Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC
POSTUL: OPERATOR LABORATOR
Curs : Lucrare elaborata de: Companie: Functia: Data:
Inspe ctor in dome niul se curitatii si sanatatii in munca (profil real/te hnic) 80 ore CRISTINA VIIU S.C. Dete rge nti S. A. Timisoara - Punctul de Lucru Urlati (P&G Urlati) JUDETUL PRAHOVA Se f Tehnic de Laboratoare Depa rtament QA 09 Mai 2013
Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013
Pagina 1
CUPRINS
PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1 1.1 1.2 2 2.1 2.2 3 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 INTRODUCERE DEFINITII / CONCEPTE OBIECTIVUL GENERAL AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LEGISLATIA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA CADRUL LEGISLATIV SSM EUROPEAN LEGISLATIA SSM IN ROMANIA RISCURI DE MUNCA RISCURI FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA LISTA COMPLETA DE IDENTIFICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA. PARTEA A II-A - APLICATIE 4 IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENT RU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A.TIMISOARA, PUNCTUL DE LUCRU URLATI (P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA RELATIA RISC-SECURITATE CONSTITUIREA ECHIPEI PENT RU IDENTIFICAREA RISCURILOR DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA) IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM FACTORII DE RISC IDENTIFICATI PENT RU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR M O DE L D E C O M P L E T A RE F ISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN LUCRATOR NAVETIST CONCLUZII, ANEXE BIBLIOGRAFIE WEBOGRAFIE
3 3 8 9 9 10 14 14 15 16 16 17 19
22
4.1 4.2 4.3 4.4 4.4.1 4. 4. 2
22 24 24 27 28 31
5. 6. 7.
36 46 46
Pagina 2
PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1. INTRODUCERE
Lucrarea de fata este alcatuita din doua parti. Prima parte cuprinde un sumar al cadrului legal privind sanatatea si securitatea in munca la nivel european si national, precum si o analiza generala a notiunii de risc. Partea a doua a lucrarii contine o aplicatie concreta pentru identificarea riscurilor de munca pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul de asigurarea calitatii (QA), din cadru l fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati. 1.1 DEFINITII / CONCEPTE
Calitatea muncii este un obiectiv al Uniunii Europene, fixat de Consiliul European la Lisabona in martie 2000 si are ca elemente esentiale sa natatea si securitatea in munca , considerandu-se ca o buna organizare a muncii, precum si un mediu de munca sanatos si sigur sunt factori de performanta pentru economie si pentru intreprinderi. Orice societate care recunoaste "omul ca valoa re si scop suprem" va admite ca protejarea vietii acestuia este a prioritate justificata care indreptateste un efort oricat de mare. Preocuparile statelor pentru crearea unui mediu de munca sigur si sanatos au crescut odata cu intensif icarea eforturilor de dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine, s i functie de nivelul de civilizatie atins, respectiv de respectul pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor fundamentale ale omului, intre care si cel la protectie in munca. Parte componenta a protectiei sociale, careia ii confera pondere si valoare in balanta sistemului socio-economic, notiunea de protectie a muncii in trecut si cea de sanatatea si securitatea in munca in prezent, a avut in toate timpurile o puternica tenta umanitara. Politica sociala, bazata pe principiul securitatii si sanatatii in munca, constituie un punct important in agenda strategiei comunitare europene si se axeaza pe trei caracteristici importante: abordare globala a starii de bine la locul de munca, luand in considerare piata muncii si aparatia de noi r iscuri, mai ales psiho-sociale, si v izand ameliorarea calitatii m uncii, din care mediul de munca sanatos si sigur constituie until din elementele esentiale consolidarea unei culturi de prevenire a riscurilor, combinarea unor instrumente politice variate: legislatie, dialog social, demersul progresului si identificarea celor mai bulle practici, responsabilitatea sociala a intreprinderilor, incitatiile economice; construirea parteneriatelor intre toti actorii securitatii si sanatatii; elaborarea unei strategii ce demonstreaza, de asemenea, ca o politica sociala ambitioasa este un factor de competitivitate, si ca dimpotriva, lipsa politicii angreneaza costuri care apasa greu asupra economiilor.
Se curitatea inseamna a fi aparat adica, a fi la adapost de orice pericol si protejat, iar sanatatea reprezinta starea unui organism in care functionarea tuturor organelor se face in mod normal si regulat. Din conjugarea acestor doi termeni, aplicati unui sistem de munc a a luat nastere expresia securitate si sanatate in munca, ce s-a transformat ulterior intr-un concept amplu si complex. Pe de alta parte, resursele financiare sunt limitate si, oricat de puternica ar fi latura sociala a unei activitati, stabilirea prioritatilor in aloca rea resurse lor trebuie sa aiba la baza si crite rii e conomice (indicatori cantitativi).
Pagina 3
Deplasarea ponderii dinspre componenta sociala, umanitara, a protectiei muncii spre componenta economica, in conditiile economiei de piata, necesita importante schimbari in modul de abordare a problemelor de securitate si sanatate in munca. In esenta, aceste schimbari constau in deplasarea accentului de la analize calitative spre gasirea unor criterii, metode sau indicatori, care sa permita cuantificarea starii de securitate a muncii intr-un sistem (loc de munca, atelier, unitate). Aceasta cerinta, dezavantajele metodelor tip inspectie, ca si progresele obtinute in alte domenii, cum ar fi studiul fiabilitatii sistemelor tehnice sau ergonomia muncii, au indreptat eforturile teoreticienilor spre gasirea unor noi principii de evaluare, punctul de plecare f iind relatia risc - securitate, care permite determinarea nivelului de securitate indirect, prin intermediul nivelului de risc Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca in Europa dezvoltarea politicilor armonizate sa se realizeze prin reglement ari tehnice si standarde si ca in domeniul sanatatii si securitatii in munc a, se impune "armonizarea reglement arilor referitoare la sanatate si securitate in munc a pe baza unui nivel ridicat de protectie" (art. 100a; directivele derivate se refera la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum si stabilirea "cerintelor minime in scopul securitatii si protectiei sanatatii salariatilor in timpul m uncii " (art. 118a. Directivele europene derivate din acesta sunt directive "sociale" si se refera la aspecte ce vizeaza imbunatatirea progresiva a conditiilor de munc a). Revizuirea tratatului de la Roma, prin Actul Unic European si introducerea articolelor 100a si 118a a insemnat constituirea bazei juridice specifice a pietei interne si realizarii securitatii si sanatatii in munc a. Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100a, au ca obiectiv protec tia utilizatorilor fata de riscurile ce pot sa apara la utilizarea produselor si stabilesc cerintele de securitate pe care trebuie sa le indeplineasc a produsele, informatiile ce trebuie sa le insoteasc a pentru libera circulatie si comercializare in UE, precum si procedurile pe care produc atorul sau comerciantul trebuie sa le urmeze pentru a certifica indeplinirea conditiilor obligatorii cerute si pentru a le putea identifica prin marcajul CE. Astfel s-a creat baza juridic a specific a asigurarii securitatii si sanatatii in munc a a lucratorilor, sistemul legislativ instituit avand caracter de sistem de prescriptii m inimale ce lasa libertate statelor membre de a impune reguli mai severe dec at cele legiferate prin dreptul comunitar. Strategia comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a directivei cadru 89/391/CEE, directiva de baza a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea si sanatatea in munc a si asigurarea unui nivel de protec tie ridicat si egal tuturor lucratorilor din statele membre. Din aceasta directiva au decurs toate directivele particulare referitoare care contin cerinte minime de securitate si sanatate pentru domenii specifice. Princ ipiile generale de prevenire ale directivei cadru se refera la: 1. evitarea riscurilor; 2. evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; 3. combaterea riscurilor la sursa; 4. adaptarea munc ii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munc a, alegerea echipamentelor de munc a, a metodelor de munc a si de produc tie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu rit m predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; 5. adaptarea la progresul tehnic; 6. inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
Pagina 4
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s a cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munc a, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munc a; 8. adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; 9. furnizarea de instruc tiuni corespunzatoare lucratorilor. In consecinta se defineste tremenul de Securitatea si sanatatea in munca ca fiind: 1. ansamblul de activitati institutionalizate care au drept scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munc a, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munc a. In temeiul legislatie i specifice termenii si expresiile utilizate in domeniul SSM au urmatorul inteles: 2. accident de munca vatamare violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; 3. accident major accident de munca, de regula accident nuclear, incendiu sau explozie, care determina cresterea brusca si masiva a morbitatii si mortalitatii colectivitatii umane situate in proxima vecinatate a locului accidentului si/sau poluarea severa a mediului inconjurator. 4. accident usor eveniment care are drept consecinta leziuni superf iciale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile; 5. alti participanti la procesul de munca persoane af late in intreprindere si/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verif icare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice altfel mijloc de proba; 6. activitatea care implica agenti chimic i - orice proces de munc a in care sunt utilizati sau intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, in orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportulori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces de munc a din care rezulta agenti chimici; 7. angajator persoana f izica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsa bilitatea intreprinderii si/ sau unitatii; 8. aptitudine insusire sau sistem de insusiri ale subiectului, mijlocind reusita in activitate; posibilitate de a actiona si a obtine performante; factor al persoanei ce faciliteaza cunoasterea, practica, elaborarile tehnice si artistice, comunicarea; 9. boala legata de profesiune boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala; 10. boala profesionala afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori bi ologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca; 11. deprinde re componenta automatizata a activitatii concretizata prin desfasurarea in afara sau prin reducerea controlului constient, realizare spontana si facila. rezulta prin exersare repetitiva si se fundeaza pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func tionala in care sunt reunite veriga afectiva si afectorie a reflexelor; 12. dispozitiv de protectie dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare; 13. echipament de munca orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
Pagina 5
14. echipament individual de protectie orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv; 15. evaluare actiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat si rezultatul ei; 16. evaluare a risc ului de accidentare /imboln avire profesionala activitate prin care se identif ica factorii de accidentare si/sau imbolnavire profesionala si se determina nivelul de risc; 17. evaluare a securitatii munc ii - activitate prin care se estimeaza, valoric sau procentual dimensiunea securitatii muncii intr-un sistem de munca; determinarea nivelului de securitate. Este parte componenta a auditului de conformitate; 18. eveniment accidentul care a antrenat decesul sau vatamarile organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune; 19. factor de risc insusiri, stari, fenomene, comporat mente proprii elementelor implicate in procesul de munca si care pot provoca accidente de munca sau imbolnaviri profesionale; cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale; 20. formare - actiune de a pregati, instrui, educa si rezultatul ei; 21. grup vulne rabil la risc - grup de persoane departajat dupa criterii de sex, varsta, stare fizica si/sau f iziologica si care indeplinesc conditia specificata pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.); 22. incide nt pe ric ulos evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar f i posibil sa aiba asemenea urmari si/ sau a cauzat ori ar fi posibil sa produca pagube materiale; 23. informare - actiune intreprinsa de catre conducatorul firmei in scopul aducerii la cunostinta salariatilor a riscurilor profesionale specif ice firmei, a modului concret de operare in situatii de functionare anormala sau in cazul unor dereglari previzibile, precum si a actiunilor ce trebuiesc intreprinse pentru evitarea consecintelor riscurilor profesionale; 24. locul de munca locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/ sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/ sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii; 25. lucrator - persoana angajata de catre un anga jator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice; 26. lucrator expus - orice angajat care se gaseste in intregime sau partial in zona periculoasa; 27. management al securitatii si sanatatii in munca - componenta a managementului general, care include structura oragnizatorica, activitatile de planificare. responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea si revizuirea planului de securitate si sanatate in munca; 28. masuri de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale modalitati tehnice si organizatorice a realizarii securitatii muncii; 29. mediu de munca - ansamblul conditiilor f izice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca; 30. mijloace de productie - totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, mas ini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de productie a bunurilor materiale; 31. nivel de risc - indicator conventional ce exprima sintetic si cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente intr-un sistem de munca. se determina in cadrul activitatii de evaluare, pe baza combinatiei dintre gravitatea si probabilitatea consecintelor maxim previzibile ale actiunii factorilor de risc exis tenti in sistemul respectiv asupra personalului;
Pagina 6
32. nivel de risc acceptabil sau risc rezidua l - nivel de risc admis prin conventiile sociale in materie de securitate a muncii. riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecintelor redusa si probabilitate mica sau medie; 33. nivel de securitate - indicator conventional ce exprima global starea sau nivelul de securitate a muncii intr-un sistem de munca. se determina direct prin autoevaluarea securitatii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin st abilirea nivelului de risc, fiind invers proportional cu acesta. se exprima prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare; 34. norma de securitate in munca - ansamblu de reglementari si prevederi cu caracter juridic prin care se apreciaza cerintele desfasurarii unei activitati in conditii de securitate a muncii; 35. noxa (factor nociv) agent fizic, chimic sau biologic cu actiune in mediul de munca asupra organismului uman, daunator sanatatii; factor de risc de imbolnavire profesionala; 36. parametru - o marime fizica masurabila, o actiune sau operatie ce trebuie realizata (temperatura, presiunea, debitul, concentratia, densitatea, vascozitatea si timpul); 37. pericol - proprietate intriseca a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor si tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, imbolnaviri si pagube materiale); 38. pericol de accidentare si imbolnavire profesiona la - sursa a unei posibile leziuni sau afectare a sanatatii executantului unui proces de munca; 39. pericol deose bit - pericol care poate conduce la consecinte grave, ireversibile; 40. pericol grav si iminent de accide ntare situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment; 41. pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit; 42. pericol proprietatea intrinsec a, cu potential de a dauna, a unui agent chimic; 43. post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unitati economico-sociale ce consta in ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autoritatii si responsabilitatilor care in mod regulat revin spre exercitare unui component al unitatii (unui executant) sau locul pe c are il ocupa operatorul unui echipament tehnic (masina, instalatie,utilaj etc.) pe parcursul desfasurarii procesului tehnologic; un echipament poate sa aiba mai multe posturi de lucru; 44. prevenire ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale; 45. prevenire intrinseca - prevenire realizata prin introducerea criteriilor de securitate in conceptia si proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, const ructiilor etc., actionand asupra formei, asezarii, modului de montaj, principiului de constructie si functionare, fara a adauga elemente special concepute pentru realizarea securitatii muncii. prevenirea intrinseca presupune eliminarea riscurilor din faza de conceptie si proiectare; 46. prevenirea accidente lor de munca si imbolnav irilor profesionale - ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numarului de accidente si reducerea costurilor; 47. procedura de lucru - descriere detaliata a unei operatii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos); 48. protectie colectiva - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de protectie destinate sa asigure protectia simultana a doi sau mai multi executanti; 49. protectie conditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de protectie la care indeplinirea functiei de securitate este dependenta de executant; 50. protectie individuala - protectie c are consta in utilizarea de mijloace individuale de protectie destinate sa asigure protectia unui singur executant; 51. protectie neconditionata - protectie constand in utilizarea unor mijloace tehnice de protectie la care indeplinirea functiei de securitate este independenta de executant. 52. reprezentant al lucratorilor c u raspunde ri specifice in dome niul securitatii si sanatatii lucratorilor persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe aces tia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii lucratorilor in munca;
Pagina 7
53. risc - combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa. risc inseamna pericol potential. pericol nu inseamna risc; 54. risc probabilitatea ca potentialul de a dauna, sa produc a efecte in conditiile utilizarii si/sau expunerii; 55. risc de accidentare si imbolnav ire profesionala - posibilitate de producere a unui accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor, intr-o situatie periculoasa; 56. sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de munca; 57. servicii externe persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/ unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii; 58. sistem de munca - ansamblu constituit in vederea realizarii unui proces de munca dintrunul sau mai multi executanti, sarcina lor de munca, ale carui elemente interactioneaza pe baza unui circuit informational. prin def initie accidentele de munca si bolile profesionale se produc exclusiv in sistemul de munca, fiind rezultatul factorilor de risc generati de sistem; 59. situatie pe riculoasa - orice situatie in care operatorul sau orice persoana este expusa unuia sau mai multor pericole; 60. stagiu de practica instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala; 61. supraveghe rea medicala evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina starea sanatatii sale, in relatie cu expunerea la agentii chimici specifici locului de munc a; 62. valoarea limita de expune re profesiona la- limita mediei ponderate in func tie de timp a concentratiei unui asgent chimic in aerul zonei in care respira un luncrator, pentru o perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen mai scurt de maximum 15 minute; 63. valoarea limita biologica - limita concentratiei, in mediul sau biologic d ereferinta, a unui agent chimic relevant, a metabolitului sau a unui indicator al efectului.
1.2
OBIEC TIVUL GENERAL AL SEC URITATII SI SANATATII IN MUNCA
Eliminarea tuturor accidente lor si imbolnavirilor profesiona le cu ajutorul prevenirii reprezinta obiectivul general al securit atii si sanatatii in munc a. Acest obiectiv cuprinde, de asemenea, reducerea consec inte lor in cazul producerii accidentelor si/sau imbolnav irilor profesionale. Prevenirea trebuie sa cuprinda toate situatiile care afecteaza sau pot afecta integritatea sistemului de munc a si continuitatea proceselor de munc a. Actiunea preventiva cuprinde ansamblul de mijloace umane, organizatorice cu efect pozitiv in rezultatul urmatoarei ecuatii: tehnice, economice si
Aplicand aceasta ecuatie impreuna cu principiile generale de prevenire ale directivei cadru, se pot determina urmatoarele obiective de urma rit: a) elim inarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecintelor potentiale la sursa;
Pagina 8
b) elim inarea sau modificarea imprejurarilor favorizante in vederea sc aderii probabilitatii de producere a unui eveniment nedor it (accidente de munc a, imbolnaviri profesionale, incidente periculoase etc.), c) prevederea de masuri si mijloace adecvate pentru a face fata situatiilor de urgenta. d) pentru obtinerea unei eficiente c at mai mari a actiunii preventive intr-o organizatie este absolut necesara coordonarea adecvata a cunostintelor si informatiilor pe care le pot aduce cele patru discipline de studiu: igiena industriala, ergonom ia, psiho-sociologia m uncii si medicina muncii.
2. LEGISLATIA PRIVIND PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNC A 2.1 LOC UL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SSM IN SISTEMUL LEGISLATIV EUROPEAN
Primele reglementari privind securitatea si sanatatea in munc a au aparut cu scopul de a solutiona unele cazuri particulare de imbolnavire profesionala sau accidente de munc a deosebit de grave si cu frecventa ridicata Conventia BIT nr. 155, care se aplic a la toate ramurile de activitate ec onomic a si la toti lucratorii (cuprinzandu-i si pe cei din serviciile publice, dar excluzandu-i pe cei pentru care exista probleme specifice: navigatie, pescuit, etc.), prevede c a orice stat trebuie, in conformitate cu conditiile nationale si prin consultare cu organizatiile profesionale cele mai reprezentative, sa defineasc a, sa puna in aplicare si sa reexamineze periodic politica nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munc a. Analizand legislatiile nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene asa cum se ref lecta in documentele oficiale ale BIT, se desprind urmatoarele trasaturi specifice: In toate aceste tari exista o struc tura stabila care elaboreaza si emite legislatia in domeniul protec tiei muncii. Securitatea si sanatatea in munc a este considerata, sub aspect juridic , o problema de stat, care trebuie reglementata la nivel national, prescriptiile de SSM impunandu-se de sus in jos. Toate statele dispun de organisme si instrumente nationale care urmaresc, indruma, controleaza si, in unele cazuri, chiar coordoneaza aplicarea masurilor de SSM. Cu toata diversitatea cadrului istoric , cultural si legislativ care se manifesta in tarile U.E. si care a determinat unele diferente esentiale in abordarea problematicii securitatii muncii, exista un model comun in sistemele legislative, prin care se instituie maxim trei niveluri de control: 1. national (stuctura centrala, la nivelul gevernului sau unui minister); 2. regional (autoritati teritoriale subordonate structurii centrale); 3. de ramura (organisme neguvernamentale constituite la nivelul princi-palelor ramuri industriale de activitate). Instrumente le folosite de organismele stata le de control sunt: cadrul de baza legislativ, prin care se stabilesc principiile fundamentale si unele cerinte speciale, considerat c a formeaza legislatia primara; legislatia secundara, compusa din dispozitii legale, regulamente, masuri, ordine, etc., prin care se definesc in detaliu cerintele esentiale stabilite in baza principiilor enuntate de legislatia primara; coduri de orientare profesionala si practic a.
Pagina 9
Paralel cu organismele statale, un rol deosebit in indrumarea, controlul si realizarea SSM, revine asigurarilor sociale de boala sau accident, indiferent c a sunt organizatii de stat sau private. Toate legislatiile definesc raspunderea patronala pentru realizarea SSM si stabilesc, in limite variate, drepturi si obligatii ale lucratorilor (muncitorilor). In f unctie de marimea firmelor si de riscurile proprii activitatii prestate, in majoritatea statelor este prevazuta obligativitatea includerii in structura organizatoric a a intreprinderilor si a unor functii specifice pentru SSM: director general cu securitatea, inginer sef cu securitatea, lucrator desemnat cu securitatea etc. Toate legislatiile nationale, desi prevad expres atat obligatiile patronilor/angajatorilor, cat si ale executantilor, pe linie de SSM lasa un grad destul de mare de libertat e privind masurile care trebuie adoptate, precum si modul concret de realizare al acestor activit ati.
2.2 LEGISLATIA SSM IN ROMANIA Legislatia de securitate si sanatate in munca (SSM) este componenta a sistemului de reglementari prin care se urmareste asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru segmentul specific de populatie activa, impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala generate de prestarea oric arui proces de munc a. Ca institutie de drept, securitatea si sanatatea in munca reprezinta un ansamblu de norme juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe care o formeaza, in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului de munc a, in scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei moderne, pentru apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la acest proces. Sistemul legislativ din domeniul securit atii si sanatatii in munc a are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatati in munc a a lucratorilor. Prin legislatie se stabilesc principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire, informarea, consultarea, participarea echilibrat a potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si direc tiile generale pentru implementarea acestor principii. Legislatia de securitatea si sanatatea in munc a se aplic a in toate sectoarele de activitate, atat publice, c at si private, angajatorilor, lucratorilor si reprezentatilor lucratorilor. Princ ipiile care stau la baza sistemului legislativ din dome niul s anatatii si securitatii in munca din Roma nia sunt: 1. securitatea si sanatatea in munc a reprezinta un drept fundamental al tuturor participantilor la procesul de munc a; 2. legatura indisolubila dintre dreptul la munc a si securitatea muncii; 3. integrarea sanatatii si securitatii in munc a in procesul de munc a; 4. caracterul preventiv al sanatatii si securitatii in munc a; 5. abordarea prevenirii accidentelor de munc a ca unic a problema. Sistemul legislativ de securitatea si sanatatea in munc a din Romania, functie de subiectul reglementarii, respectiv natura problemei legiferate, se structureaza in doua categorii: legislatia de baza - acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu masurile de securitatea si sanatatea in munc a; legislatia comuna - acte care cuprind numai in subsidiar norme juridice de securitatea si sanatatea in munc a sau norme de drept.
Pagina 10
LEGISLATIA DE BAZA poate fi evidentiata dupa mai multe criterii: 1. Nivelul de emitere acte emise de organul legislativ suprem- parlamentul; acte emise de organele executive ale administratiei de stat. 2. Aria de obligativitate acte obligatorii pentru toate sectoarele de activitate economico-sociale, pentru toate unitatile care isi desfasoara activitatea cu personal incadrat in munc a; acte obligatorii numai pentru un anumit sector, activitate, categorii de persoane. 3. Problema regleme ntata reglementari privind persoanele; acte referitoare la obligatiile agentilor economici; reglementari privind accidentele de munc a si imbolnavirile profesionale; dispozitii privind raspunderea juridic a. Daca se au in vedere: nivelul de emitere si aria de obligativitate in natura reglementarii, legislatia de baza se poate structura pe trei niveluri: NIVELUL I - legislatia primara care stabileste principiile de baz a privind organizarea activitatii de securitate si sanatate in munc a in munc a constitutia romaniei, legea sanatatii si securitatii in munc a, directiva europeana; NIVELUL II - legislatia secundara care detaliaza prevederile legislatiei primare si cuprinde masuri de prevenire si reguli de aplicare hotararile de guvern; NIVELUL III - legislatia tertiara care cuprinde masuri de prevenire detaliate instruc tiunile proprii emise de f iecare agent economic, institutie public a cu privire la organizarea activit atii proprii de securitatea si sanatatea in munc a.
Fig. 1: Nivele legislative in SSM, in Romania
Pagina 11
Sumarizand, la nivel legislativ, sanatatea si securitatea in munca, in Romania este reglementat prin: Constitutia Roma nie i Codul Munc ii (Legea nr.53/2003) Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca H.G. nr.1425/2006 pe ntru aproba rea Norme lor metodologice de aplica re a Legii nr.319/2006 H.G.-uri prin care au fost transpuse prevederile directive lor e uropene, pe domenii specifice
Legea 319, a securitatii si sanatatii in munca - aprobata in 14 iulie 2006 si publicata in monitorul oficial nr.646 din 26 iulie 2006 - stabileste principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata, in struirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii. Pentru realizarea acestui drept, legea stabileste si impune obliga tiile si sarcinile angajatorilor si a angajatilor lor si stabileste organele specializate ale administratiei de stat care sa urmareasc a modul in care unitatile si salariatii aplic a si respecta normele de securitate si sanatate in munca. Tabe l 1: Reglementari legislative pentru SSM in Roma nia
Nr crt. 1. Directiva transpusa 89/391/CEE 83/477/CEE 2. H.G. nr. 1875/2005 protectia sanatatii si securitatii lucratorilor riscurile datorate expunerii la azbest fata de 91/382/CEE 98/24/CE 2003/18/C E cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii cerintele minime de securitate si sanatate santierele temporare sau mobile pentru
Actul normativ
Domeniul
Legea nr. 319/2006
Legea securitatii si sanatatii in munca
3.
H.G. nr. 1876/2005
2002/44/C E
4.
H.G. nr. 300/2006
92/57/CEE
5.
H.G. nr. 493/2006
cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
2003/10/C E
6.
H.G. nr. 971/2006
92/58/CEE
7.
H.G. nr. 1007/2006
92/29/CEE
8.
H.G. nr. 1028/2006
90/270/CEE
Pagina 12
9.
H.G. nr. 1048/2006
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca protectia lucratorilor impotriva riscurilor expunerea la agenti biologici in munca legate de
89/656/CEE
10.
H.G. nr. 1049/2006
92/104/CEE
11.
H.G. nr. 1050/2006
92/91/CEE
12.
H.G. nr. 1051/2006
90/269/CEE
13.
H.G. nr. 1058/2006
99/92/CE
14.
H.G. nr. 1091/2006
89/654/CE
15.
H.G. nr. 1092/2006
2000/54/C E
16.
H.G. nr. 1093/2006
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca cerintele minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
2004/37/C E
17.
H.G. nr. 1135/2006
93/103/CEE
18.
H.G. nr. 1136/2006
2004/40/C E
19.
H.G. nr. 1146/2006
cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
89/655/CEE 95/63/CE 2001/45/C E 98/24/CE
20.
H.G. nr. 1218/2006
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
91/322/CEE 2000/39/C E 2006/15/C E
21.
Ordin nr. 753/2006
protectia tinerilor in munca privind completarea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securitatii si sanatatii la locul de munca pentru salariatii incadrati in baza unui contract individual de munca pe durata determinata si pentru salariatii temporari incadrati la
94/33/CEE
22.
H.G.nr. 557/2007
91/383/CEE
Pagina 13
agenti de munca temporara aprobarea O.U.G. maternitatii nr. 96/2003 privind protectia
22.
Legea nr. 25/2004
92/85/CEE
23.
H.G. nr. 537/2004
aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 96/2003 privind protectia maternitatii
3. RISC URI DE MUNCA
3.1
RISC URI
Conceptual, riscul poate fi definit asfel: combinatie intre probabilitatea si gravitatea unei posibile leziuni sau a fectari a sanatatii intr-o situatie pe ric uloasa. pericol potential. Atentie! Pericol nu inseamna risc; probabilitatea ca potentia lul de a dauna, sa produca efecte in conditiile utilizarii si/sau expune rii; Particularizand, risc de accidentare si imbolnavire profesionala inseamna posibilitatea de producere a unui accident sau a unei imbolnaviri profesionale, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor, intr-o situatie periculoasa; Procesul muncii constituit in sistemul de munc a reprezinta un complex de activitati realizate de executant cu mijloace de munca, conform unor sarcini de munc a intr-un anumit mediu de munca in scopul producerii de bunuri materiale, servicii etc. SISTEMULUI DE MUNC A are patru componente : 1. executantul (omul - compone nta umana); 2. sarc ina de munca; 3. mijloacele de munca; 4. mediul de munca; Cele patru componente ale sistemului de munc a sunt surse de pericole si de riscuri si impreuna asigura sau, din contra, afecta securitatea si sanatatea in munc a la nivelul locului de munc a, atelierului, sec tiei, societatii comerciale. componentele trebuiesc autoevaluate si evaluate. Cele doua parti ale sistemului de munc a, uman (e xecutant) si material (mijloace de produtie) intra in relatii func tionale prin intermediul sa rcinii de munca intr-un anumit mediul de munca.. In raport cu executantul, sarcina si mediul de munc a actioneaza direct asupra acestuia, in timp ce mijloacele de produc tie actioneaza numai indirect prin intermediul sarcinii de munc a. Scopul sistemului de munc a este de a produce bunuri, c and elementele lui func tioneaza si interactioneaza corect, in caz contrar el se autodistruge. Orice abatere ori deficienta la nivelul componentelor, duce la cresterea entropiei deci la autodistrugere. Disfunctiile sistemului de munc a conduc la accidente si imbolnaviri profesionale numai cand se formeaz un lant cauzal. Lantul cauzal este alc atuit din factori de risc care reprezinta in esenta abateri de la normal ale st arii sau modului de func tionare a componentelor sistemului de munc a.
Pagina 14
Caracte risticile sistemului de munca sunt: este dechis prin factorul uman (executant si sarcina de munc a) si semideschis prin elementele tehnice (mijloace de produc tiei si mediul de munc a); este dinamic , adic a se schimb in timp (in prima faza se tinde spre optimizare apoi este starea optima dupa care apare starea involutiva); este integrat; este autoreglabil (prin executant si sarcina de munc a); este determinist prin construc tie si aleatoriu prin func tionare.
3.2 FAC TORI DE RISC PROPRII EXEC UTANTULUI (OPERATOR UMAN) Factorul uman se regasete atat in sistemul de munca ca executa nt cat si ca factor de conce ptie si de cizie in spatele celorlalte componente ale sistemului de munc a. Executantul isi desfasoara activitatea de munc a in patru secvente: receptionarea si constituirea informatiei; elaborarea si adoptarea deciziilor; executia; autoreglarea.
Dupa modul de realizare a celor patru secvente, operatorul uman poate avea: 1. un comportament normal care-i asigura securitatea si sanatatea in munc a prin evitarea pericolelor, prin respectarea normelor de securitate si sanatate in munc a si neutralizarea situatiilor de risc; 2. un comportament inadecvat care favorizeaza sau declanseaza accidente si imbolnaviri profesionale, prin conduite nesigure sau incorecte, abateri, erori si actiuni gresite in procesul muncii. Factorii de risc proprii executantului reprezinta in principal erori: 1. 2. 3. 4. de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei, de decizie, de executie, de autoreglaj.
Caracteristica principala a executantului este reprezentat a de capacitatea de munc a (o rezerva potentiala de munc a) care este diferita de la un individ la altul si la acelasi individ in timp, in functie de fazele muncii: 1. faza de incalzire sau acomodare; 2. faza capacitatii maxime si constante; 3. faza sc aderii capacitatii de munc a din cauza oboselii. Exista o capacitate de munc a permanenta sau potentiala ce depinde de nivelul pregatirii profesionale, insusirile si abilitatile personale (temperament, caracter, aptitudini, varsta, sex, sanatate etc.) si este strans legata de personalitatea executantului. De asemenea, exista si o capacitate de munc a actuala sau de moment ce depinde de starea de oboseala, emotii, interese de moment, conflicte familiale sau colegiale, boala, influe nta alcoolului, alimentatie etc. Prevenirea acestor factori de risc se face prin : 1. 2. 3. 4. selec tie instruire informare echipamente de protectie.
Pagina 15
3.3 FAC TORI DE RISC PROPRII SARC INII DE MUNCA Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor necesare a fi efectuate de executant, care prin intermediul mijloacelor de produc tie, intr-un anumit mediu realizeza scopul sistemului de munca. Ea reprezinta activitatea muncii si se concretizeaza prin func tii, sarcini, activitati, operatii, procese, cerinte etc. Executantul se raporteaza la sarcina prin intermediul cunostintelor personale, aptitudinilor, deprinderilor, etc. Sarcina de munc a poate fi realizata singular sau in grup de executanti cu sau fara mijloace de productie. Operatia este cea mai mic a unitate a muncii, fiind subordonata direct sarcinii de munc a. Factorii de risc ce implica sarc ina de munca sunt: 1. continutul necorespunzator in raport cu scopul muncii (operatii, reguli, procedee gresite); 2. lipsa unor operatii; 3. succesiunea gresita a operatiilor, miscarilor, manipularilor; 4. cerinte exagerate (mici sau mari) impuse executantului; 5. cerinte incompatibile cu posibilit atile executantului. Toti acesti factori de risc agreseaza organismul uman, duc and la sc aderea capacitatii de munc a si in final la accidente si imbolnaviri profesionale. Masurile de prevenire a acestor riscuri se refera la: 1. analiza corecta a sarcinii de munc a sub aspectul intensitatii muncii, posibilitatilor fizice si psihice ale executorilor (protejarea femeilor), 2. completarea corect a fisei postului 3. organizarea ergonomic a a locului de munc a. 3.4 FAC TORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUC TIE
Mijloacele de productie care cuprind mijloa ce de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte etc.) si obiecte ale muncii (materii prime, semifabricate, produse intermediare) pe langa executant reprezinta o cauza majora a accidentelor de munc a, dand un mare numar de factori de risc de natura: fizica, chimic a, biologic a, sub/suprasolicitare psihofiziologic a executantului.
A. FACTORII DE RISC F IZIC I, in func tie de natura lor pot fi: 1. factori de natura me canica (miscari func tionale sau nefunc tionale periculoase, suprafete sau contururi periculoase, utilaje sub presiune sau vid, vibratii etc.), provoac a loviri, taieri, raniri etc; 2. factori de natura te rmica sunt acei factori care prin contact fizic normal sau accidental cu obiecte sau suprafete cu temperaturi ridicate sau coborate, provoac a arsuri, degeraturi sau imbolnaviri; 3. factori de natura ele ctrica sunt cei care prin contact fizic accidental cu surse de curent electric de mare tensiune sau intensitate provoac a electrotraumatisme sau electrocutari.
Pagina 16
B. FACTORII DE RISC CHIMIC I Sunt datorati de naturii chimice a substantelor si materialelor utilizate in procesul muncii: 1. 2. 3. 4. 5. 6. toxice, caustice, inflamabile, explozive, mutagene, cancerigene.
Aceste substante, prin contactul organismului uman, normal sau accidental, pot provoca accidente de munc a sau imbolnaviri profesionale. C. FACTORI DE RISC DE NATURA BIOLOGICA
Se intalnesc in special in industria farmaceutic a, laboratoare de analize medicale, in cercetarea medicala, in munca cu plante periculoase (ciuperci), cu animale periculoase (serpi). Acesti factori pot fi: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. bacterii, virusi, richeti, spirochete, protozoare, ciuperci, venin etc.,
si provoac a accidente de munc a si intoxicatii acute periculoase. Mijloacele de produc tie pot provoca sub/suprasolicitarea psihofiziologic a a organismului uman cu influenta negativa asupra capacitatii de munc a (efort fizic static sau dinamic si psihic mental, senzorial sau psihomotoriu sporit, pozitii de lucru vicioase). Masurile de prevenire a factorilor de risc privind mijloace le de produc tie constau in informarea, instruirea si folosirea echipamentului si mijloacelor de protec tie adecvate. 3.5 FAC TORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA Intreaga activitate de munc a se realizeaza in timp si spatiu intr-un mediu de munc a ce cuprinde: 1. Mediul fizic ambiant (microclimat, iluminat, zgomot, vibratii, radiatii, noxe chimice, presiune, factori biologici) 2. Mediul social (relatii, atitudini, interactiuni, comportamente etc.) si care se constituie in factori de risc. 1. FACTORI DE RISC SPEC IF IC I MEDIULUI F IZIC DE MU NC A A. FACTORI DE RISC F IZIC I microclimatul ne corespunzator de munca - temperatura excesiva (mare/sc azuta), umiditate (mare/sc azuta), curentii de aer ac tioneaza direct asupra executantului produc and disconfort, accidente si imbolnaviri profesionale c at si indirect asupra mijloacelor de munc a modific and caracteristicile acestora.
Pagina 17
aero-ionizarea ne corespunzatoa re - supraincarcarea cu ioni pozitivi scade limitele senzitive (vaz, auz, miros, gust) cresc and viteza de reac tie la stimuli si intr-o prima etapa dau satisfactii, siguranta, euforie, apoi devin iritanti dand enervare, agitatie, violenta. supraancarcarea cu ioni negativi determina cresterea pragurilor senzitive ale receptorilor, sc azand viteza de reac tie la stimuli externi, reduc and modul de atentie, rapiditatea si corectitudinea deciziilor, determinand intr-o prima faza insatisfactie, incertitudine, melancolie, apoi somnolenta, frica, astenie, cefalee, stress, depresie. presiunea excesiva a aerului, suprapresiunea , in special in adancimea apelor provoac a saturarea organismului uman cu gaze provoc and boala de cheson, iar subpresiunea (la mare altitudine) determina saracirea organismului in dioxid de carbon si oxigen provoc and tulburari de transmitere a fluxului nervos si de coordonare a miscarilor. zgomotul excesiv de finit ca un sunet nedorit , actioneaza agresiv asupra organismului prin intensitate, frecventa si durata, provoc and oboseal auditiv, surditate profesional, cefalee, tulburari vizuale, frisoane etc. vibratiile si ultrasunetele reprezint factori de risc cu aceleasi efecte ca si zgomotul. iluminatul necorespunzator afecteaza capacitatea vizuala prin contrastul dintre luminanta detaliului si a fondului, luminozitatea fondului si dimensiunea detaliului, provoc and senzatia de corp strain in ochi, fotofobie, lacrimare, cefalee, sc aderea vitezei de perceptie vizuala, orbire. radiatii electromagnetice si corpuscula re prin caracteristicile lor: energie, densitate, durat de expunere si distanta pana la sursa agreseaza organismul uman produc and in functie de natura lor, leziuni, hemoragii, astenie, cefalee, insomnii, palpitatii, cancer etc. radiatiile neionizante (undele radio, microundele, radiatiile infrarosii, luminoase, ultraviolete si laser) prin ac tiune termic a provoac a hipertermie, leziuni si orbiri. radiatiile ionizante (alfa, beta, gama, x, neutroni) in func tie de doza absorbita, timp de expunere, zona expusa si de energia lor, provoac a modif ic ari morfofunc tionale (boala de iradiere). potentialul e lectrostatic c rescut - determina incarcarea organismului uman cu sarcini electrice, care prin acumulare pot provoca desc arcari electrice periculoase, st ari depresive etc. calamitatile naturale (trasnetul, inundatiile, furtuna, grindina, viscolul, alunec arile de teren, surparile, avalansele, seismele) constituie factori de risc ce apar in mediului de munc a ce pot produce accidente grave de munc a.
B. FACTORI DE RISC CHIMIC I Mediul de munc a poate sa contina noxe chimice care in func tie de natura lor chimic a pot fi: gaze, vapori, aerosoli toxici; gaze, vapori, aerosoli caustici; pulberi in suspensie; gaze, vapori inf lamabili sau explozivi; pulberi pneumoconigene (dioxid de siliciu, azbest, c arbune, silicati, metale, fibre de lana, bumbac etc.)
Acesti factori de risc pot agresa organismul uman provoc and leziuni, intoxicatii acute si imbolnaviri profesionale. C. FACTORI DE RISC BIOLOGIC I
Sunt constituiti de prezenta in mediul fizic de munc a a: microorganismelor agentilor contaminanti (bacterii, virusuri, richeti, spirochete, protozoare, ciuperci) in suspensie in aer.
Acestea pot provoca infectii, alergii si afec tiuni pulmonare.
Pagina 18
D.
FACTORI DE RISC SPEC IALI munca in subteran, acvatic, subacvatic, mlastinos, aerian, cosmic
Sunt proprii mediului fizic de munca in conditii specia le :
si prin ac tiunea lor specific provoac a suprasolicitarea f izic a si psihic a a organismului uman, ducand la oboseala, stari depresive, psihoze de claustrofobie, fotofobie, stress etc. 3.6 LISTA COMPLETA DE IDENTIF ICARE A TUTUROR FACTORILOR DE RISC PE CELE PATRU ELEMENTE ALE SISTEMULUI DE MUNC A
1. EXECUTANT a. ACTIUNI GRESITE executarea defectuoasa de operatii: comenzi; manevre; pozitionari; fixari; asamblari; reglare; utilizarea gresita a mijloacelor de produc tie etc. nesinc roniza ri de operatii: intarzieri; devansari. efectuarea de operatii neprevazute prin sa rcina de munca pornirea echipamentelor tehnice; intreruperea func tionarii echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.); deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de c adere: o de la acelasi nivel: prin dezechilibrare; alunecare; impiedicare; o de la inaltime: prin pasirea in gol; prin dezechilibru; prin alunecare. comunicari accidentogene b. OMISIUNI omiterea unor operatii. neutralizarea mijloacelor de protectie. 2. SARC INA DE MUNC A a. CONTINUTUL NECORESPUNZATOR AL SARC INII DE MUNCA in raport cu cerintele de securitate: operatii, reguli, procedee gresite. absenta unor operatii. metode de munc a necorespunzatoare (succesiunea gresita a operatiilor). b. SARC INA SUB/SUPRADIMENSIONALA EXECUTANTULUI IN RAPORT CU CAPAC ITATEA
solicitare fizic a: efort stastic; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic.
Pagina 19
solicitare psihic a: rit m de munc a mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complexe etc.; monotonia muncii.
3.
MIJLOACE DE MUNCA
a. FACTORI DE RISC MECANIC miscari functionale ale echipamentelor tehnice: organe de masini in miscare; curgeri de fluide; deplasari ale mijloacelor de transport etc. autodeclansari sau autobloc ari contraindicate ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor deplasari saub efectul gravitatiei: alunecare; rostogoale; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare. deplasari sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normala; balans; recul; socuri excesive; jet, eruptie. suprafete sau contururi periculoase: intepatoare; taioase; alunecare; abrazive; adezive. recipiente sub presiune vibratii excesive ale echipamentelor tehnice. b. FACTORI DE RISC TERMIC temperatura ridicata a obiectelor sau suptafetelor. temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor. flacari, flame.
c. FACTORI DE RISC ELEC TRIC curent electric: atingere direct a; atingere indirecta; tensiune de pas.
d. FACTORI DE RISC CHIMIC substante substante substante substante substante substante substante e. toxice caustice inflamabile explozive cancerigene radioactive mutagene
FACTORI DE RISC BIOLOGIC culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii; virusuri; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare. plante periculoase (exemplu: ciuperci otravitoare). animale periculoase (exmplu: serpi veninosi).
4.
MEDIU DE MUNCA
a. FACTORII DE RISC F IZIC

Pagina 20
temperatura aerului; ridicat a; scazuta; umiditatea aerului: ridicat a; scazuta. curentii de aer presiunea aerului: ridicat a; scazuta. aeroionizarea aerului suprapresiune in adancimea apelo r zgomot ultrasunete vibratii iluminat: nivel de iluminare sc azut; stralucire; palpaire. radiatii o electromagnetice: infrarosii; ultraviolete; microunde; de f recventa inalta; de frecventa medie; de frecventa joasa; laser. o ionizante: alfa; beta; gama. potential electrostatic. calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina,viscol, alunec ari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.) pulberi pneumoconiogene b. FACTORI DE RISC CHIMIC gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inf lamabili sau explozivi
c.
FACTORI DE RISC BIOLOGIC microorganisme in suspensie in aer; bacterii; virusuri; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare etc.
d.
FACTORI PRIVIND CARAC TERUL SPEC IAL AL MEDIULUI subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic etc.
Toti factori de risc ce tin de mediul de munc a, sunt surse majore ale accidentelor de munc a si imbolnavirilor profesionale. Masurile de prevenire a factorilor de risc ce apar in mediului de munc a se refera la: organizarea corespunzatoare a locului de munc a; masuri tehnice de protectie si securitate, intrinsec a, colectiva si individuala; examene medicale si psihologice; instruirea personalului; propaganda in domeniul securitatii muncii; acordarea de materiale si alimentatie de protectie; organizarea timpului liber.
Pagina 21
PARTEA A II-A - APLICATIE
4. IDENTIF ICAREA RISCURILOR DE ACC IDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR - DIN S.C. DETERGENTI S.A. TIMISOARA, PUNC TUL DE LUC RU URLATI (P&G URLATI), JUDETUL PRAHOVA
Procte r & Gamble (P&G) este o companie multinationala cu peste 300 de sucursale la nivel mondial, avand un numar total de peste 130 000 de angajati. Compania P&G a fost infiintata in anul 1837, in orasul Cincinnati, statul Ohio, SUA, activand in aceea perioada ca o firma mica, familiala care producea sapun si lumanari. In prezent P&G comercializeaza mai mult de 300 de tipuri de produse, la peste cinci miliarde de consumatori, din 140 de tari. Compania P&G este recunoscuta drept lider in dezvoltarea, producerea si comercializarea unor produse superioare, precum: produse de curatat, de ingrijire a bebelusilor, de ingrijire pentru femei, produse din hartie, cosmetice, medicamente, alimente si bauturi. Incepand cu anul 2009, in aria orasulu Urlati, judetul Prahova, a fost construita si pusa in functiune o noua unitate de productie de sampon si balsam pentru par, din gama Head & Shoulders, Pantene Pro - V, Wash & Go, produse obtinute actualmente si in alte unitati ale grupului multinational P&G. Fabrica de produse pentru ingrijirea parului a fost construita pe o suprafata de 5,2 ha. , si se estimeaza ca, in viitor, vor urma si alte etape viitoare de investitii, in functie de deciziile investitorului privind:
viitoarele extinderi ale capacitatii de productie a cosmeticelor destinate ingrijirii parului; co-amplasarea unor fabrici furnizoare de materii prime si ambalaje; oportunitati pentru productii atractive din alte domenii.
Numarul de locuri de munca nou create este de 241 posturi, dintre care aproximativ 200 angajati lucreaza in 3 schimburi in procesul de productie, iar restul de angajati asigura administrarea amplasamentului, conducerea proceselor de productie, activitatile de intretinere si asigurare a utilitatilor pe amplasament. Prezenta lucrare cuprinde o identificarea riscurilor de munca pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, ca parte integrata in departamentul de asigurarea calitatii (QA), din cadrul fabricii SC DETERGENTI SA din Urlati.
4.1 RELATIA RISC SEC URITATE Pasi importanti in privinta identificarii si eavaluarilor de riscuri in munca s-au facut incepand cu anul 1985, cand prin CEI 812/85 defineste notiunea de risc , traseaza alura curbei de acceptabilitate a riscului si precizeaza cei doi parametri esentiali care trebuie luati in considerare la evaluarea riscului: gravitatea si frecventa consecintei maxime asupra organismului uman. Principiul de evaluare a riscurilor pe baza combinatiei intre frecventa si gravitatea consecinte lor maxime previzibile este consacrat ulterior in standardele europene, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996.
Pagina 22
In terminologia de specialitate, securitatea omului in procesul de munca este considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala. In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar riscul posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential. Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accide ntare si imbolnavire este zero . Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc. In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc rezidua l", fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin imbatranire". In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate ", respectiv niveluri de risc ", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate, respectiv de risc. In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim , respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel at at de scazut de securitate, incat sa nu mai fie permisa functionarea sistemului. Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu c are actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei. In consecint , pentru evaluarea r iscului, respectiv a securitatii, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape : identificarea factorilor de risc din sistemul ana lizat; stabilirea consecinte lor actiunii determinarea gravit tii lor; asupra victime i, ceea ce inseamn
stabilirea probabilit tii de actiune a lor asupra executa ntului; atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc . Identif icarea riscurilor are ca scop determinarea calitativa a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munca, sector, sectie sau intreprindere, urmand ca pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala sa se realizaeze determinarea cantitativa a nivelului de risc/securitate. Procesul de evaluare se finalizeaza cu un document centralizator (fisa de evaluare a locului de munca), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de munca. Se cunoaste ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proportional cu nivelul de risc. Identif icarea riscurilor de munca pentru postulul de operator laborator in laboratorul analitic, presupune existenta fisei postului pe baza careia se fundamenteaza programul de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale pentru locul de munca analizata. Metoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile.
Pagina 23
Ulterior etapei de identificare a riscurilor se intoc meste fisa de identifica re a factorilor de risc si, apoi, se vor derula etapele specifice de evaluare si cuantificare a riscurilor pentru postul analizat de catre echipa special desemnata si calificata pentru evaluarea riscurilor. LISTA DE IDENTIF ICARE A F ACTORILOR DE RISC (anexa 1) este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca). FISA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC (anexa 2 - H.G. 355/2007) ) este un formular care se competeaza pentru fiecare post in scopul identificarii riscurilor de munca ale acestuia .
4.2
CONSTITUIREA ECHIPEI
La nivel de fabrica in componenta colectivului de evaluare a riscurilor, dar si pentru identif icarea riscurilor, din cadrul SC DETERGENTI SA., punctul de lucru Urlati au intrat conducatori ai locurilor de munca si specialisti evaluatori in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform cu cerintele urmatoare: Echipa de analiza si evaluare trebuie sa cuprinda specialisti in domeniul securitatii muncii si tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate; Inainte de inceperea activitatii membrii echipei trebuie sa cunoasca in detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate si procedurile concrete de lucru; Este necesara o minima documentare prealabila asupra locurilor de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate; Dupa constituirea echipei de analiza si evaluare, respectiv dupa insusirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise In cazul identificarii riscurilor de munca pentru postul de operator laborator in laboratorul analitic, au fost necesari a fi prezenti lucratori din aria laboratorului analitic, respectiv din departamentul QA care au lucarat inpreuna cu lucratorii desemnati SSM si reprezentantul medical. Echipa constituita pentru identif icare riscuri, a fost: conducator al loc ului de munca EB sef tehnic de laborator - CV luc rator desemnat pe probleme SSM pentru la boratorul ana litic: SB asistenta me dicala GP
*din motive de confidentialitate s-au folosit doar initialele numelor
4.3
DEF INIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA)
In aceasta etapa s-a efectuat o analiza detaliata a locului de munca laboratorul a nalitic , urmarind: Identif icarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, precum si a masinile si utilajele folosite (parametrii si caracteristici functionale) etc.; Precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.); Descrierea conditiilor de mediu existente; Prec izarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente.
Pagina 24
Informatiile necesare pentru aceasta etapa se preiau din documentele intreprinderii (fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caietele de sarcini, buletinele de analiza a factorilor de mediu, norme, st andarde si instructiuni de securitate a muncii) si din discutiile purtate cu lucratorii de la locul de munca analizat. Pentru def inirea sistemului de munca s-au urmarit a fi definite, intelese si cunoscute cat mai bine cele 4 componente ale acestuia: 1. Executant = operator de laborator 2. Sarcini de munca = sarcini specifice realizarii testelor de laborator chimice si fizico chimice 3. Mijloace de munca = materiale, ustensile, aparate si echipamente specifice laboratorului chimic 4. Mediul de munca = incinta laboratorului analitic
1. EXECUTANTUL = OPERATOR DE LABORATOR Pegatirea profesioanala a persoanelor ce deservesc acest post este cel putin medie (liceu tehnic sau real absolvit) sau chiar tehnic universitara.
2. SARC INI DE MUNCA Procesul de munca al carui executant este operatorul laborator, consta in realizarea operatiilor de analize chimice specifice domeniului de activitate, atat in sectiile de productie si ambalare cat si in laboratorul de analize chimice. Operatorul determina calitatea materiilor prime ce intra in procesul tehnologic precum si calitatea produsului f init ce iese din fabrica spre consumatori. Sarcinile de munca ale ope ratorului laborator sunt: 1. informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru respectiva si asupra prioritizarii acestora; 2. verif icarea / calibrarea echipamentelor de munca si pregatirea acestora; 3. efectueaza operatiunile calibrare si verificare interna pentru echipamentele din laborator 4. ocazional efectueaza prelevari de esantioane de pe liniile de productie: probe d e apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si de produse finite; 5. verif ica daca sanitizarea, sterilizarea instalatiilor s-a executat corect. 6. inregistreaza probele in registrele de evidenta probe 7. analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea mostrelor prelevate cu standardele de produs si / sau alte documente tehnice normative este indeplinita; 8. realizeaza inregistrarea rezultatelor analizelor (cuantifica, interpreteaza, inregistreaza si verif ica corectitudinea analizelor efectuate). 9. executa analizele specifice probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si de produse finite, respectand programul de probe din laborator, luand decizia de blocare a celor necorespunzatoare calitativ; 10. asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foarte toxice din laborator; 11. asigura colectarea in sistem diferentiat si controlat a deseurilor din laborator; 12. cunoasterea normelor de securitatea muncii si PSI specifice activitatii pe care o desfasoara;
Pagina 25
13. utilizarea echipamentelor de protectie din dotare; 14. asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca; 15. curatenie la locul de munca.
3. MIJLOACE DE MUNC A laboratorului chimic
materiale,
ustensile,
aparate
si
echipamente
specifice
Mijloace de productie utilizate de catre operatorul laborator sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. Substante si preaparate chimice periculoase Sticlarie de laborator Ustensile din plastic , hartie si din metal Stative eprubete Palnii Spectofotometre ir si uv Spectrometru de absorbtie atomoca Gaz-cromatrografe agilent Viscozimetre Brookfield Reometru Brookfield Reometru TA Centrifuga Agitatoare mecanice Agitatoare magnetice cu agitare si incalzire electrice Balante de precizie analitica pH metre Conductometre Aparate Horiba de determinare dimensiuni particule Titratoare digitale, automate si semiautomate Colorimetru X-rite Colorimetru Lovibond Light Box Scanner (Global Vision) Magna Mike Rigla Metalica, Subler Scanner manual Densimetre Anton Paar Refractometru Atag Vapodest Lavete Nise chimice cu exhaustare Etuva
Pagina 26
33. 34. 35. 36. 37.
Cuptor Dulapuri de pastrarea substante chimice: inflamabile / acizi / baze / saruri Mobilier - birouri, dulapuri, mese de laborator, scaune Computer, imprimanta, telefon Rechizite birotica
4. MEDIUL DE MUNC A Operatorul laborator isi desfasoara activitatea in incinta laboratorului analitic care este o incinta inchisa, controlata din punct de vedere termic cu temperaturi cuprinse intre 18 25 o C si umiditate de maxim 60%, conform cu specificatiile tehnice ale echipamentelor din laboratorul analitic. Aerul din laborator nu este recirculat, instalatiile de aer conditionat asigurand reimprospatarea continua, 100% a aerului din incapere. In interior spatiul este incalzit iarna si racit vara atfel incat sa fie respectate conditiile impuse pentru functionarea aparatelor si echipamentelor, astfel ca exista curenti de aer atat de la instalatiile de ventilare, cat si de la aerisirea pentru evacuarea gazelor rezultate.
4.4
IDENTIF ICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
In aceasta etapa s-a stabilit, pentru f iecare compone nta a sistemului de munca evaluat (respectiv loc de munca), in baza listei prestabilite (anexa 1) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare; identif icarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funct ionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiza verbala cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer; factorii de risc identificati se inscriu in fisa de evaluare a locului de munca (anexa 6), unde se mai specifica, in aceeasi etapa, si forma lor concreta de manifestare: descrierea acestora si dimensiunea parametrilor prin care se apreciaza respectivul factor (de exemplu, rezistenta la apasare, forfecare, greutate si dimensiuni, curba cz etc.). Operatorul de laborator isi desfasoara activitatea predominant in laboratorlul analitic si ocazional in zona de fabricatie si in depozit. In identif icarea factorilor de risc s-a tinut cont atat de locatiile de desfasurare a activitatii cat si de locatia fizica in care este situat laboratorul analitic in cladirea administrativa. In identificare s-au folosit informatiile din fisele tehnice de securitate ale substantelor / chimicalelor folosite si din cartile tehnice ale aparetelor si echipamentelor tehnice folosite in laborator. Pentru a obtine aceste informatii s-au consultat: etichetele reactivilor si chimica lelor; fisa cu date de securitate a age ntilor c himici; carti tehnice ale aparatelor si echipamente lor medicul de medicina munc ii; alti spec ialisti electrotehnica. in domeniu tehnic chimie, fizico-chimie, electronica,
Pagina 27
In analiza s-a tinut cont de urmatoarele: Agentul chimic periculos este orice substanta sau preparat care, datorita proprietatilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice, si modului de folosire sau prezentei acestora la locul de munc a, prezinta risc pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. Agenti c himici pe ric ulosi pot fi s i: o o Substantele care se afla pe suprafata unui material. Substantele care se afla in interiorul unui material, expunandu-i la riscuri pe cei responsabili cu manipularea sau prelucrarea lor.
Substantele c himice care in mod norma l nu sunt periculoase da r, care in urma unor transformari suferite in timpul procesului de productie pot deveni peric uloase. Fisa tehnica de securitate F TS = (Material Sa fety Data Sheet MSDS)
Cuprinde toate datele de securitate, siguranta si protectia muncii care trebuie sa asigure cerintele minime pentru protectia sanatatii si integritatii fizice al utilizatorilor.
4.4.1 FACTORII DE RISC IDENTIF ICATI PENTRU POSTUL DE OPERATOR LABORATOR 1. EXECUTANT
ACTIUNI GRESITE executarea de operatii neprevazute in sarcina de munca efectuarea sarcinilor de munca intr-un stadiu avansat de oboseala, sub inf luenta unor medicamente sau inf luenta bauturilor alcoolice utilizarea incorecta a surselor de iluminat nesincronizarea la lucrul in echipa conectarea echipamentelor de munca electrice fara asigurarea legaturilor la instalatia d e impamantare deplasari, stationari in zone periculoase sau in imediata apropiere a instalatiilor aflate sub tensiune lucrul fara utilizarea dispozitivelor de protectie cadere la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare, dezechilibrare metode de lucru inadecvate, fara respectarea normelor de securitate si sanatate in munca, cu mijloace de productie defecte sau neverif icate metrologic, instalatii incomplete, etc.; utilizarea focului deschis si fumatul in zonele potential explozive pozitionari gresite manevre gresite pentru masurare, prelevare probe, manevre executate in locuri nepermise, pozitionare gresita in timpul efectuarii sarcinilor de munca, etc. inhalare si / sau ingurgitare accidentala de preparate si produse chimice periculoase manipularea sau depozitarea incorecta a periculoase la efectuarea analizelor chimice substantelor si preparatelor chimice
efectuarea analizelor de laborator cu substante periculoase (acizi, etc.) in afara nisei sau fara functionarea sistemului local de ventilatie
Pagina 28
nerespectarea sau necunoasterea procedurilor specifice pentru efectuarea analizelor de laborator si/sau a altor sarcini de munca. nerespectarea regulilor de igiena personala inainte, in timpul si dupa indeplinirea sarcinilor de munca;
OMISIUNI omiterea operatiilor care-i asigura securitatea la locul de munca neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare neprezentarea la controlul medical periodic care atesta aptitudinile / inaptitudinile
2. SARC INI DE MUNCA Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate : operatii, reguli, procedee gresite absenta unor operatii metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor)
3. MIJLOACE DE PRODUC TIE
FAC TORI DE RISC MEC ANIC rasturnarea materialelor si diverselor recipiente (recipienti, bidoane, etc.) pozitionate gresit si neasigurate impotriva caderii deschiderea sau inchiderea necontrolata a sertarelor / usilor de la biroul de lucru sau de la fisete, dulapuri, biblioteci prindere, lovire, strivire deplasarea / rasturnarea necontrolata a scaunelor (rotative) de birou taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase sticlarie de laborator scurgere accidentala libera de substante chimice si / sau scurgere libera de apa provenite de la neetanseitatile imbinarilor conductelor la efectuarea masuratorilor si prelevarea probelor cadere libera de obiecte, materiale, alte mijloace de productie lovire de catre mijloacele de transport auto la deplasarea intre unitate si domiciliu si / sau in incinta societatii
5.
FAC TORI DE RISC TERMIC contact accidental cu suprafete supraincalzite ale echipamentelor de munca din laborator (etuve) a recipientelor si / sau cu substante supra incalzite, la executarea sarcinilor de munca,. incendii si / sau explozii datorita avarierii echipamentelor de munca aflate in imediata apropiere a locului unde se executa sarcinile de munca.
Pagina 29
6.
FAC TORI DE RISC ELEC TRIC electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiunii de pas deteriorarii izolatiilor, deteriorarii circuitelor de legare la pamant.
in cazul:
FAC TORI DE RISC BIOLOG IC contactul accidental cu caini comunitari si / sau insecte periculoase (viespi, albine, paianjeni) la deplasarea de la domic iliu la serviciu rabie, soc anafilac tic, etc.
FAC TORI DE RISC CHIMIC gaze, vapori inf lamabili sau explozivi inhalare accidentala de gaze si vapori toxici si / sau iritanti in timpul efectuarii operatiilor specifice postului proiectare particule, stropi de produse chimice periculoase in timpul indeplinirii sarcinilor de munca si / sau la spargerea recipientilor cu substante periculoase. jet de fluide tehnologice la spargerea accidentala a conductelor si/ sau imbinarilor prin flanse ale acestora, aflate in imediata apropiere a locului unde isi desfasoara activitatea laborantul.
4. MEDIUL DE MUNC A
FACTORI DE RISC FIZIC variatii de temperatura in functie de anotimp soc termic; curenti de aer favorizati de deschiderea repetata a usilor si a functionarii instalatiei de ventilare (la lucrul in birouri si / sau in laborator) zgomot datorat locurilor de munca invecinate calamitati naturale cutremur, inundatii, etc. FACTORI DE RISC CHIMIC gaze, vapori toxici specifici la operatiile de masurare si prelevare probe, precum si la lucrul in laborator
5. SARC INA DE MUNCA SUPRASOLICITARE FIZIC efort static si dinamic, lucrul in pozitii vicioase: pozitii preponderent ortostatice
SUPRASOLICITARE PSIHICA suprasolicitare psihica in luarea unor decizii dificile in timp scurt, solicitarea atentiei la miscarile repetitive de ciclu scurt stari conflictuale cu colegii de serviciu
Pagina 30
4 . 4 . 2 M O DE L DE C O M P L E T A RE F ISA DE IDENTIF ICARE A FACTORILOR DE RISC PROFESIONAL PENTRU POSTUL OPERATOR LABORATOR, PENTRU UN LUC RATOR NAVETIST
Unitatea SC DETERGENTI SA Punct de luc ru Urlati Adresa: Str. Mihai Viteazu, nr. 1, Parc Industrial Urlati, Judetul Prahova Postul: OPERTATOR LABORATOR
FISA DE IDENTIF IC ARE A FAC TORILOR DE RISC PROFESIONAL
Denumirea postului si a locului de munca: OPERTATOR LABORATOR Sectia /De partame ntul: Departament QA Laborator ana litic NAVETA: da [x] cate ore/zi? [2] nu [ ] Descrierea activitatii: > In echipa: da [x], nu [ ] Nr. ore/zi [ 8] Nr. schimburi de lucru [ 3] Schimb de noapte [ x] Pauze organizate da [ x] sau nu [ ] Banda rulanta [ ] Risc de: infectare [ ] / electrocutare [x] / inalta tensiune [ ] / joasa, medie tensiune [ ] / inecare [ ] / asfixiere [ ] / blocare [ ] / micro-traumatisme repetate [ ] / lovire [ ] / mu scatura [ ] / zgariere [ ] / strivire [ ] / taiere [ ] / intepare [ ] / impuscare [ ] / ardere [ x] / oparire [ ] / degerare [ ] / miscari repetitive [ ] Alte riscuri:.............................................................. Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [x], dac a da, ce categorie: . . Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [ NU] Loc de munca: in conditii deosebite [ ] / in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ] port-arma [ ] Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic: informare asupra lucrarilor ce urmeaza sa se efectueze in ziua de lucru respectiva si asupra prioritiza rii acestora; verificarea / calibrarea e chipame ntelor de munca si pregatirea a cestora; efectueaza ope ratiunile calibrare si ve rifica re inte rna pentru
echipamentele din laborator
Pagina 31
ocazional efe ctueaza prelevari de esa ntioa ne de pe liniile de productie: probe de apa; probe de materii prime; probe de semiproduse si de produse finite;
verifica daca sanitiza rea, steriliza rea instalatiilor s-a e xe cutat core ct. inregistreaza probele in registre le de evidenta probe analizeaza utilizand teste chimice si fizico-chimice daca conformitatea mostrelor prelevate cu standa rde le de produs si / sau a lte docume nte tehnice normative este inde plinita; realizeaza inte rpreteaza, efectuate). inregistra rea inre gistreaza rezultate lor si verifica a nalizelor core ctitudinea (cuantifica, analizelor
executa analizele spe cifice probe de apa; probe de materii prime ; probe de semiproduse si de produse finite, respe cta nd programul de probe din laborator, luand de cizia de bloca re a celor ne corespunzatoare ca litativ;
asigura pastrarea si evidenta substantelor toxice si foa rte toxice din laborator;
asigura colectarea in sistem difere ntiat si controlat a deseurilor din laborator; cunoasterea norme lor de securitatea muncii si PSI spe cifice a ctivitatii pe care o desfasoara;
utilizarea e chipame ntelor de prote ctie din dotare; asigurarea ordinii si disciplinei la locul de munca; curatenie la locul de munca ;
Descrierea spatiului de lucru: Dimensiuni incapere: L = 20 m., l = 12 m, H = 3.5 m Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [x]; oblic a [ ] Munca: in conditii de izolare [ ] / la inaltime [ ] la altitudine [ ] / in miscare [ ] / pe sol [x] / in aer [ ] / pe apa [ ] /sub apa [ ] / nisa [ ] / cabina etansa [ ] / aer liber [ ] / altele: Incaperea laboratorului analitic este situata in zona cladirii a dministrative, pe o suprafata totala de 250 m 2. Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ ]; nu [x], dac a da, descriere:. Efort fizic : mic [x]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ] Pozitie preponderent: ortostatic a / in picioare [x]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta
Pagina 32
]/pozitii
fortate,
nefiziologice:
da
[];
nu
[],
dac a
da,
ce
tip:
.................................................................................................................................... ........... Gesturi profesionale : . Suprasolicitari: vizuale [x]; auditive [ ]; suprasolicit ari neuropsihosenzoriale [ x], dac a da: mentale [x]; emotionale [ ]; altele [ ] Suprasolicitari osteo-musculo-articulare : miscari fortate: da [ ]; nu [ ] / repetitive: da [ ]; nu [ ], daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu [ ]; toracala: da [ ]; nu [ ], lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ], cot: da [ ]; nu [ ], pumn: da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da [ ]; nu [ ], glezna: da [ ]; nu [ ]). Manipulare manuala a maselor: Dac a da, precizati caracteristicile maselor manipulate: mase mai mici de 10 kg. ridicare [x]; coborare [x]; impingere [x]; tragere [x]; purtare; [x]; deplasare [x] Greutate maxima manipulata manual: 10 kg. Agenti chimici: da [x]; nu [ ], dac a da, precizati: . * lista evaluarii agentilor chimici s-a completat si anexat ulterior.
**Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala / Fp = foarte periculos/C = cancerigen/P = patrunde prin piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.)
Agenti biologici:... NU.... Grupa............. Agenti cancerigeni: NU Pulbe ri profesionale : da [ ]; nu [x], daca da, precizati: Tipul pulberilor < V.L.E. > V.L.E.
**Legenda: V.L.E.= valoarea-limita de expunere profesionala
Zgomot profesional: < V.L.E. [ < 85 dB ] / >V.L.E. [ ] / zgomote impulsive da [] / nu [x] Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], dac a da, specificati zona: coloana vertebrala [ ] membre superioare [ ] ac tiune asupra intregului organism [ ] Mic roclimat: Temperatura aer: 18 25 o C., variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [x] Presiune aer: atmosferica
Pagina 33
Umiditate relativa: < 60% Radiatii: da [ ]; nu [x], dac a da: Radiatii ionizante: dac a da, se va completa partea speciala. PARTE SPEC IALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE: Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A I_I_I_I_I_I_I_I_I Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere: Aparatura folosita: Proces tehnologic: . Operatiuni indeplinite: . Surse folosite : inchise [ ]; deschise [ ] Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ]. Masuri de protectie individuala:............................ Expunere anterioara: Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ] Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_| Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_| Doza totala: |_|_|_|_| Supraexpuneri anterioare : - exceptionale - Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ]; - data:............................. - doza (mSv):................. - concluzii:...................... - accidentale - Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ]; - data:............................. - doza (mSv):................. - concluzii:......................
Pagina 34
Radiatii ne ionizante: Tipul:...................................................................................................................... Iluminat: suficient [ x]; insuficient [ ] / natural []; artificial [ ]; mixt [ x] Mijloace de protectie colectiva: DA Mijloace de protectie individuala: DA , echipament indiv idua l de protectie: ha lat, pa ntofi de protectie, ochelari de protectie, manusi antichimice, sort antichimic, masca, etc Echipament de lucru: DA Anexe igienico-sanitare: vestiar [x]; chiuveta [x]; WC [x]; dus [x]; sala de mese [x]; spatiu de recreere [] Altele: spatiu destinat fumatului, cantina ........................................................................................... Observatii: Data completarii: 20.01.2010 Angajator: Ecate rina Burs uc (semnatura si stampila unitatii)
Lucrator desemnat - Serviciul intern de prevenire si protectie Semnatura: SB
Pagina 35
7.
CONCLUZII
Rolul sanatatii si securitatii in munca este primordial pentru consolidarea competitivitatii si a productivitatii intreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a costului accidentelor, incidentelor si bolilor si printr-o motivare mai mare din partea lucratorilor. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta o povara enorma pentru sisteme le de protectie sociala publice si private si necesita un raspuns integrat, coordonat si strategic, precum si o colaborare a principalelor parti interesate din uniunea europeana in ceea ce priveste elaborarea politicilor comunitare si nationale. In acet c ontext primul pas in activitatile de prevenire si protectie desfasurate in cadrul intreprinderii si/sau al unitati este identifica rea riscurilor urmat de evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru. In sensul celor enuntate mai sus identificarea pericolelor trebuie facuta cu maxima atentie pentru ca activitatile ulterioare de prevenire si protectie sa aiba efect maxim. Lucrarea de fata care contine identificarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca, pentru postul operator laborator, in acord cu cu prevederile art. 7, alin. 4, lit. a, rspectiv art. 12, alin. 1, lit. a din legea nr. 319 / 2006 a securitatii si sanatatii in munca, reprezinta un instrument necesar si util pentru in vederea evaluarii riscurilor postului respectiv ceea ce concura impreuna cu celelelte evaluari de posturi de munca la indeplinirea atributiilor stabilite, pentru conducerea firmelor si pentru personalul cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 2006 deoarece permite: compararea diverselor locuri de munca din punct de vedere al periculozitatii, pe o scala de niveluri de risc de la 1 la 7; ierarhizarea riscurilor in cadrul unui loc de munca si alocarea optima, pe aceasta baza, a resurselor financiare; identif icarea tuturor factorilor de risc (prima etapa a evaluarii) si stabi lirea dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezinta o etapa obligatorie pentru elaborarea normelor si instructiunilor proprii de securitate a muncii, precum si o conditie impusa de normele metodologice privind autorizarea agentilor economici; elaborarea programului anual de protectie si prevenire, pe baza fiselor de masuri de prevenire intoc mite in urma evaluarii riscurilor.
Pagina 36
Ane x a 1: Lis t a de ide nt i fic a re a fa c t o r ilo r de ris c a. 1. EXECUTANT ACTIUNI GRESITE 1.1. executare de fectuoasa de operatii comenzi; manevre; pozitionari, fixari, asamblari; reglaje; utilizare gresita a mijloacelor de protectie etc.
1.2. nesinc ronizari de operatii 1.3. intarzieri; devansari. efectuare de operatii neprevazute prin sa rcina de munca pornirea echipamentelor tehnice; intreruperea functionarii echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.); deplasari, stationari in zone periculoase; deplasari cu pericol de cadere: o o o o o o o o 1.4. 2. de la acelasi nivel: prin dezechilibrare; alunec are; impiedicare; de la inaltime: prin pasire in gol; prin dezechilibrare; prin alunecare.
comunicari accidentogene
OMISIUNI 2.1. omite rea unor operatii 2.2. neutilizarea mijloace lor de protectie
b. 1.
SARC INA DE MUNCA continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de securitate 1.1. operatii, reguli, procedee gresite 1.2. abse nta unor ope ratii
Pagina 37
1.3. metode operatiilor) 2.
de
munca
necorespunzatoare
(succesiune
gresita
sarcina sub/supradimensionata in ra port cu capacitatea exec utantului 2.1. solic itare fizica: efort static; pozitii de lucru fortate sau vicioase; efort dinamic.
2.2. solic itare psihica: c. 1. rit m de munca mare; decizii dificile in timp scurt; operatii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.; monotonia munc ii.
mijloace de productie factori de risc mecanic 1.1. miscari periculoase 1.1.1. miscari functionale ale ec hipamentelor tehnice: 1.1.2. organe de masini in miscare; curgeri de fluide; deplasari ale mijloacelor de transport etc. autodeclansari sa u a utoblocari contraindicate ale misca rilor
functionale ale echipamentelor te hnice sau ale fluide lor 1.1.3. 1.1.4. deplasari sub efectul gravitatie i: alunecare; rostogolire; rulare pe roti; rasturnare; cadere libera; scurgere libera; deversare; surpare, prabusire; scufundare. deplasari sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normala; balans; recul;
Pagina 38
1.2.
socuri excesive; jet, eruptie.
suprafete sau contururi pe riculoase: intepatoare; taioase; alunecoase; abrasive; adezive.
1.3. recipiente sub presiune 1.4. vibratii excesive ale echipamentelor te hnice 2. factori de risc termic 2.1. temperatura ridicata a obiectelor sau supra fetelor 2.2. temperatura coborata a obiectelor sa u suprafetelor 2.3. flacari, flame 3. factori de risc electric 3.1. curentul electric : A. atingere directa; B. atingere indirecta; C. tensiune de pas. 4. factori de risc chimic 4.1. substante toxice 4.2. substante caustice 4.3. substante inflamabile 4.4. substante explozive 4.5. substante cancerige ne 4.6. substante radioactive 4.7. substante mutagene 5. factori de risc biologic 5.1. culturi sau preparate c u microorganisme: bacterii; virusi; richetii; spirochete; ciuperci; protozoare.
5.2. plante pe ric uloase (exemplu: ciupe rci otravitoare )
Pagina 39
5.3. animale pe riculoase (exemplu: se rpi veninosi) d. 1. mediu de munca factori de risc fizic 1.1. 1.2. temperatura ae rului: ridicata; scazuta. umiditatea ae rului: ridicata; scazuta.
1.3. c ure nti de ae r 1.4. presiunea aerului: ridicata; scazuta.
1.5. ae roionizarea ae rului 1.6. suprapresiune in adanc imea a pelor 1.7. zgomot 1.8. ultrasunete 1.9. vibratii 1.10. iluminat: nivel de iluminare scazut; stralucire; palpaire. 1.11.1. electromagnetice: infrarosii; ultraviolete; microunde; de frecventa inalta; de frecventa medie; de frecventa joasa; laser. 1.11.2. ionizante: alfa; beta; gama.
1.11. radiatii
1.12. pote ntial e lectrostatic
Pagina 40
1.13. calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, surpari, prabusiri de teren sau copaci, avalanse, seisme etc.) 1.14. pulbe ri pneumoconiogene 2. factori de risc chimic 2.1. gaze, vapori, ae rosoli toxic i sa u caustici 2.2. pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. factori de risc biologic 3.1. 4. microorganisme in suspensie in aer: bacterii; virusi; richeti; spirochete; ciuperci; protozoare etc.
caracterul special al mediului subteran; acvatic; subacvatic; mlastinos; aerian; cosmic etc.
Pagina 41
A NE X A 2 : F ISA DE IDENTIF ICARE A FAC TORILOR DE RISC PROFESIONAL

(H.G. 355/2007)
Unitatea.........................................., adresa........................................... Telefon............................................
NUMELE SI PRENUMELE LUCRATORULUI:....................................... FISA de identificare a factorilor de risc profesional
Denumirea postului si a locului de munca ......................................................................... Sectia /Departamentul:...................................................................................
NAVETA: da [ ] cate ore/zi? [ ] nu [ ] Descrierea activitatii: > In echipa: da [ ], nu [ ] Nr. ore/zi [ ] Nr. schimburi de lucru [ ] Schimb de noapte [ ] Pauze organizate da [ ] sau nu [ ] Banda rulanta [ ]
Risc de: infectare [ ]/electrocutare [ ]/inalta tensiune [ ]/joasa, medie tensiune [ ]/ inecare [ ]/asfixiere [ ]/blocare [ ]/microtraumatisme repetate [ ]/lovire [ ]/muscatura [ ]/zgariere [ ]/strivire[ ]/taiere [ ]/intepare [ ]/ impuscare [ ]/ardere [ ]/oparire [ ]/degerare [ ]/miscari repetitive [ ]
Alte riscuri:....................................................................................................................... Conduce masina institutiei: da [ ]; nu [ ], dac a da, ce categorie: ............................................. Conduce utilaje/vehicule numai intrauzinal [ ] Loc de munca: in conditii deosebite [ ]/in conditii speciale [ ] sector alimentar [ ] port -arma [ ] Operatiuni executate de lucrator in cadrul procesului tehnologic: .................................................................................................................................... ...................... Descrierea spatiului de lucru:
Pagina 42
Dimensiuni incapere: L............, l.............., H............... m Suprafata de lucru: verticala [ ]; orizontala [ ]; oblic a [ ] Munca: in conditii de izolare [ ]/la inaltime [ ] la altitudine [ ]/in miscare [ ]/pe sol [ ]/in aer [ ]/pe apa [ ]/sub apa [ ]/nisa [ ]/cabina etansa [ ]/aer liber [ ]/altele:........................................................................................................................ Deplasari pe teren in interesul serviciului: da [ descriere:...................................................................... ]; nu [ ], dac a da,
Efort fizic : mic [ ]; mediu [ ]; mare [ ]; foarte mare [ ] Pozitie preponderent: ortostatic a/in picioare [ ]; asezat [ ]; aplecata [ ]; mixta [ ]/pozitii fortate, nefiziologice: da [ ]; nu [ ], dac a da, ce tip:.............................................................. .................................................................................................................................... ........ Gesturi profesionale : ....................................................................................................... Suprasolicitari: vizuale [ ]; auditive [ ]; suprasolicit ari neuropsihosenzoriale [ ], dac a da: mentale [ ]; emotionale [ ]; altele [ ] Suprasolicitari osteomusculoarticulare : miscari fortate: da [ ]; nu [ ]/repetitive: da [ ]; daca da, specificati zona: coloana vertebrala (cervicala: da [ ]; nu [ ]; toracala: da [ ]; lombara: da [ ]; nu [ ]), membre superioare (umar: da [ ]; nu [ ], cot: da [ ]; nu [ ], da [ ]; nu [ ]), membre inferioare (sold: da [ ]; nu [ ], genunchi: da [ ]; nu [ ], glezna: nu [ ]). nu [ ], nu [ ], pumn: da [ ];
Manipulare manuala a maselor: Daca da, precizati caracteristicile maselor manipulate:................................................................................... ridicare [ ]; coborare [ ]; impingere [ ]; tragere [ ]; purtare; [ ]; deplasare [ ] Greutate maxima manipulata manual..........................................................................
Agenti c himici: da [ ]; nu [ ], dac a da, precizati: Tipul agentului chimic < V.L.E. > V.L.E Fp C P
Legenda: V.L.E. = valoarea-limita de expunere profesionala/Fp = foarte periculos/C = cancerigen/P = patrunde pr in piele (Puteti atasa fisei un tabel separat.) Agenti biologici:................................................................................................ Grupa............. Agenti cancerigeni:
Pagina 43
......................................................................................................... Pulbe ri profesionale : da [ ]; nu [ ], dac a da, precizati:
Tipul pulberilor
< V.L.E.
> V.L.E.
Legenda: V.L.E.= valoarea-lim ita de expunere profesionala Zgomot profesional: < V.L.E. [ ]/>V.L.E. [ ]/zgomote impulsive da [ ]/nu [ ] Vibratii mecanice: < V.L.E. [ ]/> V.L.E. [ ], dac a da, specificati zona: coloana vertebra la [ ] membre superioare [ ] ac tiune asupra intregului organism [ ] Mic roclimat: Temperatura aer:........................, variatii repetate de temperatura: da [ ] nu [ ] Presiune aer:..................................................... Umiditate relativa:........................................................................ Radiatii: da [ ]; nu [ ], dac a da: Radiatii ionizante: dac a da, se va completa partea speciala.
PARTE SPEC IALA PENTRU EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE: Data intrarii in mediul cu expunere profesionala la radiatii ionizante: Z Z L L A A A A I_I_I_I_I_I_I_I_I Clasificare actuala in grupa A [ ] sau B [ ] si conditii de expunere:
Aparatura folosita.......................................................................................................................... ................................ Proces tehnologic:..................................................................................................................... ..................................... Operatiuni indeplinite:.................................................................................................................... ......................................
Surse folosite : inchise [ ]; deschise [ ] Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ].
Pagina 44
Masuri de protectie individuala:.................................................................................................................... .......................... Expunere anterioara: Perioada:............................... nr. ani: [ ][ ] Doza cumulata prin expunere externa (mSv): |_|_|_|_| Doza cumulata prin expunere interna: |_|_|_|_| Doza totala: |_|_|_|_| Supraexpuneri anterioare : - exceptionale - Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ]; - data:............................. - doza (mSv):................. - concluzii:...................... - accidentale - Tip de expunere: X externa [ ]; gamma externa [ ]; interna [ ]; externa si interna [ ]; - data:............................. - doza (mSv):................. - concluzii:...................... Radiatii ne ionizante : Tipul:......................................................................................................................... Iluminat: suficient [ ]; insuficient [ ]/natural [ ]; artificial [ ]; mixt [ ] Mijloace de protectie colectiva:................................................................................. Mijloace de protectie individuala:.............................................................................. Echipament de lucru:................................................................................................ Anexe igienico-sanitare: vestiar [ ]; chiuvet a [ ]; WC [ ]; dus [ ]; sala de mese [ ]; spatiu de recreere [ ] Altele:........................................................................................................................... .................. Observatii: Data completarii:.............. Angajator, ......................................... (semnatura si stampila unitatii)
Lucrator desemnat Serviciul intern de prevenire si protec tie Semnatura ___________
Pagina 45
8.
BIBLIOGRAF IE
1. Legea securitatii si sanatatii in munc a nr. 319 din 14 iulie 2006 2. HG nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munc a nr. 319/2006, aprobate prin hot ararea guvernului nr. 1425/2006 3. Managementul resurselor umane - dr. ing. Toaje Elena Monica - , suport de curs, Bucuresti, 2009 4. Securitatea si sanatatea in munc a, editura regia autonoma monitorul oficial, editia ianuarie 2009 5. S.C. HSEQ Consulting International S.R.L. Bucuresti suport curs, octombrie 2010; 6. Ghid securitate si sanatate in munc a, Editura Virom, 2009 7. ANEXA A7.2-1-P5 Identificarea i evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvir i profesionale existente, stabilirea msurilor tehnice i organizatorice n vederea dim inurii / elim inrii acestora - Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA - Titlul proiectului: nva Automatica - Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051 8. Ghid de evaluare a riscului Inspectia muncii, in cadrul proiectului Implementarea legislaiei armonizate n domeniul securit ii i snt ii n munc n ntreprinderile mici i mijlocii din 2006-2007 9. Lucrrile Simpozionului tehnico -stiintific Evaluarea r iscurilor Locuri de munc sigure si sntoase - Satu Mare, 13 15 octombrie 2008, Editor: Prof. Dr. Ing. Mircea BEJAN; Editura UTPRES si , Editura MEGA, CLUJ NAPOCA, 2008
9.
WEBOGRAF IE
1. http://osha.europa.eu/fop/romania/ro/good_practice/evaluarea_riscurilor.sht ml 2. http://imm.protectiamuncii.ro/ 3. http://www.ssm-su.ro/index.php?mv=6&cat =documente 4. http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/sanatate-si-securitate-in-munca-143-view.html 5. http://www.arssm.ro/ 6. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/protectia-muncii-17/ 7. www.protectiamuncii.ro 8. www.protectiamuncii.ro 9. www.euroinfo.ccivl.ro 10. www.europarl.europa.eu 11. www.ergonomie.ro 12. www.emea.europa.eu 13. www.medfarm.ro
Pagina 46

Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect - Curs Inspectori SSM-Identificare Riscuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IDENTIFICAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI / SAU IMBOLNAVIRE PROFESIONALA IN LABORATORUL ANALITIC

POSTUL: OPERATOR LABORATOR

Curs : Lucrare elaborata de: Companie: Functia: Data:

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

4.1 4.2 4.3 4.4 4.4.1 4. 4. 2

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

PARTEA I NOTIUNI GENERALE DESPRE SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 1. INTRODUCERE

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

OBIEC TIVUL GENERAL AL SEC URITATII SI SANATATII IN MUNCA

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Fig. 1: Nivele legislative in SSM, in Romania

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Legea nr. 319/2006

Legea securitatii si sanatatii in munca

H.G. nr. 1876/2005

H.G. nr. 300/2006

H.G. nr. 493/2006

H.G. nr. 971/2006

H.G. nr. 1007/2006

H.G. nr. 1028/2006

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

H.G. nr. 1048/2006

H.G. nr. 1049/2006

H.G. nr. 1050/2006

H.G. nr. 1051/2006

H.G. nr. 1058/2006

H.G. nr. 1091/2006

H.G. nr. 1092/2006

H.G. nr. 1093/2006

H.G. nr. 1135/2006

H.G. nr. 1136/2006

H.G. nr. 1146/2006

89/655/CEE 95/63/CE 2001/45/C E 98/24/CE

H.G. nr. 1218/2006

91/322/CEE 2000/39/C E 2006/15/C E

Ordin nr. 753/2006

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Legea nr. 25/2004

H.G. nr. 537/2004

3. RISC URI DE MUNCA

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Acestea pot provoca infectii, alergii si afec tiuni pulmonare.

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Sunt proprii mediului fizic de munca in conditii specia le :

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

a. FACTORII DE RISC F IZIC

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

PARTEA A II-A - APLICATIE

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

DEF INIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (LOC DE MUNCA)

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

3. MIJLOACE DE MUNC A laboratorului chimic

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

33. 34. 35. 36. 37.

IDENTIF ICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

Elaborat de: CRISTINA VIIU Mai 2013

3. MIJLOACE DE PRODUC TIE