dintr-un corp. un capac si un jug de
prindere. Ea este prevzut cu uruburi si aibe pentru prinderea capacului si a jugului, cu dop de
inchidere si urub de legare la pamant. toate aceste piese fiind reglementate prin STAS.
Montarea pe stlp se va realiza conform figurii 10.
Papucii de cablu
Sunt piesele care se fixeaza pe capetele conductoarelor pentru racordare la bornele
instalaiilor electrice. Fixarea papucilor pe conductoare se poate face prin mai multe metode, cele
mai utilizate fiind fixarea prin lipire si fixarea prin presare.
Se utilizeaza urmatoarele tipuri de papuci:
a) Papuci stantati pentru conductoare de cupru (STAS 243- 71).
Se folosesc la conductoarele de cupru uniflare si multifiiare cu
seciuni de 4-240 mm
2
, fixandu-se prin lipire.
Pentru lucrrile de branamente electrice se utilizeaza papuci tip A, cu urechea inchisa
dreapta (fig. 11).
Papucii se confecioneaz din alama, pentru seciuni pana la 16 mm
2
inclusiv, si de cupru
pentru celelalte seciuni. Se protejeaza prin cositorire galvanica.
b) Papuci presai sau turnati pentru conductoare multifiiare de cupru (STAS 1596- 71).
Se utilizeaza pentru conductoare cu seciuni de 25-300 mm
2
. Conductoarele in forma
de sector se rotunjesc in prealabil cu dispozitive de rotunjire. Se fixeaza pe conductor
prin lipire cu cositor. Pentru conductoarele de branament se folosesc papuci tip N
(fig.
Papucii se confecioneaz din alama si sunt acoperii cu un aliaj de cositor Lp 40. Papuci
stantati pentru conductoare multifilare din aluminiu (STAS 8298- 69). Se folosesc pentru
conductoare cu seciuni de la 16 la 500 mm
2
. Fixare pe conductor se face prin lipire cu aliaj de
cositor. dupa ce firele de aluminiu au fost in prealabil metalizate in regiunea de prindere si lipite
impreuna (masivizate). Pentru protejare impo-
triva coroziunii electrochimice a locului de contact dintre teaca papucii lui si conductorul
de aluminiu.
acesta va fi etanat cu infasurari din banda lcuit si lac de banchelita sau cu benzi
adezive de PVC.
Utilizarea cea mai raspandita o au papucii cu ureche dreapta (fig. 13).
Papucii se confecioneaz din banda sau din tabla de cupru sau alama, prin stantare si se
cositoresc la cald, pentru a asigura o buna lipire cu conductoarele.
c) Papucii pentru montare prin presare pentru conductoare multifilare din aluminiu cu
seciuni circulare de 16-300 mm
2
, folosii pentru legarea la borne sau la uruburile de
contact.
Se executa in doua variante:
- prin turnare sub presiune;
189
- prin stantare.
Papucii executati prin turnare se obin din aliaj de aluminiu ATSI 12 (STAS 201- 67), iar
cei stantati din eava de aluminiu 1/2 t 99.5 (STAS 524- 67).
Sunt destinati a fi montati in incaperi inchise cu urmatoarele caracteristici ale mediului:
temperatura +10. +40C, umiditate 65% la +20C. fara gaze cu aciune chimica.
Presarea se face cu presa hidraulica sau cu cletele mecanic, cu ajutorul bacurilor
hexagonale special construite pentru fiecare seciune de conductoare.
Conductoarele in forma de sector se rotunjesc in prealabil cu bacurile de rotunjire.
Fondantii
Cupru si aluminiu, metale folosite la fabricarea conductoarelor electrice, in contact cu
aerul, capata la suprafaa o pelicula de oxid. care impiedica lipirea sau sudarea si deci trebuie
indepartata.
Pentru indepartarea stratului de oxid de cupru, pe cale chimica, se folosesc fondaii.
Pentru indepartarea stratului de oxid de aluminiu se folosesc fondaii cu care se acopera
suprafaa conductoarelor, in special, inaintea operaiilor de mbinare prin sudura. Fondantii
folosii la sudura sunt de obicei clorurile.
Compoziia fondantului recomandat la mbinarea prin sudura electrica a conductelor de
aluminiu este urmatoare:
clorura de potasiu - 50%;
clorura de sodiu - 30%;
criolit - 20%.
Temperatura de topire a acestui fondant este de 630C. EI este nehigroscopic, se topete
rapid si in prima faza a sudrii acopera suprafaa metalului cu o pelicula lichida, care, in
combinaie cu oxidul de aluminiu, da natere la zgura, ce se elimina uor. Fondantul se ntinde in
strat subire numai pe suprafeele de contact.
Aliajele de metalizare si de lipire a conductoarelor de cupru si aluminiu
Lipirea reprezint imbinarea a doua piese metalice din materiale identice sau apropiate, in
material strin ajutator. avand temperatura de topire mai mica dect cea a materialelor pieselor
considerate. In timpul lipirii numai materialul ajutator (aliaj de lipit) se topete, aliindu-su cu
piesele de imbinare. care raman in stare solida.
Condiia pentru obinerea unei mbinri rezistente prin lipire este indepartarea inainte de
lipire sau in timpul ei. a peliculei de oxid dupa suprafeele mbinate.
Pelicula de oxid se indeparteaza fie pe cale chimica, fie prin folosirea fondantiilor, fie pe
cale mecanica, prin curire.
Aliaje de lipire
La lipirea intre ele a conductoarelor de cupru sau la lipirea firului de cupru cu mantaua de
plumb a cablurilor pentru realizarea punerii la pamant. se folosesc aliaje de cositor-plumb (STAS
96- 73). care se deosebesc intre ele prin procentajul elementelor componente. Simbolul mrcii
aliajelor de lipit coprinde grupul de litere Lp (prescurterea cuvntului "lipit"), urmat de un numr
care indica continutul mediu al cositorului cu aliaj.
Aliajul Lp 40 se utilizeaza la inadire prin lipire a conductoarelor de cupru sau aluminiu in
mansoane.
Aliajul Lp 60 se intrebuinteaza la montarea prin lipire a papucilor pe conductoarele de
cupru sau de aluminiu, deoarece, papucii fiind in contact cu aerul din jur. acest aliaj reduce mult
efectul coroziunii.
190
Aliajul Lp 37 se foloseste la lipirea conductorului de cupru, pentru legarea la pamant de
mantaua de plumb.
Aliajele de metalizare pentru conductoarele de aluminiu
Firele componente ale conductoarelor de aluminiu, inainte de lipire in cleme sau papuci,
se curata de straturi de oxid si apoi se metalizeaza. folosind in acest scop aliaj pe baza de cositor.
Materialele izolante
In procesul de executare a mansoanelor si a cutiilor terminale pentru branamentele
subterane se folosesc urmatoarele materiale izolante:
a) Masa izolanta bituminoasa (STAS 3897- 73). Servete la umplerea mansoanelor de
legtur sau de derivaii si a cutiilor terminale. Se fabrica in doua tipuri:
tip B 65, pentru cabluri subterane si cabluri montate in cldiri reci;
tip B95. pentru cabluri montate in incaperi incalzite.
Masa izolanta bituminoasa se livreaza in cutii sau in butoaie de tabla, sau pe placaj, cu lin
continut net de 10-15 kg. Depozitarea se va face in locuri adapostite, ferite de soare, de praf sau
de umezeala.
b) Banda izolatoare din panza cauciucata (STAS 3658- 62). Se executa din tesatura de
bumbac, acoperita pe ambele fete cu un amestec de cauciuc nevulcanizat, izolant. Se
livreaza in rolouri avand lungimea 5-10-15 m si latimea de 10- 15- 20 mm.
c) Hartia impregnata prin cabluri (N.I.D. 877- 60).
Se foloseste sub forma de benzi de hrtie impregnate cu mase bituminoase pentru
izolarea mbinrilor si a capetelor de cablu subterane inainte de compundare.
Procesul tehnologic
Lucrrile de executare a branamentelor subterane se realizeaza de personal special
instruit si dotat cu scule si utilaje corespunztoare acestui fel de lucrri.
Procesul tehnologic pentru execuia branamentelor subterane cuprinde urmatoarele
operaii principale:
-organizarea si pregatirea lucrrii;
-stabilirea traseului;
-executarea traversrilor (unde este cazul):
-executarea spturilor pentru sant si pentru manonul de branament;
-desfasurarea si pozarea cablului;
-tragerea cablului prin tuburi;
-introducerea cablului in nise
-executarea mansolnului de branament:
-executarea profilului;
-astuparea anurilor:
-refacerea pasajelor:
-executarea cutiei terminale;
-fixarea cutiei terminale in firida si pe stlp.
Executarea manonului de derivaie, precum si a manonului de legtur, atunci cand este
necesar, cuprinde urmatoarele operaii:
-pregatirea capetelor de cablu si controlarea acestora pentru a nu conine umiditate;
-desfacerea capetelor de cablu:
-dezizolarea cablului;
-pregatirea capetelor conductoarelor in vederea executrii legaturilor de derivaie sau de
inadire;
191
-montarea clemelor:
-izolarea legaturilor:
-montarea conductoarelor de legare la pamant:
-montarea manonului de fonta;
-umplerea manonului cu masa izolanta;
-etichetarea manonului de ctre executant.
La executarea cutiei terminale, operaiile principale sunt:
-stabilirea locului de amplasare;
-introducerea cablului in cutia terminala;
-pregatirea capetelor de cablu;
-desfacerea capetelor de cablu;
-pregatirea conductoarelor;
-montarea conductarelor de legare la pamant;
-executarea cutiei terminale;
-pregatirea capetelor conductoarelor pentru montarea papucilor:
-montarea papucilor;
-legarea la pamant a cutiei terminale.
ncercrile si punerile in funciune
La darea in exploatare a unui bransamet electric subteran se fac ncercrile prevzute
pentru cabluri electrice de joasa tensiune:
-determinarea continuitatii conductoarelor cablului;
-identificarea fazelor la ambele capete:
-incercarea rezistentei de izolaie.
Masurarea rezistentei de izolaie se face cu un megohmmetru de 1000 sau 2500 V.
Valoarea rezistentei de izolaie masurate se considara satisfacatoare daca este mai mare de 1 M
ORGANIZAREA LUCRRILOR LA EXECUTAREA BRANAMENTELOR
ELECTRICE SUBTERANE
La executarea branamentelor electrice subterane se folosesc urmatoarele materiale mai
importante:
-cabluri subterane de fora
-mansoane de derivaie din fonta
-cutii terminale masa izolanta neagra
-carton asfaltat
-sfoara de azbest
- sarma de legat
- nisip
-benzina
-aliaj cositor zinc
- lavete
-cleme de derivaie in T. tip CDT
- papuci stantati
- papuci de aluminiu
-crmizi
-etichete din tabla de plumb
Scule si utilaje principale pentru echipele de pozare a cablurilor in anuri
192
193
194
195
196
197
198
199
200
201
202
203
204
205
206
GHID DE TERMINOLOGIE
In sensul prezentei norme specifice urmtorii termeni se definesc dup cum urmeaz:
207
1 Admitent - este persoana nominalizat sau desemnat de emitent, pentru asigurarea
separrii electrice a instalaiei la care urmeaz a se lucra i scoaterea acesteia de sub
tensiune, dup caz, inclusiv predarea ctre eful de lucrare.
2 Atribuie de serviciu (AS) este sarcina de munc pe care trebuie s o execute personalul
de servire operativ a instalaiilor electrice. n conformitate cu lista lucrrilor aprobate de
ctre conductorul unitii (subunitii) de exploatare.
3 Autorizaie de lucru (AL) este documentul scris, ntocmit pentru executarea lucrrilor
n instalaiile electrice din exploatare.
4 Deranjament (incident) - este un eveniment neprevzut, survenit n timpul exploatrii
instalaiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/i deteriorarea unei / unor
echipamente sau pri ale acestora, astfel nct remedierea urmrilor acestora necesit o
durat de timp redus i un volum mic de munc.
5 Dispoziie verbal (DV) este dispoziia dat direct, prin viu grai de ctre emitent, pentru
executarea unei (unor) lucrri.
6 Distribuitor - persoan juridic sau fizic care distribuie energiei electric de joas tensiune
unor utilizatori sau pentru utilizare de ctre proprii consumatori. (Ex. - unitile de
distribuie penru oricare utilizator cu care a ncheiat un contact economic de furnizare a
energiei electrice de joas tensiune, uniti care achiziioneaz prin contract economic de
furnizare a energiei electrice de nalt tensiune i o distribuie propriilor consumatori,
inclusiv a acelora de joas tensiune).
7 Echipament clasa l de protecie - echipamentele la care protecia mpotriva electrocutrii
prin atingere indirect este asigurat prin deconectarea acestuia n caz de defect. Pentru a
se asigura deconectarea la echipamentul de clas I trebuie realizate legturi de protecie
(legare la nul i/sau la pmnt).
8 Echipament clasa II de protecie - echipamentele care sunt realizate cu izolaie
suplimentar, care s previn apariia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele
echipamentelor.
9 Echipament clasa III de protecie - echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte
joas, iar ele insele nu produc o tensiune mai mare.
10 Echipament clasa 0 (zero) de protecie - echipamentele care nu sunt prevzute din
construcie cu nici o posibilitate de a se asigura protecia mpotriva pericolului de
electrocutare.
11 Echipament tehnic electric mainile, utilajele, aparatura, dispozitivele, uneltele i alte
mijloace asemntoare care utilizeaz energie electric..
12 Electrician autorizat profesional - persoan care deine un "carnet de electrician autorizat"
eliberat de o unitate abilitat sau un agent economic abilitat n acest scop, conform
prevederilor Ordinului Ministerului Industriilor i Comerului Nr. 34/23.02.1999.
13 Electrician autorizat, pentru activiti independente - prestator de servicii - persoan
autorizat din punct de vedere al proteciei muncii, care deine un "talon de autorizare"
avizat anual. cu coninutul fiei de examinare pentru autorizare completat de ctre
comisia de examinare a persoanei juridice creia i aparine electricianul sau o persoan
fizic atestat de ctre MMSS pentru a presta servicii n domeniul proteciei muncii i
care este nregistrat la Registrul Comerului.
14 Emitent - electrician autorizat din punct de vedere al proteciei muncii mputernicit n
scris de ctre conductorul unitii, pentru a dispune executarea unor lucrri n instalaiile
electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice AL. ITI-PM, DVsauPV.
15 Executant de lucrri sau de manevre - este persoana component a unei formaii de lucru
sau manevr, subordonat din punctul de vedere al proteciei muncii efului de lucrare
sau responsabilului de manevre.
16 Fi de aparat electric - (sinonim: techer) - pies de legtur, prin intermediul unei prize
de curent ntre un cablu electric izolat mobil i flexibil a unui aparat i o reea electric
fix.
17 Fi tehnologic - este documentaia complex, aprobat de conductorul unitii, care
prezint succesiunea operaiilor tehnologice aferente unei anumite lucrri, dispozitivele,
sculele i utilajele necesare realizrii acesteia inclusiv msurile specifice de protecie a
208
muncii pentru evitarea accidentrii sau mbolnvirii profesionale, pe durata executrii
operaiilor tehnologice.
18 Identificator - este electricianul, avnd cel puin grupa a lV-a de autorizare, care execut
localizarea, identificarea i secionarea (tierea) cablului defect, aflat ntr-un flux de cel
puin dou cabluri n exploatare.
19 Instalaie electric de foarte joas tensiune este ansamblul unitar de maini, aparate,
conductoare, instrumente i accesoriile lor (relee, dispozitive de comand, semnalizare,
circuite secundare, prize de pmnt etc) destinate transformrii nivelului de tensiune,
transportului i distribuiei energiei electrice.
20 Instalaie electric de joas tensiune este instalaia de curent alternativ sau de curent
continuu la care tensiunea de lucru a prilor active, n regim normal de funcionare, se
afl n urmtoarele limite:
- cel mult 250 V fa de pmnt. n cazul reelelor legate la pmnt;
- cel mult 1000 V ntre prile active. n cazul reelelor izolate fa de pmnt.
21 Instalaie electric de nalt tensiune este instalaia la care tensiunea de lucru a prilor
active, n regim normal de funcionare, este mai mare dect valorile indicate la pct. 16 de
mai sus.
22. Instalaie electric n exploatare este instalaia care a fost pus sub tensiune cel puin o
singur dat i care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de
comutaie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor
poriuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj.
23 Instalaie electric de utilizare instalaia care a fost pus sub tensiune cel puin o singur
dat i care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaie, prin
legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor poriuni de bare sau
prin legare conductoarelor la aparataj.
24 Instalaie separat electric este instalaia electric retras din exploatare la care s-au luat
urmtoarele msuri tehnice :
a) ntreruperea tensiunii i separarea vizibil fa de prile rmase sub tensiune, anularea
automatizrilor care conduc la reanclanarea automat a ntreruptoarelor;
b) blocarea n poziia deschis" a dispozitivelor de acionare ale aparatelor de comutaie prin
care s-a realizat separarea vizibil i aplicarea indicatoarelor de securitate cu caracter de
interzicere.
25 Instalaie electric scoas de sub tensiune - este instalaia separat electric care a fost legat
la pmnt i in scurtcircuit.
26 Instruciune tehnic intern de protecie a muncii (IT1-PM) este documentul scris,
ntocmit pentru executarea unor lucrri, n condiii tehnice i organizatorice identice, n
instalaii electrice avnd scheme i tipuri constructive similare.
27 Instruciune tehnic de lucru este documentul, aprobat de conductorul unitii
(subunitii), care prezint succesiunea operaiilor tehnologice aferente unei anumite
lucrri, dispozitivele, sculele i utilajele necesare realizrii acesteia precum i msurile
specifice de protecie a muncii, care trebuie aplicate i/sau respectate pentru evitarea
accidentrii sau mbolnvirii profesionale, pe durata executrii operaiilor tehnologice.
28 Locul de munc puin periculos spaiu care n condiii normale este caracterizat
simultan prin: umiditatea relativ a aerului de maximum 75% Ia temperatura aerului ntre
+15 ....+30
C
'C: pardoseala (amplasament) electoizolant.
29 Locul de munc periculos - locul de munc caracterizat prin cel puin una din urmtoarele
condiii: umiditatea relativ a aerului peste 75% temperatura aerului peste 30C;
pardoseala cu proprieti conductoare n legtur electric cu pmntul(beton, pmnt):
parte conductoare n legtur electric cu prezena de pulberi conductoare (pilitur de
metal, grafit, etc.) prezena fluidelor care micoreaz impedana corpului uman.
30 Locul de munc foarte periculos - locul de munc caracterizat prin cel puin una din
urmtoarele condiii: umiditatea relativ a aerului peste 97% temperatura aerului peste
35C; pri conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup mai mult de 60%
din zona de manipulare; prezena de ageni corozivi.
209
31 Lucrare - ansamblul de operaii al crui scop este executarea, modificarea, repararea sau
ntreinerea unei instalaii.
32 Lucrare de natur electric ansamblul de operaii ce se execut asupra unei instalaii
electrice sau a unei pri din aceasta care prezint risc de natur electric (pri active,
izolaie, circuite, legturi la pmnt, alte pri componente sau protectoare) i care se
execut de ctre personal cu calificare n domeniul electric.
33 Lucrare de natur neelectric ansamblul de operaii ce se execut asupra acelei pri a
instalaiei care nu prezint risc de natur electric i care nu necesit executani cu
calificare n domeniul electric (vopsitorie, zidrie, curenie, lctuerie. etc).
34 Lucrare cu scoatere de suh tensiune -lucrarea pentru care se realizeaza separarea electrica
i legarea la pmnt i n scurtcircuit a ntreagii instalaii electrice sau numai a acelei
pri la care urmeaz a se lucra.
35 Lucrare sub tensiune n contact - lucrare care se execut direct asupra prilor aflate sub
tensiune, care realizeaz numai n instalaiile electrice de joas tensiune i la care
personalul executant utilizeaz mijloace de protecie i unelte
electroizolate/electroizolante.
36 Lucrri de ntreinere-reparaii activitile desfaurate n instalaiile electrice aflate n
exploatare, cu scopul meninerii acestora n stare de funcionare.
37 Lucrri prin urcare direct pe stlpi - acelea la care personalul executant utilizeaz, pentru a
ajunge la coronamentul acestuia, crlige metalice cu coli sau cu tampoane de cauciuc.
38 Manevra - ansamblu de operaii care conduce la schimbarea configuraiei unei instalaii
electrice prin acionarea unor aparate de comutaie. n cadrul prezentelor norme
specifice, introducerea sau scoaterea siguranei de joas tensiune tip MPR este
considerat manevr.
39 Masa echipamentelor tehnice electrice prile metalice ale echipamentelor care n mod
normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune, n caz de defect i pot fi
atinse de om.
40 Mediu normal Componenta sistemului de munc n care executantul i desfoar
activitatea fr a fi expus riscului de accidentare i/sau mbolnvirii profesionale
specifice altor medii (cu pericol de incendiu, de explozie, subacvatic, subteran,
extraterestru, nuclear, etc.) dect cele normale.
41 Mijloc de producie - mijloace de munc (echipamente tehnice, unelte) i mijloace de
protecie individual i colectiv (dispozitive, schele, platforme, utilaje speciale, proprii
activiti de transport/distribuie i utilizare a energiei electrice).
42 Mijloc de protecie electroizolant produsul destinat proteciei mpotriva riscurilui de
accidentare provocat de curentul electric n timpul desfurrii activitii n instalaiile
electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:
a) prjini electroizolante pentru joas i nalt tensiune:
b) cleti electroizolai pentru joas i nalt tensiune;
c) detectoare de tensiune pentru joas i nalt tensiune;
d) detectoare de tensiune tip prjin electroizolant;
e) indicatoare de coresponden a fazelor:
f) plci electroizolante pentru joas i nalt tensiune;
g) teci electroizolante pentru joas i nalt tensiune:
h) plrii electroizolante pentru joas tensiune:
i) folii electroizolante pentru joas tensiune:
j) degetare electroizolante pentru joas tensiune:
k) mnui electroizolante;
1) nclminte electroizolant ( cizme din cauciuc sau pantofi ori ghete din piele cu talp
electroizolant i plac metalic nglobat);
m) covoare electroizolante fixe i portabile;
n) platforme electroizolante.
43 Mijloc de protecie pentru legarea la pmnt i n scurtcircuit echipamentul tehnic
destinat pentru a proteja personalul mpotriva electrocutrii n cazul apariiei accidentale
a tensiunii n zona de lucru, ca urmare a manevrelor greite, a induciei, a atingerilor
210
accidentale dintre instalaiile Ia care se lucreaz i alte instalaii aflate sub tensiune sau a
descrcrilor electrice. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a) cuite de legare la pmnt;
b) dispozitive mobile de legare la pmnt i n scurtcircuit (scurtcircuitoare);
c) dispozitive de descrcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare:
d) dispozitive pentru descrcarea de sarcin capacitiv a cablurilor dup ncercri;
e) atenuatoare de inducie electrostatic.
44 Mijloc de protecie pentru delimitarea material a zonei de lucru - este produsul care nu
permite sau mpiedic accesul involuntar al persoanelor neavizate n aceast zon,
precum i prsirea sau depirea liber a ei de ctre membrii formaiei de lucru. Din
categoria acestor mijloace fac parte:
a) bariere;
b) frnghii i benzi pentru mprejmuire;
c) panouri i paravane mobile:
d) indicatoare de securitate.
45 Mijloc de protecie mpotriva aciunii arcului electric i a traumatismelor mecanice este
produsul care protejeaz executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor
mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte :
a) vizier de protecie a feei;
b) casc de protecie a capului;
c) mbrcminte din estur termorezistent.
46 Obligaie de serviciu (OS) - este obligaia unui electrician autorizat din punctul de vedere
al proteciei muncii, angajat al unei persoane juridice sau fizice de a rspunde de
remedierea, ntreinerea, modificarea sau exploatarea instalaiilor de joas tensiune i a
echipamentelor i utilajelor electrice aferente din gerstiunea acesteia.
47 Operaie - component dintr-o manevr sau lucrare.
48 Pri aflate normal sub tensiune pri ale unei instalaii electrice destinate de constructor
pentru a fi sub tensiune in regim normal de lucru.
49 Pericol iminent - situaie n care se poate produce n orice moment accidentarea sau
mbolnvirea profesional a unuia sau mai multor salariai.
50 Periodicitate maxim de ncercare interval de timp dintre dou ncercri succesive.
51 Personal de exploatare este personalul care face parte din subunitatea de exploatare i
care execut o activitate de servire operativ sau lucrri n instalaiile electrice.
52 Personal de servire operativ este personalul de exploatare care execut n timpul
serviciului, conform atribuiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control i/sau lucrri
n instalaiile electrice. n baza AS. DV i ITI-PM, consemnnd activitatea depus ntr-un
registru operativ.
53 Personal de ntreinere-reparaii este personalul care face parte din subunitatea de
exploatare i execut lucrri de ntreinere-reparaii n instalaiile electrice.
54 Personal de construcii-montaj personalul aparinnd unei uniti/subuniti de
construcii-montaj care execut lucrri specifice acesteia.
55 Personal delegat personalul care nu aparine persoanei juridice sau fizice care
gestioneaz o instalaie electric de utilizare, dar care urmeaz s o exploateze sau s
execute lucrri n aceast instalaie.
56 Prestator de servicii persoan abilitat din punct de vedere profesional, pentru a executa,
la solicitarea clienilor, lucrri din domeniul pregtirii sale profesionale.
57 Proces-verbal (PV ) - documentul scris pe baza cruia se pot executa lucrri asupra
instalaiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegri de cordoane sau
conductoare ale LEA, demontarea unor poriuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de
la aparataj i care nu poa fi puse sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaie
primar.
58 Productor - persoan juridic sau fizic care produce energie electric de joas tensiune
pentru a fi distribuit unor utilizatori sau pentru nevoile proprii.
59 Propria rspundere (PR) - competena unui electrician autorizat, prestator de servicii - de a
rspunde solicitrilor privind remedierea, ntreinerea, executarea, modificarea sau
211
exploatarea instalaiilor electrice de joas tensiune din gestiunea persoanelor juridice sau
fizice.
60 Protecie integrat - modalitatea de prevenire a acidentelor de munc i a bolilor
profesionale, constnd n prevederea tuturor msurilor de protecie a muncii n
exclusivitate din faza de concepie a unei tehnologii, instalaii, maini etc..
61 Protecie intrinsec modalitatea de prevenire a accidentelor de munc i bolilor
profesionale prin principiul de funcionare, construcia sau modul de exploatare a unei
instalaii, maini, aparat, dispozitiv etc. lr a se aduga elemente concepute special
pentru realizarea securitii muncii.
62 Protecie principal - mijloacele tehnice care asigur protecia mpotriva electrocutrilor n
orice condiii, n afara cazurilor cnd acestea s-au deteriorat.
63 Protecie suplimentar - mijloacale tehnice care asigur protecia mpotriva electrocutrilor
n cazul deteriorrii proteciei principale.
64 Raport de ncercare - document care prezint rezultatele ncercrii i alte informaii
relevante despre starea tehnic a instalaiei, utilajului, aparatului, aparatajului de ncercat.
65 Subunitate de exploatare - forma organizatoric n cadrul unitii de exploatare, care
execut lucrri si/sau exploateaza instalaii electrice (secie, atelier, centru, laborator,
punct, district etc).
66 ef de lucrare - persoana desemnat de ctre emitent pentru executarea unei lucrri, care
conduce, controleaz si supravegheaz formaia de lucru i care asigur msurile tehnice
i organizatorice de protecie a muncii n zona de lucru.
67 Tensiune foarte joas - tensiune de lucru a echipamentelor electrice care nu depesc 50 V
n curent alternativ i 120 V n curent continuu.-
68 Unitate de exploatare - forma organizatoric (organul de stat, instituia public, asociaia de
orice fel, societatea comercial, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala i alte asemenea)
creia i revine obligaia prin regulamentul propriu de organizare i funcionare sau prin
statut s execute lucrri n instalaiile electrice, s exploateze, s ntrein i s repare
instalaiile electrice pe care le gestioneaz sau le-a preluat prin convenie.
69 Unitate de construcii-montaj forma organizatoric a societii comerciale (trust,
antrepriz, antier, sucursal i alte asemenea) care, conform regulamentului de
organizare i funcionare sau statutului, execut lucrri de construcii-montaj sau/i
reparaii ale instalaiilor specifice din domeniul electric.
70 Utilizator - persoan juridic sau persoan fizic care gestioneaz instalaii electrice de
utilizare (Ex. - unitatea care achiziioneaz prin contract economic, energie electric de
nalt tensiune i o prelucreaz sau distribuie, dup caz, prin propriile instalaii, propriilor
consumatori; propriior consumatori: unitile care produc energie electric de nalt
tensiune sau joas tensiune devin utilizatori pentru partea din instalaie prin care
prelucreaz i distribuie energia electric propriilor consumatori).
71 Verificare periodic aciunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma
calitile tehnologice i de protecie ale unei instalaii, unelte sau ale unui uitilaj, aparat.
EIP sau ET.
72 Zon de lucru - partea din instalaia electric n care au fost luate msurile tehnice de
protecie a muncii prevzute n prezentele norme specifice i n care se execut o lucrare
la un moment dat. n mod particular, zona de lucru la cablurile electrice are dou
componente:
a) partea instalaiei (capetele cablului) unde s-au luat msurile tehnice;
b) locul unde se execut lucrarea la un moment dat (strada, subsolul, podul de cable, canalul,
rastele. etc.)
73 Zon de manipulare (sinonim: volum de accesibilitate) - spaiul n care staioneaz sau
circul oameni i care este limitat de ctre suprafaa pe care omul o poate atinge fr mijlocirea
unui obiect. Zona are urmtoarele dimensiuni minime: 2.5 m pe nlime. 1,25 m pe lime i 0.5
m n jos sub suprafaa pe care st omul
212