Curs perfecionare: Inspector n domeniul securitii si sntii n munc

LUCRARE DE ABSOLVIRE
Tema:
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTRU
LOCUL DE MUNCA
ELECTRICIAN INTRETINERE INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Absolvent:
Ec. PETREANU ELENA

August 2015

CUPRINS

Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale
Cap. I:

Cap. II: Factorii de risc si elementele sistemului de munca

Cap. III: Principalele metode de prevenire
Cap. IV: Scurta descriere a organizarii unitatii, a procesului tehnologic si a metodelor

de lucru din cadrul unitatii

Cap. V: TEMA
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PENTRU LOCUL DE MUNCA ELECTRICIAN INTRETINERE INSTALATII
ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

Moto:
Angajatorul este singurul responsabil de sanatatea si securitatea
angajatilor sai, dar activitatea de prevenire a riscurilor profesionale este o
problema care ne priveste pe toti participantii la procesul de munca

INTRODUCERE
Conform Legii Securitii i Sntii in Munc nr. 319/2006, conducatorii unitatilor
economice sunt singurii responsabili de sanatatea si securitatea salariatilor, ei se afla in centrul
activitatii de prevenire a riscurilor si asigurare a sanatatii si securitatii in munca. Au obligatia legala
de a asigura starea de securitate si de a proteja sanatatea salariatilor.
Conform Cap. III, Sectiunea 1 Obligaii generale ale angajatorilor
Art. 6
(1) Angajatorul are obligaia de a asigura securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele
legate de munc.
(2) n cazul n care un angajator apeleaz la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitile sale n acest domeniu.
(3) Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere
principiului responsabilitii angajatorului.
Art. 7
(1) n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare pentru:
a) asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea i instruirea lucrtorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n munc.
(2) Angajatorul are obligaia s urmreasc adaptarea msurilor prevzute la alin. (1), innd seama
de modificarea condiiilor, i pentru mbuntirea situaiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaia s implementeze msurile prevzute la alin. (1) i (2) pe baza
urmtoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea posturilor de munc,
alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc i de producie, n vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat i a diminurii efectelor acestora asupra
sntii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, organizarea
muncii, condiiile de munc, relaiile sociale i influena factorilor din mediul de munc;
h) adoptarea, n mod prioritar, a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie
individual;
i) furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
(4) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, innd seama de natura activitilor din
ntreprindere i/sau unitate, angajatorul are obligaia:
a) s evalueze riscurile pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munc, a substanelor sau preparatelor chimice utilizate i la amenajarea
locurilor de munc;
b) ca, ulterior evalurii prevzute la lit. a) i dac este necesar, msurile de prevenire, precum
i metodele de lucru i de producie aplicate de ctre angajator s asigure mbuntirea

nivelului securitii i al proteciei sntii lucrtorilor i s fie integrate n ansamblul

activitilor ntreprinderii i/sau unitii respective i la toate nivelurile ierarhice;
c) s ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n
munc, atunci cnd i ncredineaz sarcini;
d) s asigure ca planificarea i introducerea de noi tehnologii s fac obiectul consultrilor cu
lucrtorii i/sau reprezentanii acestora n ceea ce privete consecinele asupra securitii i
sntii lucrtorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiiile i mediul de munc;
e) s ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific, accesul s fie
permis numai lucrtorilor care au primit i i-au nsuit instruciunile adecvate.
(5) Fr a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cnd n acelai loc de munc i
desfoar activitatea lucrtori din mai multe ntreprinderi i/sau uniti, angajatorii acestora au
urmtoarele obligaii:
a) s coopereze n vederea implementrii prevederilor privind securitatea, sntatea i igiena
n munc, lund n considerare natura activitilor;
b) s i coordoneze aciunile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor
profesionale, lund n considerare natura activitilor;
c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) s informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Msurile privind securitatea, sntatea i igiena n munc nu trebuie s comporte n nicio situaie
obligaii financiare pentru lucrtori.

Cap. I Generalitati. Suportul legislativ in aplicarea masurilor de prevenire a

accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale
CADRUL LEGISLATIV GENERAL N S.S.M.
Element generator al ntregii legislaii de S.S.M n ara noastr l constituie Costituia
Romniei, care stabilete dreptul la protecia vieii i sntii pentru toi cetenii n mod egal.
Art. 22, alin. 1: Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica. Dreptul la viata, precum si
dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate. Printre categoriile de persoane
nominalizate explicit, pentru care trebuie asigurate protecia social, iar n cadrul acesteia,
protecia muncii, sunt salariaii.
Art. 38, alin. 2: Salariaii au dreptul la protecia social a muncii. Msurile de protecie privesc
securitatea i igiena muncii, regimul de munc al femeilor i al tinerilor,instituirea unui salariu
minim pe economie, prestarea muncii in condiii grele precum i alte condiii specifice.

Acte normative care reglementeaza activitatea de securitate si sanatate in munca

LEGEA nr. 319 / 2006 a securitii i sntii n munc are ca scop instituirea de msuri
privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor. Ea stabilete
principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii securitatea
4

lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea

echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile
generale pentru implementarea acestor principii.
Legea reprezint transpunerea Directivei nr. 89/391/CEE, modul ei de implementare fiind
prevzut n Normele metodologice de aplicare (HG nr. 1425/2006), precum i de alte acte
normative cu rol principial n reglementarea activitii de securitate i sntate n munc.
Nr.
crt.

DENUMIRE
ACT NORMATIV

1.-

Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

2.-

HG nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii
319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca.
HG nr. 955/08.09.2010 pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319/2006 privind securitatea si
sanatatea in munca, aprobate prin HG nr.
1425/11.10.2006.
HG nr. 1091/16.08.2006, privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru locul de munca.

3.-

4.-

5.-

6.-

7.-

8.-

9.-

10.-

11.-

12.-

13.-

HG nr. 1146/30.08.2006, privind cerinele minime de

securitate i sntate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca
HG nr. 1048/09.08.2006, privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori
a echipamentelor individuale de protecie la locul de
munca.
HG nr. 971/26.07.2006, privind cerinele minime
pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la
locul de munc
HG nr. 493/12.04.2006, privind cerinele minime de
securitate i sntate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de zgomot.
HG nr. 1876/22.12.2005, privind cerinele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de vibratii.
HG nr. 1136/30.08.2006, privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscuri generate de cimpuri
electromagnetice.
HG nr. 1051/09.08.2006, privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru manipularea manual a
maselor, care prezint riscuri pentru lucrtori, n
special de afeciuni dorsolombare.
HG nr. 1028/09.08.2006, privind cerinele minime de
securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare.
OMMSSF nr. 3/03.01.2007 privind aprobarea
Formularului pentru inregistrarea accidentului de
munca-FIAM

Monitorul
Oficial
MO nr.
646/26.07.2006
MO nr.
882/30.10.2006

Directiva
europeana
transpusa
Directiva
89/391/CEE

MO nr.
661/27.09.2010

MO nr.
739/30.08.2006

MO nr.
722/23.08.2006

Directiva
1989/654/C
EE
Directiva
1989/655/C
EE
Directiva
89/656/CEE

MO nr.
683/9.08.2006

Directiva
92/58/CEE

MO nr.
380/3.05.2006

Directiva
2003/10/CE

MO nr.
81/30.01.2005

Directiva
2002/44/CE

MO nr.
769/11.09.2006

Directiva
2004/40/CE

MO nr.
713/21.08.2006

Directiva
1990/269/C
EE

MO nr.
710/18.08.2006

Directiva
1990/270/C
EE

MO nr.
815/3.10.2006

MO nr.
70/30.01.2007

14.15.16.-

17.18.19.-

HG nr. 355/11.04.2007
privind supravegherea sanatatii lucratorilor
HG nr. 600/13.06.2007
Privind protectia tinerilor la locul de munca
OUG nr. 99/2906.2000 privind msurile ce pot fi
aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pentru
protecia persoanelor ncadrate n munca
OUG nr. 96/14.10.2003 privind protectia maternitatii
la locurile de munca
Legea nr. 25/martie 2004 pentru aprobarea OUG nr.
96/2003
HG nr. 537/aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.
96/2003

MO nr.
332/17.05.2007
MO nr.
473/13.07.2007
MO nr.
304/04.07.2000

Directiva
nr.94/33/CE

MO nr.
750/10.2003
MO nr.
214/03.2004
MO nr.
378/04.2004

Obligativitatea efectuarii instruirilor in domeniul securitatii si sanatatii muncii

Potrivit legislatiei, angajatorul este obligat sa asigure si sa controleze prin personal propriu,
cunoasterea si aplicarea, de catre toti angajatii si participantii la procesul de munca, a masurilor
tehnice, sanitare si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul protectiei
muncii, sa asigure materiale necesare educarii si informarii angajatilor, sa asigure informarea
fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta va fi expusa. De
asemenea, legea impune angajatorului sa asigure pe cheltuiala unitatii instruirea, testarea si
perfectionarea profesionala a persoanelor cu atributii in domeniul SSM.
Instruirea privind sanatatea si securitatea in munca la nivelul unitatii se efectueaza fie in
cadrul unitatii, fie in afara sa, in functie de posibilitati, in timpul programului de munca, fara ca cei
instruiti sa suporte costul instruirii.
Instruirea se face de catre specialisti, care trebuie sa utilizeze mijloace, metode si tehnici de
instruire adecvate

Cap. II Factorii de risc si elementele sistemului de munca

SISTEMUL DE MUNC

Procesul muncii constituit n sistemul de munc reperezint un complex de activiti realizate

de executant cu mijloace de producie conform unor sarcini de munc ntr-un anumit mediu de
munc n scopul producerii de bunuri materiale, servicii etc.

Cele patru componente ale sistemului de munc:

Executantul;
Sarcina de munc;
Mijloacele de munc;
Mediul de munc.
sunt surse de pericole i de riscuri i mpreun asigur securitatea i sntatea
n munc la nivelul locului de munc, atelierului, seciei, societii comerciale.
Toate componentele trebuiesc autoevaluate i evaluate.
Rezult c procesul de munc reprezint spaiul de producere a accidentelor i mbolnvirilor
profesionale. Cele dou pri ale sistemului de munc, uman (executant) i material (mijloace de
producie) intr n relaii funcionale prin intermediul sarcinii de munc ntr-un anumit mediul de
munc.
n raport cu executantul, sarcina i mediul de munc acioneaz direct asupra acestuia, n
timp ce mijloacele de producie acioneaz numai indirect prin intermediul sarcinii de munc.
Scopul sistemului de munc este de a produce bunuri, cnd elementele lui funcioneaz i
interacioneaz corect, n caz contrar el se autodistruge. Orice abatere ori deficien la nivelul
componentelor, duce la creterea entropiei deci la autodistrugere.
Disfunciile sistemului de munc conduc la accidente i mbolnviri profesionale numai cnd
se formeaz un lan cauzal. Lanul cauzal este alctuit din factori de risc care reprezint n esen
abateri de la normal ale strii sau modului de funcionare a componentelor sistemului de munc.
Caracteristicile sistemului de munc sunt:
- este dechis prin factorul uman (executant i sarcin de munc) i semideschis prin
elementele tehnice (mijloace de producie i mediul de munc);
- este dinamic, adic se schimb n timp (n prima faz se tinde spre optimizare apoi
este starea optim dup care apare starea involutiv);
- este integrat;
- este autoreglabil (prin executant i sarcina de munc);
- este determinist prin construcie i aleatoriu prin funcionare.
7

Toate elementele sistemului de munc genereaz factori de risc.

2.1. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI (operator uman).

Factorul uman se regsete att n sistemul de munc ca executant ct i ca factor de
concepie i decizie n spatele celorlalte componente ale sistemului de munc.
ncidena factorilor de risc proprii executantului sunt subiectivi, fiind dai de erori
umane sau lipsa de informaie i constau n aciuni greite i operai n afara sistemului de munc.
Executantul i desfoar activitatea de munc n patru etape (secvene):
- recepionarea i constituirea informaiei;
- elaborarea i adoptarea deciziilor;
- execuia;
- autoreglarea.
Dup modul cum realizeaz cele patru etape, operatorul uman poate avea un
comportament normal care-i asigur securitatea i sntatea n munc prin evitarea pericolelor, prin
respectarea normelor de securitate i sntate n munc i neutralizarea situaiilor de risc, sau
inadecvat care favorizeaz sau declaneaz accidente i mbolnviri profesionale, prin conduite
nesigure sau incorecte, abateri, erori i aciuni greite n procesul muncii.
Factorii de risc proprii executantului reprezint n principal erori: de recepie, prelucrare i
interpretare a informaiei, de decizie, de excuie, de autoreglaj.
Caracteristica principal a executantului este reprezentat de capacitatea de munc (o rezerv
potenial de munc) care este diferit de la un individ la altul i la acelai individ n timp, n fucie
de fazele muncii:
- faza de nclzire sau acomodare;
- faza capacitii maxime i constante;
- faza scderii capacitii de munc din cauza oboselii.
Exist o capacitate de munc permanent sau potenial ce depinde de nivelul pregtirii
profesionale, nsuirile i abilitile personale (temperament, caracter,aptitudini, vrst, sex, sntate
etc.) i este strns legat de personalitatea executantului.
De asemenea, exist i o capacitate de munc actual sau de moment ce depinde de starea de
oboseal, emoii, interese de moment, conflicte familiale sau colegiale, boal, influena alcoolului,
alimentaie etc.
Prevenirea acestor factori de risc se face prin: selecie, instruire, informare i echipamente de
protecie.

2.2. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNC.

Sarcina de munc reprezint totalitatea aciunilor necesare a fi efectuate de executant, care
prin intermediul mijloacelor de producie, ntr-un anumit mediu realizez scopul sistemului de
munc.
Ea reprezint activitatea muncii i se concretizeaz prin funcii, sarcini,activiti, operaii,
procese, cerine etc.
Executantul se raporteaz la sarcin prin intermediul cunotinelor personale, aptitudinilor,
deprinderilor, etc.
Sarcina de munc poate fi realizat singular sau n grup de executani cu sau fr mijloace de
producie.
8

Operaia este cea mai mic unitate a muncii fiind subordonat direct sarcinii de munc.
Factorii de risc ce implic sarcina de munc sunt:
coninutul necorespunztor n raport cu scopul muncii (operaii, reguli, procedee
greite);
lipsa unor operaii;
succesiune greit a operaiilor,micrilor, manipulrilor;
cerine exagerate (mici sau mari) impuse executantului;
cerine incompatibile cu posibilitile executantului.
Toi aceti factori de risc agreseaz organismul uman, ducnd la scderea capacitii de
munc i n final la accidente i mbolnviri profesionale.
Msurile de prevenire a acestor riscuri se refer la analiza corect a sarcinii de munc sub
aspectul intensitii muncii, posibilitilor fizice i psihice ale executorilor (protejarea femeilor),
completarea corect a fiei postului i organizarea ergonomic a locului de munc.

LIS TA DE IDENTIF ICA RE

A FACTORI LO R DE RISC
A.
1.

2.
B.
1.

EXECUTANT
ACIUNI GREITE
1.1.Executare defectuoas de operaii
comenzi;
manevre;
poziionri, fixri, asamblri;
reglaje;
utilizare greit a mijloacelor de protecie etc.
1.2. Nesincronizri de operaii
ntrzieri;
devansri.
1.3.Efectuare de operaii neprevzute prin sarcina de munc
pornirea echipamentelor tehnice;
ntreruperea funcionrii echipamentelor tehnice;
alimentarea sau oprirea alimentrii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
deplasri, staionri n zone periculoase;
deplasri cu pericol de cdere:
de la acelai nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o mpiedicare;
de la nlime:
prin pire n gol;
prin dezechilibrare;
prin alunecare.
1.4.Comunicri accidentogene
OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecie
SARCINA DE MUNC
CONINUT NECORESPUNZTOR AL SARCINII DE MUNC N RAPORT CU
CERINELE DE SECURITATE
1.1.Operaii, reguli, procedee greite
1.2.Absena unor operaii
1.3.Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor)

2.

C.
1.

2.

3.

SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONAT N RAPORT CU CAPACITATEA

EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizic:
efort static;
poziii de lucru forate sau vicioase;
efort dinamic.
2.2.Solicitare psihic:
ritm de munc mare;
decizii dificile n timp scurt;
operaii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
monotonia muncii.
MIJLOACE DE PRODUCIE
FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Micri periculoase
1.1.1.Micri funcionale ale echipamentelor tehnice:
organe de maini n micare;
curgeri de fluide;
deplasri ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanri sau autoblocri contraindicate ale micrilor funcionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasri sub efectul gravitaiei:
alunecare;
rostogolire;
rulare pe roi;
rsturnare;
cdere liber;
scurgere liber;
deversare;
surpare, prbuire;
scufundare.
1.1.4.Deplasri sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule;
deviere de la traiectoria normal;
balans;
recul;
ocuri excesive;
jet, erupie.
1.2.Suprafee sau contururi periculoase:
neptoare;
tioase;
alunecoase;
abrazive;
adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraii excesive ale echipamentelor tehnice
FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicat a obiectelor sau suprafeelor
2.2.Temperatura cobort a obiectelor sau suprafeelor
2.3. Flcri, flame
FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
atingere direct;
atingere indirect;
tensiune de pas.

10

4.

5.

D.
1.

FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substane toxice
4.2.Substane caustice
4.3.Substane inflamabile
4.4.Substane explozive
4.5.Substane cancerigene
4.6.Substane radioactive
4.7.Substane mutagene
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
bacterii;
virusuri;
richei;
spirochete;
ciuperci;
protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: erpi veninoi)
MEDIU DE MUNC
FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
ridicat;
sczut.
1.2.Umiditatea aerului:
ridicat;
sczut.
1.3.Cureni de aer
1.4.Presiunea aerului:
ridicat;
sczut.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune n adncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraii
1.10.Iluminat:
nivel de iluminare sczut;
strlucire;
plpire.
1.11.Radiaii
1.11.1.Electromagnetice:
infraroii;
ultraviolete;
microunde;
de frecven nalt;
de frecven medie;
de frecven joas;
laser.
1.11.2.Ionizante:
alfa;
beta;
gama.
1.12.Potenial electrostatic
1.13.Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri, surpri,
prbuiri de teren sau copaci, avalane, seisme etc.)

11

2.
3.

4.

1.14.Pulberi pneumoconiogene
FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi n suspensie n aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme n suspensie n aer:
bacterii;
virusuri;
richei;
spirochete;
ciuperci;
protozoare etc.
CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran;
acvatic;
subacvatic;
mltinos;
aerian;
cosmic etc.

Cap. III Principalele metode de prevenire

Masurile de prevenire se grupeaza in:
1 Masuri organizatorice, care au in vedere executantul si sarcina de munca
2 Masuri tehnice, referitoare la mijloacele de productie si la mediul de munca
1.- Principalele masuri organizatorice se refera la:
Examenul medical
Examenul psihologic
Instruirea personalului
Propaganda in domeniul securitatii muncii
Organizarea activitatii si a locului de munca
2.- Masurile tehnice de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale pot fi grupate
in:
Masuri de protectie intrinseca
Masuri de protectie colectiva
Masuri de protectie individuala
a) Masuri organizatorice
Examenul medical: constituie una din cele mai importante masuri de prevenire deoarece
contribuie la eliminarea cauzelor accidentelor si bolilor profesionale datorate lipsei,
insuficientei sau deficientei unor insusiri fizice si psihice ale executantului, respectiv starii
anormale a sanatatii acestuia.
12

Examenul psihologic: urmareste asigurarea concordantei dintre cerintele si sarcinile postului

de munca si capacitatile reale ale individului, asigurand astfel detectarea si prevenirea
cauzelor de ordin psihologic ale disfunctiunilor si accientelor in cadrul sistemului de munca.
Instruirea personalului: este o masura de prevenire, prin care se urmareste eliminarea sau
micsorarea numarului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienta cunostintelor de
protectie a muncii.
Propaganda: in domeniul protectiei muncii reprezinta ansamblul de actiuni, metode si
mijloace de influentare a comportamentului uman, in raport cu cerintele de securitate a
muncii. Prin propaganda, se urmareste mai ales influentarea atitudinii necoresponzatoare fata
de pericolele si sarcina de munca prin diseminarea unor idei si informatii menite sa
consolideze opinii, atitudini si comportamente corespunzatoare, in ceea ce rpiveste
cunoasterea, respectarea si aplicarea legislatiei de sanatate si securitate in munca.
Organizarea activitatii si a locului de munca: in acceptiunea generala, organizarea muncii
reprezinta modalitatea de concepere a sarcinilor de munca si de repartizare a acestora intre
execuntanti, astfel incat sa asigure realizarea procesului de munca in conditii de
productivitate si de securitate.
b) Masuri tehnice
Protectia intriseca: reprezinta integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate si
fiabilitate inca din faza de concepere a siastemelor tehnice, astfel incat foecare element
component este proiectat pentru a asigura, in acelasi timp, functia de productie si cea de
securitate. Protectia intrinseca este dependenta de nivelul de dezvoltare al stiintei si de
progresul tehnic.
Protectia colectiva: reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor tehnice prin care se
previne sau diminueaza actiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai multor executanti.
Protectia individuala: totalitatea mijloacelor de protectie cu care este dotat lucratorul in
timpul lucrului alcatuieste echipamentul sau de protectie individuala.
Protectia individuala este o masura complementara masurilor de protectie intrinseca si colectiva.
Prin protectia individuala se diminueaza sau elimina actiunea cauzelor potentiale accidentogene.

13

Cap. IV Scurta descriere a organizarii unitatii, a procesului tehnologic si a

metodelor de lucru din cadrul unitatii
S.C. AGROSEM S.R.L. este o societate care are ca activitatea principala
Insilozarea produselor vegetale seminte si Fabricarea preparatelor pentru hrana
animalelor de ferma in Fabrica de nutreturi combinate.
Forma juridica: S.R.L.
Sediul social: Oras ROZNOV, str. Semintei nr 22, Jud. Neamt
Numar de inmatriculare in Registrul Cometrului: J27/1224/2003, atribuit in data
de 30.11.2003
Cod Unic de Inregistrare:RO 12113221
Obiect de activitate: Conform declaratiei tip model 2 nr. 34432 din 29.07.2003,
Activitati desfasurate la sediul social (CAEN REC.1)
4621 Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor,furajelor si tutunului neprelucrat
1091- Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma.
An de infiintare: 2003
Proprietatea: Integral privata romana
Numar de angajati: 23
DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
N CADRUL SILOZULUI
Fluxul tehnologic n cadrul silozului AGROSEM Roznov este format din urmtoarele
etape:
recepie precurareuscaredepozitare livrare. Acest flux poate fi considerat un flux normal,
existnd totui situaii n care acest flux poate omite una sau dou etape, devenind astfel un flux
scurt, de exemplu: recepiedepozitarelivrare.
Spaiul de depozitare este constituit din 8 celule cu fundul plat cu un volum de 2200 m
fiecare (destinate depozitrii cerealelor cu o umiditate conform STAS) i 2 celule cu fund conic
(celule tampon) cu 320 m fiecare destinate depozitrii temporare a produselor umede.
nsumat,capacitatea maxim de depozitare este de 14400 tone porumb U<14 %.
O enumerare rapid a utilajelor care alctuiesc instaia este urmtoarea:
- 5 elevatoare cu cupe;
- 13 transportoare cu raclei i turaie constant (cu excepia a 2 dintre ele);
- 1 sistem de exhaustare format dintr-un ventilator de aspiraie conectat la 2 cicloane i o
ecluz, un tarar (precuritor grosier);
- 1 cntar de flux cu acionare pneumatic;
- 13 cutii de deviere acionate electric;
- 7 ibre acionate electric de ncrcare celule;
- 10 ibre acionate electric de descrcare celule;
- 8 necuri de golire/curare a celulelor,
- 10 ventilatoare de aerare celule;
- tubulatura de conectare a acestor utilaje.
Instalaia a fost proiectat/realizat astfel nct s satisfac cerinele generate de un flux
tehnologic normal i suplimentar s permit transferul de cereale din orice celul n orice celul.
Silozul dispune de 2 linii de transfer, linii ce pot funciona simultan, complet automatizat.
Fiecrei linii de transfer T1 respectiv T2 i este alocat un elevator cu cupe cu nl imea
H=26m. Doar linia de transfer T1 poate realiza procesul de recepie.
Recepia

14

Fluxul de cereale n cadrul silozului poate fi considerat ca fiind nceput din momentul
cntrii mijlocului de transport i prelevrii de probe de ctre laborator. n funcie de rezultatul
analizelor de laborator, Operatorul Siloz decide traseul urmat de lotul de cereale n cauz, procesele
ce urmeaz a fi aplicate lotului precum i locul de depozitare (final/temporar). Numrul redus de
celule aflate la dispoziie constituie o restricie n realizarea loturilor (2-3 loturi pe tip de cereal).
Recepia propriu-zis ncepe prin descrcrea mijlocului de transport peste buncrul de
recepie. Din experiena acumulat anul anterior a rezultat clar necesitatea Operatorului Fos, acesta
colabornd direct cu conductorul mijlocului de transport n ceea ce privete procesul de descrcare
(elemente restrictive: volumul buncrului mult mai mic dect volumul descrcat de camion,
capacitatea real de transport a instalaiei).
Sub buncrul de recepie se afl un transportor cu raclei cu vitez variabil. Capacitatea de
recepie poate fi ajustat prin modificarea turaiei motorului i respectiv prin reglarea ibrului
manual aflat pe acest transportor lnga buncrul de recepie. Capacitatea maxim proiectat este de
60 t/h.
La captul acestui transportor exist montat o cutie de deviere (deviator), cutie ce ofer
posibilitatea scurtri fluxului cu un dezavantaj major (instalaia existent nu permite trecerea
ulterioar prin magnet). n funcie de poziia clapetului de deviere se poate opta ntre recep ia
cerealelor cu precurare respectiv transferul direct ctre una din cele 10 celule aflate la dispoziie.
Precurarea
Procesul de precurare se realizeaz prin intermediul urmtoarelor utilaje:
un elevator prevzut cu un magnet tubular pentru ndeprtarea corpurilor strine metalice
feroase;
un tarar nclinat cu micare oscilatorie pentru ndeprtarea corpurilor strine grosiere;
un ansamblu format dintr-un ventilator de aspiraie, 2 cicloane i o ecluz pentru
ndeprtarea prafului mineral i vegetal.
Corpurile strine rezultate n urma procesului de precurare sunt transportate cu ajutorul unui
transportor cu raclei n zona exterioar special amenajat.
n interiorul tararului se afl o singur sit, silozul avnd n dotare 3 site cu dimensiuni diferite
ale orificiilor, folosite n funcie de tipul de cereal procesat (sit pentru porumb, pentru orz/gru i
pentru rapi).
Uscarea
Silozul dispune de un usctor vertical tip coloan cu o capacitate de stocare de 73m (54
tone porumb) i o capacitate de uscare de 17t/h porumb la o scdere cu 5% a umidit ii. Usctorul
este prevzut cu un arztor pe motorin (n 3 trepte) i cu recuperator de cldur (refolosete aerul
nclzit uzat prin amestecarea acestuia cu aer proaspt nclzit cu ajutorul unui ventilator radial).
Aerul uzat saturat este evacuat n atmosfer cu un ventilator axial.
Din punct de vedere al numrului de treceri a produsului umed prin coloana de uscare exist
urmtoarele posibiliti n ceea ce privete tipul de funcionare:
uscare n parcurs: produs umed este transferat din una din cele 2 celule conice n usctor,
traverseaz o singur dat coloana de uscare, fiind transferat direct ctre una din cele 8
celule;
uscare n recirculare: coloana de uscare este umplut cu produs umed, se ncepe procesul de
uscare, produsul umed fiind recirculat (numr de treceri >1) pn se ajunge la procentul de
umiditate dorit;
uscare n sarje: umplerea coloanei de uscare, nceperea procesului de uscare, meninerea
produsului pn la atingerea procentului de umiditate dorit, golirea coloanei ctre una din
cele 2 linii de transfer, dup care procesul se reia.
Descrcarea usctorului se realizeaz cu ajutorul clapeilor de descrcare aciona i pneumatic
i a unui transportor. Acest transportor este cel de-al doilea transportor cu vitez variabil din cadrul
silozului i suplimentar cu sens de miscare reversibil. Reversibilitatea acestuia face posibil uscarea
n recirculare.
15

Viteza de descrcare a usctorului (timpul de uscare a masei de cereale) este influen direct
de timpul de meninere n poziiile nchis/deschis a clapeilor.
Pe durata ntregului proces de uscare, Operatorul Usctor preleveaz probe repetate i
raporteaz Operatorului Siloz stadiul i evoluia procentului de umiditate al masei de cereale aflat
n coloana de uscare.
Depozitarea
Instalaia permite controlul calitii procesului de depozitare prin sistemul electric de
monitorizare a temperaturilor existente n masa de cereale depozitate precum i intervenia asupra
acestor temperaturi prin sistemul de ventilare existent.
Astel, n fiecare celul de depozitare sunt montate 3 sonde, fiecare avnd 6 senzori de
temperatur. Celule tampon sunt dotate cu o singur sond.
Periodic se verific calitatea produsului aflat n depozitare prinvind gradul de infestare a
acestuia, modificri ale proprietilor fizice, reologice (umiditate, masa hectolitric, corp strin,
boabe arse, boabe ncolite, etc).
Datorit eficienei reduse a sistemului de ventilare, este recomandat pstrarea unei celule de
depozitare liber, pentru a putea efectua n orice moment transferul cerealelor dintr-o celul cu grad
ridicat de autoaprindere. Deasemenea, se impune necesitatea unei celule libere n situaia apariiei
unei infestri/invazii.
Livrarea
Cerealele aflate n oricare celul de depozitare pot fi livrate ctre FNC respectiv un mijloc de
transport prin transferul cerealelor cu ajutorul unui numr variabil de transportoare i un singur
elevator. Numrul transportoarelor necesare variaz n funcie de celula din care se livreaz i
beneficiar (3-5). Descrcarea elevatorului se face ntr-un cntar de flux, acionat pneumatic, format
din 3 buncre. Clasa de precizie a acestuia este de 0.2.
Prin prelevarea de probe la fiecare livrare se obin informaii suplimentare privind calitatea
procesului de depozitare: modificri ale umiditii, masei hectolitrice, etc.
Fluxul tehnologic poate fi considerat ncheiat n momentul cntrii pe cntarul bascul din
incita silozului.
PROCES TEHNOLOGIC PRODUCERE GRANULE / PVM-uri
FNC AGROSEM
FNC(Fabrica de Nutret Combinat) Roznov este o instalatie moderna si de capacitate
capabila sa produca furaj combinat pentru orice specie.
Structural aceasta fabrica este impartita din punct de verere al procesului in cateva
subprocese de baza:
1. Receptii
a). INT1 receptii materii prime brute la fosa de receptie sau direct din
Siloz(macinabile in 5 buncare cu capacitatea de 80mc si nemacinabile in 4 buncare
cu capacitatea de 40mc);
b). INT2 alimentarea sistemului de microdozare incarcarea celor 6
buncare fiecare avand capacitatea de 0.8mc;
c). INT3 alimentarea cu ulei vegetal a tancului cu capacitatea de 10000kg.
2. Dozare / microdozare / macinare MIX1
- Dozarea: procesul de dozare se realizeaza utilizand un cantar de 1000kg care se
incarca procentual(conform retetei) cu materie prima pentru macinat din cele 5
buncare corespunzatoare de 80mc si un cantare de 500kg care se incarca
procentual(conform retetei)cu materie prima macinata(sroturi sau tarata) din cele 4
buncare de 40mc.
- Microdozarea: este realizata utilizand 6 buncare fiecare cu capacitatea 0.8mc si doua
cantare inseriate cu capacitatile de 10kg si 50kg.

16

Macinarea: procesul de macinare utilizeaza o moara verticala cu 48 ciocanele si cu

un motor de angrenare de 110KW.
OBS. Sistemul functioneaza in sarje de 1000kg care sunt constituite dupa cum
urmeaza: materia prima nemacinabila(sroturi si tarate) din cantarul de 500kg, materia
prima macinabila(cerealele brute) din cantarul de 1000kg care se macina si se
descarca in mixer, microelementele din sistemul de microdozare, uleiul vegetal. Toate
aceste materii prime se descarca in mixer unde se amesteca un timp prestabilit
tehnologic dupa care amestecul obtinut poate fi granulat sau directionat in buncarele
de produs finit.
3. Granulare / Brizurare PPR1
Mixul obtinut in urma procesului de dozare se poate granula / brizura utilizant o linie
de peletizare care contine:
- Un granulator angrenat de doua motoare sincrone de 90KW fiecare, o matrita cu
orificii cu diametru de 3.7mm si cu generatoarea de 60mm;
- Un cooler pentru racirea peletilor in care elementele de reglare pentru obtinerea unei
duritati si a unei durabilitati conforme sunt puterea de aspiratie si nivelul din racitor.
- Sita vibratoare(tararul) necesara eliminarii sparturilor;
- Sistemul de reintegrare cu ajutorul caruia pierderile rezultate din aspiratia granulei
din racitor si din tarare se regranuleaza;
- Un brizurator cu ajutorul caruia granulele din cooler pot fi sparte si aduse la o
granulometrie dorita. In urma brizurarii, pierderile rezultate se reintegreaza in
alimentatorul granulatorului.
4. Livrare sistemul de livrare utilizeaza 8 buncare a cate 80mc fiecare destinate
produsului finit care poate avea 3 destinatii: livrare vrac la camion(OTL1), livrare catre
linia de insacuit(BAG1) sau livrarea direct in ferma de porci utilizand sistemul de
transport pneumatic(OTL2).
- OTL1 este sistemul de livrare la camion a produsului finit vrac si poate utiliza toate
cele 8 buncare de cate 80mc. Acest sistem de livrare utilizeaza un cantar bascula de
60 tone care este conectat prin protocolul de comunicare ProfiBus la PLC-ul FNCului;
- OTL2 este sistemul de livrare a furajului direct in ferma de porci utilizand sistemul
de transport pneumatic. Acest proces poate utiliza doar 4 buncare de 80mc din cele 8
existente in FNC si utilizeaza ca destinatie 12 buncare situate in ferma. De asemenea
linia de transport pneumatic este formata dintr-ul cantar de flux cu capacitatea
maxima de incarcare de 4 tone, din tubulatura speciala si din deviatoare logice
comandate electric si actionate pneumatic.
- BAG1 reprezinta linia de insacuit si poate utiliza doar 4 buncare de 80mc destinate
produsului finit. Acest sistem poate insacui produsul finit(atat granulat cat si faina) in
saci cu greutati cuprinse intre 10 kg si 40 kg fara diviziune de 5kg.
-

FNC-ul utilizeaza urmatoarele linii adiacente in procesul de productie:

1.
O linie de aer comprimat compusa dintr-un compressor RENNER, un Dryer si
un filtru cu silicagel pentru ca produsul final, respectiv aerul comprimat sa fie instrumental. Aerul
comprimat produs in FNC este utilizat atat in ferma de porci la elementele filtrante de pe cele 12
buncare cat si in Siloz la cantarul de flux si la o parte din elementele din uscator.
2.
O linie de abur tehnologic formata dintr-un cazan BOSCH de 1000 kg abur /
ora, un degazor folosit atat ca vas lucru de 1000 litri cat si ca echipament de linistire si eliminare a
oxigenului din apa care alimenteaza cazanul si o statie de dedurizare apa. Aburul tehnologic produs
de aceasta linie este utilizat de catre sistemul de peletizare.
17

Furnizori INFORMATII CONFIDENTIALE

Clienti INFORMATII CONFIDENTIALE
Certificari
- Calitate (ISO 9001);
- Mediu (ISO 14001);
Structura Organizatorica
Lista cu salariatii de la FNC- SILOZ la data de 10,08,2015
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Nume
ION ION
PARASCHIV AGLAIA
ROMAN ION
PETREANU ELENA
NUTU VASILE
RUSU TITI
BUTNARU IULIANA
DIAC ELENA
VASILIU DRAGOS
PETRUNJEL IOAN
RADUC CONSTANTIN
MANOLACHE IONEL
DIMA GABRIEL
SCHIFIRNET IOAN
DARABAN LUCIAN
CIOBANU DANUT
CIOCAN DORIN
MALINESCU CONSTANTIN
GRAJDEANU GHEORGHE
MIHALCEA GEORGICA
CIOBANU VASILE
BENCHEA DANUT
COSTACHE EUGEN

Functie
director
ing.agronom
sef siloz
economist
economist
inginer mecanic
laborant chimist
laborant chimist
manager zona
electromecanic
fochist
lacatus FNC
lacatus FNC
lacatus FNC
lucrator gest.
lacatus siloz
lacatus FNC
electrician
electrician
lacatus
lacatus
electrician
electrician

CNP

Organizarea serviciului intern SSM

Potrivit prevederilor HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare, angajatorul S.C. AGROSEM S.R.L. Roznov are organizat un serviciu intern de
prevenire si protectie organizat ca activitate in subordinea directa a angajatorului ca o structura
distincta si este format din lucrator care are contract individual de munca cu norma intreaga incheiat
cu angajatorul.

S.C.AGROSEM S.R.L. Roznov

18

DECIZIA
Nr. 1 / 02.08.2015
In temeiul prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca Nr. 319/2006 si a Normelor
Metodologice Nr. 1425/11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii Securitii i Sanatatii n munca
Nr. 319/2006,
In temeiul competentelor conferite de statutul societatii SC AGROSEM SRL Roznov,
Administrator, Ion Ion emite urmatoarea:

DECIZIE
Art. 1.- Incepand cu data de 02.08.2015 se infiinteaza postul de LUCRATOR DESEMNAT SSM.
Art. 2.- Postul, ca si subordonare, este in subordinea Administratorului SC AGROSEM SRL
Art. 3.- Ocupantul noului post infiintat este doamna PETREANU ELENA
Art. 4.- Coordonatorul Departamentului Resurse Umane are responsabilitatea de a intocmi fisa
postului nou infiintat, de a o difuza in sistem controlat titularului de post si de a-i explica cerintele si
continutul acestei fise de post. Termen de finalizare: maxim patru zile de la data intrarii in vigoare a
acestei decizii.
Cu ducere la indeplinire incepand cu astazi, 02.08.2015.

Administrator,

Am luat la cunostinta:
Nr. crt.
1.-

Numele si prenumele
PETREANU ELENA

Data
02.08.2015

Semnatura

APROBAT,

Administrator,
19

ION ION

RESPONSABILITATI FUNCTIONALE
SI

FISA POSTULUI
DESCRIEREA POSTULUI
1.
2.
3.
4.
5.

Postul:
LUCRATOR DESEMNAT SSM
Locatia:
PROTECTIE REGLEMENTATA
Nivelul ierarhic: 2
Ponderea ierarhica: Relatii organizatorice:
5.1. Relatii ierarhice
5.1.1. Organizatoric: post subordonat managerului general.
5.2. Relatii functionale
Colaborare cu toti coordonatorii de activitati.
5.3. Relatii externe
Cu toate institutile de profil pe linie de SSM-SU.
6. Obiective individuale:
Asigurarea permanenta a conformitatii desfasurarii activitatilor de SSM-SU
7. Sarcini, limite de competenta, autoritate si responsabilitati
7.1. Sarcini:
7.1.1. Efectueaza instructajele personalului nou angajat (pe linie de SSM-SU), in baza
legislatiei in vigoare.
7.1.2. Consemneaza in fisele individuale de instructaj SSM si SU instructajele efectuate.
7.1.3. Efectueaza instructajele periodice ale tuturor angajatilor, consemnandu-le in
fiecare fisa individuala de instructaj.
7.1.4. Evalueaza periodic modul in care angajatii si-au insusit si respecta cerintele
legislatiei SSM-SU in vigoare.
7.1.5. Isi asigura in permanenta actualitatea legislatiei de SSM si SU.
7.1.6. Elaboreaza instructiunile proprii de SSM specifice fiecarui loc de munca.
7.1.7. Efectueaza instruiri interne in baza cerintelor instructiunilor proprii elaborate.
7.1.8. Identifica toate tipurile de riscuri care pot aparea din desfasurarea activitatilor, le
incadreaza in clase de risc si le documenteaza in fisa de evaluare riscuri.
7.1.9. Stabileste si documenteaza masurile de tinere sub control a tuturor riscurilor
identificate.
7.1.10. Elaboreaza planul de prevenire si protectie, plan pe care-l transmite pentru analiza si
aprobare managerului reprezentantei.
7.1.11. Elaboreaza tematica anuala pe linie de securitate si sanatate in munca.
7.1.12. Gestioneaza toate accidentele de munca, informand autoritatile in domeniu.
7.1.13. Poseda cunostinte de acordare a primului ajutor in caz de accident de munca
personalului angajat.
7.1.14. Gestioneaza toata baza existenta a mijloacelor SU din organizatie, urmarindu-i
mentinerea starii de conformitate.
7.2. Limite de competenta:
7.2.1. Gestioneaza intreaga activitate pe linie de SSM si SU din cadrul organizatiei.
7.3. Autoritate

20

7.3.1. Este investit cu autoritate decizionala pentru tot ceea ce reprezinta coordonarea si
desfasurarea activitatilor pe linie de SSM si SU la nivel de organizatie.
7.4. Responsabilitati:
7.4.1. Raspunde de coordonarea si efectuarea tuturor activitatilor legate de SSM-SU.
7.4.2. Raspunde de respectarea de catre angajati a tuturor cerintelor legale pe linie de SSM-SU.
7.4.3. Raspunde de asigurarea actualitatii legislatiei pe linie de SSM-SU.
7.4.4. Raspunde de tinerea sub control a riscurilor pentru toate activitatile desfasurate in cadrul
organizatiei.
7.4.5. Raspunde de respectarea cerintelor legale in cazul producerii unui accident de munca.
7.4.6. Raspunde de tinerea sub control a tuturor tipurilor de mijloace de stingere a incendiilor
existente in cadrul organizatiei.
7.4.7. Raspunde de mentinerea actualitatii planurilor de prevenire a incendiilor existente in cadrul
organizatiei.
7.4.8. Raspunde de amplasarea elementelor de avertizare prevazute de legislatia SSM in vigoare.

CERINTELE POSTULUI
1. Competenta profesionala
1.1. Studii: studii medii.
1.2. Studii in domeniul de specialitate: Curs: Inspector SSM, Cadru tehnic PSI.
1.3. Experienta: vechime de minim 3 ani in desfasurarea activitatilor pe linie de SSM-SU
1.4. Aptitudini si abilitati:
- spirit organizatoric;
- spirit analitic;
- impartialitate si fermitate in luarea unei decizii;
- respect si spirit de fair-play in colaborarea cu furnizorii si clientii organizatiei.

Data: 02.08.2014
Titular post:
Semnatura:

Ec. Petreanu Elena

.

21

Responsabilitatile lucratorilor in domeniul SSM

SC AGROSEM SRL Roznov
APROBAT,
Administrator
Inng. ION ION

ANEXA LA FISA POSTULUI

Sarcini SSM
1.- Participa la toate instruirile pe linie de SSM (planificate i neplanificate)
2.- si nsuete i respect cerinele documentate n:
- Legislaia actuala, pe linie de SSM
- Procedurile i instruciunile interne elaborate pe linie de SSM.
3.- i desfaoara activitaile curente, astfel incat s nu se expuna pericolelor de accidentare sau
de mbolnavire profesionala.
4.- Menine, pe timpul programului de lucru, ordinea, curenia i disciplina, la locul su de
munc.
5.- Se prezint zilnic la orele de program odihnit, apt pentru a-i desfura activitile specifice
postului ocupat, fr a fi n stare de ebrietate.
6.- Respect regulile interne stabilite i aprobate de a nu se fuma dect n zonele special
amenajate i identificate.
7.- Evit discuiile cu ceilali colegi de munc n timpul deservirii echipamentelor, pentru a
preveni producerea accidentelor de munc.
8.- Nu prsete locul de munc dect numai cu acordul efului ierarhic direct.
9.- Utilizeaz, dac i-a fost ncredinat, echipamentul individul de protecie, pe toat durata
programului de lucru.
10.- In situatia aparitiei unui pericol iminent de producere a unui accident de munca, oprete
imediat lucrul, se departeaza de zona respectivului pericol si informeaz de urgenta managerul
general asupra situatiei aparute.
11.- Nu paraseste locul de munca n cazul in care echipamentul pe care-l deserveste este n stare
de functionare.

Data:

02.08.2018

Titular post: PETRANU ELENA

Semnatura:

..

Cap. V
22

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PENTR

LOCUL DE MUNCA ELECTRICIAN INTRETINERE INSTALATII
Electricianul intretinere instalatii electrice realizeaza intreaga gama de lucrari electrice de joasa
si medie tensiune in instalatii industriale, civile, de uz casnic si gospadaresc. Electricianul in cadrul
societatii se ocupa cu pozarea si conexarea cablurilor de tensiune precum si a celor de comanda,
control, semnalizare si a cablurilor de instrumentatie, pe trasee de cablu (paturi de cabluri, scari de
cabluri, in tevi de protectie sau pozate aparent sau ingropat), montajul echipamentelor electrice parte
din instalatiile mentionate mai sus, realizarea conexiunilor cablurilor si conductoarelor in doze si la
echipamentele electrice, verifica si pune in functiune instalatiile electrice realizate. Electricianul
desfoar o serie de activiti n procesul realizarii unei instalaii electrice dupa cum urmeaza:
1. Analizeaz informaiile: incercand sa obtina toate datele necesare pentru a putea realiza lucrarile
electrice in conditii optime tehnice i calitative.
2. Identificarea locurilor de montaj pentru echipamentele electrice in conformitate cu planurile de
executie.
3. Concepe soluii: va alege i va aplica soluiile optime pentru situaia existent, n limita
competenelor sale;
4. Realizeaza necesarul de materiale de montaj pentru lucrarile de instalatii electrice pe care il
comunica maistrului sau sefului de SILOZ sau FNC .
Cunotinele necesare:
- PE 107/81: Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice;
- PE 119/82: Normativ de protectie a muncii pentru instalatii electrice;
- PE 101/95: Normativ pentru constructia instalatiilor electrice;
- I7/2002: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V
c.a. si 1500V c.c.
Principalele domenii n care i desfoar activitatea, electricienii in instalaii deservite in cadrul
SILOZULUI sau FNC sunt urmtoarele: supraveghere, ntreinere, reglare, reparare, executare de
manevre, montare i control a instalaiilor i echipamentelor electrice. Pentru realizarea sarcinilor de
serviciu, electricianul ntretinere instalaii este obligat s poarte echipamentul individual de lucru si
de protectie : salopeta, cizme de cauciuc, casc, mnui, bocanci. Zilnic, electricianul se ocup cu
urmtoarele activiti: efectuarea de controale, revizii, intervenii pentru eliminarea deficientelor i
incidentelor aprute, precum i supravegherea permanent instalaiilor i echipamentelor electrice.
De asemenea ei se ocup i de msurtori ai parametrilor elementelor componente ale instalaiilor i
echipamentelor . Mainile, aparatele i instalaiile pe care le utilizeaz un electrician ntrtinere
instalaii se mpart n urmtoarele categorii: - maini electrice: rotative de curent continuu i curent
alternativ (asincrone i sincrone), transformatoare; - aparate electrice de joas tensiune: de comutare
(manual i automat), de comand (manual i automat), de reglare, de protecie, de semnalizare,
pentru automatizri - instalaii electrice de joas tensiune: de iluminat, de prize, de for, de cureni
slabi (semnalizare, avertizare, iluminat), de ameliorare a factorului de putere, de redresare i
acumulatoare.
1. INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE
PRIVIND PROTECIA MPOTRIVA ELECTROCUTRII
Cap I: Scop
Art. 1. Scopul prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
i/sau mbolnvire profesional existente n cadrul activitatilor tehnico-administrative desfasurate pe
teritoriul institutiei.
Cap II: Domeniu de aplicare
Art. 2. Prevederile prezentelor instructiuni au caracter particular i se aplic tuturor persoanelor
juridice i fizice care desfoar activiti n locuri de munc situate pe teritoriul institutiei.
Cap III: Referinte
Art. 3. La intocmirea prezentelor instructiuni au fost utilizate prevederi din cartile tehnice ale
echipamentelor din dotare precum si din Normele specifice de protectia muncii nr.37/1996.
23

Art. 4. Prezentele instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile HOTRRII nr. 1028 din 9 august
2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
Cap IV: Definitii si termeni
a)Accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional,
care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care
provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
b)Boal profesional : afeciunile care se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesiuni,
cauzate de factori nocivi, fizici, chimici i biologici, caracteristici locului de munc, precum i de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munc.
c)Dispozitiv de protecie: dispozitiv care reduce sau elimin riscul, singur sau n asociere cu un
protector.
d)Echipamente tehnice (ET): n contextul prezentei instructiuni proprii, prin echipamente tehnice se
neleg mijloacele de producie, adic totalitatea mainilor, utilajelor, instalaiilor, dispozitivelor de
lucru care concur la executarea sarcinii de munc.
e) Instruciuni proprii de securitate a muncii : componente ale sistemului de reglementri n
domeniul securitii muncii, ale cror prevederi sunt valabile numai pentru activitile desfurate n
cadrul unitii.
f) Mediu de munc: ansamblul condiilor fizice, chimice, biologice i psihologice n care, unul sau
mai muli executani i realizeaz sarcina de munc.
g) Persoan juridic: n contextul prezentei instructiuni proprii, prin conducerea persoanei juridice se
nelege conducerea agentului economic care organizeaz, conduce, verific activitatea economic i
rspunde de aplicarea prevederilor normelor de protecie a muncii.
h) Securitatea muncii: situaie, stare caracterizat prin nivelul de risc mai mic sau egal cu riscul
acceptabil n sistemele de munc.
Cap. V: Revizuirea instructiunilor
Art. 5. Prezentele instructiuni se vor revizui periodic i vor fi modificate, ori de cte ori este necesar,
ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic, survenite la nivel naional, la nivelul
institutiei, sau la nivelul proceselor de munc/locurilor de munc.
Cap. VI: Responsabilitati
Art. 6. Angajatorul potrivit Legii nr. 319/2006 - trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare
lucrtor s primeasc o instruire suficient i adecvat n domeniul securitii i sntii n munc,
n special sub form de informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postului su;
Art. 7. Lucrtorii potrivit Legii nr. 319/2006 trebuie s i nsueasc i s respecte prevederile
legislaiei din domeniul securitii i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora;
Cap. VII: Masuri de securitate si sanatate in munca
Art.8. Echipamentele de munc i utilajele acionate electric vor fi protejate prin carcase, aprtori,
astfel nct elementele aflate normal sub tensiune s nu poat fi atinse de ctre utilizatori.
Art.9. Cablurile electrice vor fi pozate corespunztor astfel nct s fie protejate mpotriva
deteriorrilor mecanice, chimice, ori de alt natur.
Art.10. Se interzice lucrtorilor deschiderea carcaselor, capacelor, aprtorilor, etc. la echipamentele
aflate sub tensiune.
Art.11. Toate reparaiile, reglajele sau alte intervenii asupra instalaiilor electrice se vor efectua
numai dup ntreruperea alimentrii cu energie electric i numai de ctre electricienii de ntreinere,
instruii i autorizai. n zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tblie avertizoare de interdicie.
Art.12. Pentru evitarea electrocutrii prin atingere direct sau indirect se vor lua masuri tehnice i
organizatorice corespunztoare.
Art.13. Circuitele de comand, semnalizarea, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase
dintr-un transformator separator, care s separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai
mare.
Art.14. n dreptul utilajelor cu acionare electric se vor prevedea grtare din lemn sau covor de
cauciuc.
Art.15. Splarea i curarea utilajelor acionate electric, la terminarea lucrului se vor efectua numai
dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica a acestora.
24

Art.16. La echipamentele tehnice i utilajele acionate electric vor fi verificate zilnic inainte de
inceperea lucrului legtura la conductorul de nul de protecie.
Art.17. Echipamentele tehnice de birou acionate electric ( calculatoare, imprimante, echipamente de
copiat tip xerox vor fi prevzute cu legtura de protecie la priza de pmnt.
Art.18. Se interzice lucrul la echipamentele tehnice de birou cnd acestea au capacele demontate.
Art.19. Prizele de alimentare vor fi cu legtur de protecie la priza de pmnt.
Art.20. Se interzice lucrul la echipamentele tehnice de birou acionate electric cu minile umede sau
murdare de grsimi.
Art.21. Dup terminarea lucrului echipamentele electrice de birou vor fi scoase de sub tensiune.
Art.22. Se interzice exploatarea instalaiilor, echipamentelor i aparatelor electrice n condiii n care
se genereaz cureni de suprasarcin, datorit unor consumatori care depesc puterea nominal a
circuitelor.
Se interzice, n principal :
Art.23. nlocuirea siguranelor, releelor de protecie i a ntreruptoarelor automate cu altele
necalibrate;
Art.24. Racordarea unor consumatori care depesc puterea nominal a circuitelor;
Art.25. ncrcarea instalaiei electrice peste sarcina admis;
Art.26. Nerealizarea unor contacte electrice perfecte, sigure n timp i uor de verificat:
Art.27. Neasigurarea aceluiai nivel de izolaie ca i al conductoarelor la legturile electrice;
Art.28.Nepregtirea suprafeelor de contact ale conductorilor nainte de execuia legturilor electrice
prin mijloace adecvate;
Art.29. Nelegarea corespunztoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maini, elemente
metalice etc. Legarea corect se face prin strngere mecanic cu uruburi, n cazul conductoarelor
cu seciuni mai mici sau egale cu 10 mm i direct sau prin intermediul papucilor sau a clemelor
speciale n cazul conductoarelor cu seciuni egale sau mai mari de 16 mm2 ;
Art.30. Lsarea neizolat a capetelor conductoarelor electrice, n cazul demontrii pariale a unei
instalaii;
Art.31. Folosirea legturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fr techer,
direct n prize;
Art.32. Utilizarea receptorilor de energie electric ( radiatoare, reouri, fiare de clcat, ciocane de
lipit etc.) fr luarea msurilor de izolare fa de materialele i elementele combustibile din spaiul
sau ncperea respectiv;
Art.33. Utilizarea lmpilor mobile (portative ), alimentate prin cordoane improvizate i/sau uzate;
Art.34. Folosirea la corpurile de iluminat, a filtrelor de lumin (abajururilor) improvizate, din
carton, hrtie sau alte materiale combustibile;
Art.35. Aezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile (crpe, hrtii, folii de mase
plastice, lemne etc);
Art.36. Utilizarea radiatoarelor i a reourilor electrice neomologate sau n alte locuri dect cele
stabilite prin instruciuni sau agremente tehnice;
Art.37. Folosirea n stare defect, uzat i/sau cu improvizaii, a instalaiei electrice i/sau a
receptorilor electrici;
Art.38. Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dac aceasta nu
este prevzut din fabricaie;
Art.39. Agarea de, sau introducerea n interiorul panourilor, nielor, tablourilor, canalelor sau a
tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
Art.40. Efectuarea lucrrilor de ntreinere, revizii i reparaii de ctre persoanal necalificat i
neautorizat;
Art.41. Aparatele electrice portative (mobile ) se folosesc numai cu stecher i conductoare
corespunztor izolate i n bun stare de funcionare, iar pe timpul ct snt sub tensiune se va asigura
supravegherea lor.
Art.42. La terminarea programului de lucru, instalaia electric va fi scoas de sub tensiune cu
excepia iluminatului de siguran i a instalaiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguran
la foc, semnalizare i alarmare.
25

Art.43. La toate tipurile de tablouri electrice, legturile trebuie realizate conform reglementrilor, iar
n apropierea tablourilor se interzice pstrarea materialelor i a substanelor combustibile, precum
i blocarea accesului la acestea. Se va pstra curenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de
etanare vor fi n bun stare i bine strnse (fixate). Se interzice legarea direct la bornele tabloului
de distribuie a lmpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie
electric.
Art.44. Tablourile electrice de distribuie vor fi prevzute cu carcase de protecie, iar la tablouri se
vor ntrebuina numai sigurane calibrate conform normelor n vigoare.
Art.45. Se interzice nlocuirea siguranelor fuzibile arse cu fir de li, staniol sau cu alte materiale
cu rezisten electric necalibrat.
Art.46.Se interzice suprancrcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori dect cei
prevzui pentru instalaia respectiv.
Art.47. Periodic, pe baza unui grafic aprobat, se realizeaz revizia instalaiilor electrice de iluminat,
de for sau de cureni slabi ( tablouri de distribuie, sigurane, starea conductoarelor, a dozelor,
prizelor, ntreruptoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistenei ohmice i legtura la
pmnt.
Art.48. Nu este admis folosirea motoarelor i a aparatelor electrice cu carcasele i capacele
demontate, sau n condiii n care s nu asigure rcirea lor printr-o bun circulaie a aerului din jur.
Art.49. Instalaiile i sistemele de captare i scurgere la pmnt a sarcinilor electrostatice se menin
n stare de bun funcionare, la parametrii prevzui.
Art.50. Este interzis exploatarea instalaiilor cu elemente metalice nelegate la pmnt sau cu
instalaii de punere la pmnt incomplete, defecte sau necorespunztoare din punct de vedere al
rezistenei ohmice.
2. INSTRUCTIUNI PROPRII DE PREVENIRE SI STINGERE INCENDII LA
MOTOARE SI ECHIPAMENTE ELECTRICE
1. Din punct de vedere al protectiei contra incendiilor, motoarele electrice se impart in urmatoarele
tipuri:
- deschise;
- protejate contra picaturilor de apa;
- inchise complet;
- capsulate;
- asigurate contra exploziilor.
2. Echipamentul electric antiexploziv, ca motoare si aparate electrice, se clasifica astfel:
- perfect etans la explozii: carcasele masinilor si aparatelor rezista, in cazul aprinderii in interior a
unui amestec exploziv de vapori cu aer, praf cu aer sau gaze
cu aer, la presiunea maxima posibila in mediul inconjurator;
- capsulat in ulei: elementele care produc scantei la bornele aparatelor si masinilor electrice sunt
introduse in ulei, excluzandu-se contactul intre aceste elemente si amestecul exploziv;
- cu siguranta marita contra exploziilor: exclud aparitia unor scantei si arcuri electrice sau
temperaturi periculoase, in locuri unde acestea nu trebuie sa apara pe timpul unei functionari
normale;
- constructie speciala: se foloseste in situatii speciale.
3. La montarea motoarelor, trebuie sa se tina cont ca acestea sa fie corespunzatoare mediului de
incapere in care se folosesc, astfel:
- in incaperi uscate motoare electrice deschise;
- in incaperi cu continut de praf motoare electrice inchise complet cu sau fara priza de ventilatie;
- in incaperi umede motoare electrice inchise complet si de constructie speciala impotriva
umiditatii;
- in incaperi in care se degaja vapori corozivi folosirea motoarelor electrice va fi evitata; daca nu
este posibil, motoarele electrice vor avea izolatie impregnata special sau vor fi capsulate;
- in incaperi cu praf combustibil se vor folosi motoare capsulate;

26

- in incaperi cu lichide combustibile se vor folosi motoare electrice inchise complet sau, in cel mai
rau caz, motoare protejate contra picaturilor si a stropilor de apa, daca lichidele respective nu au
actiune distrugatoare asupra izolatiei.
Este bine ca motoarele electrice sa fie asigurate prin relee termice si electromagnetice, cand mediul
din incaperea respectiva necesita aceasta.
Legaturile la motoare trebuie sa fie bine executate si sa nu lipseasca capacul cutiei de borne.
Este obligatorie asigurarea motorului prin legarea carcasei la pamant.
Racirea motorului trebuie sa fie asigurata, iar lagarele sa fie unse si sa nu prezinte scurgeri de ulei;
de asemenea, se va evita murdarirea lagarelor.
Motoarele electrice trebuie sa aiba placa cu inscriptii referitoare la tipul si caracteristicile motorului.
4. Starea normala a unei masini electrice, in timpul functionarii, se caracterizeaza prin urmatoarele
aspecte:
- masina propriu zisa si partile componente, in special lagarele, nu se incalzesc peste limita admisa
(800C);
- nu se produce zgomot anormal (uruit);
- cureaua de transmisie sau mufa nu produce batai;
- la perii nu se produc scantei.
In cazul observarii unuia din aspectele aratate, masina
se opreste, se stabileste cauza defectarii si se procedeaza la inlaturarea ei.
Se interzice exploatarea motorului la o sarcina mai mare decat cea pentru care a fost construit.
3. INSTRUCTIUNI PROPRII DE PREVENIRE SI STINGERE INCENDII LA
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA
1. Masurile de prevenire a incendiilor la instalatiile electrice au drept scop:
a) inlaturarea cauzelor de incendiu datorate energiei electrice (scurtcircuite, electricitate statica,
descarcari electrice atmosferice etc.);
b) limitarea pericolului de propagare a incendiului in spatiile ocupate de instalatiile electrice
importante (centrale electrice, posturi si statii de transformare, camere de comanda, canale si puturi
de cabluri etc.);
c) asigurarea continuitatii alimentarii cu energie electrica a consumatorilor importanti , in cazul
aparitiei unui incendiu sau a unui scurtcircuit la partea electrica (la bare, posturi si statii electrice,
cabluri etc.);
d) semnalizarea si stingerea incendiilor in spatiile ocupate de instalatiile electrice;
e) realizarea iluminatului de siguranta in caz de incendii;
f) asigurarea instalatiilor si dispozitivelor de protectie contra incendiilor;
g) intreruperea curentului electric, in functie de necesitati, in caz de incendiu, pentru protectia contra
electrocutarii servantilor pompieri, pe timpul actiunii de interventie pentru stingerea si evitarea
extinderii incendiului, ca urmare a scurtcircuitelor.
Alegerea tipului echipamentului electric si a sistemului de montaj se face tinandu-se cont de
caracteristicile mediului ambiant, categoria de pericol de incendiu, gradul de rezistenta la foc al
constructiilor si combustibilitatea elementelor pe care se monteaza aceste instalatii.
Echipament electric este orice utilaj sau material care serveste la producerea, transportul, distributia
si utilizarea electrice, pentru masurarea marimilor electrice si pentru convertirea lor in alte marimi
neelectrice.
4. Dupa modul de montare si exploatare, echipamentul electric poate fi:
a) fix (stationar) - care in timpul exploatarii este legat de locul sau de montaj;
b) mobil - care, fiind sub tensiune, este deplasat (fara a fi tinut in mana) in timpul functionarii de
exploatare;
c) portabil - care, fiind sub tensiune, isi schimba locul in timpul functionarii de exploatare, fiind
tinut in mana.
5. Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice se va efectua in conformitate cu
prevederile normativului privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice, la consumator, cu
tensiuni pana la 1000 V.

27

6. Adaptarea instalatiilor electrice existente, in exploatare, la prevederile normativelor in vigoare, se

va face numai in masura in care mentinerea acestor instalatii in starea in care se afla, constituie o
deficienta grava, periclitand vieti omenesti sau creeaza pericol evident de incendiu sau explozie.
7. Alegerea echipamentului electric din import se va face prin asimilarea caracteristicilor acestuia cu
cele ale produselor indigene omologate, respectiv prin incadrarea lor in prevederile normativelor in
vigoare.
8. In medii de pericol de explozie se admite utilizarea de echipament electric antiexploziv, de
fabricatie straina, cu conditia ca acesta sa corespunda unei norme oficiale si sa fie certificat pentru
executia antiexploziva respectiva, de o statie de incercare autorizata, din strainatate sau din tara.
9. Echipamentele electrice vor fi exploatate numai in cadrul caracteristicilor nominale de utilizare
(putere, curent, tensiune, frecventa, felul exploatarii, clasa de explozie, grupa de aprindere) pentru
care au fost construite.
10. La amplasarea echipamentului electric se va urmari:
a) sa se evite incaperile, spatiile, locurile si zonele in care integritatea instalatiilor electrice ar putea
fi periclitata (datorita pericolului marit de incendiu sau explozie, agentilor corozivi, temperaturilor
ridicate, umiditatii, loviturilor, vibratiilor etc.);
b) sa se asigure posibilitatea unui acces usor astfel ca, intretinerea si verificarea instalatiilor
electrice, precum si localizarea si repararea defectelor sa se faca fara greutati;
c) sa fie montat in spatii inchise (camere separate, firide, tablouri inchise) la care sa fie permis
numai accesul personalului de exploatare; fac exceptie de la aceasta prevedere, tablourile de
distributie din interiorul locuintelor;
d) sa fie situat astfel incat incendiile sau degajarile de fum ce s-ar putea produce la el, sa nu se
propage la incaperile invecinate si, in special, pe caile de evacuare sau la incaperile cu aglomerari de
persoane;
e) sa nu stanjeneasca caile de evacuare si interventie in caz de incendiu, din cladiri;
f) sa se evite executarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu
acelea ale conductelor sau altor instalatii;
g) sa se interzica montarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe suprafata carora pot sa
apara condensatii; in cazuri exceptionale, cand astfel de situatii nu se pot evita, se vor utiliza
materiale rezistente la astfel de conditii;
h) sa se etanseze corespunzator cu materiale incombustibile (dopuri din vata de sticla si ipsos etc.)
toate trecerile (goluri, fante, orificii, tuburi de trecere etc.) conductelor electrice (cabluri, tevi, bare
sau tuburi de protectie) prin pereti despartitori, plansee si fundatii, in asa fel incat, sa nu fie practic
posibila propagarea flacarilor sau trecerea fumului si a gazelor, dintr-o incapere in alta, de la un
nivel la celalalt sau din exteriorul cladirilor in interiorul acestora.
11. In medii cu pericol de explozie se pot utiliza numai echipamente electrice care sunt construite,
verificate si omologate pentru a functiona fara pericol, in aceste medii.
12. Prin mediu cu pericol de explozie se intelege volumul cladirilor, incaperilor, locurilor sau
spatiilor in care, functie de conditiile locale si de exploatare, se pot acumula in cantitati periculoase,
gaze, vapori, ceata sau praf, care impreuna cu aerul formeaza amestecuri explozive.
13. Sunt stabilte urmatoarele moduri de protectie:
- capsulare antideflagranta simbol d; protectia se asigura prin inchiderea echipamentului electric
intr-o cutie, carcasa, capsula etc., capabila sa suporte o explozie interna a unui amestec periculos
care patrunde in interior, fara sa sufere avarii si fara sa transmita inflamarea din interior (prin
imbinari sau alte cai de trecere), la mediul exploziv exterior;
- capsulare presurizata simbol p; protectia se asigura prin inchiderea partilor periculoase ale
echipamentului electric intr-o cutie, carcasa etc., in interiorul careia formarea unui amestec exploziv
este prevenita de prezenta unei atmosfere protectoare presurizate;
- siguranta intrinseca simbol i; protectia se asigura prin masuri specifice aplicate unui circuit
electric sau unei parti a acestuia, astfel ca in conditii normale de functionare sau in caz de defect, sa
nu poata aprinde o atmosfera exploziva, prin scantei sau efecte termice;
- inglobare in nisip simbol q; protectia se asiguara prin inchiderea partilor periculoase ale
echipamentului electric, intr-o carcasa si inglobarea lor in nisip, astfel incat aprinderea mediului
exploziv inconjurator, prin arcuri electrice sau efecte termice, nu este posibila;
28

- imersiune in ulei simbol o; protectia se asigura prin imersarea partilor periculoase ale
echipamentului in ulei, astfel incat arcurile electrice, scanteile sau fierbinti formate sub ulei, nu pot
aprinde amestecul exploziv ce poate exista deasupra suprafetei uleiului;
- siguranta marita simbol c; protectia se asigura prin masuri suplimentare pentru cresterea
securitatii impotriva posibilitatilor de incalzire excesiva si de producere de arcuri sau scantei in
interiorul echipamentelor electrice, care in timpul functionarii normale, nu produc arcuri si scantei
electrice sau incalziri excesive;
- protectia speciala simbol s; aprinderea atmosferei explozive este impiedicata prin alte masuri
decat cele mentionate mai sus;
14. Partile echipamentelor electrice care in functionare pot produce arcuri si scantei electrice sau
incalziri excesive, trebuiesc protejate prin unul din urmatoarele moduri: capsulare antideflagranta,
capsulare presurizata, inglobare in nisip, imersiune in ulei, protectie speciala.
15. Partile echipamentelor electrice care in timpul functionarii normale nu produc arcuri si scantei
electrice sau incalziri excesive, pot fi realizate cu modul de protectie siguranta marita.
16. Circuitelor electrice de putere slaba li se poate aplica modul de protectie cu siguranta intrinseca.
17. Alegerea modului de protectie pentru echipamentele electrice ce se monteaza in medii cu pericol
de explozie se face in functie de categoria mediului periculos, clasa temperaturii maxime de
suprafata si grupa sau subgrupa de explozie a substantelor care genereaza amestecul exploziv.
18. Amestecul exploziv este un amestec al unui gaz sau vapori inflamabili ori praf sau fibre
combustibile cu aerul, ori a unor gaze intre ele sau cu alti oxidanti, care sub influenta factorului ce
initiaza aprinderea lui (scanteie, arc electric, temperatura de aprindere etc.), determina o ardere
rapida cu dezvoltare simultana a unei presiuni.
19. Instalatiile si echipamentele electrice (in special cele care au parti ce produc scantei in timpul
lucrului normal) se vor monta, de preferinta, in afara mediului cu pericol de explozie, daca aceasta
conditie nu provoaca greutati deosebite in exploatarea si cresterea nejustificata a cheltuielilor.
20. La amplasarea echipamentelor si instalatiilor electrice in medii cu pericol de explozie, se va avea
in vedere ca atat gazele, cat si vaporii mai grei decat aerul (cu densitatea peste 0,75), se colecteaza,
de preferinta, pe sol , iar gazele usoare (cu densitatea sub 0,75) se acumuleaza sub plafon.
21. Echipamentele electrice, prin amplasarea lor, tipul de constructie sau prin anumite masuri
suplimentare, vor fi protejate contra apei si a influentelor electrice, chimice, termice si mecanice,
astfel ca la utilizare sa fie garantata siguranta in exploatare si protectia contra exploziilor.
22. Toate obiectivele care cuprind medii cu pericol de explozie, vor avea asigurata alimentarea cu
energie electrica de la minimum doua surse independente, pentru cazurile in care intreruperea
alimentarii cu energie electrica provoaca explozii, duce la distrugeri de agregate, utilaje si materiale
sau pericliteaza vieti omenesti.
23. Sursele de alimntare sunt considerate independente daca, perturbarea regimului sau avarierea
uneia dintre ele nu provoaca o intrerupere in alimentarea cu energie electrica a celeilalte surse.
24. Se considera ca surse independente de alimentare cu energie:
a) distributiile a doua centrale electrice;
b) doua sectii de bare ale unei centrale electrice sau statie de transformare, daca se indeplinesc
simultan urmatoarele conditii:
- fiecare sectie, la randul ei, are alimentare de la o sursa independenta;
- sectiile nu sunt legate intre ele sau au o legatura care se decupleaza automat la deranjarea
sistemului normal de functionare pe una din sectii;
c) centralele electrice mobile, bateriile de acumulatoare, grupurile electrogene actionate cu motor cu
combustie interna sau turbina.
25. In mediu cu pericol de explozie se admite instalarea si utilizarea de macarale tehnologice, cu
conditia ca intregul echipament din componenta (inclusiv cablurile flexibile) sa fie de tip
antiexploziv, corespunzator categoriei mediului periculos si construit pentru a rezista in conditii
foarte grele de lucru.
26. Se permite instalarea in mediile de pericol de explozie, a macaralelor electrice in executie
normala, pentru lucrari de montaj si reparatii, cu conditia de a fi utilizate exclusiv pe durata
montajului sau pentru repararea echipamentului tehnologic, atunci cand mediul nu prezinta pericol
de explozie. In acest sens, pe alimentarea acestor macarale se monteaza, obligatoriu, un intrerupator
29

incuiat cu lacat, conectarea tensiunii pe macara fiind admisa numai daca mediul este fara peicol de
explozie.
27. Aparatele electrice de masura si control (ampermetre, aparate electrice indicatoare, relee,
transformatoare de masura, rezistente, redresori etc.) montate in spatii cu pericol de explozie, vor fi
de executie antiexploziva, prevazute cu protectia corespunzatoare categoriei de mediu periculos si
grupei de explozie a substantelor ce formeaza atmosfera exploziva.
28. Instalatiile de curenti slabi (telefonie, radioficare, semnalizare, alarmare, comanda la distanta)
montate in medii cu pericol de explozie, vor fi in executie antiexploziva, cu protectie
(antideflagranta, cu ventilatie, cu siguranta intrinseca etc.), corespunzatoare grupei de amestec
exploziv din mediul respectiv.
29. In spatiile cu pericol de explozie (categoria A si B pericol de incendiu sau C cu degajare de praf,
scame sau fibre combustibile) se vor utiliza sisteme de conducte electrice montate in tevi de otel, ori
tuburi metalice etanse pentru instalatii electrice (PEL sau IPE) filetate si fixate rigid, sau conducte in
cabluri, functie de categoria mediului periculos si gradul de protectie ce trebuie asigurat.
30. Folosirea cablurilor din cupru sau aluminiu, inclusiv a accesoriilor respective, in mediile cu
pericol de explozie, este admisa numai daca acestea sunt omologate pentru mediile respective si
rezista actiunilor mecanice, termice si chimice specifice tehnologiei respective.
31. Alegerea cablurilor electrice (felul conductoarelor, protectia, grupa de combustibilitate etc.) se
face in functie de caracteristicile mediului (destinatia incaperilor) in care urmeaza a se monta,
conditiile de pozare si destinatia circuitelor.
32. Din punct de vedere al pericolului de incendiu, se prevad urmatoarele tipuri de cabluri:
- in incaperi cu pericol de explozie (categoria A, B pericol de incendiu si C cu degajare de praf, fibre
sau scame combustibile) se vor utiliza cabluri cu conductoare din cupru, armate, cu protectie si
incombustibilitate sau greu combustibile (autostingatoare), ca grupa de combustibilitate;
- in incaperi de categoria C, D si E pericol de incendiu, se vor monta cabluri cu conductoare din
aluminiu, incombustibile sau greu combustibile, armate, in zonele expuse la lovituri mecanice si
nearmate, in spatiile in care nu exista astfel de pericol.
33. Se va evita, pe cat posibil, traversarea peretilor antifoc cu conducte, cabluri, bare sau tuburi ale
instalatiilor electrice.
In cazuri de stricta necesitate se vor respecta urmatoarele conditii:
a) canalele si tunelurile pentru pozarea cablurilor vor fi inchise, in locul de trecere, prin diafragme
de zidarie sau beton, avand rezistenta la foc egala cu aceea a peretelui;
b) elementele instalatiei electrice sa nu fie sau sa nu aiba in componenta materiale combustibile sau
greu combustibile, pe portiunea de traversare;
c) golul dintre perete si elementele instalatiei electrice sa fie astfel etansat incat, rezistenta la foc a
umpluturii de etansare sa fie egala cu cea a peretelui;
d) traversarea sa se realizeze astfel incat sa se evite dislocari ale unor portiuni de perete, datorita
dilatarii elementelor instalatiei electrice, sub efectul cresterilor de temperatura;
e) evitarea aprinderii materialelor combustibile din vecinatatea canalelor si conductelor mecanice,
datorita caldurii transmise prin conductibilitate (alegerea unor trasee corespunzatoare, termoizolarea
conductelor etc.).
34. Traversarea elementelor de constructie incombustibile cu conducte, cabluri, bare sau tuburi ale
instalatiilor electrice se va face in urmatoarele conditii:
- pentru conducte aeriene neizolate si bare, trecerea se poate executa prin una din urmatoarele
variante:
a) realizarea unor goluri (spatii de trecere) in jurul conductelor electrice, avand raza de minimum 10
cm;
b) izolare de trecere;
c) placi izolatoare de trecere confectionate din materiale incombustibile, incastrate in zid si
prevazute cu gauri sau cu borne de trecere;
d) prin tuburi izolante sau de protectie, prevazute la capete cu tile de portelan (in incaperi uscate) sau
pipe indreptate in jos (in incaperi umede); tilele si pipele se umplu cu masa izolanta in incaperile cu
mediu coroziv, umed sau cu temperatura ridicata.
- pentru conductele electrice montate in tuburi, cele cu izolatie si manta si pentru cabluri, portiunea
de trecere se protejeaza prin tuburi; tuburile se monteaza inclinat spre incaperile cu conditii mai
30

grele (umiditate, agenti corozivi, temperatura ridicata etc.), iar golurile create intre elementul de
constructie, tub si conductele electrice, se etanseaza cu masa izolanta.
35. Traversare elementelor de constructie combustibile cu conducte, cabluri, bare sau tuburi ale
instlatiilor electrice, se va face in urmatoarele conditii:
a) pentru conductele electrice montate in tuburi nemetalice, cele cu izolatie si manta si pentru
cabluri, portiunea de trecere se protejeaza prin tuburi confectionate din materiale incombustibile, iar
golurile create intre elementul de constructie, tub si conductele electrice, se etanseaza cu umplutura
incombustibila;
b) pentru conductele aeriene neizolate si bare, trecerea se poate executa prin una din urmatoarele
variante:
- realizarea unor goluri (spatii de trecere) in jurul conductelor electrice, avand raza de minimum 20
cm;
- placi izolatoare de trecere, confectionate din materiale incombustibile incastrate in perete si
prevazute cu gauri sau cu borne de trecere;
c) pentru conductele aeriene izolate, utilizandu-se la trecere tuburi metalice.
36. In instalatiile electrice se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi,
materiale incombustibile sau greu combustibile (autostingatoare).
37. Materialele din PVC se vor considera greu combustibile (autostingatoare), cu exceptia celor care
fac parte din instalatii electrice monatate aglomerat in spatii inchise, unde nu exista conditii pentru
disiparea caldurii (canale, conducte, poduri de cablu etc.).
38. Se admite folosirea materialelor electrice combustibile numai daca, in conditiile in care sunt
montate si utilizate, nu pot contribui la producerea de incendii si explozii.
39. Se interzice montarea directa pe elementele de constructie combustibile a conductelor, cablurilor
cu manta din materiale combustibile si greu combustibile, tuburilor din PVC si a aparatelor si
echipamentelor electrice cu protectie necorespunzatoare.
40. Montarea acestor materiale si echipamente electrice pe elementele de constructie combustibile,
este admisa cu conditia interpunerii de materiale incombustibile intre ele.
In acest sens se pot folosi, dupa caz:
- straturi de tencuiala de minimum 1 cm grosime;
- o fasie de azbest care va depasi cu 3 cm, de o parte si de alta, conducta, cablul sau tubul;
- suporturi incombustibile (console metalice etc.) care vor distanta elementele instalatiei la minimum
3 cm fata de elementele combustibile.
41. Masuri similare se vor lua si in cazul montarii ingropat sub tencuiala, a conductelor, cablurilor
cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile (autostingatoare), tuburilor din PVC, in
scopul evitarii contactului direct cu elementele de constructie combustibile.
42. Racordarea de noi receptoare electrice la retelele existente se va face cu aprobarea conducerii
societatii, interzicandu-se supraincarcarea circuitelor.
43. Utilizare receptoarelor electrice de executie normala (radiatoare, resouri, fiere de calcat etc.) in
incaperi cu pericol de incendiu si explozie, este interzisa. In restul incaperilor, acestea vor fi
corespunzator izolate fata de elementele si materialele combustibile .
44. La montarea si exploatarea tablourilor de distributie se vor respecta urmatoarele:
- tablourile de distributie vor fi prevazute cu intrerupatoare generale (exceptie cele din locuinte sau
din instalatii de mica importanta);
- se interzice utilizarea elementelor sau conectorilor cu corpul din materiale combustibile, la
execuatarea legaturilor electrice din tablouri;
- se vor utiliza numai sigurante fuzibile calibrate si in executie inchisa ;
- se interzice legarea directa la bornele tablourilor a lampilor de iluminat, a motoarelor electrice sau
a altor receptori de energie electrica;
- la tablourile capsulate, garniturile vor fi in stare buna pentru a asigura etanseitatea.
45. La executarea conductelor electrice in tuburi de protectie, se interzice:
- montarea tuburilor de orice tip, in care se instaleaza conductoare cu izolatie normala, pe suprafata
cosurilor de fum, panourilor radiante sau a altor suprafete similare, in spatele sobelor sau a
corpurilor de incalzire;
- strapungerea canalelor de fum si a zidariei cosurilor cu tuburi ale instalatiilor electrice;
- taierea santurilor pentru montarea ingropata a tuburilor pe stalpi sau grinzi din beton armat;
31

- imbinarea tuburilor la traversarea lor prin pereti.

46. La executarea legaturilor intre conductoare si intre acestea si elementele instalatiei electrice, se
vor respecta urmatoarele conditii:
- imbinarile sau derivatiile conductoarelor izolate se vor face in cutii de legatura, doze, mansoane
etc., corespunzatoare, ca tip si dimensiuni, diametrului tuburilor si cablurilor pe care se monteaza;
- se interzice executarea de imbinari intre conductoare in interiorul tuburilor;
- legaturile conductoarelor izolate se vor acoperi cu banda, lac izolator sau tub varnis;
- conductoarele din cupru sau din otel se vor lega prin rasucire, matisare sau prin cleme;
- conductoarele din aluminiu se leaga prin cleme cu surub, sudura autogena, lipire, sudura la
temperaturi joase sau prin presare; legarea prin simpla rasucire este interzisa;
- legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu, se va face cu cleme speciale (cupal, cleme
cu suruburi etc.) sau prin sudura;
- in cazul realizarii legaturilor prin cleme, suprafetele de contact ale conductoarelor din cupru sau
otel, se vor cositori iar cele ale conductoarelor din aluminiu, se vor unge cu o vaselina neutra.
47. La executarea instalatiilor electrice in tevi de otel, se vor respecta urmatoarele:
a) in mediile cu pericol de explozie se vor folosi tevi din otel galvanizat sau vopsit, cu o grosime a
peretelui de minimum 2 mm;
b) alegerea diametrelor tevilor se va face functie de diametrul exterior al conductelor montate in
interior si de conditiile de pozare;
c) imbinarea tevilor se va face numai prin filetare, fiecare imbinare efectuandu-se prin 5 filete
complete, continue si alaturate;
d) dozele, fitingurile si cutiile vor fi de tip omologat si trebuie sa corespunda gradului de pericol de
explozie, pe care il prezinta amestecul exploziv din mediul respectiv;
e) in mediile cu pericol de explozie se permite asezarea tevilor in pardoselile betonate, cu conditia sa
se prevada o acoperire cu beton a acestora, de minimum 2 cm, pana la suprafata pardoselii;
f) in incaperile cu degajari de praf, fibre sau scame combustibile, montarea aparenta a tevilor se va
face astfel incat, depunerea sa fie cat mai mica si sa permita o curatire usoara; in acest scop:
- tevile, de regula, se vor aseza pe un singur rand, la o distanta libera fata de perete, de minimum 2
cm;
- suportii pentru montarea tevilor vor avea suprafete orizontale minime.
g) nu se recomanda asezarea tevilor decat pe suprafete portante, in incaperile ce prezinta pericol de
explozie si incendiu, in cele cu umiditate mare sau cu mediu chimic activ; distantele recomandabile
intre tevi si pereti sau tavane sunt:
- minimum 2 diametre pentru tevi pana la 1;
- minimum 1 diametru pentru tevi mai mari de 1.
h) la asezrea comuna a tevilor conductelor electrice, cu cele tehnologice care transporta vapori sau
gaze acide, se recomanda ca tevile conductelor sa fie amplasate:
- mai jos de conductele tehnologice, in cazul vaporilor si gazelor mai usoare decat aerul;
- mai sus de conductele tehnologice, in cazul celor mai grele decat aerul.
i) in incaperile umede, tevile conductelor electrice se monteaza cu panta si se prevad cu dispozitive
de scurgere a condensului;
j) este interzisa fixarea conductelor prin sudarea directa de suprafetele sau constructiile portante;
k) la intersectarea tevilor conductelor electrice cu conducte prin care se scurg reactivi chimici,
conductele se vor proteja in tevi de protectie fixate cu bratari;
l) tevile singulare sau fascicolele de tevi, care ies din incaperile periculoase, sa fie etansate cu
materiale incombustibile in locurile de trecere prin pardoseli, pereti si prin planseele dintre etaje,
astfel incat comunicatia intre incaperile vecine, prin golurile sau sapaturile efectuate, sa fie exclusa
cu desavarsire;
m) imbinarea tevilor intre ele, imbinarea tevilor cu fitinguri, doze, cutii, casete, precum si imbinarea
cu corpurile de iluminat, cu cutiile de borne ale motoarelor electrice, carcaselor aparatelor si
instalatiilor electrice, se va face conform normelor in vigoare;
n) in zonele cu vibratii si trepidatii, pentru prevenirea autodesurubarii, imbinarile se vor monta cu
contrapiulite sau se vor acoperi cu vopsea;
o) sistemele de conducte electrice montate in tevi se prevad cu etansari de separatie, pentru a preveni
trecerea prin tevi a gazelor, vaporilor si a flacarilor, de la o portiune a instalatiei electrice la alta;
32

p) etansarile de separatie se vor monta in locurile indicate de normativele de specialitate;

q) este interzisa umplerea cu masa de etansare a dozelor cutiilor, cutiilor de borne etc., mai ales daca
acestea au in interior legaturi electrice.
48. Ramificatiile circuitelor in incaperile cu pericol de explozie, trebuie ferite de deteriorari
mecanice. Ramificatia catre corpul de iluminat trebuie introdusa in tuburi de protectie, pana la
spatele lampii, iar legaturile conductoarelor electrice la lampa, bine executate si perfect izolate.
49. Lasarea neizolata a capetelor de conductoare electrice, in cazul demontarii partiale a unei
instalatii, nu este admisa.
50. Intreruperea si restabilirea circuitului electric trebuie executate numai prin intermediul
intrerupatoarelor, neadmitandu-se contactul capetelor de conductoare.
51. Corpurile de iluminat nu se vor suspenda de conductoarele care le alimenteaza; ele se vor fixa de
plafon, cu carlige sau de perete, prin console.
52. Agatarea de intrerupatoare, conductoare, lampi, a hainelor etc. si introducerea in interiorul
panourilor, niselor, tablourilor electrice, a obiectelor si materialelor de orice fel, este interzisa.
53. Folosirea abajururilor din hartie sau din alte materiale combustibile, la lampile de iluminat, este
interzisa.
54. In incaperile intreprinderilor industriale, independent de destinatia lor, de gradul de rezistenta la
foc, care dupa terminarea lucrului, nu se controleaza dar se inchid, intregul utilaj electric se scoate
de sub tensiune; in incaperile care nu se inchid dupa terminarea lucrului, va ramane sub tensiune
numai iluminatul de paza.
55. Iluminatul de siguranta si de paza va fi, in permanenta, in stare de functionare.
56. Utilizarea diferitelor scule metalice la verificarea si intretinerea conductoarelor electrice sau a
diferitelor aparate sub tensiune si neizolate, este interzisa.
57. Folosirea instalatiilor electrice provizorii nu este admisa, cu exceptia alimentarii cu energie
electrica, in cazul executarii unor reparatii urgente.
Instalatiile improvizate sunt interzise.
58. Tablourile electrice montate in exterior, pe santier, vor fi de tip incapsulat sau etans, pe placi de
marmura protejate in cutii metalice, prevazute cu usi, garnitura pentru etansare si cheie. Fiecare
tablou de distributie pentru forta sau lumina, va fi prevazut cu intrerupator general.
59. Instalatia electrica se va verifica periodic, prin controlul aspectului exterior si cu ajutorul
aparatelor. Defectele care pot genera scantei, scurtcircuite, supraincalziri etc., trebuie inlaturate cat
mai repede posibil.
60. Corpurile metalice ale aparatelor electrice vor fi legate la pamant, sectiunea conductoarelor de
legare trebuind sa fie corespunzatoare. De asemenea, se vor lega la pamant, conductele, rezervoarele
metalice, pompele, folosite in instalatiile de transport al combustililor lichizi.
61. Montarea, receptia, verificarea si intretinerea instalatiilor de paratrasnet vor fi efectuate numai de
personal specializat si conform prevederilor normativelor in vigoare.
62. Instalatiile de paratrasnet se vor controla periodic, urmarindu-se buna functionare a elementelor
componente (dispozitive de captare, conductoare de coborare, prize de pamant etc.). Legarea
conductoarelor la pizele de pamant va fi bine executata.
63. Prizele de pamant vor trebui sa aiba cat mai putine legaturi; ele se vor aseza direct pe pamant,
fara a se folosi cocs sau zgura. Rezistenta de legare la pamant nu trebuie sa depaseasca 10 ohmi.
64. Executarea lucrarilor de intretinere si reparatie a instalatiilor electrice, de catre personal
necalificat sau neautorizat este interzisa.
65. Se interzice:
- folosirea in stare defecta a instalatiilor si aparatelor (receptoarelor) consumatoare de energie de
orice fel;
- suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
- agatarea sau introducerea in interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice etc., a obiectelor si
materialelor de orice fel;
- incarcarea peste sarcina indicata, a intrerupatoarelor, comutatoarelor si prizelor;
- utilizarea lampilor mobile de control, alimentate la o tensiune mai mare de 24 V;
- folosirea la corpurile de iluminat, a abajururilor din hartie sau din alte materiale combustibile;
33

- intrebuintarea radiatoarelor, resourilor etc., in incaperi unde sunt depozitate sau se pastreaza
materiale si lichide combustibile;
- folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice direct in priza;
- utilizarea receptoarelor de energie electrica (resouri, radiatoare, fiere de calcat, gratare, ciocane de
lipit etc.), fara luarea masurilor de izolatie fata de elementele combustibile;
- lasarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontarii sau reparatiilor partiale a
unei instalatii;
- asezarea pe motoarele electrice a unor materiale combustibile (carpe, hartii, lemne etc.) sau a
vaselor cu lichide combustibile;
- folosirea comutatoarelor, intrerupatoarelor, prizelor, dozelor etc., in stare defecta (fara capace,
incomplete, sparte etc.).
4.INSTRUCTIUNI PENTRU ACORDAREA SI UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE
PROTECTIE SI DE LUCRU
A. Acordare si utilizare
1.Protectia individuala reprezinta o modalitate de prevenire a accidentelor de munca si a
imbolnavirilor profesionale, la care se apeleaza in cazurile in care au fost epuizate mijloacele
tehnice si organizatorice de protectie a muncii sau cand nu pot fi avute in vedere asemenea
mijloace.
2.Pentru personalul ce lucreaza in mediu cu factori de risc, ce pot avea urmari daunatoare
asupra vietii si sanatatii lui, se vor acorda echipamente de protectie, in mod gratuit, pentru toate
categoriile de personal.
3.In scopul protejarii imbracamintei proprii, uzurii si murdaririi excesive, angajatilor permanenti li
se vor acorda echipamente de lucru. Echipamentul individual de lucru nu indeplineste functii de
protectie impotriva accidentelor sau a bolilor profesionale.
4.In cazul in care echipamentul de protectie a devenit inutilizabil, datorita uzurii in activitatea
curenta si nu mai asigura conditiile de protectie corespunzatoare, se va acorda, in mod obligatoriu,
alt echipament.
5.Acordarea echipamentului de protectie si de lucru se face prin Normativul intern, intocmit in
baza Normativului cadru, pe functii si meserii, in raport cu factorii de risc existenti la locul de
munca.
6.Pierderea calitatii de protectie, inainte de termenul prevazut de producatori si dovedita a se fi
produs din vina purtatorului, indreptateste agentul economic la recuperarea pagubei pe seama
purtatorului.
7.Nepurtarea echipamentului individual de protectie, in cazul cand acesta este corect acordat si
in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in alte conditii decat cele prevazute de
instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conform legislatiei in vigoare.
B.Echipamentul de protectie
1.In vederea evitarii producerii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, angajatii
se vor dota, gratuit, cu echipament de protectie, in baza Normativului intern pentru acordarea
acestui echipament.
2.Sortimentele de echipamente de protectie, mai des utilizate, in raport cu factorii de risc ce
apar in indeplinirea sarcinilor de munca, sunt:
- cizme din cauciuc (pentru apa si noroi, electroizolante etc.);
- manusi de protectie (din cauciuc, doc, electroizolante pentru electricieni), palmare din piele;
- ochelari de protectie (metalici cu cosulet, cu aparatori laterale din plastic - pentru lucrul la
masini unelte -, cu sticla colorata pentru sudori etc.);
- sort de protectie (din doc, din prelata pentru uz general -, din piele - pentru sudori, din
material plastic si panza etc.);
- centura de siguranta pentru lucrul la inaltime sau coborare in canale;
- masca contra gazelor si prafului pentru protectia cailor respiratorii;
- casca de protectie pentru protectia capului etc.
3.Angajatii carora li se acorda echipamente de protectie, sunt oblogati a le folosi numai in timpul
34

indeplinirii muncii pentru care este prevazut acest echipament. Se interzice ducerea acasa a
echipamentului de protectie.
C. Echipament de lucru
1.Angajatilor permanenti, care lucreaza in conditii care duc la degradarea si uzura prematura a
imbracamintei sau incaltamintei proprii, li se va pune la dispozitia echipamente de lucru (uzura)
conform Normativului intern.
2.Dintre sortimentele de echipament de lucru, utilizat mai des la locurile de munca, se prezinta
urmatoarele:
- salopeta din doc, panza sau materiale plastice, care se poate inlocui, in functie de conditiile
de munca cu combinezon, pantalon cu pieptar, halat etc., evitandu-se pericolul de prindere a
acestor echipamente, la organele de masini in miscare;
- costum vatuit (haina cu sau fara pantalon, vesta vatuita);
- bocanci de lucru (cu talpa din cauciuc sau piele).
3.Neacordarea echipamentului de lucru, precum si neutilizarea sau utilizarea in alte scopuri
decat cel pentru care a fost acordat, constituie abatere de la normele de protectie a muncii si se
sanctioneaza disciplinar, conform legislatiei in vigoare.

35