Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CUPRINS

Cap. I Generalități. Suportul legislativ în aplicarea masurilor de prevenire a

accidentelor de munca și a îmbolnăvirilor profesionale;

Cap. II Factorii de risc și elementele sistemului de munca;

Cap. III Principalele metode de prevenire;

Cap. IV Principalele componente ale planului de prevenire și protecție în

domeniul securității și sănătății în muncă. Etapele realizării planului
de prevenire;

Cap. V Prezentarea generală a societății

.
Terminologie

Bibliografie

ANEXA

1
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CAP. I
GENERALITĂȚI

Suportul legislativ în aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale este
format din :
Constituția României:
ART. 41
Munca și protecția socială a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de
munca este libera.
(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de
munca al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țara, repausul săptămânal, concediul de odihna
plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice,
stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bărbații.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de munca și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt
garantate.

Codul Muncii:
Securitatea și sănătatea în munca
CAP. I
Reguli generale

ART. 171
(2) Angajatorul are obligația sa asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de munca.
(3) Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest
domeniu.
(4) Obligațiile salariaților în domeniul securității și sănătății în munca nu pot aduce atingere responsabilității
angajatorului.
(5) Măsurile privind securitatea și sănătatea în munca nu pot sa determine, în nici un caz, obligații financiare pentru
salariați.

ART. 173
(1) În cadrul propriilor responsabilități angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securității și sănătății
salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare și pregătire, precum și
pentru punerea în aplicare a organizării protecției muncii și mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va tine seama de următoarele principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de munca și alegerea echipamentelor
și metodelor de munca și de producție, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone și a muncii repetitive,
precum și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
e) luarea în considerare a evoluției tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
g) planificarea prevenirii;

2
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

h) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate fata de măsurile de protecție individuală;

i) aducerea la cunoștința salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.

Legea nr. 319 / 2006 - a securității și sănătății în muncă

- grupata în 11 capitole;
- conform cerințelor legii specificate mai sus, angajatorii au următoarele obligații:
ART. 7
(1) În cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația sa ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea și instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în munca.
(2) Angajatorul are obligația sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ținând seama de modificarea
condițiilor, și pentru îmbunătățirea situațiilor existente.
(3) Angajatorul are obligația sa implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) pe baza următoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor
de munca, a metodelor de munca și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de
munca, relațiile sociale și influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă fata de măsurile de protecție individuală;
i) furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura activităților din întreprindere
și/sau unitate, angajatorul are obligația:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a
substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) și dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum și metodele de lucru și
de producție aplicate de către angajator sa asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății
lucrătorilor și sa fie integrate în ansamblul activităților întreprinderii și/sau unității respective și la toate nivelurile
ierarhice;
c) sa ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când îi
încredințează sarcini;
d) sa asigure ca planificarea și introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii și/sau
reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de munca;
e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul sa fie permis numai
lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în același loc de munca își desfășoară
activitatea lucrători din mai multe întreprinderi și/sau unități, angajatorii acestora au următoarele obligații:
a) sa coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea și igiena în munca, luând în
considerare natura activităților;

3
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

b) sa își coordoneze acțiunile în vederea protecției lucrătorilor și prevenirii riscurilor profesionale, luând în
considerare natura activităților;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrătorii și/sau reprezentanții acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în munca nu trebuie sa comporte în nici o situație obligații
financiare pentru lucrători.

ART. 13
În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în munca și pentru prevenirea accidentelor de munca și a
bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de munca, precum și de
elaborare a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea
în munca, prin a căror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de imbolnavire profesională a
lucrătorilor;
b) sa întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de alta
natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa îl aplice corespunzător condițiilor de munca specifice unității;
c) sa obțină autorizația de funcționare din punctul de vedere al securității și sănătății în munca, înainte de începerea
oricărei activități, conform prevederilor legale;
d) sa stabilească pentru lucrători, prin fișa postului, atribuțiile și răspunderile ce le revin în domeniul securității și
sănătății în munca, corespunzător funcțiilor exercitate;
e) sa elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de
securitate și sănătate în munca, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de munca aflate în
responsabilitatea lor;
f) sa asigure și sa controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de
prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în munca, prin
lucrătorii desemnați, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării și instruirii lucrătorilor, cum ar fi afișe, pliante,
filme și diafilme cu privire la securitatea și sănătatea în munca;
h) sa asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusă
la locul de munca, precum și asupra măsurilor de prevenire și de protecție necesare;
i) sa ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testarii psihologice a aptitudinilor,
corespund sarcinii de munca pe care urmează sa o execute și sa asigure controlul medical periodic și, după caz,
controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
k) sa țină evidenta zonelor cu risc ridicat și specific prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure funcționarea permanenta și corecta a sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsura și
control, precum și a instalațiilor de captare, reținere și neutralizare a substanțelor nocive degajate în desfășurarea
proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele și sa dea relațiile solicitate de inspectorii de munca în timpul controlului sau al
efectuării cercetării evenimentelor;
n) sa asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control și al cercetării
evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrătorii care sa participe la efectuarea controlului sau la
cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în
care menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viața accidentaților și a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fără pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protecție;

4
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protecție nou, în cazul degradării sau al pierderii calităților de
protecție.

HG 1425 /2006- norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006

ART. 14
Organizarea activităților de prevenire și protecție este realizată de către angajator, în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator, în condițiile art. 9 alin. (4) din lege, a atribuțiilor pentru realizarea măsurilor
prevăzute de lege;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activitățile de prevenire și protecție;
c) prin înființarea unui serviciu intern de prevenire și protecție;
d) prin apelarea la servicii externe de prevenire și protecție.
ART. 15
(1) Activităţile de prevenire şi protecţie desfășurate prin modalitățile prevăzute la art. 14 în cadrul întreprinderii
și/sau al unității sunt următoarele:
1. identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/ echipamente de munca şi mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru;
2. elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie;
3. elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate
în munca, ținând seama de particularitățile activităților și ale unității/întreprinderii, precum și ale locurilor de munca/
posturilor de lucru;
4. propunerea atribuțiilor și răspunderilor în domeniul securității și sănătății în munca, ce revin lucrătorilor,
corespunzător funcțiilor exercitate, care se consemnează în fișa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoașterii și aplicării de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și protecție,
precum și a atribuțiilor și responsabilităților ce le revin în domeniul securității și sănătății în munca, stabilite prin fișa
postului;
6. întocmirea unui necesar de documentații cu caracter tehnic de informare și instruire a lucrătorilor în domeniul
securității și sănătății în munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicității adecvate pentru fiecare loc de
munca, asigurarea informării și instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în munca și verificarea
cunoașterii și aplicării de către lucrători a informațiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii și/sau unității;
9. asigurarea întocmirii planului de acțiune în caz de pericol grav și iminent, conform prevederilor art. 101-107, și
asigurarea ca toți lucrătorii sa fie instruiți pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat și specific prevăzute la art. 101-107;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate și sănătate în munca, stabilirea tipului de semnalizare
necesar și amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru
semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor și a profesiilor prevăzute de legislația specifica, pentru care este necesară autorizarea
exercitării lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor
și/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea funcționării sistemelor și dispozitivelor de protecție, a aparaturii de măsura și control, precum și a
instalațiilor de ventilare sau a altor instalații pentru controlul noxelor în mediul de munca;
16. verificarea stării de funcționare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum și a
sistemelor de siguranță;
17. informarea angajatorului, în scris, asupra deficiențelor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de
munca și propunerea de măsuri de prevenire și protecție;

5
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

18. întocmirea rapoartelor și/sau a listelor prevăzute de hotărârile Guvernului emise în temeiul art. 51 alin. (1) lit. b)
din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibrații, zgomot și șantiere temporare și mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca și urmărirea ca verificările periodice și, dacă este cazul, încercările periodice
ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea
Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în munca de către
lucrători a echipamentelor de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protecție necesare pentru posturile de lucru din întreprindere și
întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecție, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la locul de munca;
21. urmărirea întreținerii, manipulării și depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protecție și a înlocuirii
lor la termenele stabilite, precum și în celelalte situații prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;
23. întocmirea evidentelor conform competentelor prevăzute la art. 108-177;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucrătorii din întreprindere și/sau unitate, în
conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din lege;
25. urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control și al cercetării
evenimentelor;
26. colaborarea cu lucrătorii și/sau reprezentanții lucrătorilor, serviciile externe de prevenire și protecție, medicul de
medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire și protecție;
27. colaborarea cu lucrătorii desemnați/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situația în care
mai mulți angajatori își desfășoară activitatea în același loc de munca;
28. urmărirea actualizării planului de avertizare, a planului de protecție și prevenire și a planului de evacuare;
29. propunerea de sancțiuni și stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuțiilor în domeniul securității
și sănătății în munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea și sănătatea în munca la încheierea contractelor de prestări de servicii
cu alți angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;
31. întocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfășurarea acestor activități.

6
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CAP. II
FACTORII DE RISC şi ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ

DEFINITII

►PERICOL: proprietatea intrinseca a materialelor de lucru, a surselor de lucru, a surselor de energie sau capacitatea
echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru de a cauza daune (vătămări sau pagube materiale).

►FACTORI DE RISC: factori (însușiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de
munca, care pot provoca, în anumite condiții, accidente de munca sau boli profesionale.

►RISC: probabilitatea ca dauna (vătămarea sau paguba materiala) sa se realizeze în condițiile utilizării si/sau expunerii
la pericol în anumite condiții de gravitate.

Factorii de risc sunt proprii tuturor componentelor sistemului de muncă:

- executant,
- sarcina de muncă,
- mijloace de producție,
- mediul de muncă

Factori de risc datoraţi executantului

Studiile și analizele efectuate privind fenomenele de accidentare și îmbolnăvire profesională au relevat că
factorii de risc proprii executantului, au o incidență majoră. Indiferent de repartiția sarcinilor, activitatea de muncă pe
care o desfășoară executantul cuprinde 4 secvențe principale: recepționarea și constituirea informației; elaborarea și
adoptarea deciziilor; execuția; autoreglarea.
Din punct de vedere al securității muncii distingem la executant un comportament normal, care nu conduce
la daune, și un comportament inadecvat, care poate favoriza sau declanșa accidente sau îmbolnăviri profesionale.
Comportamentul normal presupune evitarea riscurilor, prin respectarea prescripțiilor tehnice și a
reglementărilor de securitate și sănătate în munca referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina și
neutralizarea situațiilor de risc create, ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora (chiar anticiparea lor), a elementelor
critice, prelucrarea rapidă a informațiilor, decizia și execuția ei prompte și rapide.
Comportamentul inadecvat al executantului se manifestă prin conduite nesigure sau necorespunzătoare
situațiilor obișnuite sau neobișnuite de muncă.

Factori de risc datoraţi sarcinii de muncă

Sarcina de muncă definește orice activitate de muncă: funcții, sarcini, activități, operații, procese,
comportament, cerințe etc. Dintre acestea, funcțiile constituie unități majore ale muncii, pot cuprinde una sau mai
multe sarcini și sunt foarte variate, corespunzător scopului proceselor de muncă.
Sarcina este reprezentată de un grup de acțiuni legate temporar și realizate cu aceleași elemente
informaționale și mijloace de muncă; este o unitate subordonată funcției, are o anumită frecvență, un scop
(subordonat scopului funcției), necesită anumite cunoștințe și deprinderi și trebuie să se încadreze unor cerințe
restrictive: viteză, precizie, etc.
Metoda de muncă reflectă modul în care se realizează sarcina și operațiile în condițiile tehnologice concrete și
de înzestrare tehnică; cuprinde în general ordinea de succesiune eficientă a fazelor operației, alcătuirea rațională a
mânuirilor și mișcărilor în condiții tehnico - organizatorice precizate.
Factorii de accidentare și îmbolnăvire profesională proprii sarcinii de muncă sunt:
- conținut sau structură necorespunzătoare a sarcinilor de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau
cu cerințele impuse de situații de risc;
- cerințe sub/ supradimensionate impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităților acestuia.

7
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

Factori de risc datoraţi mijloacelor de producţie

După natura acțiunii lor, factorii de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de
producție se pot împărți în patru mari categorii:
- factori de natură fizică,
- factori de natură chimică,
- caracteristicile mijloacelor de producție, care pot produce sub/ suprasolicitare psihofiziologică a
executantului.

A)Factorii de natură fizică includ la rândul lor:

Factori de natură mecanică:
Mișcările periculoase
Statisticile arată că cele mai multe accidente de muncă având cauze de natură obiectivă se datorează
organelor în mișcare: funcționale, nefuncționale care constituie surse potențiale de accidentare, putând produce
vătămări sub formă de striviri, tăieturi, contuzii, străpungeri, etc.
Suprafeţe sau contururi periculoase, respectiv înțepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive.
Utilaje sub presiune (risc de explozii)
Vibrații excesive ale sculelor,utilajelor, instalațiilor etc.
Factori de natură termică
Există locuri de muncă unde, prin natura sarcinii de muncă, executantul poate intra în contact cu obiecte sau
suprafețe cu temperaturi excesive: ridicate sau coborâte. În multe dintre situațiile precizate poate apărea drept risc de
accidentare și contactul cu flăcările la lucrul cu foc deschis.
Curentul electric
Majoritatea instalațiilor, utilajelor și mașinilor sunt acționate electric. Curentul electric poate constitui factor
de risc de accidentare în muncă în două situații:
 Realizarea contactului dintre organismul uman și părțile componente ale mijloacelor de muncă aflate sub
tensiune - factor de risc direct (final)
 Creșterea bruscă a energiei termice radiate datorită rezistenței conductorului - factor indirect (intermediar)
Curentul electric, în calitate de factor direct de accidentare în muncă, poate provoca două tipuri de leziuni:
electrotraumatismul și electrocutarea. Efectul curentului electric asupra organismului este amplificat de condițiile de
mediu: umezeală excesivă, temperatură ridicată, prezența unor fluide care micșorează rezistența electrică a corpului
uman. Consecința maximă a acestui factor de risc este decesul.

B)Factori de risc de natură chimică

Diverse substanțe utilizate în procesul de muncă devin surse generatoare de accidente de muncă și
îmbolnăviri profesionale, acestea sunt în principal: substanțe toxice, substanțe caustice, substanțe inflamabile,
substanțe explozive, substanțe cancerigene.

C) Caracteristicile mijloacelor de producţie care pot provoca sub sau suprasolicitarea psihofiziologică a
executantului. Prin modul de funcționare a mijloacelor de producție precum și datorită caracteristicilor acestora și ale
obiectelor muncii, executantul este obligat ca în decursul realizării procesului de muncă să presteze un anumit efort
fizic și psihic.
Sub sau suprasolicitarea fizică poate fi statică: efort fizic minim/ excesiv, poziții de lucru forțate sau vicioase; și
dinamică: efort fizic dinamic minim/ excesiv, viteză de execuție prea mică/ prea mare, dificultatea efectuării mișcărilor.
În ambele situații, efectul suprasolicitării asupra executantului îl constituie oboseala fizică.
Sub sau suprasolicitarea psihică poate fi, la rândul ei: mentală, senzorială și psihomotorie. În cazul sub sau
suprasolicitării psihice se instalează oboseala neuropsihică.

Factori de risc proprii mediului de muncă se clasifică după cum urmează:

8
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

a. Factori de risc de natură fizică care includ :

 temperatura excesivă a aerului ( ridicată/ scăzută);
 umiditatea necorespunzătoare a aerului ( ridicată/ scăzută);
 viteza mare a curenților de aer, aceștia definesc microclima mediului de muncă;
 Presiunea excesivă a aerului ( ridicată/ scăzută);
 Iluminatul necorespunzător.
b. Factori de risc de natură chimică care includ : gaze, vapori, aerosoli toxici și pulberi pneumoconiogene.
Factorii de risc proprii mediului social de muncă. Între executant și colectivitatea în cadrul căreia își
desfășoară activitatea se creează legături, dependențe și interferențe care variază în funcție de nivelul integrării în
colectiv și care exercită o influență determinantă asupra comportamentului său. Concepțiile și obiceiurile din cadrul
unei colectivități, precum și modul cum apreciază grupul respectiv riscul, determină într-o măsură foarte mare
comportamentul sub aspectul securității muncii.

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

1 EXECUTANT
1ACȚIUNI GREŞITE
1.1Executare defectuoasă de operaţii
comenzi
manevre
poziționări
fixări
asamblări
reglaje
utilizare greșită a mijloacelor de protecție
1.2Nesincronizări de operaţii
întârzieri
devansări
1.3Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă (în afara sarcinii de muncă)
pornirea echipamentelor tehnice
întreruperea funcționării echipamentelor tehnice
alimentarea sau oprirea alimentării cu energii (curent electric, fluide energetice)
deplasări,staționări în zone periculoase
deplasări cu pericol de cădere:
de la același nivel: prin dezechilibrare
prin alunecare
prin împiedicare
de la înălțime prin pășire în gol
prin dezechilibrare
prin alunecare
1.4Comunicări accidentogene
2OMISIUNI
2.1Omiterea unor operaţii
2.2Neutilizarea mijloacelor de protecţie

B. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

CONȚUNUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINȚELE
1. DE SECURITATE
1.1Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2Absenţa unor operaţii

9
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

1.3Metode de muncă necorespunzătoare( succesiune greşită a operaţiilor)

2. SARCINĂ SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI
2.1Solicitare fizică
efort static
poziții de lucru forțate sau vicioase
efort dinamic
2.2Solicitare psihică
ritm de muncă mare
decizii dificile în scurt timp
operații repetative de ciclu scurt sau extrem de complex
monotonia muncii
C. FACTORI PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice
organe de mașini în mișcare
curgeri de fluide
deplasări ale mijloacelor de transport
Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor
1.1.2 tehnice sau ale fluidelor
1.1.3Deplasări sub efectul gravitaţiei
alunecare
rostogolire
rulare pe roți
răsturnare
cădere liberă
scurgere liberă
deversare
surpare, prăbușire
scufundare
1.1.4Deplasări sub efectul propulsiei
proiectare de corpuri sau particule
deviere de la traiectoria normală
balans
recul
șocuri excesive
jet, erupție
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase
înțepătoare
tăioase
alunecoase
abrazive
adezive
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1Curent electric
atingere directă
atingere indirectă

10
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

Substanţe toxice
Substanţe caustice
Substanţe inflamabile
Substanţe explosive
Substanţe cancerigene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Culturi sau preparate cu microorganisme: bacterii, virusuri, richeți,spirochete, ciuperci, protozoare
Plante periculoase
Animale periculoase
D. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
Temperatura aerului: ridicată, scăzută
Umiditatea aerului: ridicată, scăzută
Curenţi de aer
Presiunea aerului: ridicată, scăzută
Aeroionizarea aerului
Suprapresiunea în adâncimea apelor
Zgomot
Ultrasunete
Vibraţii
Iluminat
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
- pâlpâire
Radiaţii
1.11.1 Electromagnetice
- infraroșii
- ultraviolete
- microunde
- de frecvență înaltă
- de frecvență medie
- de frecvență joasă
- laser
1.11.2 Ionizante: alfa,beta, gamma
Potenţial electrostatic
Calamităţi naturale(trăsnet, inundație, vânt, grindină,viscol)
Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
Microorganisme în suspensie în aer: bacterii, virusuri, richeți, etc
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI: subteran, acvatic, subacvatic, mlăștinos, aerian, cosmic.

11
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CAP. III
PRINCIPALELE METODE DE PREVENIRE

Principalele metode de prevenire a riscurilor de securitate și sănătate în muncă și îmbolnăvire profesională, într-o
firma sunt:

1. întocmirea unei politici de prevenire care sa ia în considerare specificul activității, riscurile identificate;
2. realizarea evaluărilor de risc cu întocmirea fișelor de măsuri;
3. întocmirea planului de prevenire și protecție
4. și voluntar implementarea cerințelor specificației 18001: 1999 referitoare la sănătatea și securitatea
ocupațională.
Toate principiile de prevenire pot fi implementate având în vedere multitudinea de masuri tehnice și organizatorice,
astfel:
a) Principalele masuri de prevenire proprii executantului și sarcinii de munca sunt masurile organizatorice.
Exemple:
- examen medical
- examen psihologic
- instruire personală
- propagandă privind securitatea și sănătatea în muncă
- controlul operativ al stării sănătății personalului
- dotarea personalului cu echipament individual de protecție
- organizarea activității și a locului de muncă (raționalizarea circulației obiectelor, amplasarea optimă a locurilor
de muncă dimensionarea corespunzătoare a sarcinii, coordonarea optimă a activităților, repartizarea corectă a
sarcinilor, asigurarea concordanței între sarcinile de producție și cele de securitate)

b) Principalele masuri de prevenire proprii echipamentului și mediului de muncă sunt măsurile tehnice.
- protecția intrinsecă
- protecția colectivă
- protecția individuală

Exemple:
- conceperea unor tehnologii nepericuloase (cu grad de risc scăzut)
- realizarea corespunzătoare a operațiilor de reparații
- dotarea mașinilor cu dispozitive de reparații și siguranță
- dotarea cu mijloace de protecție împotriva riscului electric
- amplasarea corespunzătoare a mijloacelor de producție
- depozitarea corespunzătoare a materialelor
- utilizarea unor materii prime nepericuloase
- dotarea cu mijloace de combatere a noxelor
- optimizarea relațiilor din colectivul de munca

12
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CAP. IV
PRINCIPALELE COMPONENTE ALE PLANULUI DE PREVENIRE şi PROTECTIE în DOMENIUL
SECURITATII şi SANATATII în MUNCĂ.
ETAPELE RELIZARII PLANULUI DE PREVENIRE;

Principalele componente ale planului de prevenire și protecție:

1. nr. curent
2. locul de munca /post de lucru
3. riscuri evaluate
4. masuri tehnice
5. masuri organizatorice
6. masuri igienico-sanitare
7. masuri de alta natura
8. acțiuni în scopul realizării măsurii
9. termen de realizare
10. persoana care răspunde de realizarea măsurii
11. observații

Pentru realizarea planului de prevenire și protecție sunt necesare a fi parcurse următoarele etape:
1. identificarea locurilor de munca
2. identificarea riscurilor / evaluarea factorilor de risc (urmând o metoda de evaluare) .
3.elaborarea propunerii de plan de prevenire și protecție având în vedere rezultatele evaluărilor
4. supunerea spre aprobare în CSSM a planului.
5. urmărirea realizării masurilor din plan
6. reanalizarea masurilor daca intervin modificări în resursele inițiale aprobate
7. raportarea periodica a realizării masurilor din plan.

13
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CAP. V
Prezentarea generală a societăţii

CAP. V ELABORAREA DE INSTRUCȚIUNI PROPRII PENTRU COMPLETAREA ŞI/SAU APLICAREA REGLEMENTĂRILOR DE

SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ.
ANALIZA ACTIVITĂȚII LA
CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA”

Contact – CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA”

Adresa: Strada Republicii nr. 28-30, Piatra Neamt, Judetul Neamt

Telefon: 0233.777.639
Fax: 0233.777.963
Email: crizantema@rdsmail.ro
Website: www.crizantema.ro

14
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

Descriere – CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA”

CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA” acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii
de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialităţi: anestezie şi terapie
intensivă, boli nutriţie şi boli metabolice, medicină internă, neurologie, traumatologie, medicină de laborator si
radiologie – imagistică medicală.

In dotarea CLINICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA” intra următoarele echipamente şi aparate

medicale: aparatură digitală de radiodiagnostic şi imagistică medicală, aparat de tomografie computerizată, aparate
ultrasonografie convenţională, instrumentele şi echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de
hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie şi toxicologie.

Proporţia bolnavilor externaţi din CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA” care se

reinternează, pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 1%.
Proporţia bolnavilor transferaţi din CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA” într-o alta clinica,
pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 72 de ore de la internare este mai mica de 0,01%.

Servicii medicale

Servicii medicale oferite de CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA”

 Servicii de urgenţă:
o constatarea situațiilor de urgență
o urgente medico-chirurgicale și psihiatrice
o intervenții de urgenta
o examen clinic
o investigații (explorări radiologice, ecografii, EKG, analize de laborator)
o tratament medical și chirurgical
o proceduri terapeutice (intubații orotraheale, sondaje vezicale, cateterizări vene, suturi, pansamente,
hemostaze)
 Servicii de curative:
o consultație
o examen clinic
o examene paraclinice si de laborator (clinic și anatomopatologic)
o alte investigații (EKG, ecocardiografii, oscilometrii, audiometrii, fund de ochi și alte investigații și
măsurători oftalmologice, laringoscopii, spirometrii și alte măsurători ale funcției respiratorii puncții, sigmoidoscopii,
colposcopii, biopsii chirurgicale sau nechirurgicale)
o tratament medical
o tratament chirurgical clasic și laparoscopic
o proceduri de recuperare
o consiliere psihosociala, relaționala și pentru situații de criza
o prescrierea tratamentului necesar vindecării

 Servicii profilatice:
o controale periodice
o evaluarea stării de sănătate pt. Comisia de Expertiza a Capacității de Muncă
o servicii de planificare familiala
o monitorizarea evoluției sarcinii si a lăuziei
o urmărirea dezvoltării fizice si psihomotorii a sugarului si copilului

15
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

o servicii de educație sanitara

 Diverse:
o informare
o consiliere
o eliberare de acte medicale

Structură organizatorică
Structură organizatorică conform Ordinului ministrului sănătății nr. 792/2010, cu modificările și completările ulterioare
1.Sectia medicina interna - 73 paturi, din care:
o compartiment gastroenterologie 5 - paturi
o compartiment nefrologie - 5 paturi
2.Sectia recuperare, medicina fizica si balneologie - 30 paturi, din care:
o compartiment reumatologie - 15 paturi
3.Sectia cardiologie - 30 paturi, din care:
o compartiment terapie intensiva coronarieni - 15 paturi
TOTAL: 118 paturi

Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca (prescurtat IPSSM sau Instructiuni proprii SSM)
urmaresc eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau imbolnavire profesionala si particularizarea si
concretizarea masurilor de prevenire in comportamentul executantului in raport cu conditiile reale de desfasurare a
sarcinilor de munca.

Instructiunile SSM sunt documente tehnice proprii cu aria de aplicabilitate la emitentul lor si se pot
utiliza ca instrument pentru realizarea instructajului la locul de munca si periodic de catre conducatorul direct al
locului de munca. De asemenea se folosesc pentru realizarea controlului si autocontrolului la locurile de munca si
pentru stabilirea masurilor de prevenire care sa asigure eliminarea sau diminuarea riscurilor potentiale de accidentare
la locurile de munca.

În cadrul CLINICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE “CRIZANTEMA”, lucrătorul desemnat SSM, după

luarea la cunoștință a atribuțiilor prezentate în anexa la fișa postului, a executat următoarele activități:
a) A stabilit fiecare componentă a sistemului de muncă a societății;
b) A efectuat identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca,
respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru;
c) A elaborat planul de prevenire si protectie;
d) A elaborat instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in
munca, tinand seama de particularitatile activitatilor proprii si ale societății, precum si ale locurilor de
munca/posturilor de lucru;
e) A difuzat aceste instrucțiuni în societate dupa ce au fost aprobate de catre administrator.
Concluziile rezultate în urma desfășurării acestor activități sunt următoarele:
 Pentru timpul în care își desfășoară activitatea la biroul amenajat la sediul social au fost
identificate pericole pentru angajați TESA.
Având în vedere aspectele enumerate s-a luat decizia întocmirii următoarelor tipuri de instrucțuni proprii în
domeniul SSM:
Generale, pentru întreg personalul care este în firmă și/sau desfășoară activități temporare;
Pentru personalul TESA;
Pentru personalul care execută activități de curățenie;
Pentru deplasarea personaluluila și de la serviciu.

16
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

Terminologie
Proces de muncă:
Succesiune în ti mp și în spațiu a acțiunilor conjugate ale executantului și
mijloacelor de producție în sistemul de muncă.

Sistem de muncă:
Ansamblu constituit în vederea realizării unui proces de muncă dintr-unul sau mai mulți executanți,
sarcina lor de muncă, mijloace de producție și mediu de muncă, ale cărui elemente interacționează pe baza
unui circuit informațional. Prin definiție, accidentele de muncă și bolile profesionale se produc exclusiv în
sistemul de muncă, fiind rezultatul factorilor de risc, generați de sistem.
Executant:
Persoană implicată nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcină de muncă:
Totalitatea acțiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producție și în anumite condiții
de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de muncă.

Mijloace de producţie:
Totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri,instalații, mașini, unelte, mijloace de transport, etc.) și a obiectelor
muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producție a bunurilor materiale.

Mediu de muncă:
Ansamblul condițiilor fizice, chimice, biologice și psihosociale în care unul sau mai mulți executanți își realizează
sarcina de munca.

Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională:

Posibilitate de producere a unui accident sau a unei îmbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvență și gravitate a
consecințelor.

17
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

Modelele acestor instrucțiuni sunt prezentate în anexe.

ANEXE

CLINICA DE RECUPERARE
NEUROMOTORIE APROB
“CRIZANTEMA” ADMINISTRATOR
Nistor Vasile

IP-SSM-01 - INSTRUCTIUNI PROPRII SSM CU CARACTER GENERAL

Instrucțiunile proprii vor fi prelucrate cu întregul personal din societate în cadrul instructajului introductiv
general, precum și cu persoanele care desfășoară activități temporare în societate.
Pentru prevenirea producerii accidentelor de muncă în cadrul CLINICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE
“CRIZANTEMA”, se vor respecta următoarele reguli:
a) In timpul lucrului angajatul trebuie să fie disciplinat şi atent.
b) Este interzisă folosirea echipamentelor de muncă defecte şi nepotrivite, iar transportul şi manipulările se vor
face cu multă atenţie.
c) Ordinea şi curăţenia la locurile de muncă sunt obligatorii, fiind interzise aglomerările căilor de acces cu
materiale, stivuirea necorespunzătoare sau aşezarea lor în apropierea instalaţiilor electrice sau de încălzit.
d) Este interzis dormitul în timpul serviciului, introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în incinta
unităţii. Persoanele în stare de ebrietate nu vor fi primite la lucru.
e) Fiecare angajat trebuie să cunoască cum se procedează în cazul accidentării lui sau a colegilor săi de munca
(primul ajutor, anunţarea şefilor ierarhici etc).
f) Fiecare angajat trebuie sa fie atent pe unde circulă și pe ce obiecte pune mâna. (Atenţie la locurile
întunecate, alunecoase, la canale, precum şi la ieşirea din clădiri, etc.)
g) La locul de muncă, lucrătorul este obligat să folosească dispozitivele, materialele şi echipamentul de protecţie
din dotare.
h) Doar respectând strict instrucţiunile de securitate şi sănătate a muncii accidentele si urmările lor nedorite
sunt evitate, iar eforturile ce se depun pentru apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor nu vor mai fi zadarnice.
i) Este strict interzisă atingerea firelor si conductorilor electrici. Pentru orice reparaţii vor fi informaţi şefii
ierarhici sau electricienii.
j) Este interzisă circulaţia angajaţilor prin unitate fără interes de serviciu sau prin alte spatii unde este afişat
indicatorul "Intrarea oprită" sau alte semne convenţionale de pericol.
k) Angajaţii noi işi încep activitatea doar după ce li se face instruirea de tehnică a securităţii muncii de către şeful
ierarhic, sunt testaţi asupra însuşirii acestor cunoştinţe şi semnează fişa de instruire.
l) Angajatul trebuie să execute lucrările conform tehnologiei de lucru şi să aplice întocmai instrucţiunile de
securitate şi sănătate a muncii.

INTOCMIT
LUCRĂTOR DESEMNAT
SÃRMÃŞANU ROXANA MIHAELA

18
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

CLINICA DE RECUPERARE
NEUROMOTORIE APROB
“CRIZANTEMA” ADMINISTRATOR
Nistor Vasile

IP-SSM-02 - INSTRUCTIUNI PROPRII SSM PENTRU PERSONAL TESA

Pentru prevenirea producerii accidentelor de muncă în cadrul CLINICII DE RECUPERARE NEUROMOTORIE

“CRIZANTEMA”, angajații TESA pe perioada în care desfășoară activități la birou) vor respecta următoarele reguli:

a) Fiecare angajat trebuie sa cunoască si sa aplice normele de securitate a muncii in biroul sau incaperea in
care isi desfășoară activitatea.
b) Personalul este dator sa semnaleze:
 orice accident ori incident de munca;
 toate situațiile periculoase de munca.
c) In incaperi se vor păstra numai piese de mobilier (birouri, scaune, mese, dulapuri, casa de bani, etc) in
perfecta stare de funcționare, amplasate astfel incat sa nu provoace accidente;
d) Orice element de birotica depistat ca defect va fi reparat imediat. Daca acest lucru nu este posibil, obiectul
va fi retras in magazie, astfel incat sa nu se permită folosirea sa in stare defecta si sa fie eliminata astfel posibilitatea
producerii unui accident;
e) Repararea biroticii se va executa numai de personal calificat, de la unități de profil.
f) Orice fel de reparații la instalațiile electrice (tablou de siguranțe, prize, cabluri defecte etc), sanitare, de
incalzire, gaze si alte asemenea se vor executa prin firme specializate pe baza de comanda.
g) Sistemele de alimentare a aparatelor (lămpi de birou, calculatoare etc.) vor fi amplasate astfel incat
sa se elimine posibilitatea accidentării prin împiedicarea persoanelor. Periodic se va verifica integritatea acestora
pentru eliminarea oricărui pericol de electrocutare.
h) Este interzisa utilizarea oricăror echipamente electrice prezentând defecțiuni: prize sparte sau avariate ca
urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice etc, conductori dezizolati sau având izolația deteriorata.
i) Este interzisa depozitarea sau amplasarea provizorie la inaltime (pe dulapuri, cuiere, etc.) a unor obiecte
care prin cădere ar putea provoca accidente.
j) Pardoseala din încăperile de lucru si din grupurile sanitare trebuie păstrata curata si uscata astfel incat sa
nu existe pericol de alunecare sau impiedicare. Trebuie semnalata si remediata orice defecțiune in pardoseala.
k) In caz de inghet sau polei, zona de circulație aferenta sediului firmei trebuie curățata de zăpada si
acoperita cu materiale antiderapante care sa elimine riscul de accidentare prin alunecare.
l) Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte. Deschiderea ușii se va executa
lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in imediata ei apropiere. De asemenea, urcatul si coborâtul treptelor
trebuie făcut cu atenție.
m) Cand trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura si nu una improvizata
din scaune, cutii, sertare.
n) Ușile cu geamuri trebuie manevrate atent. Este interzisa sprijinirea sau impingerea de sticla ușilor.
o) La ieșirea din clădire, orice persoana se va asigura in toate direcțiile ca sa nu fie surprinsa de vreun mijloc
de transport.
p) In intersecții/holuri trebuie sa se circule pe partea dreapta, mergând incet, pentru evitarea coliziunii cu o
alta persoana care ar veni din sens opus ori de dupa coltul clădirii.
q) In timpul programului trebuie folosita o incaltaminte corespunzătoare pentru evitarea oricărei surse de
accident.

19
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

r) Pentru protecția personalului care face curățenie, cioburile de sticla trebuie invelite si depuse la vedere
astfel incat sa poată fi ușor identificate.
s) Este interzis sa se improvizeze podețe formate din scaune, cutii, sertare, așezate unele peste altele,
deoarece, nefiind stabilite, exista pericolul de răsturnare.
t) Este interzisa atingerea mașinilor in funcțiune, a tablourilor electrice, etc.
u) Nu se vor purta discuții cu personalul care lucrează la alte posturi de lucru decât în interes de serviciu.
v) Nu se vor indeparta dispozitivele de protecție ale mașinilor aflate in funcțiune.
w) In locurile in care sunt afișate semne de avertizare, se va intra numai in prezenta personalului autorizat, care
va lua masurile corespunzătoare de securitate.
x) Este interzis fumatul in toate spatiile societății.
y) Totdeauna trebuie sa se privească in direcția de mers, iar atunci cand se transporta pachete cu brațele,
aceste pachete nu trebuie sa impiedice vizibilitatea.
z) Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute iar urmele de apa sau ulei se vor inlatura imediat. Trebuie
semnalata orice defecțiune in pardoseli (sparturi, rupturi ale mochetei, linoleumului, etc...).
aa) Pentru protecția personalului de curățenie, cioburile de sticla trebuie invelite si depuse la vedere astfel
incat sa poată fi ușor identificate.
bb) Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie făcut cu mușchii picioarelor si nu cu mușchii spatelui. Trebuie
evitate intinderile rapide ale brațelor si intoarcerile bruște.
cc) Personalul din birouri care se deplasează in secțiile productie trebuie sa respecte următoarele norme
obligatorii:
 sa folosească imbracaminte cat mai strânsa pe corp,
 sa circule numai pe caile de acces special marcate
dd) Inainte de folosire a unui scaun, trebuie constata starea lui, dupa care se aseaza intr-o poziție cat mai
stabila, evitandu-se așezarea pe marginea lui.
ee) Inainte de îndepărtarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se răsturna
sau de a lovi alta persoana.
ff) Este interzisa urcarea pe scaunul cu ax pentru a lua un obiect de la inaltime. Pentru aceasta se
recomanda un taburet solid, un podium sau o scara corespunzătoare.
gg) Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor, fisetelor sau ale dulapurilor trebuie ținute inchise.
hh) Pentru evitarea prinderii degetelor, trebuie apucate bine mânerele atunci cand se inchid sertarele
birourilor ori ușile caselor de bani.
ii) Este interzisa deschiderea in același timp a mai multor sertare din partea de sus, deoarece ele pot aluneca
si, prin cădere, pot provoca accidente.
jj) Pentru asigurarea unei bune stabilități este necesar ca obiectele grele sa fie aranjate in sertarele de jos.
kk) Trebuie semnalata personalului de deservire orice defecțiune apăruta in buna funcționare a pieselor de
mobilier: muchii crăpate, parti lipsa, etc

INTOCMIT
LUCRĂTOR DESEMNAT
SÃRMÃŞANU ROXANA MIHAELA

CLINICA DE RECUPERARE
NEUROMOTORIE APROB
“CRIZANTEMA” ADMINISTRATOR
Nistor Vasile

20
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

IP-SSM-03 - INSTRUCTIUNI PROPRII SSM PENTRU DEPLASAREA SALARIATILOR LA/

DE LA LOCUL DE MUNCA
In timpul deplasării pe traseul normal de acasă la serviciu şi de la serviciu acasă in perioada de timp normală de
deplasare, salariaţii societăţii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli:
 Să circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora, pe potecile laterale ale drumurilor publice.
 Să circule numai pe partea stângă a drumurilor publice, dacă acestea nu au trotuare sau poteci.
 Să traverseze drumurile publice prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar
în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la colţul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există vreun
pericol; traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axul acestora.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu urce, să nu coboare şi să nu deschidă uşile autovehiculului de transport
în comun în timpul mersului.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu călătorească pe scările sau părţile laterale ale caroseriei tramvaielor,
troleibuzelor, autobuzelor sau altor mijloace de transport ori stând în picioare în caroseria autocamioanelor sau a
remorcilor.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să nu distragă atenţia conducătorilor autovehiculelor de transport în comun.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să folosească numai acele culoare şi scări rulante de acces la peroanele
amenajate pentru urcare/coborâre în mijloacele de transport subteran (metrou) sau de suprafaţă (metrou uşor);
călătorii nu vor urca sau coborî din ramele acestor mijloace de transport după ce a fost comunicată comanda de
închidere a uşilor de acces ale garniturii respective.
 Salariaţii societăţii sunt obligaţi să respecte toate indicaţiile de utilizare ale ascensoarelor clădirilor in care
locuiesc in timpul deplasării la/de la locul de muncă si nu numai.
 La deplasarea la/de la locul de muncă/domiciliu cu autovehiculul de serviciu sau proprietate personală sunt
obligaţi să respecte legislaţia specifică circulaţiei pe drumurile publice, astfel încât să protejeze propria persoana şi pe
ceilalţi participanţi la traficul auto.

INTOCMIT
LUCRĂTOR DESEMNAT
SÃRMÃŞANU ROXANA MIHAELA

CLINICA DE RECUPERARE NEUROMOTORIE

“CRIZANTEMA” APROB
ADMINISTRATOR
Nistor Vasile

21
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

IP-SSM-04 - INSTRUCTIUNI PROPRII SSM PENTRU PERSONALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI

Conform art 82 aln 2 din HG 1425/2006, actualizată, personalul care execută activități de curățenie va fi admis la
lucru doar dacă respectă următoarele reguli:

Zilnic, înainte de începerea lucrului, personalul de intretinere a curateniei va verifica următoarele:

 prizele la care se conectează aspiratorul;
 funcţionarea motorului aspiratorului;
 starea furtunului aspiratorului;
 starea cablului electric al aspiratorului;
 starea geamurilor şi a ferestrelor;
 starea caloriferelor si a conductelor (să nu existe scurgeri de apa)
 starea instalaţiilor sanitare;
 starea mobilierului, a uşilor, porţilor, etc;
 în timpul curăţeniei se vor inspecta vizual prizele şi prelungitoarele din zona de lucru(orice defect
constatat se va aduce imediat la cunoştinţa şefului ierarhic);
a) Orice defecţiune constatată în spaţiul de desfăşurare a lucrului (în spatiile interioare, în curte, precum şi in
alte locuri în care femeile de serviciu îşi desfăşoară activitatea), va fi adusă imediat la cunoştinţa şefului ierarhic
superior;
b) Reparaţiile de orice natură vor fi efectuate doar de persoane calificate;
c) Aparatele electrice, termice sau de alt tip (boiler, frigider, etc...), stabilite în mod distinct de conducerea
societăţii, pentru a fi oprite în zilele nelucrătoare de la sfârşit de săptămână sau în perioadele în care nu există
activitate mai multe zile (sărbători, sfârşit de an, etc.) vor fi oprite, după terminarea programului de lucru, înainte
de închiderea spaţiilor respective;
d) Zonele de intrare, de acces pietonal şi auto, trebuie menţinute curate şi în limita posibilităţilor, uscate,
pentru a preîntâmpina riscul de accidentare (prin alunecare);
e) Scările metalice trebuie menţinute uscate şi curate, iar pe timp de iarnă dezgheţate, ori de câte ori este
necesar;
f) Pe timp de iarna, curtea, trotuarele şi celelalte căi de acces şi circulaţie trebuie deszăpezite şi dezgheţate,
pentru a preveni accidentele ce pot surveni prin alunecare şi cădere;
g) Când se folosesc scări sau platforme (la curăţarea geamurilor sau a altor suprafeţe), înainte de folosirea
acestora, este obligatorie verficarea stabilităţii, a rezistenţei şi a faptului că nu prezintă defecte. Se vor respecta
normele specifice lucrului la înălţime.
h) Curăţarea şi igienizarea vaselor, a oficiilor, a vestiarelor şi a toaletelor se va face cu conştiinciozitate, pentru
prevenirea răspândirii microbilor, bacteriilor şi viruşilor.
i) Aparatele electrice (aspiratorul, filtrul de cafea, cuptorul cu microunde, frigiderul, etc.) se scot din priză prin
apăsarea cu o mână a prizei şi tragerea cu cealaltă a ştecherului. Nu se trage de cablu şi nu se smulge.
j) Obiectele sanitare (chiuvetele, vasele WC, cada, cabinele de duş), faianţa, gresia, oglinzile şi accesoriile se
vor menţine în perfectă stare de curăţenie.
k) Periodic trebuie verificate trusele de prim ajutor. în momentul în care se constată că acestea sunt
descompletate sau expirate trebuie anunţat imediat şeful ierarhic superior.
l) Personalul din administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor efectua zilnic:

 verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor;

 verificarea stării mobilierului;
 verificarea instalaţiilor sanitare;
 verificarea sistemelor de încălzit, în special cele ce utilizează gazele naturale.

22
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

m) Substanţele folosite la curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementărilor
organelor sanitare şi instrucţiunilor emise de furnizori.
n) Este interzisă curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea echipamentului de protecţie din
dotare (mănuşi din cauciuc, halate, etc).
o) Este interzisă spălarea cu lichide inflamabile.
p) Substanţele inflamabile şi combustibile se păstrează în bidoane închise sau cisterne, indicându-se prin
etichete conţinutul acestora, cu respectarea normelor P.S.I.
q) Utilizarea substanţelor insecticide se va face de către personalul firmelor specializate sau de personal
propriu pregătit si instruit în acest scop.
r) Este interzisă folosirea substanţelor insecticide necunoscute.
s) Substanţele insecticide se vor păstra în spaţiu special amenajat, ventilat natural, în recipiente sau cutii cu
etichete care să semnalizeze pericolul pe care îl prezintă.
t) Fumatul in toate spatiile societăţii este sctrict interzis.
u) Este interzisă amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele scărilor sau pe căile
de evacuare.
v) Centralele termice vor fi exploatate de personal calificat şi autorizat, conform normelor specifice şi a
Prescripţiilor tehnice ISCIR.
w) Este interzisă curăţarea geamurilor din exteriorul construcţiilor, fără schele, platforme, nacele special
amenajate, şi fără asigurarea cu centuri de siguranţă a executanţilor.
x) Covoarele care acoperă scările vor fi bine fixate pe trepte pentru evitarea alunecării accidentale. Aspiratorul
de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon electric care să aiba conductor de nul.
y) Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni la motor sau cu cordonul de alimentare electric deteriorat
sau cu întreruperi.
z) Utilizarea aspiratorului se va face după verificarea funcţionării motorului, stării furtunului, a anexelor şi a
cordonului de alimentare cu energie electrică. Dacă se constată defecţiuni în funcţionare, se va solicita intervenţia
persoanelor calificate.
aa) Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru a pulveriza substanţe insecticide sau explozive.

INTOCMIT
LUCRĂTOR DESEMNAT
SÃRMÃŞANU ROXANA MIHAELA

23
 Curs “INSPECTOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ“

Bibliografie

Legea nr 319/2006 a securității și sănătății în munca

HG nr. 1425 din 11 octombrie 2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006
privind securitatea și sănătatea în muncă.

HG nr. 1091 din 16 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă.

HG nr. 1146 din 30 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către
lucrători a echipamentelor de muncă.

HG nr. 1048 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.

HG nr. 971 din 26 iulie 2006, privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de
muncă

HG nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile.

Hotărârea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile datorare
expunerii la azbest.

HG nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscurile generate de zgomot.

HG nr. 1876 din 22 decembrie 2005, privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de vibrații.

HG nr. 1093 din 16 august 2006, privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.

HG nr. 1092 din 16 august 2006, privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici
în muncă.

HG nr. 1136 din 30 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor
la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.

HG nr. 1051 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a
maselor, care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare.

HG nr. 1028 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare.

24