TEMATICA

INSTRUCTAJULUI LA LOCUL DE MUNCA

SI
INSTRUCTAJULUI PERIODIC

MECANIC INTRETINERE SI REPARATII

AUTOVEHICULE SI AUTOUTILAJE

- INFORMATII PRIVIND RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA SPECIFICE

- IPSSM-INTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE SI AUTOUTILAJE

- IPSSM-TRANSPORTUL INTERN

- MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA

PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

- IPSSM MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA

MATERIALELOR

- IPSSM-UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE

- IPSSM-ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE

- MASURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR

SI EVACUAREA LUCRATORILOR

1
 RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA SPECIFICE

F01 - Organe de maşini în mişcare:

-prindere, antrenare mânǎ sau articole vestimentaţie (mâneci) de cǎtre transmisiile prin curele ventilator/pompǎ
de apǎ, curea distribuţie;
F02 - Deplasari ale mijloacelor de transport-surprinderea de mijloacele de transport intern cu ocazia manevrelor
F03 - Scurgere liberǎ de uleiuri, carburanţi, la lucrul sub autovehicul
F04 - Rasturnarea, rostogolirea:
- rostogoliri de piese, materiale de formǎ cilindricǎ sau a roţilor (provenite de la locurile de muncǎ învecinate)
-rǎsturnare piese, materiale neasigurate împotriva deplasǎrilor necontrolate
F05 - Caderea libera :
-cǎdere liberǎ de scule, piese, materiale la lucrul în canalul de acces sub autovehicul sau la lucrul pe platformǎ
sub autovehicul
-caderea obiectelor situate la cote superioare si neasigurate contra deplasarii
F06 - Jet, eruptie-jet fluid la spargerea racordurilor instalatiilor hidraulice(ulei hidraulic)
F07 - Proiectarea de corpuri sau particule-proiectarea fragmentelor rezultate din prelucrarea subansamblelor si
sculelor sau la folosirea unor ET(polizor electric manual, bormasina, flex, masina de gaurit, etc)
F08 - Socuri(soc, lovire, impact, compresiune)-ocazional la transportul unor obiecte mai grele, sau la
deplasarea printre ET cu gabarit mare(lovire de muchii, colturi, materiale contondente)
F09 - Suprafete sau contururi periculoase-contact direct cu suprafetele taioase, intepatoare, abrasive,
alunecoase- în special la operaţii de mentenanţǎ şi la reparaţii
F10 - Vibratii
-transmiterea vibratiilor produse datorita utilizarii unor echipamente tehnice portabile (polizoare portabile, flex,
etc)
-transmiterea vibratiilor produse datorita functionarii motorului ori parcurgerii traseului accidentat
F11 - Recipiente sub presiune - sprayuri degripante, compresorul folosit la umflarea pneurilor
F12 - Temperaturǎ ridicatǎ a unor suprafeţe atinse accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem evacuare,
bloc motor etc.)
F13 - Temperaturǎ coborâtǎ a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule,
dispozitive etc.)
F14 - Incendii provocate de izolaţii electrice necorespunzătoare (uzate, cu defecte etc.)
F15 - Curent electric - electrocutare prin atingere directă în cazul:
-deteriorarea accidentalǎ a izolaţiilor unor cǎi de curent, la lucrul cu unelte cu acţionare electricǎ, portabile (la
reparaţii);
-panouri electrice neasigurate prin încuiere în atelierul de reparaţii.
F16 - Curent electric - electrocutare prin atingere indirectă - apariţia tensiunii de pas în cazul:
- deteriorării izolaţiilor;
- deteriorării circuitelor de legare la instalatia de impământare
F17 - Lucrul cu substanţe toxice – antigel, lichid de frânǎ
F18 - Lucrul cu substanţe caustice – electrolitul bateriilor de acumulatori – arsurǎ chimicǎ
F19 - Lucrul cu substanţe inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc.
F20 - Temperatura aerului-scazuta in anotimpul rece-interventie in teren
F21 - Curenti de aer-prezenta curentilor de aer (lucrul in aer liber-la locul avariei)
F22 - Zgomot-zgomotul de fond datorat functionarii ET,
F23 - Iluminatul - nivel de iluminare scazut - la lucrul în atelier se foloseşte preponderent iluminatul local cu
lampǎ portabilǎ;
F24 - Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniţi de la funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor
F25 - Solicitarea fizica-pozitii de lucru fortate, vicioase (impuse de natura interventiei-sub autovehicul, spatii de
acces restranse, etc)
F26 - Solicitarea fizica-efort dinamic - dat de promptitudinea in miscari si in interventie(sub presiunea remedierii
rapide a deficientelor constatate-repunere rapida in functiune)
F27 - Solicitare psihica
-ritm de munca mare(rezolvare reparatii in timp scurt)
-decizii dificile în timp scurt pe parcursul remedierii defectiunilor, incidentelor şi avariilor (deconectari-
reconectari, oprirea -pornirea motorului, etc)
F28 - Efectuarea defectuoasa de operatii - sub influenţa bǎuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un
2
stadiu avansat de obosealǎ
F29 - Efectuarea defectuoasa de operatii - utilizarea sculelor dimensionate necorespunzator ca lungime, forma,
diametru, etc sau a celor cu uzura inaintata
F30 - Efectuarea defectuoasa de operatii - pozitionari, fixari, reglaje la polizoarele fixe, masina de gaurit, etc
F31 - Efectuarea defectuoasa de operatii - efectuarea unor operatii de reglare si intretinere a
autovehiculului(stergere, curatare, reglare, etc) fara deconectarea electrica, sau in timpul functionarii acestuia
F32 - Efectuarea defectuoasa de operatii - efectuarea unor operatii de manipulare
manuala a maselor grele(peste limita admisa)
F33 - Efectuarea defectuoasa de operatii - utilizarea gresita a mijloacelor de protectie - folosirea incorecta a
EIP(salopeta neincheiata si neetansata pe corp-antrenarea acesteia de cǎtre transmisiile prin curele
ventilator/pompǎ de apǎ, curea distribuţie)
F34 - Efectuarea de operatii neprevazute-deplasari, stationari in zone periculoase: organe de masini in miscare,
tablouri electrice… (efectuarea unor operatii sau interventii in apropierea zonei in care se afla pozitionate
acestea)
F35 - Efectuarea de operatii neprevazute-deplasarea cu pericol de cadere de la acelasi nivel : dezechilibrarea,
alunecarea pe suprafete umede ori fara aderente
F36 - Efectuarea de operatii neprevazute-deplasarea cu pericol de cadere de la mica inaltime-reparatii
deasupra autovehiculelor sau a autoutilajelor
F37 - Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca - intreruperea functionarii prizelor de
impamantare la ET(polizor fix, masina de gaurit)
F38 - Nesincronizari de operatii(intarzieri-devansari)-lucru in echipa ; in operatiile de montare-demontare,
deplasare, a unor ET cu gabarit si masa mare
F39 - Efectuarea defectuoasa de operatii:
-compresorul folosit la umflarea pneurilor fara verificarea ISCIR la termenul scadent si cu AMC-urile neverificate
metrologic.
-lucrătorul de la rampă, care efectuează verificarea, neinstruit şi neautorizat asupra cunoaşterii caracteristicilor
tehnice, funcţionale ale compresorului.
-efectuarea operaţiei de verificare a mecanismului de direcţie, fara calarea roţilor din spate şi fara a acţiona
frâna de mână-după care se va proceda la suspendarea părţii din faţă a autovehiculului.
- neasigurarea prin blocarea mijlocului de transport pe post cu cale de blocare-in timpul verificării parametrilor
dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producerea de accidente prin ieşirea accidentală a autovehiculului
de pe postul de încercare
F40 - Efectuarea defectuoasa de operatii
-depăşirea valorii de încercare maximă prescrisă de uzina constructoare la utilizarea standurilor de testare a
frânei.
-nedepozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor în spaţiile special destinate în
acest scop.
-depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe căile de acces.
-utilizarea uneltelor de lucru precum şi a instalaţiilor de ridicat (cricuri, macarale etc.) fara a fi controlate înainte
de începerea lucrului.
-executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul, când acestea sunt prinse sau/şi susţinute de
mijlocul de ridicat.
F41 - Efectuarea defectuoasa de operatii
-transportul subansamblelor demontate, grele sau voluminoase fara folosirea mijloacelor de transport adecvate
sau fara a se asigura stabilitatea acestora în timpul transportului.
-demontarea îmbinărilor nituite fara folosirea paravanelor metalice de protecţie împotriva proiectării de metal
sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.
-demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului fara asigurarea stabilitatatii
autovehiculului pe capre metalice prevăzute la partea superioară cu pene.
-efectuarea probelor sub presiune fara a verifica buna funcţionare a manometrelor de control, precum şi
integritatea garniturilor de etanşare.
-degresarea pieselor demontate folosind solvenţi organici inflamabili în încăperi în care se lucrează cu foc
deschis sau se produc scântei electrice.
F42 - Efectuarea defectuoasa de operatii
-suspendarea autovehiculelor pe materiale improvizate (bolţari, cărămizi, pietre etc.).
-desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi prezoanelor.
-încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere şi pe platformele tehnologice.
-montarea curelelor de transmisie în timpul functionării motorului
-stationarea lucratorului in canal in timpul manevrării autovehiculului la canalul de acces
-umflarea cu.aer a pneurilor la o alta presiune decat presiunea admisă
F43 - Neutilizarea mijloacelor de protectie si a celorlalte mijloace din dotare sau purtarea unor EIP
necorespunzatoare(salopete fără fibre sintetice şi încălţăminte fără accesorii metalice).
3
F44 - Omiterea unor operatii:
-în timpul funcţionarii motorului aşezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului;
-neevacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de evacuare şi sistemul de
ventilaţie.
-introducerea în atelierul de reparatii, a autovehiculelor încărcate cu materiale combustibile sau uşor inflamabile
sau care prezintă scurgeri de combustibil.
-omiterea verificarii când cabina este rabatată în faţă, a poziţiei cârligului de siguranţă (clichetului)-urmărindu-se
ca acesta să fie în poziţia "zăvorât".
-pornirea motorului fara racordarea ţevii de eşapament la conducta de evacuare a gazelor arse.

4
 IPSSM
INTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE SI AUTOUTILAJE

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

 La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau vohiminoase se vor folosi mijloace
mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face
cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor.

 Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se folosească lanturi sau cabluri care nu au poansonate

sarcina maxima de ridicat.

 Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor si stelajele pentru aşezarea pieselor trebuie sa aiba

stabilitate si rezistenta corespunzatoare. Acestea vor fi mentinute, in permanenta, in stare buna de
folosire.

 Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in conformitate cu prevederile

prescriptiilor tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite
meserii si care ocazional utilizeaza instalatiile de ridicat, trebuie sa fie autorizat ca legatori de sarcini, in
conformitate cu prescriptive Rl-87 colectia ISCIR.

 In locul in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor
de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica,
precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudura
electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant, iar cablurile vor fi amplasate si protejate astfel incat
sa nu fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circula in timpul reparatiilor (efectuate pe platforme).

 Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu nisip, dupa
care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de
incendiu.

 Carpele, caltj si alte materiale textile folosite la curatirea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in
cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau
ingropate.
 In locul de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de
protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.
 In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot produce
accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia "INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR
STRAINE". Aceste tablite se vor fixa si pe usile incaperilor in care sunt instalate cazane cu abur,
transformatoare, redresoare.
 Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protecple corespunzator
lucrarilorpe care , le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
 In locurile unde exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibrajii se vor
efectua masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii surselor acestora.
 Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la locuri accesibile.
Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curajate, dupa care vor fi inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor
de taiat, cioplit se va face de un lucrator instruit special in acest scop.
 Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si utilajele pe care le
folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al securitatii muncii. Se interzice
folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor verificari.
 Inainte de inceperea lucrului, locul de munca trebuie sa fie in perfecta ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.
 Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei.in vederea
maririi cuplului.

5
  Zilnic, inainte de inceperea lucrului, se va verifica starea de sanatate si oboseala a muncitorilor. Daca
acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru.
 Este interzisa pastrarea imbracamintii personale a lucratorilor si a alimentelor in incinta locului unde se
executa reparatia. Imbracamintea se va pastra numai in vestiar. Alimentele se vor consuma numai in
incaperile special amenajate si destinate de imitate in acest scop si numai dupa ce lucratorii respectivi
isi vor spala bine mainile.
 Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul bauturilor
alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea de
munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
 Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea tuturor
instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legatura la pamant a tuturor
utilajelor actionate electric, si cazul in care se constata defectiuni sau ca legatura la pamant sau la
conductorul de nul al re|elei este intrerupta, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunta muncitorii
special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea defectiunii constatate si se va incuviinta
folosirea utilajului respectiv.
 La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica procedeul corect de lucru
(nepericulos) si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
Va verifica starea echipamentului de protectie care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva.
 Autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru vor fi asigurate (calate) impotriva deplasarilor necomandate,
in care scop vor fi folosite pene sau cale special confectionate. In cazul in care nu se executa lucrari la
motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea
intr-o treapta de viteza).
 Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca.
 Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea, se vor face masuratori periodice
asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

 In incaperi cu pericol de incendii si exploziisunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau
materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice. In acest scop pe usa de intrare se vor monta placute
avertizoare.
 Este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine. Pe usile acestor
incaperi se vor monta tablite cu inscripfia "INTRAREA OPRITA".
 Este interzis fumatul in locul de intretinere si repara|ii. In acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat.
 Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor
cu acizi, vopsele, diluant etc., in interiorul locului unde se fac reparatii cu exceptia locurilor anume
prevazute.

REPARAREA AUTOVEHICULELOR
Urcarea sau coborarea autovehiculelor pe/si de pe rampa se va face numai dupa ce lucratorii din jur au
fost avertizati referitor la operatia ce se executa.
 Decantoarele si separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalatiilor de spalare vor fi
acoperite si ingradite. Aerisirea se va efectua permanent.
 Malul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate.
 In timpul curatirii decantorului, lucratorul nu va sta pe suprafafa decantorului.
 Inainte de pornirea pompei de apa se va verifica existenta gratarului (sau a platformei electroizolante)
de protectie de sub tabloul de comanda, precum si legatura la pamant.
 Cuplajul pompei va fi acoperit cu aparatori.
 Inainte de pornirea pompei de apa, capatul furtunului cu stutul va fi tinut in mana sau fixat intr-un colier
pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apa.
 La terminarea programului de lucru rampa va fi curatata si spalata.
 Dupa terminarea lucrului, incaperea pompelor si tabloul electric se vor incuia cu cheia.

lnstalatii de decapare
 In timpul operatiei de decapare, usile incaperii trebuie sa fie inchise. Inchiderea usilor se va face numai
la comanda conducatonuui statiei, dupa ce acesta a verificat ca in interiorul statiei nu se gaseste nici o
persoana.
 Dupa operatia de decapare trebuie sa se efectueze o limpezire a autovehiculului, cu apa curata.
 Instalatia de vehiculare a solutiei decapante, trebuie sa fie mentinuta etansa. Imbinarile prin flanse ale
conductelor si ale aparatajului trebuie sa fie imbracate cu aparatori de tabla.
6
 Curatarea decantoarelor aferente statiei se va face numai dupa ce peretii s-au racit si decantorul a fost
aerisit timp de cel putin 24 ore. In cazul decantoarelor construite in subsolul statiei se va efectua o
ventilatie mecanica, atat inainte, cat si in timpul efectuarii curatirii.
 Materialul de completare necesar mentinerii concentratiei solutiei decapante se va introduce in
decantor. Muncitorii care manipuleaza acest material de completare (soda caustica) vor purta, in mod
obligatoriu, echipamentul de protectie corespunzator.
 In statiile prevazute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor in vederea golirii si curatirii se va face
folosindu-se echipamentul de protectie adecvat.

Revizia tehnică şi diagnosticarea

 Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul în funcţiune, având în rezervor o cantitate de
carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesară deplasării autonome de la un punct de
lucru la altul. Fac excepţie autovehiculele care sunt introduse în hală numai pentru reviziile tehnice
periodice.
 Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie şi diagnosticare tehnică numai după ce sunt
spălate.
 Canalul de revizie trebuie menţinut în stare curată, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi a
combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteza de maximum 5 km/h, dirijate
din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă.
 Verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea acesteia la valorile stabilite (faţă sau spate) pentru fiecare tip
de autovehicul trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabelul cuprinzând presiunea admisă, care
trebuie să fie afişat la locul de muncă. La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul
de protecţie împotriva săririi cercului de la jantă. In cazul jantelor monobloc sau din mai multe bucăţi nu
se utilizează dispozitiv de protecţie.
 Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bună de funcţionare, dotat şi inscripţionat
corespunzător.
 Lucrătorul de la rampă, care efectuează verificarea, trebuie să fie instruit şi autorizat asupra cunoaşterii
caracteristicilor tehnice, funcţionale ale compresoarelor.
 Mişcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să se facă numai dirijată de persoane cu atribuţii de
serviciu, numai după ce acestea s-au convins că echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-a îndepărtat
de autovehicule, iar sculele şi piesele de lucru au fost înlăturate.
 Standul unde se face verificarea bunei funcţionări a sistemului de rulare şi a motorului, trebuie să aibă
montat grilajul de protecţie.
 La verificarea sistemului de semnalizare, lucrătorul trebuie să stea pe podeţul mobil al canalului.
 La operaţia de verificare a mecanismului de direcţie, lucrătorul va cala roţile din spate şi va acţiona
frâna de mână, după care va proceda la suspendarea părţii din faţă a autovehiculului.
 In timpul verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producerea de accidente
prin ieşirea accidentală a autovehiculului de pe postul de încercare, se va asigura blocarea mijlocului
de transport pe post cu cale de blocare.
 La diagnosticarea motorului în timpul funcţionării se vor avea în vedere ca:
- în timpul funcţionarii motorului să se evite aşezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului;
- să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de evacuare
şi sistemul de ventilaţie.
 La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăşi valoarea de încercare maximă prescrisă de
uzina constructoare.
 După terminarea operaţiilor de testare a sistemului de frânare, lucrătorul va scoate standul de sub
tensiune, va păstra distanţa prescrisă faţă de cilindrii hidraulici şi va părăsi canalul de comandă al
cilindrilor hidraulici.

Demontarea
 Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare şi pe posturi de lucru
specializate pentru aceste operaţii.
 Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în spaţii special
destinate în acest scop.
 Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe căile de
acces.
 Indepărtarea subansamblelor de pe autovehicul se va face numai după ce lucrătorul a verificat că toate
îmbinările acestora cu reperele învecinate au fost demontate.
 Uneltele de lucru utilizate de către muncitori, precum şi instalaţiile de ridicat (cricuri, macarale etc.) vor fi
controlate înainte de începerea lucrului.
 Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.

7
 Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul, când acestea sunt prinse
sau/şi susţinute de mijlocul de ridicat.
 La demontarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale.
 Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor etc. se va face numai cu prese şi dispozitive
speciale.
 Transportul subansamblelor demontate, grele sau voluminoase se va face cu mijloace de transport pe
care se va asigura stabilitatea acestora în timpul transportului.
 La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecţie împotriva proiectării de
metal sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului.
 Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe autovehicul se va face numai dupâ
decuplarea bateriei de acumulatoare.
 Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri staţionare, se va
executa numai cu autovehiculul aşezat pe capre metalice prevăzute la partea superioară cu pene de
lemn, în bună stare şi dispuse în aşa fel, încât să asigure stabilitatea autovehiculului.
 In lucrul cu flux continuu se interzice trecerea peste transportorul pentru autovehicule în timpul
funcţionării acestuia, dacă nu sunt omologate locurile de trecere corespunzătoare.
 In cazul defectării transportorului pentru autovehicule, acesta va fi oprit imediat, iar intervenţia de
depistare şi remediere a defecţiunii se va face de către echipa de întreţinere specializată.
 Se interzice desfundarea conductelor de benzină, motorină, încercarea conductelor pentru aer etc prin
suflare cu gura.
 Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare a manometrelor de control, precum
şi integritatea garniturilor de etanşare.
 Spălarea şi degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenţi, în cuve speciale, amplasate în
locuri corespunzătoare (cu avizul organelor PSI din unitate).

Degresarea şi dezincrustarea
 Piesele tratate în băi acide sau bazice, după răcire, vor fi imersate în băi cu apă curată, pentru
înlăturarea soluţiei nocive.
 Băile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanţă de orice sursă de încălzire sau
flacără deschisă. Temperatura băii nu va depăşi temperatura mediului ambiant. Se interzice utilizarea
băilor cu petrol fără capace.
 Se interzice degresarea pieselor demontate în solvenţi organici inflamabili, în recipiente deschise, în
încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei electrice.

Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din zona de reparaţii

 Autovehiculele vor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de reparare numai după spălarea lor.
 Introducerea autovehiculelor în halele şi atelierele pentru reparaţii se va face cu motorul în funcţiune,
numai cu respectarea următoarelor condiţii:
- cantitatea de carburanţi din rezervor să fie redusă la strictul necesar deplasării autonome a
autovehicululuipe fluxul tehnologic, fără a depăşi 10% din capacitatea rezevoralui, iar buşonul să fie
montat;
- după aşezarea autovehicului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică a
acestuia.
 Introducerea autovehiculelor în hală se va face numai cu mersul înainte cu o viteză de maximum 5
km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se poate executa întoarcerea autovehiculului, intrarea se va
face şi cu mersul înapoi. In acest caz conducătorul autovehicului va fi ajutat la manevrare de către o
alta persoană care va dirija de la sol intrarea în hală. Această persoană va sta în raza de vizibilitate a
şoferului, în afara autovehiculului.
 Este interzisă introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încărcate cu materiale combustibile
sau uşor inflamabile sau dacă prezintă scurgeri de combustibil.
 Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a persoanelor cu
atribuţii de serviciu, după ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce execută operaţia şi s-au luat
toate măsurile de siguranţă în vederea evitării riscului de accidentare a persoanelor de la locurile de
muncă alăturate.
 Când cabina este rabatată în faţă, trebuie verificată poziţia cârligului de siguranţă (clichetului),
urmărindu-se ca acesta să fie în poziţia "zăvorât".
 Ori de câte ori este necesară rabatarea cabinei, se va monta şi utiliza dispozitivul suplimentar de
siguranţă. Fac excepţie cabinele care se rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice.
 Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzătoare ca înălţime
tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate (bolţari,
cărămizi, pietre etc.).

8
 Ridicarea şi suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu uşile închise.
 Pentru ridicarea autovehiculul cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va aşeza pe
teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aşeza bucăţi de scâdură rezistente şi perfect netede.
Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc de lemn din
esenţă tare, cu laturi regulate. In cazul efectuării unor lucrări de suspendare în afara halei pe teren
acoperit cu gheaţă, se va îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune cricul.
 Transportul în hală sau în ateliere a pieselor mari şi de formă complexă se va face cu cărucioare sau
alte mijloace de transport prevăzute cu suporturi adecvate astfel încât stabilitatea pieselor în timpul
transportului să fie asigurată.
 Pentru executarea lucrărilor de reparaţie la motoare şi cutii de viteză, fără pericolul răsturnării, acestea
trebuie aşezate stabil pe bancurile de lucru şi calate sau prinse în dispozitive care să permită rotirea lor
în poziţii care să asigure uşurarea efortului fizic.
 Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălţimea de suspendare nu permite o poziţie
de lucru in picioare sau când lucrările nu se execută pe canalul de revizie, lucrătorii vor folosi paturi
rulante adecvate. In această situaţie lângă bara de protecţie din faţă şi lângă cea din spate a
autovehicului se va aşeza câte o placă avertizoare cu inscripţia "ATENTIE SE LUCREAZĂ SUB
MAŞINA".
 Se interzice desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi prezoanelor.
 Unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii din tablă sau lemn, prevăzute
cu capac.
 Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podeţele aflate pe acestea.
 Pornirea motorului după ieşirea de pe banda de montaj se va face de personal calificat, în prezenţa
persoanei autorizate de conducerea unităţii, numai după ce se va constata că nu se găsesc persoane
sub autovehicul sau în apropierea lui şi după ce se va racorda ţeava de eşapament la conducta de
evacuare a gazelor arse.
 Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu atribuţii de serviciu.
 Pornirea motorului şi manevrarea autovehiculului se va face numai după ce se constată că nu se
găsesc persoane sub maşină sau în apropierea ei. Manevrarea va fi dirijată de către o persoană aflată
în afara autovehiculului în raza de vizibilitate a şoferului.
 Incercarea funcţionării motoarelor reparate şi montate pe autovehicule se va face numai de personal
calificat care posedă permis de conducere de categorie corespunzătoare.
 Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere şi pe platformele tehnologice.
Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor sau în locurile special amenajate în
acest scop.
 Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice se va face numai după ce
sculele şi dispozitivele folosite au fost îndepărtate cu aprobarea şi sub supravegherea maistrului sau a
şefului de echipă.
 Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de
siguranţă rutieră (direcţie, frână, semnalizare luminoasă).

Sudarea
 Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor din
materiale inflamabile fără eliberarea permisului de lucru cu foc,

Repararea caroseriilor auto

 La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie să se asigure contra unor deplasări necomandate.
 La repararea caroseriilor care necesită lucrări de sudura în stare montată pe autovehicul se va amenaja
în apropiere un post provizoriu PSI corespunzător.
 In cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de staţia care a efectuat
această operaţie.
 In situaţia în care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe saşiul
autovehiculului, se vor respecta următoarele reguli:
- intrarea lucrătorului sub autovehicul pentru demontarea blidelor se va face numai după ce au fost
închise uşile cabinei;
- ridicarea caroseriei de pe saşiul autovehiculul se va face numai după ieşirea de sub acesta a
lucratorului care a demontat bridele de prindere;
- pentru ridicarea si aşezarea caroseriei de pe/şi pe saşiul autovehiculului se vor folosi instalatii de
ridicat corespunzătoare, operaţia fiind efectuată numai de către personal autorizat şi va fi dirijată
numai de persoane competente;
- în timpul ridicării caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre, precum şi în timpul aşezării pe acestea
se vor feri părţile corpului şi îmbrăcămintea pentru a nu fi prinse şi/sau strivite între elementele

9
 caroseriei;
- în timpul deplasării caroseriei dintr-un loc în altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale
acesteia, în aşa fel încât să i se asigure stabilitatea.
 Caroseriile suspendate pe capre vor fi întodeauna sprijinite în cel puţin patru puncte.
 In timpul reparării prin sudare a părţilor metalice din dreptul stâlpilor de lemn se vor lua măsuri de
umezire permanentă a materialului lemnos al caroseriei.
 Spaţiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparaţii sau din jurul autovehiculului
a cărui caroserie se repară vor avea o lăţime de cel puţin l m.
 Când se lucrează la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lămpi portative, racordate numai la
reţeaua de tensiune de 24 V.
 Depozitarea caroseriilor se va face prin suprapunerea lor întreţesută în stive. Urcarea lucrătorilor pe
stive pentru desprinderea sau prinderea din/şi din dispozitivele de legare la instalaţiile de ridicare a
caroseriilor se va face numai pe scări sprijinite şi fixate împotriva alunecării.

Reparaţii la instalaţiile electrice

 Legăturile dintre bancul de verificare şi bornele sursei de alimentare (bornele acumulatoarelor) vor fi
prevăzute cu cleşti sau cleme tip crocodil.
 Este interzisă spălarea (curăţarea) în atelier a pieselor introduse pentru reparaţii sau verificări. Acestea
vor fi spălate (curăţate) în locuri special amenajate.
 Ciocanele electrice de lipit aflate în funcţiune vor fi aşezate numai pe suporturi din materiale
incombustibile legate la pământ dacă sunt din metal.
 Se interzice efectuarea diferitelor verificări prin utilizarea de instalaţii electrice improvizate. Toate
verificările trebuie să se efectueze la bancurile de probă din dotarea atelierului, numai de către personal
autorizat.
Deschiderea uşii de la tabloul cu comutatoare, relee şi tabloul de siguranţă al aparatului se va face
numai după întreruperea completă a alimentării cu curent.
 Este interzis să se desfacă elementele de închidere sau să se tragă în afară sertarele electrice în timpul
funcţionării bancului.
 Sunt interzise atingerea pieselor şi efectuarea unor intervenţii la circuitele electrice ale aparatului în
timpul funcţionării acestuia.
 Exploatarea şi punerea în funcţiune a bancului se va face numai de personal calificat, cunoscător al
instrucţiunilor de reglaj, al parametrilor săi funcţionali şi al utilizării sale.
 Generatoarele de curent vor fi admise pentru verificare numai dacă sunt echipate cu comutator de
curent invers (montat sau separat).
 La verificarea generatorului de curent cu legătură la pământ pozitivă, se va controla dacă legătura
generatorului de tensiune este corectă.
 La verificarea generatorului de curent alternativ echipat cu redresor, fixarea se ya face numai cu
dispozitivul special montat în acest scop pe masa de prindere. La efectuarea prinderii se va ţine seama
de întinderea curelei trapezoidale şi de poziţia roţilor de antrenare ale acesteia, care trebuie să fie în
acelaşi plan. Verificarea generatorului se va face numai cu apărătoarea montată.
 La verificarea unui generator de curent, dacă acesta este aşezat în dispozitivul de prindere destinat
verificării demaroarelor, antrenarea generatorului se va face cu ajutorul curelei trapezoidale, care va fi
prevăzută cu apărătoare.
 La verificarea condensatorului se va evita atingerea cu mâna a pârtii neizolate a cablului.
 Pentru buna funcţionare a instalaţiei electrice a bancului, siguranţele vor fi calibrate, iar intervenţiile se
vor efectua numai de către persoane autorizate după ce se va consulta schema şi inscripţionarea
circuitelor.
 Inainte de punerea în funcţiune a bancului se vor executa următoarele:
- legarea bancului la pământ folosindu-se în acest scop borna din dotare existentă la cadrul inferior al
batiului;
- controlul pieselor rotative aflate în exterior (la dispozitivul de verificare a generatorului de curent,
butonul de comutare, dispozitivul de verificare a demaroarelor, roata dinţată de frânare etc.),
urmărindu-se dacă acestea sunt bine fixate pe arborii lor împotriva desprinderii accidentale.
- controlul poziţiei tuturor organelor de comandă, urmărindu-se dacă ele se află în poziţia de bază, iar
acele indicatoarelor instrumentelor sunt fixate la zero.

Recondiţionarea bateriilor de acumulatoare

 Recondiţionarea bateriilor de acumulatoare cu plumb se va efectua în încăperi separate de cele în care
se recondiţionează bateriile de acumulatoare alcaline.
 Este interzisă depozitarea materialelor inflamabile în încăperile atelierului de recondiţionare a bateriilor .

10
 Plăcile de plumb care se scot din bateriile ce se repară" vor fi aşezate în cutii speciale, închise pentru a
se evita împrăştierea prafului de plumb.
 In cazul lucrului cu lampa de benzină se vor respecta regulile privind folosirea ei, prevăzute în
prezentele norme la art.215.
 La executarea lucrărilor cu bitum fierbinte, ochii muncitorului trebuie să fie protejaţi cu mijloace
individuale de protecţie pentru ochi. Pentru a evita împroşcarea cu bitum fierbinte la adăugarea unei noi
cantităţi de bitum, acesta înainte de introducerea în creuzet va fi fărâmiţat şi introdus cu atenţie, cu
ajutorul unei cupe.
 In timpul topirii bitumului se va lucra cu o flacără astfel încât să se evite aprinderea bitumului şi
producerea de arsuri. In cazul aprinderii bitumului este interzis a se stinge cu apă.
 Se interzice introducerea bucăţilor de bitum ude în cazanul cu bitum topit.
 Bitumul topit se va amesteca tot timpul cu atenţie pentru evitarea exploziilor şi a împroşcărilor
provocate de supraîncălzirile locale.
 După încetarea lucrului, deşeurile rezultate din reparaţiile efectuate la bateriile de acumulatoare se vor
transporta la locurile destinate în acest scop. Este interzisă depozitarea acestor materiale în cadrul
atelierului sau în locuri nepermise.

Incărcarea bateriilor de acumulatoare

 Pregătirea soluţiei pentru umplerea bateriei se va face prin turnarea treptată a acidului în apă şi nu
invers
 Pentru turnarea acidului dintr-un vas în altul trebuie sa se folosească un dispozitiv de sifonare. Este
interzis a se amorsa sifonul prin tragerea-aerului cu gura. Amorsarea se va face cu ajutorul unei pompe
de mână. In lipsa dispozitivului de sifonare, vasul cu acid va fi fixat într-un suport special, basculant.
 Se interzice sprijinirea bidonului sau a damigenei de sticlă cu soluţie de acid de marginea vasului în
care se transvazează.
 Pentru a se îndepărta acidul vărsat in încăpere se va afla un vas cu soluţie neutralizantă, rumeguş de
lemn ji o perie de păr pentru pardoseală. Folosirea cârpelor este permisă numai în cazul când lucrătorul
are mâinile protejate cu mănuşi antiacide
 Transportul acidului se va face numai cu cărucioare speciale şi numai în vase închise. Pe timpul
transportului lucrătorul va purta echipament de protecţie corespunzător.
 In cazul acumulatoarelor alcaline este interzis ca hidroxidul de potasiu să fie luat cu mâna. In acest
scop se vor folosi, numai cleşti si pensete.
 Turnarea electrolituhii în baterie se va face cu pipete speciale. In timpul acestei operaţii este interzisă
funcţionarea în apropiere a electrocarelor, motostivuitoarelor, electrostivuitoarelor etc. pentru a se evita
producerea de scântei.
 In încăperile în care se face prepararea acidg_şi se încarcă bateriile cu acid eşţe interzis să se lucreze
cu foc deschis.
 Este interzis a se branşa lămpi electrice de iluminat, direct de la bornele bateriilor aflate la încărcare.
 Măsurarea şi controlul încărcării bateriilor de acumulatoare se va face numai cu aparate
corespunzătoare şi în condiţiile prevăzute de instrucţiunile elaborate de fabrică.Este interzis transportul
acidului sulfuric în vase deschise.
 Este interzisă intrarea cu haine de oraş în atelierele de recondiţionare a bateriilor de acumulatoare,
începerea lucrului este permisă numai după ce muncitorii au îmbrăcat echipamentul de protecţie
corespunzător .
 Este interzis accesul muncitorilor din alte ateliere în atelierul sau secţiile unde se lucrează cu plumb.
 In timpul lucrului este interzis ca electrician», acumulatorist să părăsească locul de muncă în haine de
lucru cu excepţia cazurilor necesităţilor fiziologice sau a calamităţilor pentru a preîntâmpina răspândirea
prafului de plumb.
 După terminarea lucrului, maşinile şi utilajele vor fi curăţate cu grijă de praful şi de resturile de plumb
depuse. După aceea, muncitorul acumulatorist este obligat să-şi cureţe cu atenţie echipamentul de
protecţie de praful de plumb, să se spele bine cu apă şi săpun şi apoi să îmbrace hainele lui personale.
 Se interzice lucrătorilor care execută orice operaţie cu plumb să plece acasă cu echipamentul de
protecţie sau de lucru pe care l-a folosit în timpul activităţii.
 Conducerea întreprinderii este obligată să dispună curăţarea, desprăfuirea şi spălarea echipamentului
de protecţie şi de lucru al muncitorilor care lucrează la prelucrarea plumbului şi compuşilor acestuia, ori
de câte ori este cazul.
 Este interzis a se păstra alimente sau a mânca în încăperile atelierului respectiv. De asemenea, se
interzice lucrătorilor să mănânce înainte de a se curăţa praful de plumb şi a se spăla bine pe mâini, pe
dinţi şi pe faţă.

11
 Repararea şi verificarea pompelor de injecţie şi a carburatoarelor
 In timpul lucrului muncitorii sunt obligaţi:
- să verifice buna funcţionare a agregatelor acţionate electric;
- să nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrări cu foc deschis;
- să nu desfunde orificiile şi conductele suflând cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalaţii cu aer
comprimat;
- să nu se aşeze diferite materiale, scule, cârpe, bumbac etc. pe manetele sau butoanele de comandă;
- să nu spele piesele cu benzină;
- să nu fumeze.
 înainte de a conecta capetele cablului de alimentare la reţeaua electrică a standului trebuie să se
verifice dacă releul de protecţie şi comutatorul întrerupător principal al maşinii se află în poziţie de
deconectare.
 Se interzice orice intervenţie la standul de probă al pompelor, precum şi orice atingere a conductoarelor
electrice. Aceasta este permisă numai după ce întregul stand de probă a fost deconectat de la sursa de
alimentare.
 Manometrele sigilate ale standului de verificare trebuie să fie în bună stare şi vor avea marcate
presiunea de regim şi vor fi verificate periodic de organele în drept.
 Combustibilii folosiţi la centicubarea şi verificarea pompelor de injecţie trebuie să fie colectaţi în bidoane
metalice prevăzute cu capac şi depozitate în locuri special amenajate.
 Incăperea se va menţine în perfectă stare de curăţenie. Cârpele şi bumbacul de şters care s-au utilizat
se vor păstra în cutii metalice prevăzute cu capac, până la sfârşitul zilei de lucru, când vor fi evacuate la
crematoriu.
 Reziduurile de pe pardoseală se absorb cu nisip care se adună şi se evacuează din atelier, în locuri
special amenajate.

Repararea radiatoarelor şi rezervoarelor

 La lucrul cu lampa de benzină, se vor respecta următoarele instrucţiuni:
- înaintea începerii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lămpii, care nu trebuie să
depăşească 3/4 din capacitatea acestuia;
- dopul orificiului de alimentare va fi înşurubat pe cel puţin patru spire şi va asigura etanşarea;
- se interzice reducrea presiunii prin şurubul de aer sau prin deşurubarea capacului orificiului de
alimentare în timp ce lampa este aprinsă; aceasta se va face numai după ce lampa a fost stinsă şi
răcită;
- se interzice alimentarea lămpii în apropierea surselor de foc sau atâta timp cât arzătorul nu s-a răcit.
 Este interzis a se lucra cu lampa de benzină care prezintă defecţiuni.
 Ciocanele de lipit încinse, se vor păstra pe suporturi incombustibile. Mânerele izolatoare vor fi în stare
bună, confecţionate din lemn sau ebonită.
 Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lăsate in funcţiune fără a fi
supravegheate.
 In cazul folosirii arzătoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta următoarele :
- butelia de aragaz să fie păstrată in locuri ferite de sursele de căldură sau foc deschis;
- butelia să aibă reductor de presiune a gazelor in perfectă stare;
- punctul de legătură dintre reductor şi arzător să nu prezinte scăpări de gaze, crăpături, înnădituri etc.;
- furtunul să nu treacă prin zone încălzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia;
- arzătoarele să fie corespunzătoare şi robinetul să se închidă etanş şi uşor;
- curăţirea duzei se va face cu fir calibrat, iar în cazul în care acesta s-a decalibrat, să fie înlocuită cu
alta nouă;
- la terminarea lucrului se vor închide mai întâi gazele de la butelie şi, după stingerea arzătorului se vor
închide robinetele;
- nu se vor lăsa arzătoarele în funcţiune fără supraveghere.
 Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se va face numai cu substanţe
incombustibile. Se interzice utilizarea în acest scop a benzinei, petrolului sau altor substanţe
inflamabile.
 Se interzice păstrarea sau depozitarea de combustibil în atelier în cantităţi mai mari decât necesarul
pentru un schimb de lucru.
 Radiatoarele la care se efectuează lucrări de reparaţii (sudură, lipire) vor avea o deschidere în legătură
cu atmosfera pentru eliminarea gazelor.
 Materialele folosite la lipire( apă tare, etc) vor fi ţinute într-un dulap separat de restul materialelor.
 Rezervoarele de combustibil la care se execută reparaţii (sudură) vor fi umplute cu apă lăsându-se un
spaţiu tehnologic necesar operaţiei de sudură. De asemenea se vor solicita eliberarea permiselor de
lucru cu foc.

12
 Vulcanizarea
 Inaintea începerii lucrului, spaţiul în care se efectuează vulcanizarea se va ventila timp de 5-10 minute.
Radiatoarele şi conductele de încălzire vor fi curăţate de praf şi scame în fiecare zi după terminarea
programului.
 Cuţitele utilizate în procesul tehnologic vor fi bine ascuţite, având mânere de lemn prevăzute cu gardă
pentru prevenirea alunecării mâinii în lama cuţitului, păstrându-se totodată intervale între muncitori,
pentru a nu se accidenta prin tăiere.
 Aprovizionarea cu soluţie de lipit se va face în limitele strictului necesar pentru o zi de lucru.
 Incăperea în care se face vulcanizarea va fi întreţinută în deplină ordine şi curăţenie, fiind interzisă
depozitarea sau păstrarea în interior a matarialelor combustibile sau inflamabile.
 Dacă vulcanizarea se face în aceeaşi încăpere în care se face şi pregătirea vulcanizării se va avea în
vedere ca pregătirea să se facă la cel puţin 5 m distanţă faţă de locul şi instalaţiile cu care se face
vulcanizare.
 Pe laturile neutilizate ale plitelor se vor monta apărători.
 La ridicarea cauciucurilor grele şi la transportul lor se vor folosi macarale, monoraiuri şi cărucioare.
 Se interzice depozitarea camerelor şi a anvelopelor în încăperile atelierului de vulcanizare.
 In încăperile atelierului de vulcanizare sunt interzise fumatul şi flacără deschisă.

Montarea motoarelor şi reglarea pe autovehicule

 Lucrările de montaj (asamblare) în imediata apropiere a părţilor în mişcare ale transmisiilor,
angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai după îngrădirea sau protejarea acestora.
 Operaţiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai în spaţii închise, iar pe
timp friguros se va asigura încălzirea acestora
 Scoaterea autovehiculelor, aflate în reparaţii, de pe platforma de reglaje-finisări se va face numai cu
aprobarea conducătorului locului de muncă respectiv.
 Când necesităţile impun iluminarea suplimentară a autovehiculului, aceasta se va face folosind lămpi
portative la tensiunea maximă de 24 V, lămpi prevăzute cu globuri de sticlă mată, coşuri protectoare şi
cârlige de agăţare.

Standul de frânare
 Introducerea autovehiculului pe standul de frânare se va face cu viteza maximă de 5 km/h dirijat de
personalul de deservire.
 In timpul manevrării autovehiculului la canalul de acces se interzice ca lucrătorul să stea în canal.
 Punerea în funcţiune a rolelor standului de frânare se va face numai după ieşirea din canal a
lucrătorului care a executat încărcarea punţii. Este interzisa punerea în funcţiune a standului, dacă în
canal se infiltrează apă.
 Capacele de protecţie ale rolelor trebuie depozitate astfel încât să nu împiedice circulaţia.
 Manevrarea cilindrului se va face numai după fixarea cârligelor pe arbori. Roţile autovehiculului care nu
se află pe rolele standului vor fi calate cu pene (saboţi).
 Pentru verificarea direcţiei în timpul încercărilor, poziţia lucrătorului din canal va fi la distanţa
corespunzătoare de cilindrul hidraulic. Pentru evitarea eventualelor accidente, echipamentul va fi strâns
pe corp şi capul acoperit.
 Este interzisă punerea în funcţiune a standului având becurile de control ale tabloului de comandă arse
sau lipsă.
 Se interzice comanda ridicării cilindrului hidraulic fără supravegherea şefului de echipă.
 După terminarea probelor de frânare este obligatorie scoaterea cheii de contact de la tabloul de
comandă al standului.
 La terminarea probelor, rolele vor fi acoperite cu capacele de protecţie.

INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR
Umflarea pneurilor
 In locurile pentru umflarea pneurilor trebuie să se afişeze Ia loc vizibil tabelul cu presiunile admise în
anvelope pe tipuri de autovehicule.
 Este interzisă aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau scule care nu au
legătură cu operaţiile ce se efectuează la acest loc de muncă.

13
 Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorită desprinderii cercului în timpul umflării
cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protecţie fix sau mobil special confecţionat în acest
scop.
 Verificarea presiunii în pneuri în timpul umflării, în cazul când se foloseşte dispozitivul de protecţie fix,
se va face cu manometrul care trebuie să existe la fiecare dispozitiv în parte şi care va fi amplasat între
robinetul de deschidere al sursei de aer şi furtunul de umplere cu aer al pneului.
 Pentru umflarea pneurilor fără a fi demontate roţile (aceasta în cazul în care presiunea în pneu nu a
scăzut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele de protecţie mobilă, special construite. In acest caz
verificarea presiunii în pneuri se va face cu ajutorul manometrului din dotarea autovehiculului.
 Umflarea cu.aer a pneurilor se va face până la presiunea admisă.
 In cazul in care la jantele cu cercuri presiunea în pneu a scăzut cu mai mult de 50% este obligatorie
demontarea roţii de pe autovehicul.
 Demontarea anvelopelor de pe jantă se va efectua numai după evacuarea completă a aerului din
camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele şi a reduce efortul fizic, la demontare se vor folosi
dispozitive speciale confecţionate în acest scop.
 După montarea cauciucului pe jantă, la roţile cu cerc, odată cu introducerea aerului în cameră,
conducătorul auto va urmări ca cercul de siguranţă să fie bine fixat în locaşul său pe toată
circumferinţa.
 In cazul jantei din două sau trei bucăţi, montarea şi umflarea pneurilor se va efectua fără dispozitiv de
protecţie.

Staţia de gresare şi schimb de ulei

 Uşa staţiei va fi prevăzută la exterior cu plăci avertizoare pe care se va menţiona "FUMATUL OPRIT"
 In încăperea în care lucrează personalul staţiei se va afişa schema amplasării rezervoarelor, poziţia
conductelor şi a ventilelor de închidere ale staţiei de gresare şi schimb ulei.
 Butoaiele folosite pentru depozitarea uleiurilor şi unsorilor vor fi păstrate pe suporţi care vor fi menţinuţi
în perfectă stare de curăţenie.
 Gurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne în rezervoare vor fi prevăzute cu sisteme
eficiente de legătură (etanşe şi bine fixate) ; personalul statici este obligat să conecteze autocisterna la
dispozitivul de legare la pământ a staţiei.
 Capacele de vizitare şi de luare a probelor din rezervoare vor fi prevăzute cu garnituri sau manşoane
din cauciuc, în vederea asigurărir etanşeităţii şi înlăturării producerii scânteilor. Capacele exterioare vor
fi protejate contra radiaţiilor solare prjn acoperirea cu vopsea albă.
 La staţiile de alimentare cu lubrifianti vor fi amplasate posturi PSI, dotate cu utilaje şi materiale de
stingere a incendiilor, conform normativelor PSI în vigoare.
 Personalul statiei este obligat să păstreze curăţenia în încăperi şi în perimetrul statiei, să respecte
normele de protecţie a muncii şi normele PSI privind locul de muncă respectiv şi să poarte în
permanenţă echipamentul de protecţie.
 Pe teritoriul statiei se interzice:
- colectarea oricăror reziduuri de lichide combustibile în bazine sau gropi deschise, improvizate;
- folosirea nisipului în scopul absortiei lichidelor combustibile;
- folosirea de lichide combustibile pentru mentinerea curăţeniei în încăperile aferente staţiei;
- fumatul şi folosirea oricărei surse de foc deschise.
 Verificările la instalaţiile şi rezervoarele staţiei se vor efectua numai după scoaterea din funcţiune a
instalaţiei ce se repară.
 Demontările, înlocuirile, reparaţiile la rezervoarele staţiei care necesită folosirea focului deschis se pot
efectua luându-se următoarele măsuri:
- se va goli complet rezervorul;
- se vor închide şi bloca robinetele de pe toate conductele de legătură ale rezervorului;
- se va decupla rezervorul de toate conductele de legătură;
- se vor deschide gurile de vizitare de pe mantaua rezervorului şi gurile de lumina de pe capacul
rezervorului,
- se va efectua golirea (purjarea) şi aerisirea rezervorului în aşa fel încât aburii care se vor degaja să
nu mai conţină concentraţie periculoasă de gaze;
- se vor lua probe de gaze pentru analiză;
- după efectuarea analizelor, se va confirma lipsa gazelor.
 Demontările, înlocuirile, reparaţiile, curăţirea rezervoarelor de reziduuri şi alte operaţii similare se vor
face numai sub supravegherea personalului competent din întreprindere. In aceste activităţi se va
solicita eliberarea permisului de lucru cu foc deschis.
 In ulteriorul staţiei de degresat sunt interzise depozitarea sau folosirea tuburilor cu oxigen.

14
 Introducerea sau scoaterea autovehiculului în/şi din staţia de gresare şi schimb de ulei se va face cu o
viteză de maximum 5 km/h.
 înainte de scoaterea autovehiculului din staţie se va verifica dacă sculele şi dispozitivele folosite în
timpul lucrului au fost îndepărtate.
 Gresarea articulaţiilor şi agregatelor, precum şi completarea nivelului de ulei în carterul motorului,
compresorului, pompei de injecţie şi completarea nivelului de ulei de transmisie în baia cutiei de viteze,
a diferenţialului şi a casetei de direcţie se va face numai după oprirea motorului şi asigurarea roţilor cu
pene (cale) în ambele sensuri de deplasare.
 Se interzice încercarea cu mâna a presiunii la capul terminal sau îndreptarea jetului în direcţia
persoanelor aflate în apropiere. Declanşarea aparatului se va face numai după cuplarea corectă a
capacului aparatului cu punctul de gresat.
 La locul de gresare nu se vor depozita uleiuri şi unsori decât în cantităţi necesare pentru o zi de lucru.

PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND ACTIVITATEA DE

ÎNTREŢINERE SI REPARAŢII AUTOVEHICULE

Prevederi generale
 Lăţimea căilor de acces şi de circulaţie pe platformele tehnologice se va stabili în funcţie de felul
circulaţiei şi gabaritele mijloacelor de transport. Marcajele vor fi vizibile pentru a fi uşor recunoscute.
 Uşile halelor de întreţinere şi reparare a autovehiculelor vor fi de tip metalic şi vor fi astfel construite
încât să nu prezinte pericol de accidentare a muncitorilor. Ele trebuie să se deschidă spre exterior.
 Iluminatul natural şi iluminatul artificial vor fi astfel realizate atât la locurile de nimica cât şî pe căile de
circulaţie sau de trecere, încât să se asigure o vizibilitate bună.
 Pentru aerisirea halelor şi încăperilor se va asigura o ventilaţie naturală şi mecanică
 Ventilaţia naturală se va realiza prin amenajarea unor ferestre rabatabile, amplasate la înălţime şi
acţionate cu tijă de la sol. La amplasarea ferestrelor rabatabile, se va ţine seama ca prin deschiderea
lor să se evite formarea curenţilor de aer la nivelul locurilor de muncă.
 Intre părţile exterioare, frontale şi laterale ale autovehiculelor parcate pentru lucrări de întreţinere se va
asigura un spaţiu de minimum 1,2 m. Această distanţă se va respecta şi faţă de pereţi, bancuri de lucru
şi instalaţii.
 Tablourile electrice generale la care accesul se face din halele de întreţinere şi reparare a
autovehiculelor vor fi împrejmuite, prevăzute cu uşa de acces încuiată cu cheie, amenajate, dotate,
inscripţionate şi vopsite în culori convenţionale, potrivit prevederilor standardelor în vigoare.
 Tablourile electrice din halele de întreţinere se vor introduce m carcase de protecţie, se vor lega la
pământ şi vor fi prevăzute cu platforme şi covoare electroizolante. Pe uşile de acces se vor afişa
schemele monofilare ale circuitelor.

Canalul de revizie
 Canalele de revizie vor fi prevăzute cu :
- borduri pentru ghidarea roţilor autovehiculelor;
- instalaţie electrică de iluminat cu tensiune de 12V:
- scări pentru acces în canal;
- prize electrice pentru lămpile portative de iluminat la tensiune de 12V. Lămpile trebuie să fie de tip
antiexploziv şi dotate cu apărătoare;
- nişe pentru scule;
- grătare din lemn pentru pardoseală, aşezate pe toată suprafaţa canalului;
- podeţe mobile de trecere care vor fi aşezate în faţa şi în spatele autovehiculului aflat pe canal şi,
după caz, cu balustrade telescopice, în situaţia în care pe canal nu sunt autovehicule.
 In cazul în care în fluxul tehnologic de demontare se utilizează un transportor pentru autovehicule,
acesta trebuie prevăzut cu un dispozitiv de oprire urgentă accesibil din orice punct al transportorului.

Rampa de spălare manuală

 Rampa va fi de construcţie rigidă şi va fi prevăzută cu trotuare pentru a permite coborârea şoferului din
autovehicul. Terenul din jurul rampei va fi amenajat pentru a asigura evacuarea rapidă a apei şi a
noroiului.
 Rampele vor fi prevăzute cu borduri pe partea lor interioară.
 Rampele nu vor fi amplasate în apropierea liniilor electrice aeriene. Distanţa dintre rampă şi liniile
electrice aeriene va fi mai mare decât lungimea maximă a jetului de apă.
15
 Toate conductele tehnologice vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile
standardelor în vigoare.
 Toate conductele care transportă fluide calde peste +55 grade Celsius vor fi izolate termic sau
prevăzute cu apărători din tablă, căptuşite cu azbest sau cu vată minerală.
 Macaralele hidraulice din cadrul halelor, atelierelor şi platformelor tehnologice vor fi vopsite conform
standardelor în vigoare.

Repararea caroseriilor auto

 Locul stabilit pentru efectuarea operaţiilor de reparare a caroseriilor auto va fi amplasat la o distanţa de
cel puţin 50 m faţă de sursele de foc

Recondiţionarea bateriilor de acumulatoare

 Pereţii încăperilor m care se execută reconditionarea bateriilor de acumulatoare (reparare, încărcare)
vor fi astfel construiţi şi trataţi încât să prezinte o suprafaţă lipsită de pori şi uşor de curăţat cu apă.
 Pardoseala.acestor încăperi trebuie să fie netedă şi rezistentă la foc, construită din mozaic sau plăci
antiacide. care să permită spălarea cu uşurinţă, menţinerea în stare uniedă_sj_scurgerea permanentă a
lichidelor (având pantă de scurgere spre un sifon de pardoseajă). Pardoseala din lemn este interzisă.
 Uşile şi ferestrele încăperilor vor fi metalice vopsite cu vopsea antiacidă, pentru a fi protejate împotriva
vaporilor.
 Instalaţia electrică de iluminat din încăperi va fi de tip antiex.
 In cazul lucrărilor care necesită iluminat local (citirea densimetrului, voltmetrului etc.) se vor utiliza lămpi
portative de tensiune de 24 V, cu glob etanş, montate la prize electrice instalate în afara încăperii
respective. Cablul de alimentare trebuie să reziste la acizi.

Staţia de gresare şi schimb de ulei

 Operaţiile de ungere şi schimbul de ulei la autovehicule se vor efectua numai în locuri special
amenajate pentru aceste lucrări.
 Canalele de gresare şi schimb de ulei vor îndeplini aceleaşi condiţii ca şi la canalele de revizie din
halele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, prevăzute în prezentele norme. La aceste canale se
vor prevedea conducte pentru captarea uleiurilor scurse de la autovehicule în rezervoare special
destinate, amplasate în afara locului de gresare.
 Pardoseala staţiei de gresare şi schimb de ulei va avea suprafaţa plană şi uşor de întreţinut şi va fi din
materiale rezistente, neinflamabile.
 Tablourile electrice de distribuţie vor fi prevăzute cu carcase metalice, iar acestea vor fi legate la
pământ.
 Instalaţiile electrice de iluminat şi aparatele electrice folosite în interiorul staţiei trebuie să aibă grad de
protecţie minim IP/54.
 Conductele din încăpere vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile reglementărilor
existente în acest sens.

16
 IPSSM
TRANSPORTUL INTERN

Generalitati/Cai de circulate si acces

 Circulatia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care apartine persoanei juridice sau persoanei fizice
se va face numai pe cai de circulatie si acces special amenajate in acest scop.
Latimea cailor de circulatie in incinta unitatii se va stabili in functie de gabaritul mijloacelor de transport
utilizate, felul circulatiei (intr-un sens sau in ambele sensuri), natura si dimensiunile materialelor
transportate.
 Amenajarea cailor de circulatie din incinta unitatii se va face potrivit tipurilor de mijloace de transport
utilizate.
 Pentru circulatia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile "Regulamentului de
circulatie pe drumurile publice". Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate,
corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizafe prin lumini de culoare rosie.
 Cand este necesar, in zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de transport sau se vor
stabili posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei.
 Imbracamintea cailor de circulatie si acces trebuie intretinuta in permanenta astfel incat sa nu prezinte
denivelari care sa afecteze securitatea circulatiei.
 Pe timp de noapte caile de circulatie trebuie iluminate corespunzator standardelor in vigoare.
 Caile de circulatie trebuie mentinute in permanenta libere, curate, asigurate impotriva pericolului de
alunecare si derapare.
 Distanta libera minima intre doua mijloace de transport alaturate care se incarca sau se descarca
simultan va fi:
- pentru autocamioane -1m;
- pentru tractoare cu remorci -1,5 m;
- pentru ifron -2m.
Daca din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise, se interzice incarcarea sau
descarcarea simultana. Stationarea mijloacelor de transport auto se va face astfel incat sa se asigure o
distanta libera de cel putin 2,5 m pana la linia de cale ferata .

Viteze de circulatie
 Vitezele maxime de circulatie a mijloacelor de transport auto in incinta trebuie stabilite de conducerea
persoanei juridice sau persoana fizicasi astfel limitate, incat sa fie asigurata securitatea circulatiei.
 La autovehiculele cu instalatie de franare pneumatica sau hidraulica coborarea pantelor se va face fara
oprirea motorului si in mod obligatoriu cu frana de motor.
 Coborarea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteza cu care s-a urcat.

Circulatia pietonilor
 Circulatia pietonilor, de regula va fi separata de circulatia autovehiculelor. incrucisarile cailor de circulatie
a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minimum. In locurile periculoase se vor instala
bariere, indicatoare etc.
 Cand lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stanga a cailor de circulate, in directia lor de mers.
 Traversarea cailor de circulate de catre pietoni se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau
marcaje. Atunci cand acestea lipsesc, traversarea se va face dupa ce in prealabil pietonii s-au asigurat ca
nu exista vreun pericol.

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
DE PROTECTIE
IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si
organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
17
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua
lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca
numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice
numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de
protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie : o
masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de
protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din
punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri,
considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care se pot
aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

IPSSM
MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE
SI DEPOZITAREA MATERIALELOR
SCOPUL - prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor materialelor existente in
cadrul SC ELECTRONUS PIAF SRL.
Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate se
realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI UTILIZARE A
ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE".
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei operatii cu privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca

18
 - caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau reducerii riscurilor
de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :

CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexie a
trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in special in
eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu poate fi
schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

 La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati
care corespund din punct de vedere fizic
 Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor medicale
periodice
 Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele
transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta dintre doua
niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau a masele maxime care pot fi transportate pe
plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie sa depaseasca valorile maxime
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot
genera dezechilibrari
 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare
 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate intre ele
corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt
instabile intre ele
 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice transportul prin
purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole,
instabil sau alunecos
 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care
datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie
adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
 Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau verticala
corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare pentru micsorarea
riscului de accidentare
 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste prevederile legale
 Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament
individual de protectie corespunzator si in buna stare

19
 TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE
 Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de exploatare si se vor
utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate
 Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui si
platforma pe care se aseaza sarcina
 Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele
iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt
deteriorate
 Inainte de a incepe operatiile de incarcare sau descarcare a vehiculelor la rampa, intre aceasta si vehicul
se va aseza un podet de trecere pentru preluarea denivelarilor existente. Podetele orizontale sau
inclinate, destinate circulatiei si operatiilor de transport manual, vor fi rezistente, astfel incat sa nu se
arcuiasca vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite si dedesubt. Ele nu vor fi alunecoase si vor fi
prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure, pentru evitarea deplasarii lor in timpul lucrului. Panta
podetelor inclinate va fi maxim 20%, iar latimea de minimum 1 m (pentru circulatia intr-un singur sens).
Podetele orizontale sau inclinate, situate la inaltimi mai mari de 0,7 m fata de sol sau nivelul imediat
inferior si unde exista pericol de cadere laterala, vor fi prevazute cu parapeti de protectie
 In cazul in care operatiile de incarcare-descarcare se executa manual, fara mijloace ajutatoare(roaba,
carut), podetele inclinate vor fi prevazute cu sipci(nervuri) transversale, fixate la o distanta de 300-400
mm intre ele sau cu alte mijloace care sa impiedice alunecarea
 Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare-descarcare si depozitare, precum si caile de
acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite.
Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte,
aceste locuri vor fi iluminate
 Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat, acesta
va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu mecanismul de franare propriu pe teren
orizontal si prin franare cu mecanism propriu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Este
interzisa deplasarea vehiculwelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare
 Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat trebuie scrisa obligatoriu capacitatea de transport a
acestuia
 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni
 Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de franare defect

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN

BUCATI

 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii
 Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila caderea lor
 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa,
care nu trebuie depasita
 La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a planseului
si/sau pardoselii
 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme
si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
 Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
 In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice
regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii
exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de
stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne
de fabricatie
 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
 Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi salariati
efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute in normative. Se va
asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile
 In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau trnsportata prin purtare, concomitent de catre
mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda conducatorului
operatiei)

20
 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva deplasarii,
rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poata
supraveghea drumul parcurs
 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat, iar in cazul
transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului
 La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre
ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare, trebuie sa fie
de cel putin 3 m
 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la
aceste operatii
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE
LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR
Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de referinta :
 caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de
afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia ori ritatia
trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei
sale, in special in eventualitatea unei ciocniri

 efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila

 caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a

riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit angajatului sa
manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite
niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare

 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca
implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat

 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC, TREBUIE EVITATE:

- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
21
 IPSSM
UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE
Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mediul de muncă din punctul
de vedere al protecţiei muncii din etapa de proiectare, construcţii montaj şi pe
parcursul exploatării

Din proiectare
 Instalaţiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie concepute, executate şi
verificate după construire/montare, respectiv înaintea punerii în funcţiune, după fiecare reparaţie, ori de
câte ori se consideră necesar şi apoi periodic.
 Construcţiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea receptoarelor de
energie electrică.
 Instalaţiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate astfel încât să
asigure în timpul exploatării protecţia personalului impotriva atingerilor accidentale directe şi împotriva
atingerilor indirecte.
 Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii directe, proiectantul sau orice electrician autorizat care
proiectează o instalaţie electrică definitiva sau provizorie trebuie să adopte una sau mai multe din solutiile
următoare:
a) acoperirea cu materiale electroizolante a părţilor active (izolarea de lucru) aferente instalaţiilor
echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin carcasare);
c) îngrădiri fixe;
d) îngrădiri mobile,
e) protecţia prin amplasare (asigurarea unei distanţe minime de protecţie);
f) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări
şi verificarea lipsei de tensiune;
g) legări la pământ şi în scurcircuit. direct si prin dispozitive speciale (de exemplu prin scurtcircuitare,
eclatoare, descărcătoare etc.);
h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
i) alimentarea la tensiune redusă de protectie
j) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţa pământ a platformei de lucru.
 Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte proiectantul sau orice electrician autorizat care
proiectează o instalaţie electrică definitivă sau provizorie trebuie sa adopte una sau mai multe din
următoarele soluţii:
a) alimentarea la tensiune redusă;
b) legarea la pământ;
c) legarea la nul;
d) dirijarea distribuţiei potenţialelor,
e) egalizarea potenţialelor;
t) izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric (aparataj, utilaj, sculă etc.);
g) izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
h) protecţia prin separare;
i) protecţia automată împotriva tensiunilor de defect (PATD);
j) protecţia automată împotriva curenţilor de defect (PACD);
k) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
1) controlul permanent al rezistenţei de izolaţie.
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie: o
măsură de protecţie principală care să asigure protecţia in orice condiţii şi o măsură de protecţie
suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale. Cele două măsuri de
protecţie trebuie să astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă. In locurile puţin periculoase din
punctul de vedere pericolului de electrocutare este suficientă aplicare numai a unei singure măsuri,
considerată principală.
 Proiectantul instalaţiei de protecţie prin legare la nul trebuie să prevadă o măsură suplimentară de
protecţie conform standardelor în vigoare.
 Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranţe, întreruptoare sau oricare alt element
care poate să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de elemente pe
conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecţie.

22
 Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparaţia capitală a instalaţiilor electrice trebuie să conţină
măsuri de protecţie a muncii pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor, exploatarea şi întreţinerea-repararea
instalaţiilor. De asemenea proiectele trebuie să conţină măsurile de protecţie a muncii specifice pentru
operaţii de racordare, punere în funcţiune şi probe ale instalaţiilor respective.
 Proiectele echipamentelor sau instalaţiilor electrice de utilizare trebuie realizate astfel încât să fie
prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile./ Instalaţiile electrice interioare de joasă tensiune trebuie
să respecte distanţele de izolare în aer şi distanţele de protecţie corespunzătoare reglementărilor tehnice
în vigoare şi să fie prevăzute cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.
 Carcasele echipamentelor tehnice electrici trebuie să fie asttel concepute încât să împiedice atingere
părţilor aflate normal sub tensiune (să îndeplinească puţin gradul normal de protecţie IP-2X).
 Pentru noile procese tehnologice echipamente tehnice trebuie să se elaboreze, de către proiectant,
instrucţiuni de protecţie a muncii specifice.
 în proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalaţie electrică de utilizare în parte, dotările si amenajările
în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreţinere-reparaţii, din punctul de vedere al
reglementărilor de SSM. Proiectele instalaţiilor trebuie să prevadă borne sau locuri speciale pentru
legarea scurtcircuitoarelor necesare realizării zonelor de lucru.
 Liniile electrice aeriene de joasă tensiune trebuie să respecte gabaritele prevăzute în reglementările
tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toţi stâlpii cu indicatoare de interzicere a accesului la elementele
sub tensiune sau a atingerii stâlpilor ori a conductoarelor căzute la pământ.
 Reţelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izolate torsadate trebuie să fie astfel realizate încât
să permită montarea scurtcircuitoarelor mobile si delimitarea zonei de lucru.
 Reţelele izolate faţă de pământ trebuie sa fie dotate cu un dispozitiv pentru supravegherea permanentă a
izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze la punere la pământ.
 Echipamentele fixe clasa I de protecţie, trebuie să fie prevăzute cu două borne de masă: una amplasată
în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică şi cealaltă pe carcasă în exterior.
 Echipamentele mobile şi portabile clasa I de protecţie cuprinse în proiectele instalaţiilor de utilizare
trebuie să fie dotate cu cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie şi fişă cu contact de
protecţie. Masa echipamentului trebuie să fie legată electric prin conductorul de protecţie din cablu la
contactul de protecţie al fişei.
 Echipamentele clasa II de protecţie prevăzute in proiectele instalaţiilor de utilizare trebuie să fie realizate
cu izolaţie suplimentară (întărită).
 Echipamentele tehnice electrice clasa III de protecţie prevăzute în proiectele instalaţiilor de utilizare
trebuie să fie alimentate cu o tensiune foarte joasă (mai mică de 50 V în curent alternativ sau de 120 V în
curent continuu)./ Echipamentele clasa III de protecţie trebuie sa nu genereze, ele însele, o tensiune mai
mare decât tensiunea maxim admisă pentru tensiuni foarte joase. / Echipamentele mobile portabile de
clasă III protecţie, prevăzute cu cablu flexibil de alimentare, trebuie să aibă fişa astfel realizată încât să nu
poată fi introdus într-o priză cu tensiunea mai mare decât tensiunea de alimentare a echipamentului de
clasă III de protecţie.

In exploatare
 Pentru menţinerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice, a instalaţiilor electrice de
utilizare şi a componentelor acestora, unitatea in exploatare trebuie:
a) să întocmească şi să respecte instrucţiunile proprii privind măsurile de protecţie a muncii la
exploatarea acestora;
b) să întocmească şi să respecte fişele tehnologice privind întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice;
c) să ţină evidenţa instalaţiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările din punctul de vedere
al protecţiei muncii la care trebuie supuse şi periodicităţile de verificare. Verificările minime trebuie să
fie completate cu alte verificări prevăzute în proiecte, considerate ca fiind necesare, şi aprobate de
către conducătorul unităţii;
d) să menţină pe durata exploatării instalaţiilor şi echipamentelor nivelul de securitate conceput din
proiectare;
e) instalaţiile electrice temporare sau definitive trebuie să respecte prevederile normelor de protecţie a
muncii, fiind interzise orice fel de improvizaţii.
 Obligaţiile persoanei juridice care achiziţionează sau utilizează echipamente tehnice electrice clasa I de
protecţie sunt următoarele
a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în
cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariţia unei tensiuni periculoase pe masele
echipamentului tehnic electric, curent de defect care să producă deconectarea echipamentului tehnic
electric sau sectorului defect prin protecţia maximală a circuitului sau prin alte protecţii corespunzăt.
Posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie să se asigure astfel:

23
 -în cazul unui echipament tehnic electric acesta trebuie să fie prevăzut cu două borne de masă- una în
cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de
protecţie din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric şi a doua bornă, pe carcasa
echipamentului tehnic electric în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la
altă instalaţie de protecţie;
-în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare
flexibil, prevăzut cu contact de protecţie sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui
cablu flexibil de alimentare.Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor de protecţie prin care să
se lege masele echipamentului la contactele de protecţie ale fişei.
b) echipamentul tehnic electric să aiba asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate
normal sub tensiune
 Persoanele juridice sau fizice care proiectează, produc sau livrează un echipament tehnic electric clasa II
de protecţie trebuie să-i asigure din fabricaţie o izolaţie suplimentară (dublă sau întărită) si o protecţie
împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
 Obligaţiile persoanei juridice sau fizice care proiectează, produce sau livrează un echipament tehnic
electric clasa III de protecţie sunt următoarele:
a) să asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasă;
b) echipamentul tehnic electric să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă;
c) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate
normal sub tensiune.
 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice drept nul de lucru. De asemenea, este interzisă utilizarea
conductoarelor de protecţie pentru alimentarea receptoarelor cu energie electrică.
 La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare trebuie:
a) să fie recepţionată documentaţia de execuţie adusă în concordanţă cu eventualele modificări si
completări din teren;
b) să fie recepţionate instalaţiile de utilizare, verificând concordanţa cu documentaţia de execuţie;
c) să fie recepţionate buletinele şi rapoartele de încercări şi probe ale căror concluzii confirmă indeplinirea
condiţiilor de punere sub tensiune.
 în exploatare trebuie să se efectueze verificârile periodice ale echipamentelor tehnice electrice aflate în
gestiune la termenele prevăzute în cărţile tehnice ale echipamentelor .
 Modificările sau extinderile instalaţiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către un electrician
autorizat profesional şi din punctul de vederi al protecţiei muncii.
 La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protecţie trebuie:
a) să fie asigurate legăturile de protecţie necesare pentru realizarea protecţiei împotrivi electrocutării prin
atingere indirectă;
b) să fie asigurată deconectarea automată echipamentului tehnic electric sau sectorului defect;
c) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
 La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protecţie trebuie:
a) să fie asigurată izolaţia suplimentară echipamentului tehnic electric respectiv utilizatorul sau
executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este deteriorată sau eliminată,
b) să fie asigurată protecţia împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune iar utilizatorul
sau executantul, după caz, să verifice ca aceasta nu este înlăturată sau deteriorată
 La utilizarea unor echipamente electrice clasa III de protecţie trebuie:
a) să alimenteze echipamentul tehnic electric la tensiunea foarte joasă pentru care a fost proiectat;
b) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că echipamentul tehnic electric este astfel
construit încât nu permite apariţia unei tensiuni mai mari in circuitul de tensiune foarte joasă. Dacă se
utilizează un transformator coborâtor, pentru producerea tensiunii foarte joase, acesta trebuie să fie un
transformator de separare (de siguranţă);
c) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că izolaţia circuitului de foarte joasă tensiune este
astfel realizată încât să nu fie posibilă ca o tensiune mai mare din alte circuite să ajungă în circuitul de
tensiune foarte joasă;
d) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că protecţia împotriva atingerii directe a pieselor
aflate normal sub tensiune nu este înlăturată sau deteriorată.

CONDIŢIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ

INSTALAŢIILE ŞI MIJLOACELE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA PERICOLULUI
DE ELECTROCUTARE LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

1.Protecţia prin legare la nul

24
 Protecţia prin legare la nul este permisa numai în cazul reţelelor de joasă tensiune, cu neutrul legat la
pământ.
 Măsurile suplimentare de protecţie care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protectie principală
trebuie să fie una din următoarele:
a) legarea suplimentară a carcaselor şi a elementelor de susţinere a echipamentelor electrice la o
instalaţie de legare la pământ de protecţie, dimensionata astfel încât rezistenţa de dispersie faţă de
pământ.măsurată din orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4Ώ. Se admite depăşirea acestei
valori, cu condiţia asigurării unei tensiuni de atingere şi de pas sub valoarea de 65 V, dacă timpul de
deconectare este de cel mult 3 secunde, respectiv de 40 V dacă timpul de deconectare este mai mare
de 3 secunde;
b) executarea unor legături suplimentare între toate carcasele metalice ale echipamentelor grupate în
acelaşi loc şi cu alte elemente conductoare aflate în zona de manipulare, în vederea egalizării
potenţialelor (în zona de manipulare);
c) izolarea amplasamentului prin executarea de pardoseli din materiale electroizolante şi acoperirea
obiectelor conductoare aflate în zona de manipulare cu materiale electroizolante;
d) folosirea unor dispozitive automate de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase sau a
curenţilor periculoşi, care să acţioneze în decurs de cel mult 0,2 secunde de la apariţia defectului.
 Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie legate la pământ prin conductoare astfel dimensionate
încât să reziste curentului de scurtcircuit care apare în caz de defect.
 La circuitele de alimentare ale echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie montate elemente de
protecţie la curenţi de scurtcircuit şi/sau defect, care să asigure deconectarea instalaţiei/echipamentului
defect.
 Masele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie prevăzute cu o bornă specială distincta marcată cu
semnul convenţional şi la care trebuie sa se realizeze legarea la pământ
 In cutiile de borne ale utilajelor fixe trebuie prevăzută o bornă la care să fie legat conductorul de nul de
protecţie.
 Utilajele electrice mobile şi portabile trebuie să fie prevăzute la.capătul cablului de alimentare cu fişe cu
contact de protecţie. Cablul de alimentare trebuie să conţină un conductor separat prin care masele
utilajului sunt legate la contactul de protecţie al fişei.
 Carcasele metalice ale corpurilor de iluminat interior, din locurile de munca periculoase şi foarte
periculoase, alimentate la tensiune de 65 V curent alternativ sau mai mare, trebuie să fie legate la nul de
protecţie dacă distanţa de la sol sau pardoseală pâă la ele este mai mică de 2,5 metri.
 Prelungirea cablurilor de alimentare ale utilajelor trebuie realizată astfel încât să fie asigurata
continuitatea conductorului de nul de protecţie.
 Este interzisă utilizarea conductorului de nul de protecţie drept conductor de nul de lucru sau conductor
de fază.
 Este interzisă legarea în serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselor mai multor aparate. Fiecare
utilaj trebuie legat la conductorul de nul de protecţie cu o legătură separată.
 Se interzice montarea pe conductorul de protecţie a oricăror dispozitive (de exemplu: siguranţe,
întreruptoare), care ar putea întrerupe continuitatea circuitului de protecţie.
 Conductorul de nul de protecţie trebuie să fie separat de conductorul de nul de lucru, începând de la
ultimul tablou la care bara de nul este legată la pământ, până la masa echipamentului tehnic electric care
trebuie protejat.
 Până la ultimul tablou electric de distribuţie, se admite existenţa unui singur conductor de nul, utilizat atât
drept conductor de lucru cât şi de protecţie. De la ultimul tablou, la care se racordează receptorul, în
sensul de distribuire a energiei electrice, conductorul de nul de lucru trebuie să fie separat de conductorul
de nul de protecţie. Bara de la care se separă conductorul de nul de lucru de cel de protecţie trebuie să
fie legată la instalaţia de legare la pământ a incintei.
 Prizele şi fişele receptoarelor electrice trebuie să aibă contacte speciale pentru racordarea conductorului
de nul de protecţie. Este interzis a se folosi prizele şi fişele echipamentelor tehnice electrice atunci când
contactele de racordare la nulul de protecţie sunt defecte.
 Conductoarele de legare la nul de protecţie trebuie să aibă secţiunea dimensionată corespunzător
prevederilor standardelor în vigoare şi culoarea de izolaţie galben-verde. Pentru receptoarele electrice
mobile acest conductor de protecţie trebuie să fie executat numai din cupru.
 Echipamentele electrice fixe din instalaţiile de utilizare realizate cu protecţia principală prin legare la nul
trebuie să aibă o dublă legătură de protecţie: una printr-un conductor de protecţie aflat în cablul de
alimentare, prin care se leagă borna de protecţie aflată în cutia de borne a echipamentului de bara de nul
a tabloului de distribuţie; a doua printr-un conductor vizibil sau platbandă care leagă borna de protecţie,
aflată pe carcasa echipamentului în exterior, de instalaţia de legare la pământ care se află în incinta unde
este montat echipamentul.

25
 Toate tablourile electrice trebuie să aibă o bară de nul, racordata la instalaţia de legare la pământ care se
află în incinta unde este montat tabloul. In cazul tablourilor electrice cu carcasă metalică, bara de nul se
leagă la carcasă, iar carcasa se leagă vizibil la instalaţia de legare la pământ.
 Bara de nul trebuie să aibă cel puţin atâtea borne câte conductoare sunt racordate la această bară Nu se
admit mai multe conductoare racordate la o singură bornă.
 Toate conductoarele de protecţie trebuie să aibă papuci la capete, iar bornele de protecţie trebuie să fie
asigurate împotriva deşurubârii.
 Instalaţia de legare la pământ a fiecărei incinte, la care sunt racordate instalaţiile, echipamentele şi
utilajele la care protecţia principală o constituie legarea la nul, trebuie să aibă o rezistenţă de dispersie de
maximum 4 Ώ.
 Patroanele siguranţelor fuzibile trebuie să fie înlocuite cu patroane calibrate la valoarea nominală indicată
de proiectant. Sunt interzise improvizaţiile sau înlocuirea lor cu altele de altă valoare. / Valorile de reglaj
ale protecţiilor electromagnetice ale întreruptoarelor electromagnetice trebuie să fie cele indicate de
proiectant, fiind interzisă scoaterea lor din funcţiune.
 Toate instalaţiile de legare la pământ din incinta unei unităţi industriale trebuie să fie legate electric între
ele cel puţin prin conductorul de nul de protecţie al reţelei de alimentare.
 Este interzisă folosirea construcţiilor metalice drept nul de lucru.

2.Protecţia prin legare Ia pământ

 Protecţia prin legare la pământ, ca protecţie principală, este permisă în cazul reţelelor de joasă tensiune
izolate faţă de pământ. / Intr-o incintă este permisă existenţa unei singure instalaţii de legare la pământ,
la care trebuie să fie racordate pentru protecţie toate echipamentele tehnice electrice aflate în respectiva
incintă.
 Utilizarea construcţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisă numai după verificarea
continuităţii şi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora, care trebuie să corespundă prevederilor
standardelor în vigoare.
 Protecţia prin legare la pământ trebuie să asigure obţinerea unor tensiuni de atingere şi de pas mai mici
decât valorile prevăzute în standardele în vigoare. Totodată, protecţia trebuie să asigure deconectarea
(separarea) sectorului defect.
 în cazul reţelelor izolate fată de pământ trebuit să li se menţină în stare de funcţionare dispozitivul pentru
supravegherea permanentă a izolaţiei reţelei şi care să semnalizeze sau să deconecteze punerile la
pământ
 In instalaţiile izolate faţă de pământ, prevăzute numai cu sistem de semnalizare a punerilor la pământ.
 personalul de exploatare trebuie să acţioneze în sensul eliminării rapide a acestora. Durata maximă in
care se admite funcţionarea reţelelor izolate cu o punere la pământ trebuie stabilită de către conducerea
unităţii prin instrucţiuni proprii, însă nu mai mare de 8 ore.
 In toate locurile foarte periculoase unde se folosesc reţele izolate faţă de pământ, în afară de legarea la
reţeaua generală de protecţie, carcasa fiecărui utilaj trebuie legată separat la o priză de pământ locală,
care poate să deservească două sau mai multe utilaje grupate în acelaşi loc.
 Prizele şi fişele de conectare a receptoarelor electrice la sursele de alimentare trebuie să fie alese cu
contacte speciale de protecţie pentru asigurarea continuităţii dintre acestea şi instalaţiile de protecţie prm
legare la pământ.
3.Măsuri suplimentare de protecţie / Protecţia prin legare la pământ
 Echipamentele tehnice electrice !a care este utilizată legarea la nul ca protecţie principală şi la care se
foloseşte legarea la pământ ca protecţie suplimentară, trebuie să fie racordate la instalaţia de legare la
pământ la care este racordată şi bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic
electric.

26
 IPSSM
ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE
 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor li prevăzute cu dispozitive care să
împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, încât la lăsarea lor din
mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului portsculă.
 Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie să corespundă
presiunii de lucru. Va ti asigurată fixarea lor pe racorduri.
 Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică trebuie să fie prevăzute cu sistem de limitare
automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste valorile admise.
 (1) Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor ii netede, bine fixate, şi vor avea dimensiuni şi forme
ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă.
 (2) Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu fibrele axiale drepte,
tară noduri, crăpături şi aşchii desprinse. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor din lemn se vor folosi
pene metalice corespunzătoare.
 (3) Utilizarea aceluiaşi mâner !a mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte
construite în mod special cu mâner demontabil.
 (1) Uneltele de percuţie (ciocanele, dălţile, dornurile, căpuitoarele şi toate uneltele de mână similare) vor
fi executate din oţeluri corespunzătoare, în aşa fel încât, sub acţiunea eforturilor la care sunt supuse în
timpul lucrului, partea activă să nu sufere deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii.
 (2) Folosirea uneltelor de percuţie deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate este interzisă.
 Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi
confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare şi care, în contact cu atmosfera
respectivă, ar putea iniţia incendii sau explozii.
 (1) Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, clesti etc., vor avea o construcţie robustă şi nu
vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru acţionare
sau nesiguranţă în timpul lucrului.
 (2) Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la închidere să rămână un spaţiu
suficient între ele, pentru a se preveni prinderea degetelor sau a altor părţi ale organismului uman.
 La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate
corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii.
 în timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, tăişuri, vârfuri etc., vor fi acoperite cu
teci sau apărători adecvate.
 Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb Este interzisă utilizarea acelor unelte
manuale care nu se prezintă într-o stare tehnică corespunzătoare.

27