EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
LA POSTUL DE TEHNICIAN FRIGOTEHNIST DIN
CADRUL ................... SRL
1.INTRODUCERE . BAZA LEGALA
1.1.Conceptul de sănătate și securitate

Condițiile în care se desfășoară procesele de muncă, complexitatea echipamentelor de

muncă, intensitatea efortului mental, volumul din ce în ce mai mare și complexitatea
informațiilor necesare de recepționat și prelucrat necesită organizarea și desfășurarea muncii
și a activităților social-administrative pe baza noilor principii de cunoaștere, întelegere și
aplicare a standardelor și normelor de securitate și sănătate a muncii.
Conceptul de sănătate si securitate constituie un ansamblu de activitati instituționalizate
având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă,
apărarea vieții, integrității corporale și sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la
procesul de muncă.
Normele și standardele de securitate a muncii reprezintă un sistem unitar de măsuri și
reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de muncă.
Activitatea de prevenire și protectie are ca scop asigurarea celor mai bune condiții de
muncă, prevenirea accidentelor și a îmbolnavirilor profesionale în rândul lucrătorilor și
adaptarea la progresul știintei și tehnicii.
În conformitate cu aceste reglementări, obligația de a asigura securitatea și sănătatea,
în toate aspectele referitoare la muncă, revine conducatorului unitații iar obligațiile
lucrătorilor nu afectează principiul responsabilității angajatorului.

Obiectivele securitatii și sănătății

- armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene pe probleme privind calitatea

vietii, protecția mediului înconjurător, asigurarea vieții, securității și sănătății angajatilor ;
- constientizarea lucrătorilor în cunoașterea și respectarea normelor și standardelor de
securitate și sănătate a muncii în amenajarea, dotarea locurilor de muncă, exploatarea în
condiții de siguranță a echipamentelor de muncă în scopul evitării producerii accidentelor de
muncă și a îmbolnăvirilor profesionale ;

- eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională

existenți în sistemul de muncă (executant - sarcina de muncă - mijloace de producție - mediul
 de muncă), informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora ;

- aplicarea cu prioritate a măsurilor de protecție colectivă și de prevenire a accidentelor de

muncă și îmbolnăvirilor profesionale față de măsurile de protecție individuală.

1.2.Ce reprezintă activitatea de prevenire și protecție

Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele

legate de muncă.
La nivelul angajatorului activitatea de prevenire și protectie se organizează având la
bază principiile :
- obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, în toate aspectele referitoare la
muncă, revine angajatorului ;
- obligatiile lucrătorilor în domeniul securitatii și sănătății în muncă nu vor afecta principiul
responsabilității angajatorului ;
- evitarea riscurilor ;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate ;
- combaterea riscurilor la sursă ;
- asigurarea aceluiași nivel de protecție a muncii pentru toți angajații, indiferent de natura
sau durata contractului de muncă ;
- etc.

1.3 Legislatia în domeniul securitatii și sănătății în muncă

În ultimii ani, legislatia româna în domeniul securitatii și sănătății în muncă a suferit

multe modificari în sensul transpunerii legislației europene în domeniu.
- Constituția României
- Legea nr. 53/2003, Codul muncii
- Legea securitatii și sănătății în muncă nr. 319/2006
- HG. nr. 1425/ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii și sănătății în muncă nr. 319/2006
Aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, a devenit o realitate
ireversibilă prin asumarea, în continuare, de responsabilităţi majore. Mai ales în armonizarea
legislaţiei româneşti la cea comunitară.
Directiva Consiliului 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă (JOCE L183, 29.6.1989) :
a fost transpusă în Legea 319/2006.
Principalele direcţii de îmbunătăţire a securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor în
muncă sunt cuprinse în Directiva cadru 89/391/CEE. Aceasta atrage atenţia asupra faptului că
o mai bună securitate, îmbunătăţirea igienei şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în muncă
reprezintă un obiectiv care nu ar trebui abordat doar din considerente economice. Angajatorii
trebuie să fie informaţi cu privire la cele mai recente progrese ştiinţifice şi tehnologice despre
proiectarea locurilor de muncă, echipamentele şi sistemele de muncă, în funcţie de nivelurile
riscurilor aferente.
Directiva implementează 9 principii de prevenire a riscurilor profesionale :
 evitarea riscurilor,
 evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,
 combaterea riscurilor la sursă,
 adaptarea muncii la om,
 adaptarea la progresul tehnic,
 înlocuirea pericolelor cu non-pericole sau cu pericole mai mici,
 dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile,
organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din
mediul de muncă,
 adoptarea prioritară a măsurilor de protecţie colectivă faţă de cele de protecţie
individuală,
 furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
În cazurile în care nu se pot evita riscurilor profesionale de către lucrători, angajatorul este
obligat :
- să evalueze riscul,
- să întreprindă acţiuni de remediere pentru a reduce riscul,
- să asigure măsuri tehnice specifice locului de muncă,
- să îi informeze şi să îi instruiască pe lucrători cu privire la metodele de muncă sigure.
Legea 319/20006 și HG 1425/2006
Conform Legi 319/2006 privind securitatea și sănătatea in muncă, angajatorii au
obligația de a realiza și a fi in posesia unor documente de evaluare a riscurilor de accidente și
imbolnaviri profesionale identificate pentru fiecare loc de muncă / meserie / activitate, pentru
a putea stabili măsuri de anihilare sau de mentinere sub control a acestora.
Articolul 12 din Legea 319/2006 stabileşte ca primă atribuţie a personalului din cadrul
serviciilor de prevenire şi protecţie - evaluarea riscurilor.
La evaluarea riscurilor de accidente și imbolnaviri profesionale se
- identifică factorii de risc pentru fiecare componentă a sistemului de muncă din cadrul locului
de muncã analizat : lucrător, sarcina de muncă, mijloace de muncă, mediul de lucru şi se
- cuantifică și ierarhizeazã riscurile identificate permițând în final stabilirea unor măsuri de
prevenire eficiente, cu aplicare imediată sau de perspectivă, prioritatea aplicării lor fiind
dictată de nivelul de risc atribuit fiecarui factor de risc identificat.

3. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE LA POSTURILE DE LUCRU

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri : gravitatea şi frecvenţa
conscinţei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc
global pentru întregul sistem analizat (post de lucru).
Pentru facilitarea îndeplinirii acestei obligaţii legale a angajatorilor a fost concepută în cadrul
I.N.D.C.P.M.o metodă de evaluare a riscurilor la lucrător, prezentată în cele ce urmează.
Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în 1993 şi experimentată până
în prezent în majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.

3. 1.DESCRIEREA METODEI

Metoda propusă are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pentru un post de
lucru, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document
centralizator (FIŞĂ DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU ), care cuprinde nivelul de
risc global pe post de lucru.
Fişa postului de lucru astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire
a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru postul de lucru, sectorul, secţia
sau întreprinderea analizată.

3.1.1 Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (post de
lucru) pe baza unor liste de control prestabilită dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un post de lucru este invers proporţional cu nivelul de risc.

3.1.2.Utilizatori potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a posturilor de muncă, cât şi în
faza de exploatare.Aplicarea metodei necesită însă echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori +tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor
de muncă.În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de
protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii : analiza pe o
bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare post de lucru şi fundamentarea
riguroasă a programelor de prevenire.

3.1.3.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii :

-definirea sistemului de analizat ;
-identificarea factorilor de risc analizat (post de lucru)
-evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională ;
-ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire ;
-propunerea măsurilor de prevenire .

3.1.4.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru :
-Lista de identificare a factorilor de risc ;
-Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman ;
-Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor ;
-Grila de evaluare a riscurilor ;
-Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate,
-Fişa postului de lucru-document centralizator ;
-Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde ,
într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categoriui de factori de risc
de accidentarae şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului
generator din cadrul sistemului de muncă (lucrător, sarcina de muncă, mijloacele de
producţie şi mediul de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(ANEXA 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii
consecinţelor.Ea cuprinde categorii de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii
organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura
anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă-maximă genericăa
consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în
clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criterile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătaţii şi Ministerul Muncii şi solidarităţii Sociale.În ceea ce priveşte clasele de
probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea
standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în
considerare următoarele :
-clasa 1 de probabilitate : frecvenţa evenimentului peste 10 ani ;
-clasa 2 : frecvenţă de producere o dată la 5-10 ani ;
-clasa 3 : o dată la 2-5 ani ;
-clasa 4 : o dată la 1-2 ani ;
-clasa 5 : o dată la 1 an 2-1 lună ;
-clasa 6 : o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4) cuprinde pe linie clasele de gravitate , iar pe
coloane-clasele de probabilitate.Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a
riscurilor existente în soistemul de analizat, sub forma cuplului gravitate-frecvenţă de
apariţie ;
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5) , constituită pe
baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument în aprecierea riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde cele 7 niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, şi de la 7 la 1
pentru nivelul de securitate ; în zona centrală a formularului sunt prezentate explicit toate
cuplurile gravitate-probabilitate aferente nivelurilor de risc.
 Fişa de evaluare a postului de lucru (ANEXA6) este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau
îmbolnăvire profesională şi cuprinde :
-date de identificare a postului de lucru : unitatea , secţia, postul de lucru ;
-date de identificare a evaluatorului : nume, prenume şi funcţie ;
-componentele generice ale sistemului de muncă ;
-nominalizarea factorilor de risc identificaţi ;
-explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere,
parametri şi caracteristici funcţionale) ;
-consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc ;
-clasa de gravitate şi probabilitatea previzionată ;
-nivelul de risc. Nivelul de risc global (Nr) pe postul de lucru evaluat se calculează ca o
medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Formula de
calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n

r R i i
Nr  i 1
n

r
i 1
i

în care:
N r  nivelul de risc global pe post de lucru;
ri  rangul factorului de risc „i”;
Ri  nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n  numărul factorilor de risc identificaţi la postul de lucru.
 Fişa de măsuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea postului de lucru sub aspectul
securităţii muncii.
4. APLICAREA METODEI

4.1 CONSTITUIREA ECHIPEI DE ANALIZAT – EVALUARE

S-a constituit echipa de evaluare formata din:

 evaluator:
 medic de medicina muncii: dr.
 tehnician frigotehnist:

4.2.DESCRIERE SISTEMULUI DE ANALIZAT

SC …………………..SRL este firma de servicii ……………… Group de acoperire a
teritoriului românesc în materie de suport tehnic pentru aparate frigorifice. Ea a fost fondată în
1997 de către N…………...din necesitatea de a oferi clienţilor săi un suport complet de
servicii, în şi în afara garantiei pentru orice tip de echipamente de răcire.
Compania a fost infiintata in anul 1996 și este situata in Timisoara, judetul Timis.
Avand 20 angajati, firma efectueaza: service echipamente frigorifice combine frigorifice,
frigidere, congelatoare, vitrine frigorifice, comercializare piese de schimb.
Punctul de lucru are 11 lucrători :

-1 coordonator punct de lucru ;

-6 tehniceni frigotehniști ;
-1secretară ;
-3 tehnicieni igienizare dozatoare.
e(
 TEHNICIAN FRIGOTEHNIST e
să ducă la îndeplinire sarcinile aferente şi
eventualele riscuri la care aceştia se expun.
 4.2.1.DESCRIERE ACTIVITATE - tehnician frigotehnist
Scopul acestei activități este de a repara vitrine frigorifice ,masini de gheată pentru
parteneri, persoane juridice.

4.22. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE

MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCȚIE
 Masina de serviciu
 Trusa de scule (clesti,ciocan,surubelniță,patent etc. )
 Recipiente cu agent frigorific sub presiune
 Aparat de sudură oxi-butan
 Stație de vaccumare
 Piese de schimb : compresoare,ventilatoare, stechere,
 separatoare de ulei şi amoniac;
 condensoare;
 neoane
 termostate
 vaporizatoare (evaporatoare);
 rezervoare de amoniac;
 AMC- uri.
 consumabile: electrozi de argint,pastă decapantă, lichide de ungere / răcire,
substanţe frigorifice (amoniac).
 garnituri, rulmenţi, pistoane, ventile, filtre.
 Tipuri AMC- uri, barometre, manometre, sticle de nivel,creion de tensiune,
 Tipuri echipamente specifice : echipamente de protecţie, SDV-uri.

SARCINA DE LUCRU

Desfãsurarea activitãtii presupune respectarea tuturor condițiilor de lucru, a

instructiunilor de exploatare, întretinere și reparare pentru fiecare echipament.
Principalele componente ale sarcinii de muncă sunt :

 Prezentarea la sediul firmei pentru a prelua adresele de interventie,în totală capacitate

de muncă.
 Se imparte traseul.
 Asigurarea cu materiale, piese de schimb, AMC-uri şi echipamente specifice
 Se incarcă in mașină piesele de schimb necesare interventiilor
 Se pleacă pe teren la intervenții (locații de firme unde se afla vitrinele,mașinile de
gheață ,dozatoarele pentru a fi reparate).
 Se identifica traseul unde se afla locația.
 Se stabilește ce vitrina trebuie reparată(schimbat compresor - scoaterea freonului din
instalație,demontat compresor defect ,montat compresor nou,înlocuit filtru deshidrator
,sudat valvă de încărcare,executat legături electrice,vaccumat instalația,încărcat cu
agent frigorific la presiunea necesară conform fișei tehnice,
 Diagnosticarea deficienţelor de funcţionare a instalaţiei frigorifice
  Întreţinerea curentă a instalaţiei frigorifice
 Punerea / scoaterea în / din funcţiune a instalaţiei frigorifice
 Remedierea defecţiunilor uzuale ale instalaţiei frigotehnice
 Realizarea la cererea clientului de activităţi de instalare sau demontare a instalaţiei
conform condiţiilor stabilite contractual;
 Se consemnează în raportul de lucru și se semnează de reprezentantul locației
respective.
 Întocmirea documentelor specific
 Realizarea sarcinilor de muncă presupune:
 Timp de lucru de 8 ore pe zi
 Ritm de muncă susținut,impus de termenele de execuție;
 Poziții de lucru vicioase ghemuite,cu aplecarea /torsionarea corpului datorită zonei
unde sunt amplasate compresoarele (jos în spatele vitrinelor),spațiului de multe ori
necorespunzător-,cu ridicarea brațelor pentru shimbare termostate,neoane .

MEDIUL DE MUNCĂ
iale despre mediul în care
Mediul socio - organizaţional
• Cele mai multe sarcini sunt structurate şi executate cu presiune de timp ;
• De obicei muncă se desfăşoară după un orar fix ,dar pot apărea şi urgenţe .
Mediul fizic
Activităţilor se desfăşoară de obicei în spaţiu protejat, dar pot apărea situații când
vitrinele frigorifice sunt amplasate în aer liber (diverse vitrine frigorifice sunt amplasate pe
trotuar la stradă).
Mediul de muncă cuprinde :
 Curenți de aer,variații de temperatură,vânt,ploaie,zăpadă;
 Zgomot ;
 Iluminat obositor pe timpul serii și a nopții și în anumite locații iluminate
necorespunzător - nivel de iluminare scăzut, strălucire, pâlpâire;
 Calamități natural (trăsnet,vânt,viscol,seisme);
 Praf la curățarea condensoarelor

4. 3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAȚI

A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC MECANIC :

 Prindere, antrenare de către organe de mașini în mișcare : transmisii de curele
(circuit de răcire, compresor, ventilator)
 Lovire de către mijloace de transport auto la deplasarea pe traseu de la și spre
domiciliu și la deplasarea de la o locație la alta pentru intervenții
 Autoblocarea sistemului de frânare sau a mecanismului de direcție in timpul mersului
cu auto, în mers - răsturnare, deviere de la traiectorie, coliziune, deces
 Alunecare de piese, materiale, depozitate in maşină fără asigurarea stabilității, sau la
lucrul la beneficiar.
 Rostogolirea buteliilor, pieselor cilindrice depozitate fără asigurarea stabilității,
împotriva deplasărilor necontrolate
 Cădere liberă de piese, materiale, de la cotele superioare – în diversele locaţii unde se
deplasează.
 Proiectare de particule de parbriz ca urmare a spargerii acestuia, spargerii geamurilor
la vitrinele frigorifice, a neoanelor de la vitrine, stropi, așchii la operația de sudare a
țevilor
 Jet, erupție de agent de răcire, ulei din compresoare
 Contact direct al epidermei cu suprafețe periculoase (înțepătoare, tăioase, abrazive)-în
timpul reparațiilor operațiilor de tăiere-sudare a țevilor
 Recipiente sub presiune (lucru cu gaze tehnice)-explozia buteliilor de oxigen, butan,
agent frigorific

FACTORI DE RISC TERMIC

 Arsură termică provocată de contactul epidermei cu stropi de zgură, scântei,
temperatura ridicată a țevilor la sudarea cu oxibutan , atinse accidental
 Temperatura scăzută a obiectelor, în instalațiile frigorifice, a pieselor cu care se vine
în contact în aer liber în anotimpul rece
 Flăcări, flame - arderi accidentale cu arzătorul, în timpul procesului de sudare a
țevilor

FACTORI DE RISC ELECTRIC

 Electrocutare prin atingere directă  : realizarea unor legături improvizate, alimentarea
accidentală cu energie electrică în timpul reparațiilor
 Electrocutare prin atingere indirectă –atingerea unor suprafețe metalice aflate
accidental sub tensiune, deteriorarea sau lipsa circuitelor de legare la instalația de
împământare
 FACTORI DE RISC CHIMIC
 Lucrul cu substanțe inflamabile (alcool metilic, benzină, butan)
 Lucrul cu substanțe toxice (freon, alcool metilic, butan)
 Lucrul cu substanțe caustice (amoniac, freon)

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatura ridicată în anotimpul călduros, temperatura scăzută a aerului în
anotimpul friguros
 Temperatura scăzută in camerele frigorifice -
 Curenți de aer (lucrul cu ferestrele si ușile deschise , în spații deschise, aer liber)
 Nivel redus de iluminare la executarea unor intervenții , la lucrul pe timp de noapte
sau în zone iluminate insuficient , contrast scăzut între mediu și detaliul la care se
lucrează, nivel necorespunzător de iluminat la deplasarea pe timp de noapte cu
autoturismul din dotare , datorită folosirii incorecte a luminilor de către partenerii de
trafic-orbire, coliziune, deces
 Calamități naturale-seism, furtună , trăsnet , căderi de copaci , inundații etc
 Zgomot datorat funcționării compresoarelor sub LMA
 Pulberi de praf la operația de curățare a condensoarelor

FACTORI DE RISC CHIMIC

 Gaze, vapori toxici specifici desfășurării procesului de sudare
 Substanțe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă ( R134 , amoniac )

FACTORI DE RISC BIOLOGIC

 Agresiune verbală sau fizică în locațiile unde se execută sarcina de lucru (baruri,
terase unde pot fi întalnite persoane în stare de ebrietate)
 Mușcătura animalelor (câini) la locații, a diverselor rozătoare prezente în spatele
unor vitrine frigorifice
 Lucru in mediu insalubru.

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

 SOLICITARE FIZICĂ
 Poziții de lucru forțate sau vicioase în timpul unor lucrări (spațiu mic sau neadecvat
executării lucrării)
 Efort dinamic-manipulare manuală de mase mari

SOLICITARE PSIHICĂ
 Puternica solicitare psihică a atenției în timpul deplasărilor, decizii dificile în scurt
timp care necesită intervenții pe baza deprinderilor dobândite, uneori vara ritm mare
de muncă cu solicitare la mai multe intervenții în timp limitat

A. FACTORI DE RISC PROPRII LUCRĂTORULUI

ACȚIUNI GREȘITE
 Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
prevederile tehnice de lucru
 Reglarea incorectă a parametrilor de sudare
 Manipularea buteliilor de oxigen și a portsuflaiului cu mâinile murdare de grăsimi
 Identificarea , prin mirosire a existenței fluxului de acetilenă la becul de sudare
 Desfășurarea operațiilor de sudare fără asigurarea condițiilor de prevenire și stingerea
incendiilor sau exploziei
 Nerespectarea regulilor de circulație în timpul deplasărilor, manevre greșite, viteză
excesivă, neadaptarea vitezei de circulație la condițiile atmosferice, a stării drumurilor
și condițiilor de trafic
 Minimizarea pericolului de accidentare, nerespectarea instrucțiunilor de lucru și
protecția muncii, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, a medicamentelor
interzise conducătorilor auto , oboselii
 Cădere la același nivel (suprafețe denivelate, aglomerate), dezechilibrare,
împiedicare, alunecare prin parcurgerea terestră a traseelor de la mașină până la
locația unde se execută service-ul
 Cădere de la înălțime în special prin alunecare de pe scări, prin dezechilibrare sau
pășire în gol
 Deplasări, staționări în zone periculoase (pe căi de acces auto, sub sarcina
mijloacelor de ridicat etc.)
 Neurmărirea indicațiilor AMC-urilor la încărcarea cu agent frigorific
 Utilizarea focului deschis sau fumatul în locuri cu pericol de incendiu sau explozie

OMISIUNI
 Omisiuni în prestabilirea operațiilor de muncă, verificării prezenței curentului electric
la instalațiile de reparat, a închiderii etanșe a buteliilor cu gaze
 Omiterea unor operatii care asigura propria securitate, utilizării mijloacelor de
semnalizare și avertizare
 Neutilizarea EIP, EIL si a altor mijloace de protectie din dotare inclusiv a centurii de
siguranță în deplasarea cu mașina
S.C. NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE : 6

FIȘĂ DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII : 8 h /ZI

PUNCT DE LUCRU : POSTULUI DE LUCRU
BUCUREȘTI
POST DE LUCRU : ECHIPA DE EVALUARE  :
TEHNICIAN FRIGOTEHNIST EVALUATOR
DR.
TEHNICIAN
COMPONENȚA FACTORII DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CONSECI CLASA CLASA DE NIVEL
SISTEMULUI DE RISC A FACTORILOR DE RISC NȚA DE FRECVENȚ PARȚIAL
MUNCĂ IDENTIFICAȚI (descriere, parametri) MAXIMĂ GRAVIT Ă DE RISC
PREVIZI ATE
BILĂ

0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Prindere, antrenare de către organe de DECES 7 1 3
PRODUCȚIE RISC MECANIC mașini în mișcare : transmisii de curele
(circuit de răcire, compresor, ventilator)
2. Lovire de către mijloace de transport auto DECES 7 1 3
la deplasarea pe traseu de la și spre domiciliu și
la deplasarea de la o locație la alta pentru
intervenții
3. Autoblocarea sistemului de frânare sau a DECES 7 1 3
mecanismului de direcție in timpul mersului cu
 auto, în mers-răsturnare, deviere de la
traiectorie, coliziune, deces
4. Alunecare de piese, materiale, depozitate in DECES 7 1 3
maşină fără asigurarea stabilității, sau la lucrul
la beneficiar.
5. Rostogolirea buteliilor, pieselor cilindrice DECES 7 1 3
depozitate fără asigurarea stabilității, împotriva
deplasărilor necontrolate
6. Cădere liberă de piese, materiale, de la DECES 7 1 3
cotele superioare – în diversele locaţii unde se
deplasează.
7. Proiectare de particule de parbriz ca urmare INV.gr III 4 2 3
a spargerii acestuia, spargerii geamurilor la
vitrinele frigorifice, a neoanelor de la vitrine,
stropi, așchii la operația de sudare a țevilor
8. Jet, erupție de agent de răcire, ulei din INV.gr III 4 1 2
compresoare
9. Contact direct al epidermei cu suprafețe ITM 3- 2 5 3
periculoase (înțepătoare, tăioase, abrazive)-în 45zile

timpul reparațiilor operațiilor de tăiere-sudare a

țevilor
10. Recipiente sub presiune (lucru cu gaze DECES 7 1 3
tehnice)-explozia buteliilor de oxigen, butan,
agent frigorific
FACTORI DE 11. Arsură termică provocată de contactul ITM 45- 3 5 4
RISC TERMIC epidermei cu stropi de zgură, scântei, 180 zile
temperatura ridicată a țevilor la sudarea cu
 oxibutan , atinse accidental
12. Temperatura scăzută a obiectelor, în ITM 3-45 2 3 2
instalațiile frigorifice, a pieselor cu care se vine zile
în contact în aer liber în anotimpul rece
13. Flăcări, flame - arderi accidentale cu DECES 7 1 3
arzătorul, în timpul procesului de sudare a
țevilor
FACTORI DE 14. Electrocutare prin atingere directă  : DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC realizarea unor legături improvizate,
alimentarea accidentală cu energie electrică în
timpul reparațiilor
15. Electrocutare prin atingere indirectă – DECES 7 1 3
atingerea unor suprafețe metalice aflate
accidental sub tensiune, deteriorarea sau lipsa
circuitelor de legare la instalația de
impământare
16. Lucrul cu substanțe inflamabile (alcool DECES 7 1 3
metilic, benzină, butan)
17. Lucrul cu substanțe toxice (freon, alcool DECES 7 1 3
metilic, butan)
18. Lucrul cu substanțe caustice (amoniac, ITM 45- 3 1 2
Freon) 180 zile
MEDIUL DE FACTORI DE 19. Temperatura ridicată în anotimpul călduros, ITM 3- 2 6 3
MUNCĂ RISC FIZIC temperatura scăzută a aerului în anotimpul 45zile
friguros
20. Temperatura scăzută in camerele frigorifice ITM 3- 2 4 2
45zile
21. Curenți de aer (lucrul cu ferestrele si ușile ITM 3-45 2 6 3
 deschise , în spații deschise, aer liber) zile
22. Nivel redus de iluminare la executarea unor ITM 3-45 2 4 2
intervenții , la lucrul pe timp de noapte sau în zile
zone iluminate insuficient , contrast scăzut între
mediu și detaliul la care se lucrează, nivel
necorespunzător de iluminat la deplasarea pe
timp de noapte cu autoturismul din dotare ,
datorită folosirii incorecte a luminilor de către
partenerii de trafic-orbire, coliziune, deces
23. Calamități naturale-seism, furtună , trăsnet , DECES 7 1 3
căderi de copaci , inundații etc
24. Zgomot datorat funcționării compresoarelor ITM 3- 2 5 3
sub LMA 45zile
25. Pulberi de praf la operația de curățare a ITM 3-45 2 2 2
condensoarelor zile
FACTORI DE 26. Gaze, vapori toxici specifici desfășurării DECES 7 1 3
RISC CHIMIC procesului de sudare
27. Substanțe cancerigene prezente în INV gr .I 6 1 3
atmosfera locului de muncă ( R134 , amoniac )
FACTORI DE 28. Agresiune verbală sau fizică în locațiile DECES 7 2 4
RISC BIOLOGIC unde se execută sarcina de lucru (baruri, terase
unde pot fi întalnite persoane în stare de
ebrietate)
29. Mușcătura animalelor (câini) la locații, a DECES 7 1 3
diverselor rozătoare prezente în spatele unor
vitrine frigorifice
30. Lucru in mediu insalubru. ITM 3- 2 2 2
45zile
SARCINA DE SOLICITARE 31. Puternica solicitare psihică a atenției în ITM 3-45 2 5 3
MUNCĂ PSIHICĂ timpul deplasărilor, decizii dificile în scurt zile
timp care necesită intervenții pe baza
deprinderilor dobândite, uneori vara ritm mare
de muncă cu solicitare la mai multe intervenții
în timp limitat
SOLICITARE 32. Pozitii de lucru forțate sau vicioase în ITM 3-45 2 4 2
FIZICĂ timpul unor lucrări (spațiu mic sau neadecvat zile
executării lucrării)
33. Efort dinamic-manipulare manuală de mase ITM 3-45 2 6 3
mari zile
LUCRĂTOR ACȚIUNI 34. Executarea de operații neprevăzute în DECES 7 2 4
GREȘITE sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
prevederile tehnice de lucru
35. Reglarea incorectă a parametrilor de sudare DECES 7 1 3
36. Manipularea buteliilor de oxigen și a DECES 7 2 4
portsuflaiului cu mâinile murdare de grăsimi
37. Identificare, prin mirosire a existenței ITM 45- 3 3 3
fluxului de acetilenă la becul de sudare 180 zile
38. Desfășurarea operațiilor de sudare fără DECES 7 1 3
asigurarea condițiilor de prevenire și stingerea
incendiilor sau exploziei
39. Nerespectarea regulilor de circulație în DECES 7 1 3
timpul deplasărilor, manevre greșite, viteză
excesivă, neadaptarea vitezei de circulație la
condițiile atmosferice, a stării drumurilor și
condițiilor de trafic
 40. Minimizarea pericolului de accidentare, DECES 7 2 4
nerespectarea instrucțiunilor de lucru și
protecția muncii, conducerea sub influența
băuturilor alcoolice, a medicamentelor interzise
conducătorilor auto , oboselii
41. Cădere la același nivel (suprafețe ITM 3-45 2 5 3
denivelate, aglomerate), dezechilibrare, zile
împiedicare, alunecare prin parcurgerea
terestră a traseelor de la mașină până la locația
unde se execută service-ul
42. Cădere de la înălțime în special prin DECES 7 2 4
alunecare de pe scări, prin dezechilibrare sau
pășire în gol
43. Deplasări, staționări în zone periculoase DECES 7 1 3
(pe căi de acces auto, sub sarcina mijloacelor
de ridicat etc.)
44. Neurmărirea indicațiilor AMC-urilor la ITM 45- 3 3 3
încărcarea cu agent frigorific 180 zile
45. Utilizarea focului deschis sau fumatul în DECES 7 1 3
locuri cu pericol de incendiu sau explozie
OMISIUNI 46. Omisiuni în prestabilirea operațiilor de DECES 7 1 3
muncă, verificării prezenței curentului electric
la instalațiile de reparat, a închiderii etanșe a
buteliilor cu gaze
47. Omiterea unor operatii care asigura propria DECES 7 1 3
securitate, utilizării mijloacelor de semnalizare
și avertizare
 48. Neutilizarea EIP, EIL si a altor mijloace de DECES 7 2 4
protectie din dotare inclusiv a centurii de
siguranță în deplasarea cu mașina

Nivelul de risc global al postului de lucru este :

48

R r i i
0(7 x7)  0(6 x6)  0(5 x5)  7(4 x 4)  33(3 x3)  8(2 x 2)  0(1x1) 441
N rg  i 1
   3,08
48
0 x7  0 x6  0 x5  7 x 4  33x3  8 x 2  0 x1 143
r
i 1
i

în care:
N r  nivelul de risc global pe post de lucru;
ri  rangul factorului de risc „i”;

Ri  nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;

 Fig.1 NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Postul de lucru TEHNICIAN FRIGOTEHNIST

NIVEL GLOBAL DE RISC: 3.08
 LEGENDĂ FIGURA Nr. 1
F1- Prindere, antrenare de către organe de mașini în mișcare : transmisii de curele (circuit de

răcire, compresor, ventilator)

F2- Lovire de către mijloace de transport auto la deplasarea pe traseu de la și spre domiciliu și la
deplasarea de la o locație la alta pentru intervenții
F3- Autoblocarea sistemului de frânare sau a mecanismului de direcție in timpul mersului cu
auto, în mers - răsturnare, deviere de la traiectorie, coliziune, deces
F4- Alunecare de piese, materiale, depozitate in maşină fără asigurarea stabilității, sau la lucrul
la beneficiar.
F5- Rostogolirea buteliilor, pieselor cilindrice depozitate fără asigurarea stabilității, împotriva
deplasărilor necontrolate
F6- Cădere liberă de piese, materiale, de la cotele superioare – în diversele locaţii unde se
deplasează.
F7- Proiectare de particule de parbriz ca urmare a spargerii acestuia, spargerii geamurilor la
vitrinele frigorifice, a neoanelor de la vitrine, stropi, așchii la operația de sudare a țevilor
F8- Jet, erupție de agent de răcire, ulei din compresoare
F9- Contact direct al epidermei cu suprafețe periculoase (înțepătoare, tăioase, abrazive)-în
timpul reparațiilor operațiilor de tăiere-sudare a țevilor
F10- Recipiente sub presiune (lucru cu gaze tehnice)-explozia buteliilor de oxigen, butan,
agent frigorific
F11- Arsură termică provocată de contactul epidermei cu stropi de zgură, scântei,
temperatura ridicată a țevilor la sudarea cu oxibutan , atinse accidental
F12- Temperatura scăzută a obiectelor, în instalațiile frigorifice, a pieselor cu care se vine
în contact în aer liber în anotimpul rece
F13- Flăcări, flame - arderi accidentale cu arzătorul, în timpul procesului de sudare a
țevilor
F14- Electrocutare prin atingere directă  : realizarea unor legături improvizate, alimentarea
accidentală cu energie electrică în timpul reparațiilor
F15- Electrocutare prin atingere indirectă –atingerea unor suprafețe metalice aflate
accidental sub tensiune, deteriorarea sau lipsa circuitelor de legare la instalația de
împământare
F16- Lucrul cu substanțe inflamabile (alcool metilic, benzină, butan)
F17- Lucrul cu substanțe toxice (freon, alcool metilic, butan)
F18- Lucrul cu substanțe caustice (amoniac, freon)
F19- Temperatura ridicată în anotimpul călduros, temperatura scăzută a aerului în
anotimpul friguros
F20- Temperatura scăzută in camerele frigorifice -
F21- Curenți de aer (lucrul cu ferestrele si ușile deschise , în spații deschise, aer liber)
F22- Nivel redus de iluminare la executarea unor intervenții , la lucrul pe timp de noapte
sau în zone iluminate insuficient , contrast scăzut între mediu și detaliul la care se lucrează,
nivel necorespunzător de iluminat la deplasarea pe timp de noapte cu autoturismul din
dotare , datorită folosirii incorecte a luminilor de către partenerii de trafic-orbire, coliziune,
deces
F23- Calamități naturale-seism, furtună , trăsnet , căderi de copaci , inundații etc
F24- Zgomot datorat funcționării compresoarelor sub LMA
F25- Pulberi de praf la operația de curățare a condensoarelor
F26- Gaze, vapori toxici specifici desfășurării procesului de sudare
F27- Substanțe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă ( R134 , amoniac )
F28- Agresiune verbală sau fizică în locațiile unde se execută sarcina de lucru (baruri,
terase unde pot fi întalnite persoane în stare de ebrietate)
F29- Mușcătura animalelor (câini) la locații, a diverselor rozătoare prezente în spatele
unor vitrine frigorifice
F30- Lucru in mediu insalubru.
F31- Poziții de lucru forțate sau vicioase în timpul unor lucrări (spațiu mic sau neadecvat
executării lucrării)
F32- Efort dinamic-manipulare manuală de mase mari
F33- Puternica solicitare psihică a atenției în timpul deplasărilor, decizii dificile în scurt
timp care necesită intervenții pe baza deprinderilor dobândite, uneori vara ritm mare de
muncă cu solicitare la mai multe intervenții în timp limitat
F34- Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât
prevederile tehnice de lucru
F35- Reglarea incorectă a parametrilor de sudare
F36- Manipularea buteliilor de oxigen și a portsuflaiului cu mâinile murdare de grăsimi
F37- Identificarea , prin mirosire a existenței fluxului de acetilenă la becul de sudare
F38- Desfășurarea operațiilor de sudare fără asigurarea condițiilor de prevenire și stingerea
incendiilor sau exploziei
F39- Nerespectarea regulilor de circulație în timpul deplasărilor, manevre greșite, viteză
excesivă, neadaptarea vitezei de circulație la condițiile atmosferice, a stării drumurilor și
condițiilor de trafic
F40- Minimizarea pericolului de accidentare, nerespectarea instrucțiunilor de lucru și
protecția muncii, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, a medicamentelor interzise
conducătorilor auto , oboselii
F41- Cădere la același nivel (suprafețe denivelate, aglomerate), dezechilibrare,
împiedicare, alunecare prin parcurgerea terestră a traseelor de la mașină până la locația unde
se execută service-ul
F42- Cădere de la înălțime în special prin alunecare de pe scări, prin dezechilibrare sau
pășire în gol
F43- Deplasări, staționări în zone periculoase (pe căi de acces auto, sub sarcina
mijloacelor de ridicat etc.)
F44- Neurmărirea indicațiilor AMC-urilor la încărcarea cu agent frigorific
F45- Utilizarea focului deschis sau fumatul în locuri cu pericol de incendiu sau explozie
F46- Omisiuni în prestabilirea operațiilor de muncă, verificării prezenței curentului electric
la instalațiile de reparat, a închiderii etanșe a buteliilor cu gaze
F47- Omiterea unor operatii care asigura propria securitate, utilizării mijloacelor de
semnalizare și avertizare
F48- Neutilizarea EIP, EIL si a altor mijloace de protectie din dotare inclusiv a centurii de
siguranță în deplasarea cu mașina.
 FIȘĂ DE MĂSURI PROPUSE
NIVEL DE
FACTOR DE RISC
RISC
Prindere, antrenare de către organe de mașini în mișcare :
transmisii de curele (circuit de răcire, compresor, ventilator)
Lovire de către mijloace de transport auto la deplasarea pe
traseu de la și spre domiciliu și la deplasarea de la o locație la
alta pentru intervenții
Autoblocarea sistemului de frânare sau a mecanismului de
direcție in timpul mersului cu auto, în mers-răsturnare,
deviere de la traiectorie, coliziune, deces
NOMINALIZAREA MĂSURII
Măsuri tehnice:
Dotarea cu apărători adecvate a tuturor
subansamblelor utilajelor aflate in miscare.
Măsuri organizatorice:
Instruirea periodică a tehnicienilor cu privire
la importanța montării apărătorilor, după
3
fiecare intervenție.Instrucțiuni proprii de
securitate și sănătate în muncă, folosirea
apărătorilor pentru organe de mașini în
mișcare  .
Măsuri organizatorice:
3
Instruirea lucrătorilor privind importanța
respectării codului de circulație rutieră
3 Măsuri organizatorice:
Programe adecvate de întreținere a
autovehiculului  ; Instruirea lucrătorilor
pentru a fi constienți de importanța
verificării tehnice detaliate a autoturismelor
înantea plecăriipe teren ;

Alunecare de piese, materiale, depozitate in maşină fără
3
asigurarea stabilității, sau la lucrul la beneficiar.
Rostogolirea buteliilor, pieselor cilindrice depozitate fără
3
asigurarea stabilității, împotriva deplasărilor necontrolate
Cădere liberă de piese, materiale, de la cotele superioare – în
3
diversele locaţii unde se deplasează.
Proiectare de particule de parbriz ca urmare a spargerii
acestuia, spargerii geamurilor la vitrinele frigorifice, a
3
neoanelor de la vitrine, stropi, așchii la operația de sudare a
țevilor
Comunicarea obligatorie a defecțiunilor
constatate, către seful ierarhic superior  ;
Verificarea stării tehnice în ateliere
specializate  ; Asigurarea condițiilor pentru
efectuarea de către lucrător înainte de
deplasare pe traseu , a verificărilor asupra
mecanismului de direcție și a sistemului de
frânare și întreținerea autoturismului  ;
Măsuri organizatorice:
Dotarea mașinilor pentru depozitarea
pieselor cilindrice cu rasteluri speciale , care
să le asigure stabilitatea.
Măsuri organizatorice:
Dotarea mașinilor pentru depozitarea
pieselor cilindrice cu rasteluri speciale , care
să le asigure stabilitatea
Măsuri organizatorice:
Respectarea semnalizărilor corespunzatoare
a riscurilor la locurile de muncă din diferite
locații
Măsuri organizatorice :
Efectuarea instructajului periodic cu
specificația pericolelor ce pot apărea la
spargerea geamurilor, la operația de sudură ;

Jet, erupție de agent de răcire, ulei din compresoare
Contact direct al epidermei cu suprafețe periculoase
(înțepătoare, tăioase, abrazive)-în timpul reparațiilor
operațiilor de tăiere-sudare a țevilor
Recipiente sub presiune (lucru cu gaze tehnice)-explozia
buteliilor de oxigen, butan, agent frigorific
Arsură termică provocată de contactul epidermei cu stropi de
zgură, scântei, temperatura ridicată a țevilor la sudarea cu
oxibutan , atinse accidental
Temperatura scăzută a obiectelor, în instalațiile frigorifice, a
pieselor cu care se vine în contact în aer liber în anotimpul
rece
Flăcări, flame - arderi accidentale cu arzătorul, în timpul
procesului de sudare a țevilor
Electrocutare prin atingere directă  : realizarea unor legături
improvizate, alimentarea accidentală cu energie electrică în
timpul reparațiilor
Măsuri organizatorice :
Prevederea , prin instrucțiunile de lucru , a
2 modului de intervenție a lucrătorilor , pentru
limitarea consecințelor cât și pentru
protejarea lor
Măsuri organizatorice:
3 Utilizarea EIP din dotare ,de catre lucrători –
mănuși de protecție și încălțăminte adecvate
Măsuri organizatorice:
3 Orice interventie la aceste recipiente se va
face numai de catre firme autorizate .
Măsuri organizatorice:
4 Utilizarea EIP din dotare ,de catre lucratori –
manusi de protectie si incaltaminte adecvate
Măsuri organizatorice:
2 Utilizarea EIP din dotare ,de catre lucratori –
manusi de protectie si incaltaminte adecvate.
Măsuri organizatorice:
3 Utilizarea EIP din dotare ,de catre lucratori –
manusi de protectie si incaltaminte adecvate
3 Măsuri tehnice:
Înlocuirea conductorilor compromiși tehnic .
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind protecția
împotriva electrocutării și acordarea primului
ajutor. Instruirea personalului cu accent pe

Electrocutare prin atingere indirectă –atingerea unor suprafețe
metalice aflate accidental sub tensiune, deteriorarea sau lipsa
circuitelor de legare la instalația de impământare
Lucrul cu substanțe inflamabile (alcool metilic, benzină,
butan)
Lucrul cu substanțe toxice (freon, alcool metilic, butan)
Lucrul cu substanțe caustice (amoniac, Freon)
constientizarea pericolului de electrocutare in
cazul neutilizarii E.I.P.  ; Acoperiri cu
materiale electroizolante ale părților active
ale instalațiilor și echipamentelor electrice ;
Îngrădiri , carcase sau acoperiri cu învelișuri
superioare ; Scoaterea de sub tensiune a
instalației sau echipamentului electric la care
urmează a se efectua lucrări, verificarea
lipsei de tensiune  ;
Măsuri tehnice:
Refacerea tuturor legăturilor compromise la
centura de împământare.
Verificarea instalatiei de împământare
3
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind protecția
împotriva electrocutării și acordarea primului
ajutor.
Masuri organizatorice:
Fumatul este permis doar in locurile special
amenajate.Lucrările cu foc deschis vor fi
3
executate numai după ce vor fi luate toate
măsurile necesare , prevăzute în planul de
protecție PSI.
Măsuri organizatorice :
3 Dotarea cu E.I.P. adecvat a
lucrătorilor ;control medical periodic
2 Măsuri organizatorice :
Dotarea cu E.I.P. adecvat a

Temperatura ridicată în anotimpul călduros, temperatura
scăzută a aerului în anotimpul friguros
Temperatura scăzută in camerele frigorifice
Curenți de aer (lucrul cu ferestrele si ușile deschise , în
spații deschise, aer liber)
Nivel redus de iluminare la executarea unor intervenții , la
lucrul pe timp de noapte sau în zone iluminate insuficient ,
contrast scăzut între mediu și detaliul la care se lucrează, nivel
necorespunzător de iluminat la deplasarea pe timp de noapte
cu autoturismul din dotare , datorită folosirii incorecte a
luminilor de către partenerii de trafic-orbire, coliziune, deces
Calamități naturale-seism, furtună , trăsnet , căderi de copaci ,
inundații etc
lucrătorilor;control medical periodic 
Măsuri organizatorice:
Asigurarea pe toată durata sezonului cald a
2-4 litri de apă minerală pentru fiecare
3
lucrator.și ceaiuri calde pentru anotimp rece,
împreună cu EIP adecvat.Control medical
periodic, conform reglementarilor in vigoare
Măsuri organizatorice :
Dotarea cu E.I.P. adecvat a
lucrătorilor ;control medical
2
periodic,alternarea perioadelor de lucru în
camere frigorifice cu lucrul în mediu de
temperatură normal
Măsuri organizatorice:
Control medical periodic conform
3
reglementarilor in vigoare.
Măsuri organizatorice:
Dotarea lucrătorilor cu lămpi de iluminat
portabile suplimentare pentru lucrul în spații
2 iluminate necorespunzător  ; Instruirea
privind conducerea preventivă pe timp de
noapte  ; Control medical periodic conform
reglementarilor in vigoare.
3 Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor cu sublinierea
riscurilor și efectelor lor, instrucțiuni proprii

Zgomot datorat funcționării compresoarelor sub LMA
Pulberi de praf la operația de curățare a condensoarelor
Gaze, vapori toxici specifici desfășurării procesului de sudare
Substanțe cancerigene prezente în atmosfera locului de muncă
( R134 , amoniac )
Agresiune verbală sau fizică în locațiile unde se execută
sarcina de lucru (baruri, terase unde pot fi întalnite persoane
în stare de ebrietate)
privind modul de acționare în caz de
calamități naturale și Legea 481/2004
privind protecția civilă
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind riscul
expuneriil a acțiunea zgomotului.
3 Examinarea stării auzului lucrătorilor – la
angajare și periodic conform reglementărilor
în vigoare.
Măsuri organizatorice:
Dotarea cu E.I.P. adecvat a lucrătorilor  ;
Controlul medical periodic vizând starea de
2
sănătate a lucrătorului cu specificarea
investigării efectelor pulberilor asupra
sistemului respirator  ;
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor privind caracteristicile
3 fizico-chimice ale substantelor folosite si
efectul acestora asupra organismului uman.
EIP corespunzător.
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucratorilor privind caracteristicile
3
substantelor folosite si efectul acestora
asupra organismului uman.EIP corespunzător
4 Măsuri organizatorice;
Instruirea lucratorilor privind modul de
reactie si comportament conform unei
proceduri specifice unei asemenea situații  ;

Mușcătura animalelor (câini) la locații, a diverselor
rozătoare prezente în spatele unor vitrine frigorifice
Lucru in mediu insalubru.
Puternica solicitare psihică a atenției în timpul deplasărilor,
decizii dificile în scurt timp care necesită intervenții pe baza
deprinderilor dobândite, uneori vara ritm mare de muncă cu
solicitare la mai multe intervenții în timp limitat
Pozitii de lucru forțate sau vicioase în timpul unor lucrări
(spațiu mic sau neadecvat executării lucrării)
Instruirea lucratorilor cu prezentarea
riscurilor de accidentare respective si a
măsurilor aprobate de angajator pentru
instructiuni proprii ce vizează prevenirea
evenimentelor ;
Măsuri organizatorice :
De luat legătura cu responsabilul locației
3
pentru deratizare.Dotarea cu EIP,cu
dispozitive de anihilare a acestora.
Măsuri organizatorice:
2
EIP corespunzător
Măsuri organizatorice:
Control medical periodic  ; Alternarea
perioadelor de muncă cu perioade de odihnă 
; Ocuparea posturilor vacante cu specialisti
pentru ca fiecare sa-si indeplinească
atribuțiile ținând cont de capacitatea sa fizica
3
si psihica evitându-se astfel suprasolicitatarea
; Control medical periodic de medicina
muncii pentru monitorizarea starii de
sănatate a lucrătorilor  ; Control medical
periodic de medicina muncii cu
monitorizarea capacității de efort psihic  ;
2 Măsuri organizatorice:
Respectarea criteriilor ergonomice privind

Efort dinamic-manipulare manuală de mase mari
Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă sau
de o altă manieră decât prevederile tehnice de lucru
Reglarea incorectă a parametrilor de sudare
proiectarea locurilor de munca si a activității.
Instruirea si formarea adecvată a lucrătorilor
privind modul de desfășurare a activității
profesionale , apelând la specialiștii din
domeniul SSM
Măsuri organizatorice:
Control medical periodic  ; Ocuparea
posturilor vacante cu specialiști pentru ca
fiecare să-și îndeplinească atribuțiile ținând
cont de capacitatea sa fizică și psihică
evitându-se astfel suprasolicitatarea  ;
3 Instrucțiuni specifice pentru manipulare
mase, conform Hotararea de Guvern nr.
1051/2006 privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, în special de afecțiuni
dorsolombare
Măsuri organizatorice:
4 Instruirea periodică cu cele prevăzute în fișa
postului și instrucțiuni proprii de lucru ;
Măsuri organizatorice :
3 Instructaj privind respectarea procedurilor de
lucru, a recipientelor sub presiune 
 Măsuri organizatorice :
Manipularea buteliilor de oxigen și a portsuflaiului cu mâinile
4 Instructaj privind respectarea procedurilor de
murdare de grăsimi
lucru, a recipientelor sub presiune  ;
Măsuri organizatorice :
Identificare, prin mirosire a existenței fluxului de acetilenă la Instructaj privind respectarea procedurilor de
3
becul de sudare lucru,a instrucțiunilor proprii de securitate și
sănătate în muncă specifice
Măsuri organizatorice :
Prelucrare instrucțiuni proprii privind
Desfășurarea operațiilor de sudare fără asigurarea condițiilor
3 prevenirea și stingerea incendiilor la
de prevenire și stingerea incendiilor sau exploziei
operațiile de sudură (legea 307/2007  ;
OMAI 163/2007.)  ;
Nerespectarea regulilor de circulație în timpul deplasărilor, Măsuri organizatorice :
manevre greșite, viteză excesivă, neadaptarea vitezei de Instruirea privind respectarea regulilor de
3
circulație la condițiile atmosferice, a stării drumurilor și circulație, Codul rutier. Conduita
condițiilor de trafic preventivă 
Minimizarea pericolului de accidentare, nerespectarea Măsuri organizatorice :
instrucțiunilor de lucru și protecția muncii, conducerea sub Instruirea privind respectarea ROI  ; Control
4
influența băuturilor alcoolice, a medicamentelor interzise medical periodic 
conducătorilor auto , oboselii
Cădere la același nivel (suprafețe denivelate, aglomerate), Măsuri organizatorice:
dezechilibrare, împiedicare, alunecare prin parcurgerea Se va prevede încălțăminte adecvată pentru
3
terestră a traseelor de la mașină până la locația unde se vară, iarnă Instrucțiunile proprii de
execută service-ul securitate și sănătate în muncă
Cădere de la înălțime în special prin alunecare de pe scări, 4 Măsuri organizatorice :

prin dezechilibrare sau pășire în gol
Deplasări, staționări în zone periculoase (pe căi de acces
auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat etc.)
Neurmărirea indicațiilor AMC-urilor la încărcarea cu agent
frigorific
Utilizarea focului deschis sau fumatul în locuri cu pericol de
incendiu sau explozie
Se vor prelucra periodic instrucțiunile
proprii de lucru, instrucțiunile proprii de
securitate și sănătate în muncă . Instruirea
personalului cu sublinierea riscului de
alunecare si dezechilibrare pe scările de
acces, pe holurile umede, în urma spălării,
împiedicarea de praguri, cabluri intinse pe
podea ; Semnalizarea pericolului de
alunecare pe suprafete umede și lucioase  ;
Încălțămintea pe care lucrătorii o poartă la
serviciu va avea tocul jos si talpa
antiderapantă, fixă pe picior pentru a
conferi stabilitate  ;
Măsuri organizatorice:
Instruirea periodică a lucrătorilor referitor la
3
pericolele care apar în cazul deplasării sau
staționării în zonele periculoase
Măsuri organizatorice:
Se vor prelucra periodic instrucțiunile
3 proprii de lucru, (procedura de lucru)
instrucțiunile proprii de securitate și sănătate
în muncă ;
3 Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind prevenirea și

Omisiuni în prestabilirea operațiilor de muncă, verificării
prezenței curentului electric la instalațiile de reparat,
închiderii etanșe a buteliilor cu gaze
Omiterea unor operatii care asigura propria securitate,
utilizării mijloacelor de semnalizare și avertizare
Neutilizarea EIP, EIL si a altor mijloace de protectie din
dotare inclusiv a centurii de siguranță în deplasarea cu mașina
stingerea incendiilor, dotarea acestora cu
stingătoare, ladițe cu nisip  ;
Măsuri organizatorice :
Se vor prelucra periodic instrucțiunile
proprii de lucru, instrucțiunile proprii de
securitate și sănătate în muncă ; se vor dota
a 3
lucrătorii cu lămpi de control ,utilizarea EIP
din dotare ,de catre lucratori – manusi de
protectie si incaltaminte adecvate
Masuri organizatorice:
Instruirea periodica a lucratorilor cu privire
3 la respectarea intocmai a instructiunilor de
lucru , acestea fiind parte a propriei
securitatii in procesul muncii
Măsuri tehnice:
Achizitionarea EIP corespunzător , potrivit
reglementărilor în vigoare.
Măsuri organizatorice:
Dotarea lucrătorilor cu EIP activității ce o
4 desfășoară.Instruirea lucrătorilor privind
consecințele nerespectării restricțiilor de
securitate – neutilizarea sau utilizarea
parțială a EIP si a celorlalte mijloace de
protecție din dotare.
 INTERPRETAREA
REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU
POSTUL DE LUCRU TEHNICIAN FRIGOTEHNIST
Nivelul de risc global calculat pentru postul de lucru TEHNICIAN FRIGOTEHNIST este
egal cu 3,08, valoare ce îl încadrează în categoria posturilor de lucru cu nivel de risc
acceptabilMERGEFORMAT.
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare pentru postul TEHNICIAN
FRIGOTEHNIST ”, din care se observă că din totalul de 48 factori de risc identificaţi (Fig. 1 ), 7
depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: nici un factor de risc nu se încadrându-se în categoria
factorilor de risc maxim, toti 7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 7 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F.11.Arsură termică provocată de contactul epidermei cu stropi de zgură, scântei, temperatura
ridicată a țevilor la sudarea cu oxibutan , atinse accidental - N.V.P.R.- 4
F.28.Agresiune verbală sau fizică în locațiile unde se execută sarcina de lucru (baruri, terase unde
pot fi întalnite persoane în stare de ebrietate) - N.V.P.R.- 4
F.34.Executarea de operații neprevăzute în sarcina de muncă sau de o altă manieră decât prevederile
tehnice de lucru- N.V.P.R.- 4
F.36.Manipularea buteliilor de oxigen și a portsuflaiului cu mâinile murdare de grăsimi- N.V.P.R.- 4
F.40.Minimizarea pericolului de accidentare, nerespectarea instrucțiunilor de lucru și protecția
muncii, conducerea sub influența băuturilor alcoolice, a medicamentelor interzise conducătorilor auto
, oboselii- N.V.P.R.- 4
F.42.Cădere de la înălțime în special prin alunecare de pe scări, prin dezechilibrare sau pășire în gol-
N.V.P.R.- 4
F.48.Neutilizarea EIP, EIL si a altor mijloace de protectie din dotare inclusiv a centurii de siguranță
în deplasarea cu mașina- N.V.P.R.- 4
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 7 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru postul
de lucru TEHNICIAN FRIGOTEHNIST..
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după
cum urmează (vezi Fig. 2 ):
 37,50%, factori proprii mijloacelor de producţie;
 25,00%, factori proprii mediului de muncă;
 6,25%, factori proprii sarcinii de muncă;
 31,25%, factori proprii lucrătorului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 64,58% dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra lucrătorului (DECES sau INVALIDITATE)
 Fig. 2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

Postul de lucru TEHNICIANFRIGOTEHNIST

NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,08