MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” IAŞI

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

CURS: METODE DE EVALUARE A RISCURILOR

BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII

TEMĂ PROIECT

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI/SAU

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
functia: CONFECŢIONER ÎMBRĂCĂMINTE

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
dr. ing. GABRIEL MINCĂ

ABSOLVENT:
ing. SAVIN IRINEL VASILE

IAŞI 2006
INTRODUCERE

Prezenta lucrare îşi propune să folosească metoda de EVALUARE A

RISCURILOR BAZATĂ PE TEORIA FIABILITĂŢII pentru locul de muncă
CONFECŢIONER – MAŞINIST din cadrul SC MODA SPORT SRL BACU , conform
prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/1.10.2006.
Activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de
concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, în scopul eliminării sau
diminuării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Astfel, activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale se
constituie ca o ştiinţă de interfaţă îmbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate cu
tehnici şi cunostinţe din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei
muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. În acest context se poate afirma că
sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximului de eficienţă
şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero
Din cele prezentate derivă cele două obiective majore ale prevenirii:
• evaluarea riscurilor - presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri:
probabilitatea de manifestare şi gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai
frecventă) asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru
fiecare factor de risc, respectiv nivel de risc global pentru întregul sistem analizat.
• reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi
reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din
sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi
parametri: probabilitatea de manifestare si gravitatea consecintei maxime posibile (cea mai
frecventa) asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de
risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este deja cuprins in standardele
europene (CEI 812/85, respectiv project CEN 1992) si sta la baza diferitelor metode cu
aplicabilitate practica.
Obligativitatea evaluarii riscurilor profesionale in tara noastra decurge din
legislatia actuala in domeniu, care a fast armonizata cu legislatia Uniunii Europene
privind securitatea si sanatatea in munca. Astfel, art. 7 din Legea securitatii si sanatatii
in munca nr. 319/2006, prevede „angajatorul are obligatia sa evalueze riscur'ile pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca , a
substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca", ca ulterior,
conform art. 46. din HG 1425/11.oct.2006 „ in urma evaluarii riscurilor pentru fiecare
loc de munca /post de lucru se stabilesc masuri de prevenire si protectie , de natura
tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura necesara pentru asigurarea
securitatii si sanatatii lucratorilor."
Indeplinirea efectiva a acestei obligatii se face de catre personalul din
cadrul serviciului de prevenire si protectie conform art. 15 din HG 1425/11.oct.2006 .
SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

In toate sistemele si la toate locurile de munca, angajatorul are obligatia

generala de a asigura securitate si de a proteja sanatatea muncitorilor. Evaluarea
riscurilor are drept obiectiv sa permita angajatorului adoptarea masurilor de
prevenire/protectie adecvate, cu referire la:
- prevenirea riscurilor profesionale;
- formarea muncitorilor;
- informarea muncitorilor;
- implementarea unui sistem de management care sa permita aplicarea efectiva a
masurilor necesare.
Daca scopul de baza al evaluarii riscurilor consta intotdeauna in
prevenirea riscurilor profesionale, realizarea acestui obiectiv nu este intotdeauna
posibila in practica. Atunci cand nu este posibila eliminarea riscurilor, acestea
trebuie reduse, iar riscul rezidual trebuie controlat. In stadiile ulterioare si in cadrul unui
program riguros de control, riscurile reziduale vor fi reevaluate, analizandu-se
posibilitatea eliminarii sau reducerii lor suplimentare, ca urmare a evolutiei cunostintelor
stiintifice si tehnice.
Evaluarea riscurilor trebuie sa fie structurata astfel incat sa permita
muncitorilor si persoanelor care raspund de protectia muncii:
- sa identifice pericole existente si sa evalueze riscurile asociate acestor pericole, in
vederea stabilirii masurilor destinate protejarii sanatatii si asigurarii
securitatii muncitorilor, in conformitate cu prescriptiile legale;
- sa evalueze riscurile in scopul selectarii optime, in cunostinta de cauza, a
echipamentelor, substantelor sau preparatelor chimice utilizate, precum si amenajarii si a
organizarii locurilor de munca;
- sa verifice daca masurile adoptate sunt adecvate;
- sa stabileasca atat prioritatile de actiune, cat si oportunitatea de a lua masuri
suplimentare, ca urmare a analizarii concluziilor evaluarii riscurilor;
- sa confirme angajatorilor, autoritatilor competente, muncitorilor silsau
reprezentantilor acestora ca toti factorii relevanti, legati de procesul de munca,
au fost luati in considerare;
- sa vegheze ca masurile de prevenire/protectie, considerate necesare si adoptate in baza
evaluarii riscurilor, sa contribuie efectiv la ameliorarea starii de securitate si
sanatate in munca.
Dupa cum s-a mentionat anterior, evaluarea riscurilor profesionale trebuie
reluata intotdeauna cand intervine o modificare susceptibila s6 afecteze modul de
perceptie a riscurilor, cand se introduc materiale sau echipamente noi sau cand se
schimba modul de organizare sau conditiile de munca, inclusiv transferul catre alte ateliere Pe
parcursul evaluarii si, ulterior, al aplicarii masurilor de securitate, este esential sa se
acorde o atentie speciala imposibilitatii de transfer a riscului, adica solutiile adoptate sa nu creeze
probleme noi. De exemplu, nu se vor echipa ferestrele unui birou cu sticla, sistem
dublu in scopul reducerii nivelului de zgomot daca nu s-a luat nici o masura
pentru asigurarea unei ventilatii corecte. Este totodata foarte important ca riscul sa nu fie deplasat
dintr-o zona in alta a sistemului, cum este cazul evacuarii substantelor toxice ce
pot expune pericolului, persoanele sau populatia din exterior. In tabelul nr.1 este
prezentata schema generala a procedurii de evaluare a riscului .

Tabelul 1.

1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale

2. Structurarea evaluarii.

3. Colectarea informatiilor.
Mediu/sarcini de munca/persoane expuse/experienta acumulata
4. Identificarea pericolelor
5. Identificarea persoanelor expuse
6. Identificarea tipurilor de expunere
7. Evaluarea riscurilor.
Probabilitatea de producere/gravitate a consecintelor, in conditii reale
8. Studiul posibilitatilor de eliminare sau de control a riscurilor
9. Stabilirea prioritatilor de actiune si de adoptare a masurilor de securitate
10. Implementarea si aplicarea masurilor de securitate
11. Inregistrarea rezultatelor evaluarii
12. Masurarea (aprecierea) eficacitatii
13. Controlul (periodic sau in cazul unor modificari -in sistem).
Rezultatele evaluarii isi mentin valabilitatea (nu este necesara nici o alta
actiune)
Revizuirea se impune
14. Urmarirea planului de evaluare a riscurilor
 1. DESCRIEREA SISTEMULUI ANALIZAT

S.C. MODA SPORT S.R.L. ce are ca profil de activitate: fabricarea de articole

confecţionate din textile (îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi) în sistem lohn.

PROCESUL DE PRODUCŢIE cuprinde următoarele sectoare de activitate :

 recepţionarea şi depozitarea temporară a materiilor prime ;

 confecţionarea: asamblarea detaliilor croite ;
 finisarea confecţiilor textile : călcarea ;
 recepţia şi livrarea produselor confecţionate la beneficiari .

Procesul de producţie este completat de celelalte sectoare de activitate care vin să

ajute ciclul de fabricaţie :
 sectorul de întreţinere mecanică şi electrică;
 sectorul administrativ - administraţie;

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE (utilajele) specifice fiecărui sector de

activitate sunt:
 maşini de cusut, simple, speciale, utilaje de capsat - în secţia CONFECŢII ;
 maşini (fiare) de călcat cu abur - în sectorul FINISAJ.

Programul de lucru
Activitatea este organizată într-un singur schimb, 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână, pe
parcursul întregului an. Se respectă timpul legal de odihnă prevăzut de Codul Muncii şi
Contractul Colectiv de Muncă.
Menţiune: cu acordul salariaţilor, sunt zile când programul se prelungeşte până la
10 ore/zi, pentru terminarea la timp a unor comenzi; aceasta se întâmplă predominant
vara şi toamna.

Caracterizarea generală a activităţii de producţie.

a) procesul tehnologic se caracterizează prin operaţii specifice activităţii de
confecţii, în baza fişelor tehnologice de execuţie;
b) întreţinerea şi repararea maşinilor de cusut se realizează prin servicii externe
(mecanicul, aparţinând altei societăţi, intervine în caz de defecţiuni ale maşinilor
de cusut). La fel şi întreţinerea electrică.
Societatea funcţionează într-o locaţie închiriată, într-o clădire compusă din parter
şi două etaje, construită în partea centrală a oraşului Bacău, caracterizat de o climă
temperat continentală. Societatea se află într-una din încăperile situate la etajul doi.
Căldura, pe perioada de iarnă, este asigurată din centrala termică de cartier, apa
potabilă şi pentru grupul sanitar, de la reţeaua de canalizare a oraşului. Aerisirea
încăperilor se realizează prin ventilaţie naturală.
ANALIZA DE PERSONAL

Activitatea în sectia de productie se realizează cu un număr de 35 de lucrători,

asigurându-se o activitate într-un singur schimb, cinci zile pe săptămână. Numărul de
lucrători este însă variabil, funcţie de intrările şi ieşirile de personal din societate.

În structura de personal se regăsesc.

NUMĂR MEDIU VECHIME ÎN

CATEGORIA SCRIPTIC MESERIE MESERIA
DE PERSONAL Total femei bărbaţi 0-10  10 ani
ani
confecţioner- maşinist 27 27 - 12 17 confecţioner
confecţioner - operaţie 8 7 1 1 5 confecţioner
manuală

Fiecare angajat are atribuţii bine stabilite prin fişa postului, este instruit din punct de
vedere al protecţiei muncii, monitorizat de medicul de medicina muncii, şi-şi desfăşoară
activitatea în condiţii de securitate şi siguranţă a muncii.

2. IDENTIFICAREA LOCURILOR DE MUNCĂ DIN FABRICĂ

a) SECŢIA DE CONFECŢII ( linia de producţie )

• maşina de cusut simplă şi specială;
• utilajul pentru capsat (capsatorul);
• confecţioner - operaţie manuală;

b) SECTOR FINISAJ
• fierul de călcat cu abur;

DESCRIEREA PE SCURT A ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

LA FIECARE LOC DE MUNCĂ IDENTIFICAT

a) SECŢIA DE CONFECŢII ( linia de producţie )

• locul de muncă CONFECŢIONER – operator maşina de cusut se defineşte ca

fiind o activitate manual-mecanică de asamblare prin coasere mecanică a detaliilor croite
pentru transformarea lor în produse finite, confecţiile textile.
Materia primă folosită: detalii (repere) croite din ţesături, tricoturi, materiale
neţesute, piele, blană, materiale auxiliare .
 Utilajele folosite pentru executarea sarcinii de muncă: maşini de cusut simple şi
speciale (surfilat, butoniere, nasturi, cheiţe).

• locul de muncă CONFECŢIONER – operator utilaj de capsat se defineşte ca

fiind o activitate manual-mecanică de îmbinare şi fixare prin presare a elementelor
capselor pe produsele confecţionate, folosind drept mijloc de producţie utilajul de capsat,
numit simplu, CAPSATOR.
Capsele, orificiile au rol funcţional, de încheiere şi ajustare a produselor de
îmbrăcăminte pe corp, dar şi rol estetic, ornamental, de înfrumuseţare a acestora.
Capsatorul are ca organe de lucru:
- capul de presare, acţionat acţionat prin apăsare cu piciorul pe pedala de acţionare
(nu este hidraulic);
- matriţele unde se aşează şi se îmbină, prin presare, elementele capselor.
Matriţele au profile diferite, în funcţie de profilul capselor ce se prelucrează.
Materia primă folosită: confecţii textile, detalii componente ale produselor de
îmbrăcăminte, materiale textile.

• locul de muncă CONFECŢIONER – operaţie manuală din fabrica de

confecţii îmbrăcăminte se defineşte ca fiind o activitate manuală ajutătoare în procesul de
transformare a reperelor croite în produse finite, activitate ce se desfăşoară de obicei la
capătul liniei de producţie, unde produsele confecţionate sunt curăţate de aţe şi şterse de
eventuale pete, urme de cretă sau buline adezive folosite la numerotare.
Materia primă folosită: ţesături, tricoturi, materiale neţesute, auxiliare, produsele
confecţionate.
Unelte folosite pentru executarea sarcinii de muncă: foarfeci (pentru tăierea aţelor
rămase la coasere), tije pentru întors piesele mici, ace de mână pentru eventuale mici
retuşuri, etc.
Elemente ajutătoare: solvenţi de curăţire a petelor de pe ţesături.

Tot operaţii manuale sunt considerate şi cele pregătitoare, din sala de croit:
numerotarea detaliilor, decuparea cu foarfeca, după un contur prestabilit (şablon), a
vreunui detaliu din ţesătură sau tricot. Aceste operaţii se desfăşoară ocazional.

b) SECTOR FINISAJ

• locul de muncă CONFECŢIONER – operator FIERUL DE CĂLCAT CU

ABUR, se defineşte ca fiind o activitate manual-mecanică de netezire (călcare), a
ţesăturilor, confecţiilor textile, sub acţiunea aburului şi a presiunii exercitate de fierul de
călcat.
Materia primă folosită: detalii asamblate ale produselor confecţionate, repere,
produsele de îmbrăcăminte, ajunse în stadiul final de execuţie.
 3. ANALIZA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DE
ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ DIN SISTEM
(pe fiecare loc de muncă identificat)

Se centralizează, sub formă de tabel identificarea factorilor de risc de accidentare şi

îmbolnăvire profesională pe fiecare loc de muncă prezentat la capitolul anterior.

FACTORII DE
nr PERICOLUL DE
LOCUL DE RISC CE APAR
. ACCIDENTARE
MUNCĂ / ÎN CAUZA
crt SAU
UTILAJUL ÎNDEPLINIREA
. ÎMBOLNĂVIRE
SARCINII DE
PROFESIONALĂ
MUNCĂ

SECŢIE CONFECŢII
1. maşini de cusut - înţepare, tăiere,
simple, cu unul Factori de risc fizic degete, mâini; - efectuare defectuoasă de
sau două ace; (mecanic): - compresiune, strivire operaţii, manevre greşite;
- organe de maşini degete între transpor- - lipsă apărători de protecţie;
maşini de cusut în mişcare: ac, roata tor şi piciruşul de - grabă, neatenţie,indisciplină;
zig-zag; volant, greifer, picio presare; - răsturnarea incorectă a
cioruş de presare; - antrenarea părului capului maşinii;
maşini de - unelte de mână sau îmbrăcămintei - modul de organizare şi
surfilat; tăioase, înţepătoare personale; dotare a locului de muncă;
foarfece, cuţitaşe;
maşini de cusut
butoniere, - poziţie de lucru - afecţiuni dorso- - poziţie de lucru defectuoasă
nasturi, cheiţe; predominant şezând; lombare şi de coloană; şi prelungită;

Factori de risc
biologic, chimic:
-contactul epidermei - iritarea epidermei - materiale textile infestate,
cu ţesăturile (repere- sau a mucoaselor; contaminate sau tratate chimic
le croite) tratate chi- - afecţiuni ale necorespunzător;
mic; organelor interne, - nepurtarea echipamentului
- inhalare, înghiţire căilor respiratorii, de protecţie şi de lucru sau
de praf textil, ochilor, etc.; purtarea lui necorespunzătoa-
 scamă ; - intoxicaţii acute sau re;
cronice, arsuri
chimice, dermatite,
egzeme, afecţiuni ale
Factori de risc căilor respiratorii.;
electric:
- instalaţia electrică; - electrocutare; - instalaţie electrică defectă;

Factori de risc fizic

(mecanic): - şoc, lovire, impact,
- organe de maşini compresiune (strivirea
- lipsă apărătoare de protecţie
în mişcare: capul de degetelor); - manevre executate greşit;
presare; - striviri, răniri degete,
- neatenţie, indisciplină;
mâini; - menţinerea piciorului pe
- scule ajutătoare pedala de acţionare atunci
2. capsatorul
tăioase, înţepătoare: - zgâriere, tăire, când se introduc elementele
cleşti, foarfeci, înţepare mâini, degete; capsei, sau produsul ce trebuie
şurubelniţe; capsat;

- zgomot impulsiv - afecţiuni ale auzului;

(mai mare de 87
dB);

Factori de risc
chimic: - afecţiuni ale pielii, - neatenţie, mânuiri greşite,
- contactul pielii cu intoxicaţii acute sau indisciplină;
agenţi chimici no- cronice, arsuri chimice - nefolosirea mănuşilor de
civi: diverse soluţii, iritaţii, dermatite, eg- protecţie;
confecţioner - preparate chimice zeme;
operaţie pentru şters pete; - afecţiuni ale ochilor,
3.
manuală căilor respiratorii;
Factori de risc fizic
(mecanic):
- unelte de mână: - tăiere, înţepare, - neatenţie, mânuiri greşite,
foarfeci, tije pentru zgâriere,mâini, degete; indisciplină;
întors piesele mici,
ace de mână, etc.;

4. fierul de călcat
cu abur Factori de risc
termic - arsuri termice degete, - neatenţie, manevre greşite;
- contact cu abur şi mâini, opărire cu abur - furtunurile ptr. transportul
suprafeţe cu tempe- fierbinte ; aburului sunt îmbătrânite
raturi ridicate (tº mai - afecţiuni ale căilor sau au izolaţia deteriorată ;
 mari de 40ºC) ; respiratorii, rinichilor;

Factori de risc fizic

- poziţie de lucru or- - afecţiuni dorso-lom-
tostatică, uşor aple- bare şi de coloană;
cată; - afecţiuni ale
picioarelor (varice);
Factori de risc
electric:
- instalaţia electrică; - electrocutare ; - instalaţie electrică defectă;

4. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ :

În această etapă se stabilesc, pentru fiecare componentă a sistemului de muncă

evaluat disfuncţiile prezente în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. Se
obţin fişele de evaluare a nivelului de conformitate. Instrumentele de lucru utilizate :

• lista de identificare a factorilor de risc;

• norme specifice de securitate a muncii;
• cecklist-uri – fişe privind riscurile specifice (de evaluare a nivelului de conformi-
tate) pentru: executant, sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul de
muncă;
• coeficienţi de ponderare;
• formule de calcul a nivelului de securitate pentru fiecare componentă şi a nivelu-
lui de securitate general.

DEFINIREA LOCULUI DE MUNCĂ ANALIZAT

CONFECŢIONERUL – operator maşina de cusut efectuează o activitate

manual-mecanică de asamblare prin coasere mecanică (cu maşina de cusut industrială) a
detaliilor croite pentru obţinerea confecţiilor textile în următoarea succesiune:
Sarcina de muncă.
- preia materialul textil (reperele) prelucrat la operaţia anterioară:
- aşează materialul textil în zona de acţiune a acului, sub picioruşul de presare;
- apasă pe pedala maşinii şi efectuează coaserea;
- scoate materialul textil cusut la terminarea operaţiei, curăţă aţele, verifică operaţia
efectuată;
 - predă ansamblul cusut operaţiei următoare (executantului ce urmează, conform
procesului tehnologic).

Programul de lucru
În cadrul liniei de producţie CONFECŢII activitatea este organizată într-un singur
schimb, 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână, pe parcursul întregului an. Se respectă timpul legal
de odihnă prevăzut de Codul Muncii şi contractul colectiv de muncă.

Caracterizarea generală a activităţii de producţie.

c) procesul tehnologic se caracterizează prin operaţii specifice activităţii de
confecţii, în baza fişelor tehnologice de execuţie.
d) personalul de întreţinere (mecanicul) intervine în caz de defecţiuni ale maşinilor
de cusut.

ANALIZA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DE

ACCIDENTARE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ANALIZAT

Factori de risc fizic (mecanic):

• generaţi de organele de lucru în mişcare: ac, roata volant, cuţite pentru tăiat
rezervele de coasere, picioruş de presare, transportor:
- înţeparea degetelor în ac ;
- prinderea părului la roata volant ;
- striviri degete, mâini ;
• determinaţi de iluminat : afecţiuni ale ochilor datorită necesităţii de a privi într-un
singur punct, linia de coasere, cât şi datorită culorilor materialelor prelucrate ;
• generaţi de lucru cu uneltele de mână : foarfece, cuţitaşe, şurubelniţe, cleşti,
ciocane pentru presat cusăturile prea îngroşate, ace de cusut de mână, etc. :
- înţepare, tăiere, zgâriere mâini, degete;
• generaţi de mişcări neatente :
- alunecare, împiedecare, cădere de la acelaşi nivel (pe pardoseală) sau de la
înălţime mică (pe scări) ;
- lovire de mobilier în mişcare (sertare, scaune rotative) ;
- lovire de alte maşini de cusut sau materiale textile, etc ;
• poziţie de lucru predominant şezând :
- afecţiuni dorso - lombare şi de coloană, predispoziţie spre obezitate ;
• purtarea necorespunzătoare a echipamentului de protecţie (halat descheiat, păr
nelegat).

Factori de risc chimic:

• inhalare, înghiţire de praf textil, scame, etc ;
• contactul epidermei cu ţesăturile (reperele croite) tratate chimic ;

Factori de risc electric:

• atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas - conductori electrici defecţi,
neizolaţi sau lipsa legăturii la centura de împământare.
Factori de risc de natură psihică :
• stress - sub/supradimensionarea sarcinii de muncă.

Principalele riscuri sunt:

a) Riscuri fizice (mecanice):

 înţepare, tăiere, zgâriere (în ac, foarfecă, cuţilele maşinii de cusut - dacă
maşina este prevăzută cu aceste organe de lucru);
 prinderea părului, a îmbrăcămintei personale sau a halatului de organele de
lucru în mişcare (ac, roată volant);
 căderi de la acelaşi nivel prin alunecare sau împiedicare;
 loviri de mijloacele fixe sau materialele transportate;
 poziţie de lucru predominant şezând: afecţiuni dorso–lombare şi de coloană,
predispoziţie spre obezitate, spondiloză cervicală ;
 purtarea necorespunzătoare a echipamentului individual de protecţie:
antrenarea părului sau a halatului de către organele de lucru în mişcare (ac,
roata volant);
b) Riscuri electrice (determinate de atingere directă, atingere indirectă);
 electrocutare;
c) Riscuri de natură fizică determinate de:
 iluminat: afecţiuni ale ochilor;
 zgomot: afecţiuni ale auzului;
 ambianţa de lucru: disconfort termic;
d) Riscuri de natură chimică determinate de :
- contactul cu semifabricate (reperele croite): materiale textile tratate chimic,
impregnate cu diverşi compuşi pentru a le asigura anumite funcţii: iritaţii, alergii,
egzeme ale pielii ;
- inhalare, înghiţire de praf textil (scame, pulberi, etc.): afecţiuni ale căilor
respiratorii, ale organelor interne.
5 . IDENTIFICAREA RISCURILOR PROFESIONALE PENTRU LOCUL DE
MUNCĂ ANALIZAT

A. MIJLOACELE DE PRODUCŢIE

Natura factorului
de risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
mecanică - prin tăiere, înţepare, zgâriere, etc. X
- prin alunecare, împiedecare, cădere de la acelaşi nivel; X
- prin prinderea de organe de maşini în mişcare (ac, roată X
volant);
- prin strivire între planuri dure X
- prin lovire X
- prin expunere la exploxii fizice X
- prin expunere la vibraţii excesive X
- prin surpare, prăbuşire X
electrică - prin atingere directă X
- prin atingere indirectă X
- prin tensiune de pas X
chimică - prin producerea de intoxicaţii X
- prin producerea de arsuri chimice X
- prin producerea de incendii X
- prin producerea de explozii X
- prin producerea de îmbolnăviri X
- prin producerea de daune mediului X
- prin expunere la pulberi pneumoconigene X
termică - prin contact cu suprafeţe fierbinţi X
- prin contact cu suprafeţe reci X
- prin expunerea la radiaţii, flăcări, flame X
biologică - prin expunerea la microorganisme X
- prin contact cu insecte sau animale periculoase X
- inhalare, înghiţire de praf textil (scame, pulberi, etc) X
 B. MEDIUL DE MUNCĂ

Natura factorului
de risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
chimică - prin producerea de intoxicaţii X
- prin producerea de arsuri chimice X
- prin producerea de incendii X
- prin producerea de explozii X
- prin producerea de îmbolnăviri X
- prin producerea de daune mediului X
- prin expunere la pulberi pneumoconigene (praf textil) X
fizică - prin expunerea la ambianţe extreme X
- prin expunerea la zgomot X
- prin expunerea la ultrasunete X
- prin expunerea la vibraţii X
- prin expunerea la un iluminat inadecvat X
- prin expunerea la radiaţii X
- prin expunerea la câmpuri electrostatice X
biologică - prin expunerea la microorganisme X

C. EXECUTANTUL

Natura factorului
de risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
acţiuni greşte - executare defectuoasă de operaţii; X
- nesincronizări de operaţii; X
- efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă; X
- comunicări accidentogene; X
omisiuni - omiterea unor operaţii; X
- neutilizarea mijloacelor individuale de protecţie şi de
X
lucru;
 D. SARCINA DE MUNCĂ

Natura factorului
de risc prezentat de Formele de manifestare a riscului în cadrul domeniului Prezenţă
domeniul analizat da nu
solicitare fizică - poziţii de lucru vicioase- poziţia şezând prelungită; X
- efort static; X
solicitare psihică - ritm de muncă mare; X
- operaţii repetitive, de ciclu scurt; X
- solicitare vizuală la limita admisibilă; X

. 6. IERARHIZAREA RISCURILOR ŞI STABILIREA PRIORITĂŢILOR

DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE:

• prelucrarea informaţiilor obţinute în urma efectuării auditului de conformitate

• analiza nivelului de securitate indus de fiecare componentă analizată: executant,
sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul de muncă.
• prelucrarea informaţiilor obţinute în urma efectuării auditului de conformitate
• analiza nivelului de securitate indus de fiecare componentă analizată: executant,
sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul de muncă.
Sunt explicitate (grilele) fişele privind riscurile specifice (de evaluare a nivelului de
conformitate) pentru: executant, sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul de
muncă : cum de manifestă fiecare risc în parte, ce am urmărit prin analiza lui pe
componenta sistemului de muncă, efectul şi influienţa lui asupra celorlalte componente.
 EXECUTANTUL

ANALIZA NIVELULUI DE SECURITATE INDUS DE EXECUTANT

Componenta Nivel de
sistemului de muncă: Domeniul analizat securitate
EXECUTANT
(%)
E 01 Caracterizare profesională 60,00
E 02 Deprinderi şi abilitări 68,57
profesionale
E 03 Capacitatea de identificare a 70,00
riscurilor
E 04 Atitudinea faţă de sarcina de 71,72
muncă
E 05 Atitudinea faţă de riscurile 55,00
profesionale
E 06 Evaluarea stresului la locul de 78,33
muncă

Nivel de securitate general (NSG): [media aritmetică a nivelurilor de securitate]

%

NSG = 67,27 %

NIVEL DE SECURITATE Apreciere

91 % - 100
% Excelent
81 % - 90 % Foarte bun
71 % - 80 % Bun
61 % - 70 % Mediu
51 % - 60 % Mic
Sub 50 % Nesatisfăcător
E 01 E 02 E 03 E 04 E 05 E06
- executanţii (ce realizează operaţii manuale sau mecanice în linia de producţie
confecţii) sunt pregătiţi prin şcoli de specialitate sau cursuri de calificare în
meseria de confecţioner în proporţie de ~ 60% ; foarte mulţi au deprinderi de a
lucra la maşinile de cusut în urma experienţei căpătate, prin formare directă la
locul de muncă – fie vin formaţi în alte fabrici de confecţii, fie se iniţiază şi învaţă
se folosească maşina de cusut în fabrica analizată;

- au o atitudine serioasă şi conştiincioasă la locul de muncă, respectă instrucţiunile

de lucru în derularea sarcinii de muncă ;

- normele de protecţie a muncii sunt respectate în măsura în care nu le afectează

confortul la locul de muncă.
De exemplu :
- poartă echipamentul de protecţie (halat, basma, bonetă, şapcă pentru păr) în
perioadele friguroase ale anului. Când e cald afară, fie nu poartă halatul, fie îl
poartă descheiat, nu-şi mai leagă părul, elemente ce constituie potenţiali factori de
risc : prinderea părului la roata volant, antrenarea şi răsturnarea obiectelor pe care
le ating din neatenţie, când trec, cu halatul descheiat, deranjând pe ceilalţi colegi
sau chiar provocându-le accidente prin înţeparea degetelor ;
- dispozitivul de protecţie la ac din dotarea maşinii de cusut nasturi este îndepărtat
voit deoarece nu asigură o vizibilitate clară sau incomodează când poziţionează
produsul în zona coaserii ;

- se supun unui ritm de muncă mare, alert uneori, cu operaţii repetitive de ciclu
scurt, efectuate fie într-un ritm mare de muncă, care solicită la maxim atenţia
confecţionerului, fie monoton, în funcţie de mărimea comenzii, de complexitatea
produsului confecţionat, de termenul de livrare al comenzii;

- solicitarea vizuală este la limita admisibilă datorită culorilor materialelor textile

prelucrate şi necesităţii de a privi într-un punct fix (acul şi linia de coasere) în
timpul efectuării operaţiei; în timp, marea majoritate a confecţionerilor suferă de
afecţiuni ale ochilor ;

- poziţia de lucru « şezând » prelungită, induce disconfort, marea majoritate având,

în timp afecţiuni musculo-osteo-articulare : spondiloză cervicală, discopatie
lombară, dureri ale picioarelor, tendinţă de obezitate, etc. ;
 MEDIUL DE MUNCĂ

ANALIZA NIVELULUI DE SECURITATE INDUS DE MEDIUL DE MUNCĂ

Nivel de securitate general (NSG): [media aritmetică a nivelurilor de securitate]

Componenta sistemului de Nivel de

muncă: Domeniul analizat securitate
MEDIUL DE MUNCĂ
(%)
MM 01 - MEDIU DE MUNCĂ Risc fizic – determinat de microclimatul 62,04
de lucru
MM 02 - MEDIU DE MUNCĂ Risc fizic – determinat de calitatea 38,28
aerului respirabil
MM 03 - MEDIU DE MUNCĂ Risc fizic – determinat de zgomot 65,88
MM 04 - MEDIU DE MUNCĂ Risc fizic – determinat de iluminat 67,27
MM 05 - MEDIU DE MUNCĂ Risc chimic – noxe în mediul de muncă 60,00
MM 06 - EXECUTANT Suprasolicitare fizică - determinată de 60,00
aptitudinile executanţilor
MM 07 - MIJLOACE DE Suprasolicitare fizică - determinată de 57,50
PROD. mijloacele de producţie
MM 08 - EXECUTANT Suprasolicitare psihică - determinată de 49,73
stres

Nivel de securitate general (NSG): [media aritmetică a nivelurilor de securitate] %

NSG = 57.58 %

NIVEL DE SECURITATE Apreciere

91 % - 100 %
Excelent
81 % - 90 % Foarte bun
71 % - 80 % Bun
61 % - 70 % Mediu
51 % - 60 % Mic
Sub 50 % Nesatisfăcător
MM 01 MM 02 MM 03 MM 04 MM 05 MM 06 MM 07 MM 08
 - microclimatul de muncă : temperatură, iluminat, ventilaţie, sunt asigurate
corespunzător unui procent mediu de 57,58%.
Explicaţii :
- temperatura este asigurată pe perioada de iarnă de la centrala termică de cartier;
- vara, nu există instalaţie de aer condiţionat astfel că, pentru răcirea aerului se
procedează la deschiderea masivă a geamurilor. Se asigură în acest fel ventilaţia,
dar răcirea aerului deloc. Mai rău, se creează curent, lucrătorii îmbolnăvindu-se :
afecţiuni ale căilor respiratorii, ale ochilor, dureri de cap, etc, toate ducând la
micşorarea capacităţii de lucru.
- nu sunt asigurate cantităţile de lichide răcoritoare salariaţilor pe perioada verii,
aerul nu este filtrat şi răcit, astfel că salariaţii nu mai respectă regula cu purtarea
echipamentului de protecţie (duce la supraâncălzire) ;
- degajările de noxe, mirosuri, pulberi, textile, praf, sunt eliminate doar prin
deschiderea geamurilor ;
- temperatura degajată de motoarele maşinilor de cusut este bine primită iarna, dar
vara constituie un factor de supraâncălzire ;
- apa potabilă sau pentru necesităţi fiziologice este asigurată din reţeaua de
canalizare a oraşului, dar vara se întâmplă să se oprească şi atunci este un mare
factor de disconfort; lipsa apei la grupurile sanitare este un factor de risc biologic
pentru colectivitatea fabricii, rezolvată cu greutate de conducerea societăţii ;
- iluminatul este mixt : natural şi artificial, corespunde cerinţelor NGPM dar faptul
că atenţia este solicitată timp îndelungat pe direcţia de coasere sau de culorile
materialelor textile prelucrate, salariaţii suferă, cu înaintarea în vârstă, de afecţiuni
ale ochilor ;
- ritmul de muncă mare, cu operaţii repetitive, timp de 8 ore este un factor de stres
psihic pentru lucrători ;
- programul prelungit (uneori 10 ore/zi) este un factor de stres psihic : dacă au
probleme în familie, urgenţe la medic sau necesităţi la alte instituţii, este o mare
durere căci trebuie să se învoiască un timp determinat. Cum ritmul de muncă nu
aşteaptă, comenzile trebuie confecţionate în termen limită, apar supărările
determinate de învoirile în interes personal. Lucrătorul nu se mai concentreză
asupra operaţiei pe care o are de executat ci asupra gândurilor şi necesităţilor
sale : se grăbeşte, să facă şi sarcina de muncă şi să rezolve şi problema sa
personală şi, din grabă se înţeapă, se zgârie, îi intră acul în deget, etc. accidente pe
care nu le mai ia nimeni în consideraţie.

SARCINA DE MUNCĂ
 ANALIZA NIVELULUI DE SECURITATE INDUS DE SARCINA DE
MUNCĂ

Componenta
Nivel de
sistemului de muncă:
Domeniul analizat securitate
SARCINA DE
(%)
MUNCĂ
SM 01 Organizarea supravegherii medicale 91,80
SM 02 Organizarea primului ajutor 57,77
SM 03 Organizarea activităţii de intervenţii în caz de 80,81
urgenţă
SM 04 Organizarea compartimentului pe protecţia 57,72
muncii
SM 05 Organizarea protecţiei colective 56,19
SM 06 Organizarea protecţiei individuale 94,60
SM 07 Selecţionarea formarea şi informarea 76,92
personalului
SM 08 Organizarea, conceperea şi repartizarea 69,47
sarcinilor de muncă
SM 09 Semnalizarea riscurilor profesionale 88,57
SM 10 Risc mecanic - măsuri generale de evitare 82,14
SM 11 Risc mecanic - organizarea locurilor de 76,92
muncă şi a activităţilor
SM 12 Risc electric - măsuri organizatorice de 96,19
evitare
SM 13 Risc fizic - generat de condiţiile de 54,58
microclimat
SM 14 Risc fizic - generat de iluminat 78,18
SM 15 Risc fizic - generat de zgomot 76,15
SM 16 Risc biologic - măsuri igienico-sanitare 82,92
de evitare
SM 17 Suprasolicitare fizică - 61,74
supradimensionarea sarcinilor de muncă
SM 18 Suprasolicitare fizică - măsuri de 55,00
diminuare a efectelor efortului fizic
SM 19 Suprasolicitare fizică - organizarea 71,28
ergonomică a locului de muncă
SM 20 Suprasolicitare fizică - generată de 47,77
ergonomia echipamentelor tehnice
SM 21 Suprasolicitare psihică - măsuri de 58,40
reducere a stresului psihic

Nivel de securitate general (NSG): [media aritmetică a nivelurilor de

securitate] %
 NSG = 72,148 %

NIVEL DE SECURITATE Apreciere

91 % - 100 %
Excelent
81 % - 90 % Foarte bun
71 % - 80 % Bun
61 % - 70 % Mediu
51 % - 60 % Mic
Sub 50 % Nesatisfăcător
SM 01

SM 02

SM 03

SM 04
SM 05

SM 06

SM 07

SM 08

SM 09
SM 10

SM 11

SM 12
SM 13

SM 14

SM 15
SM 16

SM 17
SM 18
SM 19

SM 20
SM 21
- salariaţii au la dispoziţie serviciile unui medic de medicina muncii atât pentru
angajare cât şi pentru controlul medical periodic; sunt probleme pe care medicul de
medicina muncii le-a semnalat, dar natura sarcinii de muncă a făcut ca remedierea lor să
fie imposibil de rezolvat (cum ar fi schimbarea locului de muncă, etc.);
- nu există o cameră destinată şi amenajată pentru acordarea primului ajutor şi nici o
trusă sanitară conform Ordinului MSF nr. 427/2002; sunt achiziţionate minim de
materiale sanitare şi medicamente pentru acordarea primului ajutor ;
- este asigurată şi organizată activitatea de intervenţie în caz de urgenţă, asigurată
semnalizarea corespunzătoare, respectate normele de PSI;
- este asigurat serviciul de securitatea şi sănătatea muncii prin contract cu o societate
abilitată, nu este însă un spaţiu special destinat acestuia, întrunirile realizându-se în biroul
conducerii ; instruirile salariaţilor se efectuează direct în linia de producţie, şi sunt apoi
consemnate în Fişele individuale de instructaj.
- protecţia colectivă nu este o prioritate în politica firmei, doar cea individuală, prin
achiziţionare de echipamente individuale de protecţie: halate. În acelaşi spaţiu coexistă
maşini de cusut, simple, speciale, utilaje de capsat care fac zgomot mare, maşini de
termolipit care degajă fum şi miros, spaţiul fiind mic pentru procesul de producţie.
Salariaţii s-au obişnuit şi nu mai sesizează poluarea sonică, poluarea aerului cu degajări
chimice, etc.
- instructajele de protecţia muncii conţin informaţii şi avertismente cu privire la
pericolele la care sunt expuşi în realizarea sarcinii de muncă cu maşina de cusut atât la
începutul activităţii în fabrică, cât şi periodic;

- în realizarea sarcinii de muncă salariaţii sunt solicitaţi fizic, psihic şi intelectual:

- solicitarea fizică se datorează poziţiei “şezând” prelungite, cu coatele ridicate
deasupra mesei maşinii de cusut: apar astfel afecţiuni osteo-musculo-articulare
(spondiloză cervicală, discopatie lombară, scolioză lombară, reumatism, insuficienţe
respiratorii vertebro-bazilare, tulburări circulatorii ) dar şi sindrom supraponderal de
diferite grade care constituie un risc pentru diferite îmbolnăviri, cum ar fi : cardiopatii,
hipertensiune arterială, diabet, dislipidemii, etc.
- solicitarea psihică şi cea intelectuală determină afecţiuni endocrine : spasmofilie,
hipertiroidie, afecţiuni ale aparatului cardio-vascular : hipertensiune arterială, cardiopatie
ischemică, distonie neuro-vegetativă, afecţiuni ale aparatului digestiv (gastro-duodenită,
malformaţii ale vezicii biliare, cu diferite grade de diskinezie şi calculi biliari), afecţiuni
ale aparatului vizual, etc.

- locurile de muncă nu sunt dimensionate în funcţie de particularităţile anatomice,

fiziologice ale organismului salariaţilor, scaunele nu sunt ergonomice; o femeie mai grasă
împinge maşina de cusut mai în faţă, să-şi facă loc, una mai slabă acceptă un spaţiu mai
mic. Picioarele se sprijină pe pedala maşinii de cusut, nu există posibilitatea să întindă
picioarele în timpul activităţii la maşina de cusut. Poziţia de lucru “şezând” nu poate fi
alternată cu “poziţia în picioare”.

- stresul psihic apare datorită ritmului mare de muncă, cu operaţii repetitive, datorită
programului prelungit (uneori 10 ore/zi) care le împiedică în rezolvarea problemelor
personale (legate de copii, medici, necesităţi la alte instituţii, etc.) datorită atitudini
exigente a şefului locului de muncă sau a conducerii societăţii vizavi de cantitatea şi
calitatea confecţiilor lucrate.

MIJLOACELE DE PRODUCŢIE
 ANALIZA NIVELULUI DE SECURITATE INDUS DE MIJLOACELE DE
PRODUCŢIE

Componenta
sistemului de muncă: Nivel de
Domeniul analizat
MILOACELE DE securitate
PRODUCŢIE ( %)
Risc mecanic - incinte de lucru 69,70
MP – 01
(prevederi generale)
Risc mecanic - pardoseli, pereţi, 70,83
MP - 02
ferestre şi uşi
MP – 03 Risc mecanic - căi şi ieşiri de siguranţă 80,00
Risc mecanic - determinat de 47,55
MP – 04
stabilitatea mijloacelor de producţie
Risc mecanic - generat de suprafeţele 64,00
MP – 05
mijloacelor de producţie
Risc mecanic - determinat de mişcări 60,00
MP – 06
periculoase
Risc mecanic - generat de dispozitivele 90,62
MP – 07
de protecţie
Risc mecanic - generat de depozitarea 55,81
MP – 08
materialelor
Risc mecanic - generat de uneltele de 43,63
MP – 09
mână
Risc mecanic - echipamentele mobile 45,50
MP – 10
şi uneltele de mână
Risc electric - generat de instalaţii şi 93,94
MP – 11
echipamente electrice
MP – 12 Risc chimic - incendii 84,90
Risc biologic - determinat de dotările 35,55
MP – 13
sociale
Risc biologic - determinat de dotările 61,46
MP - 14
sanitare

Nivel de securitate general (NSG): [media aritmetică a nivelurilor de securitate]

%
 NSG = 64,535 %

NIVEL DE SECURITATE
91 % - 100 %
Excelent
81 % - 90 % Foarte bun
71 % - 80 % Bun
61 % - 70 % Mediu
51 % - 60 % Mic
Sub 50 % Nesatisfăcător
MP 01

MP 02

MP 03

MP 04

MP 05

MP 06

MP 07

MP 08

MP 09

MP 10

MP 11

MP 12

MP 13

MP 14
- căile de circulaţie (culoarele) dintre maşini nu sunt suficiente ca lăţime, nu există
spaţiu suficient între maşini şi pereţii laterali, lucrătorii nu au suficientă libertate de
mişcare la posturile lor ;
- pardoseala este dreaptă, nu prezintă denivelări, pereţii sunt curaţi şi pot fi întreţinuţi
uşor; ferestrele sunt situate la partea superioară, sunt duble, se deschid spre interior şi
spre exterior. Ferestrele din interior nu afectează securitatea salariaţilor în sensul că,
atunci când sunt deschise nu constituie un pericol de lovire, împiedecare, etc.

- lumina solară nu este ecranată de perdele, căldura soarelui constituie un impediment

vara, când soarele luminează şi dă căldură la maxim. Pereţii au structură fagure, permit
uşor schimbul de căldură de la exterior spre interior. Apare starea de disconfort termic
prin supraâncălzirea organismului. La aceasta mai contribuie şi căldura degajată de
motoarele maşinilor de cusut. Efect : stare de moleşeală, somnolenţă, sete, ceea ce scade
atenţia şi capacitatea de concentrare a lucrătorilor. Devin mai lenţi, sarcina de muncă este
mai dificil de realizat, disconfort psihic, plictiseală, neatenţie în mânuirea materialului
textil pe direcţia de coasere : accidente mecanice prin înţepare în acul maşinii de cusut,
etc. La toate acestea se adaugă şi insuficienţa băuturilor carbogazoase (apă minerală,
sucuri) ceea ce duce la deshidratarea organismului.

- căile şi ieşirile de siguranţă : spaţiul de lucru destinat fabricii de confecţii este situat la
etajul doi al clădirii ; există două ieşiri care conduc direct afară, pe platoul betonat din
faţa clădirii. Lucrătorii au de urcat şi coborât zilnic scara de beton, pentru intrare-ieşire
din unitate. Treptele scării nu sunt egale, şi nici în stare bună de folosire : sunt rupte,
deteriorate din loc în loc, ceea ce reprezintă un factor de risc : împiedecare, la urcare, sau
coborâre bruscă, la ieşire. Ambele scări sunt prevăzute cu balustradă.

- coaserea materialelor textile (sarcina de muncă) se realizează cu maşinile de cusut ;

deservirea lor înseamnă potenţiale riscuri de accidentare. Toate aceste riscuri sunt
prezentate în instructajele de protecţia muncii, salariaţii sunt avertizaţi asupra pericolelor
la care sunt expuşi în realizarea sarcinii de muncă cu maşina de cusut atât la începutul
activităţii cât şi periodic :

- pardoseala este dreaptă, nu prezintă denivelări, pereţii sunt curaţi şi pot fi întreţinuţi
uşor; ferestrele sunt duble, se deschid spre interior şi spre exterior. Ferestrele din interior
pot afecta securitatea salariaţilor în sensul că atunci când sunt deschise pot constitui un
pericol de lovire, împiedecare, etc.

- lumina solară nu este ecranată de perdele, constituie un impediment vara, când soarele
luminează şi dă căldură la maxim. Apare starea de disconfort termic prin supraâncălzirea
organismului. La aceasta mai contribuie şi căldura degajată de motoarele maşinilor de
cusut. Efect : stare de moleşeală, somnolenţă, sete, ceea ce scade atenţia şi capacitatea de
concentrare a lucrătorilor. Devin mai lenţi, sarcina de muncă este mai dificil de realizat,
disconfort psihic, plictiseală, neatenţie în mânuirea materialului textil pe direcţia de
coasere : accidente mecanice prin înţepare în acul maşinii de cusut, etc. La toate acestea
se adaugă şi insuficienţa băuturilor carbogazoase (apă minerală, sucuri) ceea ce duce la
deshidratarea organismului.

riscuri mecanice :
• generate de organele de maşini în mişcare: ac, roata volant, cuţitele maşinilor:
- înţeparea degetelor în ac ;
- prinderea părului la roata volant ;
- tăiere în cuţite;
- striviri degete, mâini ;
• generate de lucru cu uneltele de mână : foarfece, cuţitaşe, şurubelniţe, cleşti, ciocane
pentru presat cusăturile prea îngroşate, ace de cusut de mână, etc. :
- înţepare, tăiere, zgâriere mâini, degete;
• generate de mişcări neatente :
- alunecare, împiedecare, cădere de la acelaşi nivel (pe pardoseală) sau de la
înălţime mică (pe scări) ;
- lovire de mobilier în mişcare (sertare, scaune rotative) ;
- lovire de alte maşini de cusut sau materiale textile, etc ;
• poziţie de lucru predominant şezând :
- afecţiuni dorso – lombare şi de coloană ;
• purtarea necorespunzătoare a echipamentului de protecţie (halat descheiat, păr nelegat);

riscuri electrice :
• determinate de atingere directă, atingere indirectă., tensiune de pas - conductori
electrici defecţi, neizolaţi sau lipsa legăturii la centura de împământare (carcasa
întrerupătorului electric defectă, sau cablul de alimentare cu energie electrică înădit,
neizolat, sau instalaţia electrică nu este legată la pământ) - atingere indirectă;

riscuri de natură fizică :

• determinate de iluminat : afecţiuni ale ochilor datorită necesităţii de a privi într-un
singur punct, linia de coasere, cât şi datorită culorilor materialelor textile prelucrate ;
• determinate de deficienţe în ambianţa de lucru : ventilaţie naturală
necorespunzătoare (curent – afecţiuni respiratorii), supraâncălzirea organismului în
perioadele calde ale anului, lipsa băuturilor răcoritoare carbogazoase (stări de leşin, de
slăbiciune, etc) ;

riscuri de natură biologică :

• generate de lipsa apei de la grupurile sanitare în zilele când se întrerupe furnizarea
apei din cauza defecţiunilor tehnice la reţeaua de alimentare a oraşului ;

riscuri de natură chimică :

• determinate de contactul cu semifabricate (reperele croite): piei, materiale textile
tratate chimic, peliculizate, impregnate cu diverşi compuşi pentru a le asigura anumite
funcţii : iritaţii, alergii, egzeme ale pielii ;
• inhalare, înghiţire de praf textil (scame, pulberi, etc.) ;
• determinate de posibile incendii. În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe
inflamabile sau explozive în amestec cu aerul nu există sisteme de captare. Singura
rezolvare : deschiderea geamurilor.
Fabrica este dotată cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor (stingătoare,
hidranţi), uşor accesibile şi simplu de utilizat, problema este la executanţi
(confecţioneri) : vor fugi să-şi salveze vieţile nu bunurile materiale, sau să acţioneze
imediat pentru localizarea şi stingerea incendiului apărut.

7. PROPUNERI PRIVIND MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

Sunt nominalizate măsurile de prevenire propuse pentru diminuarea factorilor
de risc ce se manifestă, competenţe şi răspunderi, termene.

 evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor ;

 respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a
activităţii;
 montarea unei instalaţii de aer condiţionat care să asigure confortul termic pe
perioada verii ; ventilarea permanentă a încăperilor, indiferent de perioada
calendaristică a anului;
 acordarea lichidelor în cantitate suficientă în perioadele foarte călduroase ale
anului, sau oricând este nevoie;
 rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă şi pentru instalaţiile sanitare
ale fabricii;
 lărgirea culoarelor de trecere printre utilaje prin renunţarea la cele care nu sunt de
strictă necesitate ;
 instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor, privind modul de desfăşurare a
activităţii profesionale pentru formarea deprinderilor corecte de deservire a
utilajelor (maşini de cusut, simple şi speciale, utilaje de capsat, maşini de
termolipit);
 constituirea unui spaţiu pentru Serviciul de securitate şi sănătatea muncii, pentru
camera de igienă şi repaus ;
 cumpărarea materialelor şi medicamentelor de prim ajutor şi a unei truse sanitare
conforme OMSF nr. 427/2002;
 deservirea maşinilor de cusut numai de către muncitori calificaţi şi instruiţi pentru
această activitate ;
 respectarea disciplinei tehnologice de lucru, a instrucţiunilor de lucru, a
regulamentului de ordine interioară ;
 respectarea normelor de securitate şi sănătate a muncii, generale şi specifice şi
măsurile de aplicare a acestora ;
 executatea cu salariaţii fabricii de exerciţii, aplicaţii practice, de acordare a
primului ajutor dar şi exerciţii de intervenţie în caz de calamităţi : inundaţii,
incendii, explozii, etc. ;
 acordarea echipamentului de protecţie corespunzător operaţiilor pe care le
execută;
 controlul medical la angajare, periodic şi respectarea observaţiilor, constatărilor
doctorului de medicina muncii; respectarea normelor de securitate şi sănătate a
muncii, generale şi specifice şi măsurile de aplicare a acestora ;
 executatea cu salariaţii fabricii de exerciţii, aplicaţii practice, de acordare a
primului ajutor, dar şi exerciţii de intervenţie în caz de calamităţi : inundaţii,
incendii, explozii, cutremure, etc. ;
 completarea echipamentelor tehnice de PSI (hidranţi, stingătoare) ;
 acordarea echipamentului de protecţie şi de lucru conform activităţilor pe care le
desfăşoară, corespunzător scopului pentru care a fost acordat ;
 controlul medical la angajare şi periodic şi respectarea observaţiilor, constatărilor
doctorului de medicina muncii;
 prezentarea la lucru odihniţi şi în bună stare de sănătate;
 desfăşurarea activităţii în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atât persoana proprie cât şi celelalte persoane
participante la procesul de muncă ;
 oprirea lucrului şi anunţarea oricărei situaţii care constituie un risc de accidentare
sau îmbolnăvire profesională, conducătorilor ierarhici ;
 informarea imediată a conducătorului locului de muncă despre accidentele de
muncă suferite de persoana proprie şi de alte persoane participante la procesul de
muncă ;
 cunoaşterea şi respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor
(generale – pentru unitate şi specifice – pentru locul de muncă) şi a regulilor de
prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în atribuţiile de serviciu şi în
instrucţiunile de funcţionare şi utilizare a instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor şi
a altor mijloace de protecţie împotriva incendiilor din dotarea locurilor de muncă,
precum şi îndeplinirea la termen a măsurilor şi sarcinilor ce le-au fost
încredinţate;

Competenţe :

- conducerea societăţii ;
- salariaţii ce desfăşoară efectiv activităţile din fabrica de confecţii ;
- conducătorii locurilor de muncă (şef linie, administrator);
- serviciul de securitatea şi sănătatea muncii ;
- responsabilul cu atribuţii privind paza şi siguranţa incendiilor ;
BIBLIOGRAFIE

1. Legea securitătii şi sanatăi in munca nr. 319/2006.

2. H.G. 1218 /2006 riscuri generate de agenti chimici.
3. H.G. 1091/2006 cerinte minime de SSM pentru locurile de munca.
4. H.G. 1048/2006 cerinte minime pentru echipamentele individuale de
protectie. 5. H.G. 1146/2006 utilizarea echipamentelor de munca.