GHID

privind aplicarea normelor de securitate si sanatate in munca in unitatile de prestari

servicii - “Spalatorii si curatatorii chimice”,

1
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. TERMINOLOGIE
3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
3.1 Informarea lucratorilor
3.2 Consultarea lucratorilor
3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii in munca in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului
3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor de spalatorie si
curatatorie chimica
3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006)
3.8 Primul ajutor
3.9 Recuperarea
3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006)
3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale generate
de activitatile desfasurate in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI ECHIPAMENTELOR
5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE SPALATORIE SI
CURATATORIE CHIMICA
5.1 Identificarea riscului
5.2 Evaluarea riscului
5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului
5.3.1 Manipularea manuala
5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate
5.3.3 Intinderile repetate
5.3.4 Manevrari greoaie
5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp
5.3.6 Stresul datorat caldurii
5.3.7 Organizarea muncii
6. SUBSTANTE PERICULOASE
6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase
6.2 Etichetarea substantelor periculoase
6.3 Masuri de evitare a riscului
6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise
7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE
8. MEDIUL DE LUCRU
8.1 Zgomotul
8.2 Ventilatia
8.3 Iluminarea
8.4 Arsuri
8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii
8.6 Boilerele
8.7 Echipamentul electric
8.8 Depozitarea substantelor chimice
8.9 Organizarea

1. INTRODUCERE

2
 Intr-o spalatorie sau curatatorie chimica apar multe pericole care pot provoca accidentari
si imbolnaviri profesionale. Numarul si gravitatea acestora ar putea fi reduse prin informarea,
instruirea lucratorilor si prin luarea unor masuri de prevenire.
Ghidul abordeaza urmatoarele probleme:
- Cauza imbolnavirilor si infectiilor in curatatoriile/spalatoriile chimice;
- Regulile de sanatate a muncii;
- Masuri ce trebuie luate;
- Cai de dezvoltare a securitatii si sanatatii in munca;
- Cerintele pentru conformitatea cu legislatia privind securitatea si sanatatea in munca.

In principal acest ghid este destinat angajatorului si lucratorilor dintr-o spalatorie sau
curatatorie chimica. Activitatile desfasurate intr-o spalatorie sau curatatorie chimica furnizeaza
un serviciu important comunitatii, prin sarcina de a curata produsele textile din gospodarie, din
sistemul de sanatate, pastrarea si mentinerea in stare corespunzatoare de igiena a echipamentelor
de lucru utilizate de personalul productiv din cadrul societatilor cooperative mestesugaresti.
Ghidul poate fi utilizat in spalatorii si curatatorii chimice, mici si mari, publice si private,
dar are o relevanta particulara pentru cele mici.
Ghidul poate ajuta angajatorul si lucratorii din cadrul spalatoriei si curatatoriei chimice sa
regaseasca responsabilitatile care asigura securitatea si sanatatea in munca, dublate de:
- responsabilitatile legislative;
- riscurile specifice referitoare domeniului;
- regulile de securitatea muncii.

Ghidul urmareste:
- sa ridice nivelul competentei si constientizarii lucratorilor asupra problemelor
securitatii si sanatatii in munca;
- sa ajute la identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
- sa ofere informatii, solutii si recomandari in domeniu.

2. TERMINOLOGIE

o lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii;

o angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu un
lucrator si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
o prevenire – ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului
de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
o eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, sau accidentul de
traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate;
o accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
o echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri;
o loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile societatii,
inclusiv orice alt loc la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii;

3
 o securitate si sanatate in munca – ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii,
integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul
de munca.

3. MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca este o responsabilitate importanta

pentru orice angajator. Orice omisiune si nerespectare a legislatiei in domeniu poate sa conduca
la accidentari si imblonaviri profesionale si adesea la cheltuieli foarte mari pentru angajator.
Pentru ca unitatea de spalatorie sau curatatorie sa faca fata competitivitatii de pe piata este
obligatoriu sa se actioneze atat in domeniul productiei, calitatii, costurilor si relatiei cu publicul
cat si in cel al asigurarii securitatii si sanatatii personalului unitatii.
Obligatia asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele legate de
munca revine angajatorului. Rezultatele lucratorilor la locul de munca pot fi influentate de mediul
de munca si acesta, la randul lui, influenteaza sanatatea si riscul la locul de munca/postul de lucru.
Managementul securitatii si sanatatii in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica
determina:
- reducerea numarului de accidente si imbolnaviri;
- micsorarea numarului de zile de concediu medical acordate din cauza ranirilor si
accidentarilor produse in timpul lucrului;
- scaderea numarului de lucratori absenti din motive de boala;
- un moral mai ridicat al lucratorilor.
Actiunile specifice managementului securitatii si sanatatii in munca sunt prevenirea
riscurilor si imbolnavirilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea
factorilor de risc de accidentare si se realizeaza prin informarea, instruirea, consultarea
lucratorilor, a reprezentantilor acestora precum si a comitetului de securitate si sanatate in munca
(unde este cazul). Discutiile la locul de munca despre sanatate si risc reprezinta metoda cea mai
buna in managementul sanatatii si riscului.

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca in unitatile de

spalatorie si curatatorie chimica si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale
ale lucratorilor acestora, angajatorul are obligatia:
- sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in
munca, inainte de inceperea oricarei activitati;
- sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea
in munca, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice;
- sa decida asupra mijloacelor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra
echipamentului individual de protectie care trebuie utilizat;
- sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai
mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
precum si a accidentatilor in munca petrecute in acest tip de unitati.
Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicul de medicina muncii.

3.1 Informarea lucratorilor

Informatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca reprezinta orice data relevanta

asupra riscului existent la un loc de munca/postul de lucru si caile de minimizare a acestuia. Un
sistem de mentinere la zi a informatiilor este necesar a se stabili parametrii de functionare,
ultima revizie tehnica, protectia asigurata etc., pentru:
- instalatii (boilere);

4
 - echipamente (echipamente de putere sau fiare de calcat -putere absorbita, izolatii,
manevrare/depozitare etc.);
- substante periculoase (substantele chimice folosite - modul de
dozare/manevrare/depozitare, termen de valabilitate etc.);
- procese de munca (metode de operare la prese, masini etc.);
Aceste informatii sunt utile la:
- luarea deciziilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (la completarea planului
de masuri);
- dezvoltarea politicilor in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca;
- instruirea profesionala a personalului;
- reducerea riscului de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca.

Lucratorii au dreptul sa aiba acces la orice informatie care poate afecta sanatatea si
securitatea lor.
Aria lor de probleme cuprinde:
- informatii despre riscul pe care il poate prezenta un echipament nou, o substanta, o
revizie tehnica;
- incidente relevante, accidente, raniri si imbolnaviri profesionale ce pot avea loc;
- informatii exemplificate prin: reportaje, afise, spoturi filmate, notite, diapozitive etc.
Angajatorul poate transmite lucratorilor informari despre sistemul de management al
securitatii si sanatatii in munca pe parcursul implementarii lui.
Informarea va folosi la sporirea atitudinii responsabile la locul de munca, in legatura cu
sanatatea si securitatea si va ajuta la implementarea sistemului de management al securitatii si
sanatatii in munca la nivelul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.
Unde este relevant sau necesar, angajatorul poate folosi si alte surse de informatii
referitoare la securitatea si sanatatea in munca. Aceste surse includ guvernul, organizatiile
patronale, asociatiile profesionale, firmele de consultanta, literatura de specialitate etc.

3.2 Consultarea lucratorilor

Angajatorul consulta lucratorii si/sau reprezentantul lor si permite participarea acestora la

discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca pentru unitatile de
spalatorie si curatatorie chimica (identificarea si cunoasterea factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala), la luarea oricarei masuri care ar afecta semnificativ securitatea si
sanatatea in munca.
Consultarea asupra securitatii si sanatatii in munca conduce la corectarea conduitei in
acest domeniu. Implicarea lucratorului in identificarea problemelor si a schimbarilor la locul de
munca/postul de lucru il ajuta sa se adapteze la schimbari. Pentru inceput lucratorul implicat nu
va putea aprecia care dintre operatii este cea mai solicitanta sau inconfortabila, dar in colaborare
cu angajatorul se va putea inlocui munca manuala cu cea mecanizata pentru operatiile mult prea
solicitante.
Cand se planifica schimbari la locul de munca/postul de lucru consultarea dintre
angajator si lucratori trebuie sa aiba loc cat mai devreme posibil, astfel incat la inlocuirea muncii
manuale cu cea mecanizata, schimbarea sa fie acceptata in cunostinta de cauza.

3.3 Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in

domeniul securitatii si sanatatii in munca in unitatile de
spalatorie si curatatorie chimica

5
 In conformitate cu legea 319/2006 lucratorii din cadrul unitatii trebuie sa-si aleaga
reprezentantul cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, reprezentant
care desfasoara urmatoarele activitati:
- colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate in
munca;
- insoteste echipa care efectueaza evaluarea riscurilor;
- ajuta lucratorii sa constientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate si sanatate
in munca;
- aduce la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate in munca, din
cadrul societatii de care apartine unitatea, propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea
conditiilor de munca;
- urmareste realizarea masurilor din planul de prevenire si protectie;
- informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
- inspecteaza zonele de munca pentru care reprezentantul este responsabil;
- participa la actiunile comitetului de securitate si sanatate in munca, acolo unde exista un
astfel de comitet, pentru probleme specifice unitatii.
Reprezentantul lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, din cadrul unitatii, este numit, prin decizie, de catre angajator.

3.4 Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului

Comitetul de securitate si sanatate in munca specific domeniului se constituie in

societatea care are un numar de cel putin 50 de lucratori care lucreaza in unitatile de spalatorie si
curatatorie chimica. In cazul unei societati cu un numar mai mic de 50 de lucratori, Inspectoratul
de munca poate impune constituirea unui comitet, in functie de natura activitatilor si de riscurile
identificate.
Angajatorul poate sa infiinteze comitetul de securitate si sanatate in munca si din proprie
initiativa.
Atributiile comitetului:
- analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate in munca si planul
de prevenire si protectie, specifice domeniului de spalatorie si curatatorie chimica;
- analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luand in
consideratie consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si face propuneri in situatia
constatarii anumitor deficiente la nivelul unitatii;
- analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a
echipamentelor de protectie colectiva si individuala, specifice domeniului;
- propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinand seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice;
- analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca;
- urmareste modul in care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea
si sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectoratul de munca si inspectorii sanitari;
- analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, precum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune
introducerea acestora in planul de prevenire si protectie;
- analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si
a evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor dispuse in
urma cercetarii;
- efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si
face un raport scris privind constatarile facute.

6
 3.5 Instruirea lucratorilor din unitatile de spalatorie
si curatatorie chimica

Angajatorul trebuie sa asigure conditiile pentru ca fiecare lucrator sa fie instruit in

domeniul securitatii si sanatatii in munca primind in special informatii si instructiuni de lucru
specifice locului de munca/postului de lucru.
Instruirea lucratorilor are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de
securitate si sanatate in munca privind manipularea substantelor chimice in siguranta si fara
riscuri pentru sanatatea acestora.
Bine instruiti lucratorii vor lucra mai eficient, riscul producerii accidentelor si
evenimentelor periculoase va scadea.
Instruirea contribuie la ridicarea gradului de cunostinte a lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, se adreseaza atat noilor angajati cat si intregului personal si se
face pe baza unui program de instruire-testare, pe meserii sau activitati.
Continutul programului de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca si
metodele de instruire folosite sunt specifice grupului tinta. Pot fi utilizate diverse metode,
precum: socializarea, expunerea, demonstratiile, studiile de caz, instruirea asistata pe calculator,
prezentarile video, plansele, invitarea unor specialisti din cadrul autoritatilor competente.
Pregatirea poate fi formala sau informala.
Programele de instruire trebuie sa includa:
- practicile de securitatea muncii;
- intamplarea si riscul la locul de munca si raportarea lor la conditiile de prevenire;
- masuri de control la locul de munca;
- pregatirea sarcinilor specifice;
- siguranta operatiunilor la masini si echipamente;
- folosirea, intretinerea si accesul la echipamentul individual de protectie;
- accidentul si raportarea conditiilor de producere a acestuia;
- responsabilitatile angajatorului si ale lucratorului raportate la prevederile legale;
- prevederile Regulamentului Intern (RI) ale societatii de care apartine unitatea de
spalatorie si curatatorie chimica.
Angajatorul poate evalua si revizui programul de instruire, consultandu-si lucratorul
desemnat, reprezantantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si comitetul de securitate si sanatate in munca.
Lucratorii din spalatoriile si curatatoriile chimice au nevoie de noi instruiri atunci cand
sunt aduse echipamente noi, substante noi sau sunt introduse tehnologii/procese de productie
modernizate/noi.

Instruirea se face la :
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca in cadrul unitatii;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale
echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Instruirea are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si
sanatate in munca, pentru toate categoriile de lucratori din unitatile de spalatorie si curatatorie
chimica.
Instruirea cuprinde trei faze:
 instruirea introductiv-generala

7
 Se face la angajarea lucratorilor, de catre lucratorul desemnat, timp de cel putin 8 ore,
fiind abordate problemele legate de:
- activitatile specifice societatii;
- legislatia de securitate si sanatate in munca (Legea nr. 319/2006, H.G. nr. 1425/2006);
- consecintele necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca;
- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala;
- masurile privind acordarea primului ajutor, activitatile de prevenire si protectie, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor.

 instruirea la locul de munca – unitatea de spalatorie si curatatorie chimica

Se face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore, cuprinzand:
- masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul locului de munca/ postului de
lucru respectiv;
- informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca/postului de lucru;
- masurile privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
- activitatile specifice locului de munca/postului de lucru;
- demonstratii practice privind activitatea desfasurata de lucrator la locul de munca/postul
de lucru;
- exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie;
- exercitii practice privind mijloacele de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.
 instruirea periodica
Se face de catre conducatorul locului de munca, timp de cel putin 8 ore, cu demonstratii
practice, pentru reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii
in munca.

Instruirea se finalizeaza cu verificarea cunostintelor pe baza de test, rezultatul fiind

consemnat in fisa de instruire individuala sau colectiva.

Existenta fiselor de instruire pentru lucratori este obligatorie, demonstrand totodata ca

fiecare lucrator stie ce are de facut:
 “FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA privind securitatea si sanatatea in munca” pentru
fiecare lucrator angajat in unitatea de spalatorie si curatatorie chimica (anexa 11, H.G. nr.
1425/2006).
 “FISA DE INSTRUIRE COLECTIVA privind securitatea si sanatatea in munca” pentru
persoanele aflate in societate cu permisiunea angajatorului sau pentru lucratorii din societati din
exterior care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii (anexa 12, H.G. nr.
1425/2006) in cadrul unitatii de spalatorie si curatatorie chimica.
Angajatorul va comunica tuturor angajatilor politica in domeniul securitatii si sanatatii in
munca si acestia vor semna de luare la cunostinta. Atunci cand se impune, politica va fi
actualizata, incluzandu-se toate modificarile facute la locul de munca.

3.6 Activitatea de prevenire si protectie in cadrul unitatilor

de spalatorie si curatatorie chimica

Angajatorul are obligatia de a desemna, prin decizie, lucratorul care se va ocupa de

activitatile de prevenire a riscurilor profesionale si protectie a lucratorilor din cadrul unitatii de
spalatorie si curatatorie chimica.
In situatia in care, la nivelul societatii exista un numar de peste 50 de lucratori, care
lucreaza in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, lucratorul desemnat trebuie sa urmeze
un curs recunoscut, responsabilitatile sale incluzand:

8
 - informarea angajatorului asupra situatiei securitatii si sanatatii in munca in ansamblul
unitatii/unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica;
- coordonarea inspectiilor, identificarea conditiilor necorespunzatoare si raportarea
acestora angajatorului;
- asigurarea ca toate ranirile, imbolnavirile si incidentele sunt inregistrate si
investigate;
- insotirea inspectorului delegat de inspectoratul de munca in timpul exercitarii
controalelor in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.

3.7 Planul de prevenire si protectie (anexa 7, H.G. nr. 1425/2006)

Conform prevederilor legale angajatorul trebuie sa intocmeasca planul de prevenire si

protectie. In urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru, din cadrul
unitatilor de spalatorie si curatatorie chimica, se vor stabili masuri de prevenire si protectie, de
natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara, necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor in domeniu, in functie de specificul de organizare si functionare al fiecarei unitati.
Angajatorul poate dezvolta proceduri de prevenire specifice locurilor de munca/posturilor
de lucru, el si angajatii putand interveni in caz de urgente, impreuna sau separat.
Procedurile vor avea in vedere urmatoarele:
- necesitatea ca fiecare caz de ranire sa primeasca urgent ingrijire;
- atribuirea responsabilitatilor de prim ajutor se adreseaza fiecarei persoane in parte;
- necesitatea accesibilitatii celor mai indicate echipamente de urgenta si materialele
care pot minimiza severitatea oricarui accident sau urgente;
- implicarea autoritatilor responsabile: servicii de urgenta, autoritati locale,
responsabilul cu accidentele de munca din societate;
- realizarea si mediatizarea schemei sistemului de evacuare in caz de urgenta;
- stabilirea unui sistem de comunicare intre toti lucratorii, vizitatori si societatile din
imediata vecinatate;
- modul de instruire a lucratorilor in domeniul acordarii primului ajutor;
- identificarea proceselor pentru asigurarea procedurilor in caz de accident/
imbolnavire profesionala.
Angajatorul va asigura procedurile in caz de accident/imbolnavire profesionala si se va
asigura ca toti lucratorii au luat cunostinta de acestea. Periodic lucratorii vor efectua exercitii de
acordare a primului ajutor si de evacuare in caz de urgenta.

3.8 Primul ajutor

Primul ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui
accident de munca, pana la momentul interventiei cadrelor medicale de specialitate.
Angajatorul este responsabil de acordarea primului ajutor si asigurarea instruirii
lucratorilor care vor acorda primul ajutor, in unitatile de spalatorie si curatatorie chimica.
Responsabilitatile angajatorului sunt:
- alegerea, localizarea si mentinerea facilitatilor de prim ajutor;
- stabilirea legaturilor necesare cu serviciile specializate (serviciul medical de urganta,
salvare, pompieri, politie), asigurarea procedurilor, proceselor si facilitatilor acordarii
primului ajutor;
- instruirea personalului in domeniul acordarii primului ajutor;
- informarea tuturor lucratorilor care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent,
despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care
trebuie sa fie luate pentru protectia acestora;

9
 - elaborarea instructiunilor pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul
si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in
caz de pericol grav si iminent;
- asigurarea celor mai indicate metode de prim ajutor la locul de munca.
Angajatorul trebuie sa in considerare si:
- natura si tipul locului de munca;
- ranirile usoare si imbolnavirile care necesita tratamente;
- localizarea, traseul si marimea locului de munca;
- numarul si distributia lucratorilor.

Posibilitatea acordarii primului ajutor trebuie sa fie punctuala, direct la locul de munca si
unde riscul de ranire/accidentare este cel mai mare. Acolo unde activitatea se desfasoara pe
suprafete mari posibilitatea de acordare a primului ajutor trebuie sa fie mai mare decat la
suprafetele mici.
Lucratorii trebuie sa aiba acces la serviciile de prim ajutor.
Este important ca persoanele pregatite sa acorde primul ajutor sa nu trateze pacienti peste
nivelul lor de pregatire si al experientei dobandite.

3.9 Recuperarea

Tinta recuperarii consta in faptul ca lucratorul accidentat, ranit sau bolnav sa se prezinte
cat mai repede la locul de munca, in conditii normale. Daca acest lucru nu este posibil, atunci se
urmareste aducerea lucratorului la o forma cat mai buna de lucru in conditii ideale din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca. Un program de recuperare efectiva reduce timpul in
care un angajat, bolnav sau ranit, sta departe de locul de munca, reducand costurile asociate cu
compensatiile cuvenite lucratorului, cu instruirea si cu inlocuirea acestuia.
O particularitate relevanta pentru angajatori o constituie recuperarea la locul de munca.
Aceasta forma a programului de recuperare este bazata in totalitate sau in parte prin folosirea la
locul de munca a lucratorului in mod normal sau cu indatoriri reduse si gradate conforme cu
posibilitatile celui ranit sau bolnav si indicate de medicul curant.
Factorii luati in considerare atunci cand se stabileste programul de recuperare la locul de
munca, sunt:
 natura ranirii sau imbolnavirii lucratorului;
 modificarea meseriei pe timp indelungat sau scurt;
 posibilitatea graduala de a realiza in timpul programului normal de lucru indatoririle
postului.

3.10 Inregistrarea evenimentelor (H.G. nr. 1425/2006)

Orice eveniment produs in unitatea de spalatorie si curatatorie chimica sau in legatura cu

aceasta (accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data
disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau
legata de profesiune) trebuie comunicat de indata angajatorului de catre conducatorul locului de
munca sau orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
Angajatorul are obligatia sa comunice:
 inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele;
 asiguratorului, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate
sau deces, la confirmarea acestora;

10
  organelor de urmarire penala, functie de caz.
Inregistrarea evenimentelor se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:
- Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca (anexa 15, H.G. nr. 1425/2006)
- Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase (anexa 16, H.G. nr.
1425/2006)
- Registrul unic de evidenta accidentelor usoare (anexa 17, H.G. nr. 1425/2006)
- Registrul unic de evidenta accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitatea
de munca mai mare de 3 zile de lucru (anexa 18, H.G. nr. 1425/2006)

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza:

 de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca, pentru lucratorii din unitatile de spalatorie si curatatorie chimica;
 de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase,
precum si in situatiile cu persoane date disparute;
 de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile, in care au fost antrenate si
unitati de spalatorie si curatatorie chimica;
Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au
condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor
ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare. Pentru cercetarea unui
accident trebuie urmati urmatorii pasi:
- identificarea imprejurarilor;
- determinarea cauzelor;
- alegerea metodelor de prevenire;
- luarea masurilor de urgenta;
- pastrarea acelorasi lucratori la locul incidentelor.
In timpul investigatiilor se culeg informatii destinate sa conduca la identificarea si
aplicarea de masuri rapide care sa micsoreze pe viitor numarul de accidente.

3.11 Semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor

profesionale generate de activitatile desfasurate in unitatile
de spalatorie si curatatorie chimica

Semnalarea bolilor profesionale, cat si suspiciunile de boli profesionale se realizeaza

obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate si
locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii
medicale de specialitate, efectuate asupra lucratorilor din unitatile de spalatorie si curatatorie
chimica.
Bolile profesionale, precum si suspiciunile de boli profesionale vor fi semnalate in fisa de
semnalare (anexa 19, H.G. nr. 1425/2006)
Aceste inregistrari pot ajuta angajatorul la:
- detectarea cauzelor de accidentarere/imbolnavire profesionala;
- identificarea grupurilor de risc;
- stabilirea metodelor de prevenire si a programului de control.

Cercetarea se realizeaza in termen de 7 zile, are drept scop confirmarea sau infirmarea
caracterului profesional al imbolnavirii respective si se finalizeaza cu redactarea si semnarea
Procesului verbal de cercetare.

11
 Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica judeteana
sau a municipiului Bucuresti din care face parte medicul de medicina a muncii care a efectuat
cercetarea.

Raportarea bolilor profesionale nou-declarate se face in cursul lunii in care s-a produs
imbolnavirea.

Colectarea, analizarea si interpretarea informatiilor despre securitatea si sanatatea in

munca, pentru unitatile de spalatorie si curatatorie chimica, pot veni sub forma:
- informatiilor de la lucratorul desemnat cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
si sanatatii in munca;
- rapoartelor de investigare a accidentelor;
- istoricului accidentelor.
Informatiile inregistrate ajuta la identificarea riscurilor mai putin evidente si dezvoltarea
strategiilor de implementare a managementului securitatii si sanatatii in munca, pentru unitatile
de spalatorie si curatatorie chimica.
Raportarea imediata faciliteaza identificarea rapida a riscurilor si prevenirea lor.
Lipsa de informatii poate conduce la ranirea sau imbolnavirea unui lucrator, urmata de o
lipsa indelungata de la locul de munca, cu consecinte negative asupra intregii activitati a unitatii.

4. MASURI DE INTRETINERE A UTILAJELOR SI

ECHIPAMENTELOR

Utilajele (ex. masini de spalat, calandre) si echipamentele electrice (ex. boilere, masini
de calcat, compresoare) vor fi verificate periodic, pentru a fi sigure in timpul operatiunilor.
Verificarea periodica a utilajelor si echipamentelor prezinta urmatoarele avantaje:
- reducerea numarului de incidente – intretinerea adecvata poate reduce numarul de
raniri si imbolnaviri;
- reducerea intreruperilor – controlul periodic al utilajelor si efectuarea de mici
interventii duce la prevenirea cheltuielilor cu reparatiile si reducerea numarului de ore
in care nu se lucreaza.
Reviziile si reparatiile se vor efectua in conformitate cu specificatiile din cartea tehnica
sau instructiunile de utilizare aferente utilajelor si echipamentelor din dotare.

5. MANAGEMENTUL RISCULUI IN UNITATILE DE

SPALATORIE SI CURATATORIE CHIMICA

Managementul riscului joaca un rol important in managementul securitatii si sanatatii in

munca, acesta presupunand:
- identificarea probabilitatii riscului;
- aprecierea riscului;
- determinarea celor mai indicate masuri de control;
- aplicarea si revizuirea masurilor de control.
Managementul riscului este necesar pentru preintampinarea intamplarii care reprezinta un
potential eveniment ce poate cauza accidentari sau imbolnaviri.
Riscul reprezinta probabilitatea intamplarii din care sa rezulte o accidentare sau
imbolnavire.

5.1 Identificarea riscului

12
 In spalatorii si curatatorii chimice se pot folosi mai multe metode de identificare a
riscului. Tipul proceselor de munca va determina metodele alese, modul de combinare a
metodelor dand cele mai bune rezultate. Metoda identificarii riscului include:
- consultarea lucratorilor;
- inspectarea locurilor de munca pentru prevenirea evenimentului;
- evaluarea proceselor de munca;
- evidenta incidentelor periculoase, accidentelor si imbolnavirilor;
- fisele cu echipamante individuale de protectie si fisele de urmarire a productiei;
- consultarea autoritatilor si institutiilor cu atributii in domeniu.

5.2 Evaluarea riscului

Procesul de evaluare a riscului calculeaza riscul asociat evenimentului. La evaluarea

riscului se tine cont de:
- natura riscului;
- gravitatea evenimentului si urmarile lui;
- frecventa si durata expunerii lucratorului la eveniment;
- frecventa producerii unui eveniment;
Categoriile de risc se pot incadra astfel:
- riscul pentru securitatea si sanatatea la locul de munca poate fi minor, putin probabil
sa se intample sau major;
- riscul minor, este posibil sa se intample des. Efectul poate sa fie neinsemnat, dar
uneori poate provoca raniri;
- riscul major, obliga angajatorul sa detina o evaluare a riscului la locul de
munca/postul de lucru.
Evaluarea riscului trebuie facuta tot timpul, inclusiv pe perioada deplasarii de la si catre
locul de munca, nu doar la locul de munca.
(Ex.: traversarea strazii prezinta un element de risc; cand traverseaza o strada cu un trafic
redus, persoana priveste in ambele sensuri, asculta zgomotul strazii si apoi traverseaza. In
contrast, daca traficul este intens, persoana va folosi trecerea de pietoni. Aceasta traversare este
“o masura de control” privind reducerea riscului de accident. Aceleasi principii se aplica si in
spalatoriile si curatatoriile chimice).

5.3 Masurile ce se impun pentru evaluarea si reducerea riscului

Exista o clasificare a masurilor care sa conduca la micsorarea riscului, luarea celor mai
indicate masuri avand in vedere aplicabilitatea lor practica. Costurile efective si acceptarea lor de
catre lucratori sunt alte doua importante criterii in alegerea optiunilor cu privire la masuri.

Factori care influenteaza evaluarea si reducerea riscului:

1. Destinatia – probabilitatea intamplarii unui potential eveniment, pentru care masurile de

prevenire trebuie planificate si luate pe faze (ex.: alegerea masinilor, cu cel mai mic nivel
al zgomotului, destinate unei anumite operatii);
2. Substituirea – inlocuirea materialelor sau a proceselor, cu altele, cu probabilitatea de
producere a unui eveniment mai mica (ex.: inlocuirea metodelor de lucru manuale cu cele
mecanizate);
3. Reamplasarea – minimizarea riscului prin repozitionarea echipamentelor (ex.: adunarea
stelajelor cu destinatia de depozitare a obiectelor usoare, permitand ca acestea sa fie usor
accesibile fara o frecventa manevrare);
4. Separarea – izolarea riscului de lucrator (prin bariera sau distanta) (ex.: folosirea
barierelor la izolarea diferitelor zone de lucru).

13
 5. Administrarea – schimbarea practicilor la locul de munca daca timpul sau frecventa
expunerii la risc este redusa (ex.: evitarea monotoniei activitatilor);
6. Echipamentul individual de protectie – folosirea echipamentului individual de protectie
recomandat (ex.: utilizarea manusilor la manipularea imbracamintii fierbinti).

5.3.1. Manipularea manuala

Manipularea manuala reprezinta orice activitate unde un lucrator ridica, pune jos, cara,
trage, impinge, misca, inmagazineaza sau retine un obiect.
Ranirile din cauza manipularii manuale sunt cel mai des intalnite intr-o
spalatorie/curatatorie chimica. In consecinta riscurile manipularii manuale trebuie cel mai bine
controlate.
Managementul riscului pentru manipularea manuala implica 4 etape:
Identificarea, ca risc al securitatii si sanatatii in munca, a operatiunii de manipulare
manuala, prin:
- consultarea lucratorilor/specialistilor in calitate de ergonomi;
- directa observare a procesului de manipulare manuala;
- analizarea statisticilor referitoare la ranirile/accidentarile la locul de munca.
Inspectarea spalatoriilor/curatatoriilor chimice a aratat ca urmatoarele tipuri de incidente
sunt comune:
 luxatia – poate fi asociata cu imobilizarea pe o perioada lunga de timp, se
datoreaza aplecarilor repetate sau rasucirilor ori manevrarilor grele/
neindemanetice;
 luxarea incheieturii mainii – poate fi cauzata de miscari repetate / bruste facute
la sortarea obiectelor in spalatorie/curatatorie, scoaterea si alimentarea cu
lenjerie a masinilor de stors.
Evaluarea riscului - tinand seama de urmatorii factori:
 tinuta corpului si miscarile efectuate;
 locul de munca si dispunerea posturilor de lucru;
 organizarea muncii (durata si frecventa unei activitati).
Adesea acesti factori se influenteaza reciproc (ex.: inaltimea bancului de lucru afecteaza
pozitia corpului).
In consecinta metodele de control ale pozitiei corpului trebuie sa reduca riscul
accidentarilor prin manipulari manuale.
Controlul riscului, pentru reducerea lui prin utilizarea masurilor de control.
Actualizarea masurilor de control - prin evaluarea eficacitatii controlului, dupa
analizarea periodica a unor parti din managementul riscului, acesta fiind un proces continuu.

5.3.2 Aplecarile si rasucirile repetate

Acestea pot fi cauzate de lucrul la inaltime prea mare sau prea mica si spatiu insuficient
in postul de lucru. Miscarile nu trebuie sa cauzeze disconfort sau oboseala, tinandu-se cont de
locatia echipamentelor si influenta materialelor folosite.

Reducerea riscurilor se poate realiza prin:

- ridicarea inaltimii de lucru la nivelul taliei (ex.: inceperea incarcarii buncarului);
- evitarea coborarii obiectelor, daca vor fi ridicate mai tarziu (ex.: golirea masinii de
spalat pe podea in timpul procesului de spalare);
- pastrarea echipamentelor/materialelor la indemana, fara a fi necesara incovoierea sau
rasucirea (ex.: rufele care trebuie stoarse).

5.3.3 Intinderile repetate

14
 Acestea pot fi cauzate de suprafetele de lucru care sunt prea inalte sau prea largi.
Reducerea riscului se realizeaza prin:
- pozitionarea materialelor cat mai aproape de pozitia optima de lucru;
- utilizarea platformelor de lucru acolo unde este posibil, daca se lucreaza la o inaltime
prea mare (bratul trebuie sa fie ridicat) care nu poate fi altfel corectata.

5.3.4 Manevrari greoaie

Greutatea unei incarcaturi nu este singurul lucru care trebuie luat in seama cand se
evalueaza riscul manipularii. De asemenea se ia in considerare frecventa, durata si distanta pe
care este manipulata incarcatura. Incarcatura care este greu de depozitat (este peste mana / nu
este rigida ca dimensiune sau ca forma) prezinta un risc ridicat. In acest caz greutatea trebuie
redusa.

Reducerea riscurilor se realizeaza prin:

- reducerea distantei pe care este deplasata sarcina (ex.: imbunatatirea amplasarii la
locul de munca/postul de lucru, reimpartirea ariei de depozitare);
- reducera greutatii obiectelor manipulate prin scaderea continutului si dimensiunii
containerului (ex.: dimensiunea cutiilor, evacuarea substantelor folosite);
- utilizarea unui sistem de depozitare potrivit. Lucratorul se va sigura ca este suficient
spatiu in camera pentru depozitarea obiectelor (ex.: depozitarea obiectelor spalate);
- tragerea sau impingerea obiectelor se va face la nivelul taliei (ex.: utilizarea troleelor
si a cutiilor, de greutate nu prea mare, cu manere);
Utilizarea pedalelor de picior este de asemenea indicata in manipulari.
Aceasta transfera toata greutatea pe unul din picioare, ducand la cresterea efortului muscular de
stabilizare a corpului. Pedalele de picior trebuie:
- sa fie pozitionate in fata operatorului;
- sa fie la nivelul podelei (pentru minim de miscare);
- ca la sfarsitul cursei sa pozitioneze ambele picioare la acelasi nivel;
- sa produca impingerea in linie cu articulatia soldului.

5.3.5 Statul in picioare pe perioade lungi de timp

Cand un muschi anume este folosit in mod repetat pentru mult timp, riscul obosirii
muschiului sau al accidentarii creste.
Reducerea riscului, prin:
- schimbarea pozitiei corpului cat mai des posibil.
- alternarea intre statul in picioare, sezut sau miscare;
- alegerea incaltamintei si a tipului de pardoseala, ambele contribuind la confortul
statului in picioare;
- folosirea unui scaun de inaltime cat mai apropiata de pozitia de lucru;
- utilizarea balustradelor pentru sprijinirea greutatii corpului; aceasta poate reduce
oboseala pentru partea inferioara a corpului.

5.3.6 Stresul datorat caldurii

15
 “Stresul datorat caldurii” apare in conditii de lucru la temperatura ridicata si conduce la
necesitatea crearii unui loc de munca sanatos si sigur. Aceasta se intampla atunci cand corpul nu
isi mentine temperatura optima. Efectele caldurii asupra lucratorilor, in afara de cresterea
nivelului de stres, cuprind:
- disconfort;
- iritabilitate;
- deshidratare;
- reducerea concentrarii/atentiei;
- urticarii datorate caldurii;
- reducerea tolerantei la expunerea la substante chimice si zgomot;
- carcei datorati caldurii;
- oboseala;
- congestie cerebrala datorata caldurii.
Carceii, oboseala si congestia cerebrala sunt cele mai serioase forme de imbolnavire
datorata caldurii.
Factorii care produc stresul datorat caldurii sunt:
- temperatura ridicata a aerului;
- umiditatea ridicata;
- miscarea redusa a aerului;
- radiatia termica ridicata;
- echipament individual de protectie care nu permite corpului sa se racoreasca;
- nivelul ridicat al activitatii fizice.

Persoanele care lucreaza cu regularitate la temperatura inalta incep sa se obisnuiasca cu

un anumit nivel al temperaturii in timpul saptamanii. Aclimatizarea reduce disconfortul la
caldura, creste rezistenta la efort, reduce pierderile de sare si duce la un metabolism normal.
Capacitatea persoanelor de a se obisnui cu o anumita temperatura difera si cei cu o conditie
fizica mai buna se aclimatizeaza mai repede. Aclimatizarea asigura lucratorilor numai o protectie
partiala la caldura extrema si la efectele contrare sanatatii in conditiile expunerii la caldura.
Odata incetata activitatea la temperaturi inalte, acomodarea dispare dupa aproximativ o luna.

Controlul stresului datorat caldurii

In spalatoriile/curatatoriile industriale sunt incalzite cantitati mari de apa si se degaja
cantitati mari de abur, rezultand conditii de umiditate foarte mari. Acesti factori pot da nastere la
stresul datorat caldurii al lucratorului in zilele umede.

Cum pot limita lucratorii expunerea la stresul datorat caldurii

Se pot lua masuri generale de prevenire a stresului excesiv datorat caldurii la locul
de munca, care includ:
- reducerea cantitatii de caldura generale (ex.: prin reducerea temperaturii proceselor
prin reasezarea, racirea, acoperirea sau izolarea surselor de caldura, utilizand scuturi
reflectorizante sau imbracaminte reflectorizanta);
- modificarea temperaturii si a miscarii aerului, a umiditatii relative (ex.: prin utilizarea
ventilatiei generale sau locale, a evaporarii sau racirii, a vaselor de racire, a
suflantelor, a ventilatiilor sau a deschiderii ferestrelor);
- eliminarea surselor aditionale de vapori de apa la locul de munca (ex.: a scurgerilor
de vapori la valve, a evaporii apei de pe podeaua umeda);
- eliminarea expunerii directe la soare (ex.: dotarea ferestrelor cu jaluzele);
- recomandarea ca lucratorii sa poarte echipamente de culoare deschisa, din materiale
usoare (ex.: echipamente individuale de protectie);
- furnizarea de apa rece lucratorilor;
- asigurarea de locuri racoroase pentru odihna, separat de locurile de munca;

16
 - la cresterea temperaturii vor fi reconsiderate intreruperile pentru odihna;
- lucratorii vor fi informati si instruiti atunci cand lucreaza la temperatura ridicata;
- asigurarea ca personalul insarcinat cu primul ajutor este pregatit in recunosterea
simptomelor si a tratamentului stresului datorat caldurii;
- scurtarea perioadei de expunere la caldura (ex.: rotatia personalului intre zonele cu
stres ridicat si cele cu stres scazut datorat caldurii);
- restrictionarea orelor suplimentare si a schimbarilor de personal intre zone cu
temperatura ridicata;
- programarea reviziilor si reparatiilor la suprafetele cu temperatura ridicata pe
perioada anotimpului rece;
- persoanele care lucreaza in afara zonei cu temperatura ridicata trebuie sa se
coordoneze cu cele care lucreaza in zona cu temperatura ridicata astfel incat sa se
reduca timpul de expunere a fiecarui membru al ECHIPEI la temperatura ridicata.

Cum pot evita lucratorii stresul datorat caldurii

In general precautiile lucratorilor pot diminua stesul datorat caldurii atunci cand lucreaza
la temperaturi ridicate si umezeala, prin:
 petrecerea unui timp cat mai scurt in soare, in particular prin evitarea expunerii
intre orele 1200 – 1600;
 imbracand haine deschise la culoare, usoare si masuri potrivite;
 consumand cat mai des apa rece;
 luand pauze in locuri racoroase si uscate;
 pastrand o conditie fizica buna.

5.3.7 Organizarea muncii

Aceasta influenteaza factorii de risc pentru manipularile manuale. Nerespectarea timpului

de odihna (distribuirea timpului de munca si a pauzelelor tehnologice), alegerea procedurilor
de lucru, numarul si calificarea personalului pot conduce la cresterea riscului de raniri.

Riscul poate fi redus prin:

- organizarea de puncte de stationare daca materialele trec prin secvente logice (ex.:
suprafata de incarcare a masinii de spalat, uscat, calcat);
- policalificarea lucratorilor in diverse meserii si micsorarea numarului de repetari (ex.:
operatiile de spalare si calcare);
- respectarea pauzelor tehnologice:
- pauzele scurte si dese sunt mai eficiente decat cele rare si lungi;
- lipsa de experienta a lucratorilor, oboseala, vacantele, duc la un timp mai indelungat de
acomodare, prevaland in fata experientei lucratorilor.
- manipularea manuala a maselor (conf. H.G. nr. 1051/2006) sa nu implice:
- efort fizic prea frecvent sau prelungit;
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;
- distante prea mari pentru ridicare, coborare, transport;
- ritm de munca impus printr-un proces care nu poate fi modificat de
lucrator.

6. SUBSTANTE PERICULOASE

In activitatea dintr-o spalatorie/curatatorie chimica se folosesc substante chimice.

Deoarece operatorii, ca si ceilalti lucratori, pot veni adesea in contact cu aceste substante
chimice, ele trebuie cunoscute precum si riscul potential al utilizarii lor si ce se poate face pentru
reducerea acestuia.

17
 Substante chimice ca freonul, la fel ca materialele care includ azbestul si care se pot
regasi la locul de munca, pot fi periculoase pentru sanatate si sunt clasificate ca substante
riscante. Angajatorul are datoria protejarii lucratorilor, care sunt expusi riscului de a lucra in
apropierea acestor substante. Nivelul riscului depinde de toxicitatea substantelor utilizate,
stocarea si manipularea acestora la locul de munca.

Pentru utilizarea in siguranta a substantelor de risc, trebuie:

- cunoscut modul in care se pot obtine informatii despre utilizarea substantelor
riscante la locul de munca;
- evaluarea riscului si determinarea nivelului de risc atunci cand se folosesc aceste
substante;
- implementarea masurilor de control folosite, pentru reducerea riscului asociat cu
substantele periculoase;
- gasirea celor mai potrivite metode de informare si instruire, pentru angajator si
lucratori, asupra modului de folosire a substantelor periculoase la locul de munca.

Denumirea
Locul de utilizare si destinatia
substantei Natura riscului
substantei periculoase
periculoase
- Curatatorii

Agentul de curatare Percloretilena Inhalarea vaporilor poate cauza ameteala,

(Percloretilena cel mai utilizat
agent). Scaparile de vapori de la
masinile de spalat industriale se
produc in jurul usilor de etansare
si in timpul transferului
necorespunzator al
incarcaturilor )
usoara iritabilitate si in cazuri extreme
inconstienta. Daca expunerea este pe timp
indelungat pot apare imbolnaviri ale
ficatului si rinichilor. La temperaturi
ridicate se pot degaja gaze foarte toxice. In
apropierea curatatoriilor chimice fumatul
este strict interzis. Un contact prelungit al
pielii cu substantele poate provoca
dermatite.

Fluro (Agent chimic in curatatorii Freon Inhalarea poate da nastere la palpitatii

pentru tesaturile si accesoriile neregulate.
fine.)

Agenti de curatare Spirt alb Inhalarea poate cauza presiuni la nivelul

(utilizat la masinile vechi) (White Spirt) sistemului nervos central. Poate lua foc
usor.

Praf de curatat Celite praf Inhalarea prafului care contine cristale de

(utilizat in masinile de curatat) silicati poate provoca imbolnaviri
progresive non reversibile.

Agenti impotriva petelor (in (Hidrofluoryc Scoaterea ruginii cu Hidrofluoryc Acid

special impotriva ruginii) Acid) poate cauza in timp arsuri profunde. Aceste
(scoaterea petelor rezistente acid florhidric arsuri necesita tratament medical de
manual) urgenta.

Invelisul protector Azbest Expunerea la azbest poate provoca

18
(la tevile de apa fiarta si boilere) imbolnaviri ale aparatului digestiv sau
plamanilor.

Fibre minerale Provoaca afectiuni dermatologice si ale

sintetice sistemului respirator.

- Spalatorii

Detergent Hidroxid de Sodiu Coroziv iritant al pielii, ochilor si

mucoaselor.

Agent de inalbire Peroxid de Coroziv iritant prin inhalare sau la

Hidrogen contactul cu pielea. Peroxidul de hidrogen
poate lua foc sau exploda din intamplare.

Hipoclorit de Sodiu Hipoclorit de sodiu poate produce

intamplator cresteri ale gazului clorinat.

Acizii mirositori Acid hidrocloric Coroziv iritant prin inhalare sau la

Acid fosforic contactul cu pielea. Acidul citric este cel
Acid acetic mai putin intalnit in cele mai multe
Acid citric aplicatii.

Emulsifianti Solvent Contactul indelungat cu pielea poate duce

hidrocarbon la imbolnaviri provocand dermatite.
Inhalarea substantei poate provoca ameteli,
iritabilitate si dureri de cap.

Saruri alcaline Metasilicat de sodiu Coroziv iritant al pielii, ochilor si

Carbonat de sodiu mucoaselorin special in ceea ce priveste
Ortofosfat de sodiu metasilicatul de sodiu.

Inalbitor Ditionit de sodiu Substanta periculoasa inflamabila.

Descompunerea poate produce un gaz
iritant care poate induce o stare respirtorie
cu simptome de astm.

Substante pentru scoaterea Detergenti cu Inhalarea prafului continand enzime

petelor de natura organica enzime proteolitice poate induce o stare respirtorie
cu simptome de astm.

Invelisul protector Azbest Expunerea la azbest poate provoca

(la tevile de apa fiarta si boilere) imbolnaviri ale aparatului digestiv sau
plamanilor

Invelisul protector Fibre minerale Provoaca afectiuni dermatologice si ale

(la tevile de apa fiarta si boilere) sintetice sistemului respirator

Trebuie evaluat riscul impus de substantele periculoase utilizate la locul de munca/postul

de lucru, in unele cazuri fiind necesara monitorizarea nivelului substantelor periculoase din aer.

19
 6.1 Informarea cu privire la substantele periculoase

Evidenta stricta a substantelor periculoase este obligatorie si se realizeaza prin fise de

materiale utilizate, care reprezinta o sursa majora de informatii asupra substantelor folosite la locul
de munca, informatiile din fise fiind aditionale celor de pe eticheta ambalajului substantei.
- Valorile din fise sunt cele mai indicate a fi utilizate in procesul de
productie.
- Furnizorul trebuie sa ofere fisa fiecarei substante periculoase pe care o
livreaza, aceasta fiind data la prima livrare sau la fiecare livrare in parte.
- Fisele vor contine:
- Numele furnizorului;
- Date asupra pericolelor pe care le prezinta acestea asupra sanatatii;
- Precautii care trebuie avute in vedere in timpul folosirii;
- Informatii despre modul de manipulare a substantei in conditii de securitate.
- Fisele contin informatii despre pericolele asociate substantei. Riscul asociat
substantelor periculoase depinde de concentratia substantei, de calitatea substantei
folosite, de durata expunerii, de conditiile concrete de stocare, manipulare si de la
locul de munca/postul de lucru.
- O fisa succinta (insuficiente informatii pentru identificarea substantei) poate
constitui un semnal de alarma, substanta chimica putand prezenta riscuri in timpul
utilizarii normale.

Accesul lucratorilor la fisele de materiale

- Toate fisele trebuie sa fie puse la dispozitia lucratorilor atunci cand
substantele chimice sunt stocate, amestecate sau utilizate.
- Lucratorii trebuie instruiti in vederea cunoasterii si utilizarii informatiile din
fise.

- Angajatorul este direct raspunzator pentru securitatea si sanatatea in munca a

lucratorului in cazul in care fisa unei substante folosite nu este valabila.

6.2 Etichetarea substantelor periculoase

- Fiecare cutie/recipient cu substante periculoase trebuie sa aiba atasata o eticheta.

Eticheta trebuie sa ramana aplicata si pe cutia/recipientul goala/gol. Informatiile de pe
dispozitia de livrare trabuie sa fie identice cu cele de pe eticheta cutiei/recipientului;
- Nu se va transfera o substanta chimica intr-un recipient nou daca nu se aplica eticheta
proprie; transferarea substantelor chimice in recipiente destinate produselor alimentare este strict
interzisa, aceasta practica putand provoca imbolnaviri sau chiar decesul.

Nota – etichetele pe recipientele noi trebuie sa arate daca in recipient este depozitata
aceeasi substanta chimica la aceeasi concentratie cu originalul.

- Daca un recipient nu are eticheta si continutul lui este cunoscut se ataseaza

o eticheta temporara. Daca numele produsului este necunoscut se ataseaza o eticheta pe
care scrie:

“ATENTIE. A NU SE FOLOSI. SUBSTANTA NECUNOSCUTA”.

Inainte de a se identifica continutul recipientului cu substanta necunoscuta, acesta va fi

stocat izolat. Dupa identificarea substantei recipientul va fi etichetat. Daca nu se poate identifica
continutul recipientului se vor lua alte masuri consultandu-se institutiile de profil.

20
 6.3 Masuri de evitare a riscului

Inlocuirea substantelor – cu substante mai putin periculoase (ex.: white spirt este
adesea inlocuit cu percloroetilena, substanta mai putin periculoasa si neinflamabila).
Solutii tehnologice:
 Ergonomia echipamentelor poate reduce riscurile. Aceasta se face prin reducerea
manipularii substantelor periculoase si limitarea emisiei de vapori periculosi. Utilizarea
sistemelor de inchidere automata la masinile/utilajele din spalatorii si curatatorii chimice.
 Ventilarea – masinile moderne, in general au inchidere automata, dar mai sunt in
functiune si masini/utilaje cu inchidere manuala. Exhaustarea (evacuarea) aerului
contaminat si a surselor acestuia limiteaza riscul de imbolnavire la locul de munca/postul
de lucru.

 Depozitarea:
- Suprafetele pe care se depoziteaza substante chimice se semnaleaza cu afise si
vor fi grupate pe categorii;
- Stocurile de substante chimice trebuie sa fie limitate;
- Substantele incompatibile se depoziteaza separat.
 Sistemul de lucru – se va urmari strict succesiunea operatiilor si procedurile de
lucru aferente acestora, asigurandu-se si urmatoarele:

o Verificarea regulata si intretinerea dispozitivelor de etansare de la usi si a racordurilor

conductelor pentru impiedicarea expunerii excesive la substante chimice (ex.:
percloretilena);
o Evaluarea timpilor tehnologici;
o Precautii suplimentare la efectuarea reparatiilor curente si capitale. Nivelul de
substante chimice utilizat (ex.: percloretilena) nu trebuie sa depaseasca pe cel normat,
in timpul desfasurarii operatiunilor tehnologice;
o Inchiderea recipientelor ce contin substante periculoase imediat dupa utilizare si
depozitarea lor pana la o noua folosire;
o Precizarea si comunicarea lucratorilor a procedurilor pentru solutionarea deversarilor
accidentale pe pardoseala;
o Deplasarea recipientelor cu substante inflamabile de la locul de depozitare la punctul
de lucru si invers numai pe un traseu dinainte stabilit.

6.4 Substantele periculoase si sistemele inchise

In locul in care substante periculoase sunt continute intr-un sistem inchis, (ex.: tevi sau
tubulaturi, proces tehnologic sau recipient in care au loc reactii) trebuie avertizat lucratorul sau
orice alta persoana care poate fi expusa la riscul indus de substante.
Cea mai buna cale de identificare a substantelor periculoase in sisteme inchise este acea a etichetarii
conductelor si recipientelor respective.

Angajatorul are obligatia de a asigura informarea, instruirea si supravegherea

lucratorilor in procesul de lucru cu substante periculoase.

Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor toate informatiile asupra produsului

- substanta chimica periculoasa, cuprinse in fisa produsului, pusa la dispozitie de catre furnizor.

21
 ATENTIE !!! Nu se vor achizitiona produse neinsotite de fisa produsului si certificat
de calitate.

7. ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECTIE

Asigurarea echipamentului individual de protectie este o masura de evitare a riscului in

completarea celorlalte masuri.
Echipamentele individuale de protectie indeplinesc urmatoarele cerinte:
- sunt adecvate pentru riscurile pe care le previn, fara a induce ele insile un risc
suplimentar;
- corespund conditiilor existente la locul de munca/postul de lucru;
- sunt adecvate cerintelor ergonomice si starii de sanatate a lucratorului;
- sunt adaptate configuratiei purtatorului;
- sunt distribuite gratuit;
- sunt intretinute, manipulate, depozitate, reparate si inlocuite conform prevederilor
legale;
- sunt achizitionate numai insotite de o fisa de instructiuni in limba romana;
- exista marcajul de conformitate pe produs sau ambalaj;
- utilizatorul echipamentului este instruit conform instructiunilor date de producator.
Dotarea cu echipamente individuale de protectie specifice trebuie stabilita pentru fiecare
loc de munca/post de lucru prin:
- identificarea factorilor de risc care actioneaza cumulativ;
- stabilirea sortimentului de echipament individual de protectie;
- evaluarea duratei de expunere la risc;
- intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipamente individuale de protectie.
In mod obisnuit intr-o spalatorie/curatatorie echipamentul individual trebuie sa
asigure:
- protejarea pielii si a ochilor cand sunt manipulate substante chimice;
- protectia cailor respiratorii cand sunt manipulate produse care produc praf si vapori
care pot fi inhalati. in cazul mastilor este nevoie de diverse tipuri de cartuse cu filtre
pentru fiecare tip de pericol;
- protectia pielii atunci cand mainile sunt cufundate permanent in apa sau solutii
continand detergenti sau alte produse chimice.

8. MEDIUL DE LUCRU

8.1 Zgomotul

Numarul mare de masini, cresterea densitatii masinilor la locul de munca duce la

cresterea riscului expunerii la zgomot excesiv. Expunerea la un nivel ridicat al zgomotului poate
cauza pierderi ale auzului, stari de iritare, greutate in comunicarea cu ceilalti si reducerea
performantelor profesionale ale lucratorilor.
Nivele ale zgomotului intermitent (ex.: inchiderea preselor), sunt capabile sa cauzeze un
zgomot artificial si pierderea treptata a auzului.
Zgomotul este un sunet nedorit si daunator cauzand stresul si alte efecte asupra sanatatii:
cresterea stresului si a presiunii arteriale, tiuitul in urechi, aparitia ulcerului stomacal etc.

22
 Zgomotul peste un nivel determinat de 87 dB poate duce la pierderi temporare sau
permanente ale auzului. Acest nivel al zgomotului a fost stabilit prin HG nr. 493/2006.
Valorile limita de expunere si valorile limita de la care se declanseaza actiunea
angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de
expunere zilnica la zgomot sunt:
- valori limita de expunere LEx,8h = 87 dB
- valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 85 dB
- valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: LEx,8h = 80 dB
In situatii pe deplin justificate, in cazul activitatilor in care expunerea zilnica la zgomot
are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, in scopul aplicarii valorilor limita de
expunere si a valorilor limita de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea
si protectia sanatatii lucratorilor, trebuie sa se foloseasca nivelul de expunere saptamanala la
zgomot, in locul nivelului de expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot
la care sunt expusi lucratorii cu conditia ca:
- nivelul saptamanal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvata sa nu
depaseasca valoarea limita de expunere de 87 dB;
- sa se ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu aceste
activitati.

Obligatii ale angajatorului:

- determinarea si evaluarea riscurilor la zgomot;
- evitarea sau reducerea expunerii la zgomot;
- protectia individuala impotriva riscurilor generate de expunerea la zgomot;
- limitarea expunerii la zgomot;
- informarea si instruirea lucratorilor;
- consultarea si participarea lucratorilor;
- supravegherea sanatatii lucratorilor.

Simptome ale aparitiei deficientelor de auz:

 Ati ridicat vocea la o persoana care era la mai putin de un metru de dvs.;
 Ati avut tiuituri in urechi dupa terminarea programului de lucru;
 V-a spus familia ca aveti tulburari de auz atunci cand ajungeti acasa de la serviciu;
 Ati marit volumul televizorului, radioului sau al aparatului din masina dupa o zi de
lucru;
 Ati cerut unei persoane sa va repete ceva imediat dupa ce acesta terminase de spus.

Nivelul zgomotului mai sus de valoarea maxima trebuie controlat prin introducerea unui
program de protejare a auzului la locul de munca, care cuprinde:
 Identificarea riscurilor pentru auz la locul de munca;
 Evaluarea factorilor de risc aferent zgomotelor;
 Dezvoltarea unui program de protectie la zgomot;
 Implementarea masurilor de control;
 Planificarea testelor audiometrice pentru fiecare lucrator, expus in mod regulat la
zgomot excesiv;
 Planificarea instruirilor;
 Consultarea lucratorilor de la toate nivelele.

Cateva sugestii pentru micsorarea nivelului de zgomot:

 folosirea echipamentului individual de protectie a auzului.
 micsorarea nivelului de zgomot al utilajelor prin alegerea masinilor cu cel mai scazut
nivel de zgomot posibil;
 captusirea tavanului, peretilor cu materialele izolatoare;

23
  montarea utilajelor pe covorase de cauciuc pentru reducerea zgomotelor si a
vibratiilor produse de acestea;
 amplasarea utilajelor/proceselor tehnologice intr-o arie unde vor fi afectati cat mai
putini lucratori (ex.: masinile de presat/calcat);
 rotatia posturilor;
 stabilirea unui program adecvat de intretinere si organizarea unui program cu cat mai
putin zgomot;

Lucratorii vor fi consultati la locurile de munca/posturile de lucru in ceea ce priveste

zonele cu zgomot care le poate afecta securitatea si sanatatea in munca.
Strategia de prevenire si protectie trebuie sa aiba ca scop reducerea zgomotului si
instruirea lucratorilor.

8.2 Ventilatia

Pentru conditii umede ca si pentru temperaturi ridicate ale aerului si aer saturat intalnit in
incaperile curatatoriilor/spalatoriilor, aerul conditionat este singura forma de control a calitatii
aerului. Sistemul de exhaustare fortata a aerului creaza conditiile de decontaminare a aerului
respirat de operatori si asigura conditii climatice confortabile.
Sistemul de ventilatie prin exhaustare la locul de munca capteaza aerul contaminat in
apropierea sursei si il evacueaza in afara zonei operatorului. Acest sistem consta in hota,
tubulatura, ventilator, filtru de aer si cos de evacuare. Un sistem de ventilare exhaustiva este de
asemenea utilizat pentru materiale foarte toxice sau pentru gaze. Orice loc cu sistem de ventilare
exhaustiva trebuie sa respecte cerintale departamentului de mediu.
Cand sistemul de aer conditionat este instalat cu tun de racire sau condensare a vaporilor,
bacteria legionella poate creste in apa sistemului in diferite circumstante. Bacteria se poate
dispersa in atmosfera prin sistemul de aer conditionat. Oamenii pot inhala bacteria si se pot
imbolnavi. Inspectarea regulata a instalatiei din punct de vedere a bacteriei si verificarea
sistemului de aer conditionat este masura ce trebuie luata.

8.3 Iluminarea

Iluminarea locului de munca asigura lucratorilor facilitatea de a identifica si recunoaste

pericolele, reducerea efortului facut de ochi si adoptarea unor pozitii corecte ale corpului in
procesul muncii. Lumina poate fi un factor important al securitatii si sanatatii in munca si adesea
poate fi omisa de angajati. Angajatorul trebuie sa ia in considerare iluminarea la locul de munca
adoptand urmatorii pasi:
(1) amplasarea locurilor de munca avand in vedere iluminarea;
(2) identificarea si evaluarea oricarei probleme sau dificultati de iluminare;
(3) identificarea si aplicarea solutiilor dupa evaluare.

Un nivel initial al iluminarii poate fi departe de pierderile progresive ale luminii survenite
tot timpul.
In tabel sunt date cateva valori informative ale iluminarii la diferite puncte de lucru in
spalatorii si curatatorii.

Puncte de lucru la interior Intensitatea iluminarii  lx 

Uscatorie 80
Spalatorie, sala masini mari 160
Primire, expediere, spalatorie 240
Fiare de calcat si prese 400

24
 Sortare si impachetare 400
Reconditionare si scoaterea petelor 400

8.4 Arsuri

Multe operaratii in spalatorii/curatatorii impun contactul cu punctele fierbinti. Arsura

mainilor si a partii de sus a bratelor se datoreste manipularii obiectelor fierbinti, eliberarii
emisiilor si contactului direct cu echipamentul fierbinte. De asemenea acestea pot fi datorate si
arderii substantelor periculoase.

Masuri de evitare a arsurilor

Instructiunile de lucru si masurile de asigurare trebuie sa fie luate astfel incat sa fie
eliminat riscul producerii arsurilor, prin:
 controlul automat al utilajelor (preselor);
 izolarea si restrictionarea accesului pe fluxul de productie (ex.: boiler, prese);
 izolarea termica a partilor accesibile, ale utilajelor, cu temperaturi ridicate (ex.
tevile de evacuare, fiare de calcat, prese etc.);
 sisteme de ventilatie care sa exhausteze gazele produse;
 sisteme de intretinere periodica si service-ul utilajelor;
 informatii, instruiri, verificari si testari ale lucratorilor asupra regulilor de
securitate si sanatate in munca;
 utilizarea manusilor de bumbac atunci cand sunt manipulate si transportate
obiecte calde;
 sistemul de utilizare in securitate a substantelor chimice:
 instalarea unui sistem automat de alimentare cu substantele chimice lichide;
 proceduri pentru controlul pierderilor de substante chimice;
 dotarea personalului cu echipament individual de protectie;
 dotarea cu dusuri de urgenta si solutii de spalare a ochilor, in zonele de
manipulare a substantelor chimice;
 dotarea cu echipament pentru stingerea incendiilor si afisarea la loc vizibil a
instructiunilor corespunzatoare;
 dotarea cu echipament de prim ajutor si instruirea personalului desemnat in
acordarea primului ajutor.

8.5 Accidente biologice in curatatorii/spalatorii

Cand intr-o curatatorie/spalatorie sunt curatate/spalate articole de la spitale exista riscul

expunerii la un accident biologic (ex.: hepatite, contaminarea cu fluide provenind din corp
prezente in asternuturi). Exista de asemenea riscul altor infectii ca diareea sau boli ale pielii.
Expunerea poate fi rezultatul:
- penetrarii pielii cu un ac;
- manipularea directa a fluidelor din corp;
- stropitul mucoaselor (de ex. ochii) cu laturi sau sprayuri pentru lenjerii;
- inhalarea de aerosoli.
Este dificil de identificat care este articolul potential sursa de infectii, dintr-o spalatorie.
Cel mai indicat este sa se considere fiecare obiect ca o posibila sursa de infectie si sa se ia in
calcul asigurarea la riscul pe care il poate avea.
Alegerea si implementarea celor mai indicate masuri de control minimizeaza expunerea,
acolo unde este cazul.

Stapanirea riscului la expunerea la accidente biologice in curatatorii/spalatorii - un

risc asumat poate fi controlat prin:

25
 Sacii pentru curatatorie/spalatorie
 folosirea celor mai indicati saci pentru colectarea lenjeriei, sistemul de saci
color poate fi utilizat pentru deosebirea rufelor infectate (ex. rosu pentru rufe
contaminate si alb pentru lucruri obisnuite).
 Daca lenjeria este uda din cauza prezentei fluidului biologic aceasta poate fi
plasata de exemplu in saci pentru spalatorie securizati prin inchiderea in saci
impermeabili (din material plastic, preferabil mai mari, rezistenti, transparenti
).

Stocarea

Curatatoriile/spalatoriile trebuie sa previna contaminarea rufelor curatate de catre cele

murdare sau cu alte substante prezente in curatatorie/spalatorie (incluzand echipamentele,
aerosoli, praf, umezeala si paraziti). Aceasta poate fi realizata prin:
- Stocarea rufelor curate in locuri curate, uscate, separate de lucrurile murdare, realizata
prin:
 separarea obiectelor curate de cele murdare printr-o bariera fizica;
 acolo unde nu este posibil, utilizarea celei mai indicate bariere (ex.: un spatiu
bariera de cel putin 2 metri intre spatiul de stocare pentru lucrurile murdare si
spatiul de stocare pentru lucruri curate).
- Asigurarea unei ventilatii adecvate care poate minimiza contaminarea aerului si sa previna
contaminarea cu murdarie a ariei curate. In mod ideal fluxul de aer trebuie sa fie de la
suprafata curata catre cea murdara.

Proceduri de minimizare a riscului

Procedurile de minimizare a riscului la expunerea la accidente biologice includ:
 procesarea rufelor murdare prin spalare cat mai repede posibil. Ideal aceasta trebuie sa
se petreaca imediat dupa sosirea la curatatorie/spalatorie;
 manipularea cu grija a sacilor continand lenjerie murdara evitand deteriorarea sacilor si
contaminarea aerului;
Nota: a nu se tranti sacii, deoarece prin compresiune pot genera aerosoli.
 umplerea sacului ¾ din capacitate si securizarea lui cu prioritate la transport;
 limitarea deplasarii lucratorilor dinspre aria de manipulare a lucrurilor murdare spre
aria de procesare a lucrurilor curate;
 atunci cand lucratorul paraseste aria de manipulare a lucrurilor murdare spre alte arii
(ex.: spre cantina sau spre casa) ei trebuie sa fie instruiti:
 sa-si schimbe echipamentul individual de protectie (ex.: sort, manusi);
 sa-si spele mainile inainte de a atinge lucrurile curate;
 interzicerea fumatului si evitarea mancatului si a bautului in zonele apropiate;
 vaccinarea impotriva hepatitei valabila pentru toti lucratorii expusi la riscul infectarii
cu sange sau fluide din corp;
 dotarea cu cel mai eficient echipament individual de protectie (ex.: manusi, ecran
protector pentru fata, masca pentru ochi) si instructiuni de folosire a acestuia;
 instruirea responsabililor cu aplicarea masurilor de igiena, specifice celor care
manevreaza lenjeria murdara;
 asiguararea unei curatenii permanente si respectarea programului de acces in toate
zonele;
 furnizarea de informatii si sustinerea de instruiri cu lucratorii si managerii din
curatatorie/spalatorie despre riscul accidentelor biologice.

26
 Transportul

Procedurile in cazul transportului lenjeriei la si de la curatatorie/spalatorie trebuie sa

includa:
 utilizarea tranportoarelor, benelor si altor mijloace de transport;
 transportarea lenjeriei murdare si a lenjeriei curate pe cat este posibil in mijloace de
transport diferite;
 daca transportorul a deplasat lucruri murdare, acesta se va curata inainte de utilizarea
pentru lucruri curate;
 daca se transporta lucruri curate si lucruri murdare in acelasi vehicul, separarea
acestora se va face prin bariere, ar fi indicat sa se faca in containere inchise, saci sau
prin una sau mai multe bariere pentru evitarea contactului direct intre lucrurile
murdare si cele curate.
 cand transportorul foloseste o husa la transportul rufelor murdare, trebuie utilizata o
husa curata pentru transportul rufelor curate.

Spalarea/Dezinsectia

Toate rufele cu risc de a provoca accidente biologice vor face obiectul procesului de
dezinsectie. Dezinsectia termala si chimica va fi facuta in cadrul sistemului, aceasta incluzand:
 dezinsectia (temperatura ridicata) in programul masinii de spalat;
 dotarea masinii cu termometru pentru inregistrarea temperaturii la incarcare;
 asigurarea nivelului de temperatura (70-850C) si o perioada suficient de lunga de
dezinsectie termala pentru rufele murdare; variatia temperaturii poate varia timpul de
dezinsectie;
 utilizarea racordului inchis pentru evacuarea apei din masina de spalat in sistemul de
evacuare; cand masina de spalat evacueaza apa intr-un bazin colector deschis, acesta
trebuie sa fie acoperit pentru a impiedica imprastierea aerosolilor in momentul
evacuarii apei din masina.

8.6 Boilerele

Defectiunile unui boiler presurizat poate avea consecinte grave. Inspectiile periodice de
intretinere trebuie sa reduca riscurile. (Verificarea boilerelor se face numai de catre ISCIR).

Ce este de facut ?
 dezvoltarea unui sistem managerial pentru operatiile sigure, inspectarea si intretinerea
tuturor boilerelor;
 specificarea intervalului maxim intre inspectiile interne si cele externe;
 dezvoltarea unei proceduri care sa fie urmata in timpul inspectiei boilerelor;
 trasarea cerintelor referitoare la performante pentru inspectiile periodice;
 pastrarea inregistrarilor si a documentatiei referitoare la interventiile facute asupra
boilerului;
 urmarirea recomandarilor furnizorului/fabricantului echipamentului;
 testarea periodica a echipamentului cu etaloane si aparate de masura si control;
 inspectarea starii valvelor de presurizare, pompelor;
 analizarea calitatii apei si a metodei de tratare;
 verificarea duzei si a sistemului de alimentare cu carburant;
 asigurarea ca manualul de utilizare contine:
- procedurile de pornire, functionare si oprire;
- alimentarea cu apa;
- cota minima si cota maxima a apei;

27
 - procedurile de urgenta.
 curatarea arzatoarelor cu pacura – daca se utilizeaza acest combustibil (pe boilere
se depune suplimentar funingine). Funinginea si plumbul evacuate accidental in
spatiul de munca prezinta un mare risc. Plumbul poate fi absorbit in corp prin inhalare
si ingestie, in special in locurile in care se fumeaza, se mananca ori se consuma
lichide. Praful este dus acasa prin haine si pe corp si poate fi transmis si membrilor
familiei. Inhalarea, ingestia sau contactul prelungit cu pielea a funinginei poate cauza
cancer al cailor respiratorii sau cancer al pielii dupa multi ani de expunere intensa.
 instruirea lucratorilor pentru un eventual pericol cu prezentarea masurilor care se
pot lua pentru prevenirea exploziilor.
 Asigurarea ca instructiunile specifice de lucru includ:
 date despre tehnologia de curatare a obiectelor acoperite cu praf;
 utilizarea aspiratiei prin vacuum pentru eliminarea pierderilor de funingine sau zgura;
 curatarea de funingine sau zgura cat de des este posibil;
 evitarea contaminarii ariei de lucru;
 curatarea completa a suprafetei boilerului pentru inlaturarea completa a oricarei urme de
funingine sau zgura;
 spalarea echipamentului utilizat in procesul de curatare;
 interzicerea mancatului, a consumului de bauturi si a fumatului in timpul procesului de
productie;
 schimbarea si spalarea tuturor hainelor inainte de reutilizare si pastrarea intr-o punga de
plastic inchisa pana la urmatoarea utilizare;
 spalarea completa a corpului inclusiv spalarea unghiilor cu o periuta;
 monitorizarea medicala completa in cazul in care funinginea sau zgura contine cantitati
mari de plumb.
 Departamentul de mediu urmareste in permanenta controlul poluarii aerului (acolo
unde este obligatorie aceasta structura organizatorica).

8.7 Echipamentul electric

Accidentele datorate echipamentului electric sunt de obicei cauzate de:

- nesiguranta echipamentului;
- instalarea improprie a acestuia;
- nerespectarea instructiunilor de lucru;
- combinarea tuturor acestora.
In spalatoriile si curatatoriile industriale, pentru asigurarea utilizarii in siguranta din
punct de vedere electric, este necesar sa fie urmate procedurile:
o inspectarea regulata, incluzand testarea si verificarea etichetelor, poansoanelor;
o inspectarea echipamentului electric care poate da nastere la evenimente din cauza
deteriorarii naturale, intretinerii neadecvate, reglaje gresite, modificari, lichide, praf si
insecte care pot dauna echipamentului, inexistenta etichetelor pentru corecta folosire;
o cunoasterea si aplicarea planului de actiune in caz de urgenta;
o intretinerea echipamentului electric;
o inregistrarea si investigarea defectelor;
o instruirea lucratorilor in caz de pericol.
Situatiile specifice in curatatoriile chimice care au nevoie de o atentie speciala:
o conditiile de umiditate/umezeala – este un pericol sa utilizezi electricitatea langa
sursele de umiditate si in conditii de umezeala. Instalatia trebuie sa respecte cerintele
speciale pentru conditii de umiditate/umezeala;
o izolarea intrerupatoarelor – echipamentul electric trebuie sa aiba un intrerupator
izolat astfel incat intretinerea si repararea sa poata sa fie facuta in siguranta;
procedurile de instalare corecta pot fi urmate adesea cu cunostinte minime;

28
 o curatarea pardoselilor folosind numai echipamente de curatare cu vacuum (prin
absorbtia lichidelor de curatare).

Cauze care maresc riscul de accidentare:

- utilizarea echipamentelor defecte;
- utilizarea instalatiilor improvizate la alimentarea echipamentelor;
- nerespectarea instructiunilor de utilizare a echipamentelor.

8.8 Depozitarea substantelor chimice

Depozitarea substantelor chimice, detergenti, substante de inalbire, de scoatere a petelor,

dezinfectante si cele folosite la igienizarea locurilor de munca se va face pe categorii, in locuri
special amenajate, ventilate, accesul fiind permis numai lucratorilor instruiti in manipularea acestora.

8.9 Organizarea

Misiunea unei spalatorii/curatatorii este de a produce rufe (lenjerie) curate.

O posibila schema de organizare a unei spalatorii/curatatorii este urmatoarea:

Stocare lenjerie
murdara
Sas de
decontaminare
Spalatorie Perete cu inchidere etansa

Zona curata

Expeditie

Fluxul tehnologic al spalarii lenjeriei trabuie analizat de la lenjeria murdara si

contaminata prezenta in camera de spalare pana la returul acesteia in stare curata.
O cauza de recontaminare a lenjeriei curate o reprezinta lenjeria murdara, neseparata de
cea curata – bacteriile fiind transmise prin aer, maini sau prin contact direct. Obligatoriu trebuie
separata spalatoria de zona curata printr-o bariera aseptica (pereti cu inchidere etansa, un sas cu
chiuveta, halat curat, covoare impregnate cu solutii dezinfectante).
Bariera aseptica impune organizarea lucrului in spalatorii inca de la primirea rufelor
murdare, aceasta fiind garantia unei munci cu un rezultat final de calitate si o productivitate
ridicata.
Spalarea este etapa cea mai importanta in procesul dezinfectiei. Principalii parametrii,
umiditatea, temperatura si marimea sarjei, trebuie sa respecte tehnologia fiind controlati in
permanenta pentru a obtine curatarea microbiologica a lenjeriei.
Datorita cresterii temperaturii necesare la uscarea si la calcatul lenjeriei (80 0C - 1800C)
un timp suficient de lung, decontaminarea termica se face eficient, la sfarsitul procesului,
lenjeria trebuie sa fie perfect uscata.

29
 ACTIVITATEA DE SPALARE

Etapele fluxului tehnologic:

1. primire obiecte murdare;
1. sortare, marcare, format sarje;
2. detasat pete
3. inmuiere, spalare, apretare;
4. stoarcere;
5. uscare;
6. calcare;
7. control, retus;
8. depozitare;
9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru spalare:

 masa sortare;
 masina spalat/stors rufe;
 masina de uscat rufe;
 calandru calcat rufe plate;
 masa alimentare calandru;
 masa calcat lenjerie;
 presa calcat rufe;
 grup prese calcat camasi:
- presa calcat corp;
- presa calcat guler si mansete;
- presa calcat maneci;
 fier calcat;
 manechin pentru calcat;
 masina marcat lenjerie;
 carucior transport rufe ude;
 carucior rastel rufe calcate;
 generator de abur;
 masa sortare-cantarire sarja;
 cantar;
 carucior rastel depozitare rufe curate.
Anexe:
- depozit de obiecte murdare;
- depozit de obiecte curate;
- depozit materiale.

ACTIVITATEA DE CURATAT

Etapele fluxului tehnologic:

1. primire obiecte murdare;
2. sortare, marcare, format sarje;
3. curatat pete;
4. curatat chimic;
5. uscare;
6. calcare;

30
 7. control, retus;
8. depozitare;
9. expeditie obiecte curate.

Structura tipurilor de dotari necesare pentru curatare chimica:

 masa sortare;
 masina curatat chimic;
 masa detasat pete;
 manechin universal;
 presa haine;
 presa pantaloni;
 carucior transport haine;
 carucior rastel depozitare haine curate;
 masina periat haine;
 generator de abur.
Anexe:
- depozit de obiecte murdare;
- depozit de obiecte curate;
- depozit materiale.

Dupa tratamentul complet al obiectelor murdare, incepand cu receptionarea obiectului

pana la expedierea sa, acestea trebuie sa fie intr-o stare identica cu cea originala, in cele mai
bune conditii de calitate, igiena si in cel mai scurt timp.
Cele mai multe raniri, accidente ori imbolnaviri profesionale la locul de munca/postul
de lucru sunt rezultatul slabei organizari.
Alte locuri de munca/posturi de lucru cu risc sunt culoarele de trecere ale lucratorilor,
spatiile de servit masa, vestiare si punctele de intrare si iesire. Buna organizare este o
obligatie permanenta a tuturor.
In timpul procesului de munca lucratorii sunt expusi la riscuri atunci cand:
- curata podelele;
- curata utilajele si conductele care transporta fluide;
- transporta, muta colete/saci;

31