ALGELE ALBASTRE VERZI

Peretele scheletic este rigid si constituit din 2 foite ce

secreta la exterior substante mucilaginoase
Nucleul se gaseste in partea centrala a celulei, este
rudimentar, se prezinta ca o masa polimorfa
Ribozomii sunt uniform raspanditi in citoplasma
Lipsesc mitocondriile, reticulul endoplasmatic, dictiozomii
Regiunea externa a citoplasmei se numeste
cromatoplasma datorita culorii albastre verzi conferita de
pigmentii clorofilieni si ficobilinici dispusi pe lamelele
fotosintetizatoare orientate paralel cu peretele scheletic
 BACTERIILE
Peretele scheletic este format din mai multe straturi, cel intern fiind
mai rigid si alcatuit din mucopeptide
Plasmalema este formata din lipide mai putin variate ca la eucariote si
mai reduse cantitativ (fosfatidiletanolamina si fosfatidilglicerol); lecitina
este foarte rara iar sterolii si acizii grasi nesaturati sunt absenti;
contine enzime (permeaze, enzime oxidative) fiind asemanatoare cu
membrana interna mitocondriala
Ribozomii de tipul 70 S sunt numerosi
Lipsesc dictiozomii, mitocondriile reticulul endoplasmatic, plastidele
Substante de rezerva: glicogen; acid poli-β-hidroxibutiric, volutina,
sulf.
Nucleoidul nu poseda membrana; este reprezentat de un cromozom
circular format din ADN dublu catenar, neasociat cu histone; este
puternic spiralizat, lungimea lui depasind de 1000 de ori lungimea
celulei bacteriene
 STRUCTURA
CENOCITICA

Se mai numeste plasmodiala, sincitiala sau

cenoblastica
Se intalneste la: ciupercile inferioare,
myxomicete si la unele alge verzi sifonale
Sunt constituite dintr-o masa citoplasmatica
necompartimentata ce contine numerosi
nuclei; organismul cenocitic este considerat
o mare celula plurinucleata.
STRUCTURA VIRUSURILOR
agenti infectiosi, patogeni capabili sa se
multiplice numai in interiorul celulei vii,
reprezentand un nivel intermediar intre structura
moleculara si cea celulara
Dimensiuni cuprinse intre 10-300 nm
Partea interna - acidul nucleic
Partea externa – proteine
Acidul nucleic:
– ADN
– ARN
Invelisul: capsida formata din capsomere
 STRUCTURA VIRUSURILOR
Dupa natura acidului nucleic si tipul de structura a
capsidei virusurile se clasifica in:
Virusuri ADN:
– cu simetrie helicoidala (v. variolei),
– cu simetrie cubica (adenovirusuri, v. herpetic, v. varicelei);
– tip bacteriofag
Virusuri ARN:
– cu simetrie helicoidala (v. gripal, v. oreionului, v. rujeolei, v.
mozaicului tutunului),
– cu simetrie cubica (v. poliomielitei) si
– tip bacteriofag
Fractiunea citopatogena a unui virus este reprezentata de acidul
nucleic, partea externa, proteica avand un rol protector ce se opune
actiunii nucleazelor tisulare; partea proteica are proprietati
antigenice determinand formarea de anticorpi conferind imunitate
organismelor in care apar;
In procesul infectios dupa fixarea pe celula gazda, enzimele
specifice din capsida distrug membrana celulei, acidul nucleic este
injectat in interiorul acesteia in timp ce capsida ramane la suprafata
formand fantoma; in interiorul celulei gazda intregul metabolism este
dirijat de acidul nucleic viral care asigura multiplicarea propriului
genom si sinteza de proteine virale; cele doua componente se vor
asambla in final in noi particule virale in timp ce celula gazda este
distrusa
In cazul virusurilor ARN , lantul ARN viral va determina la inceput
formarea unui ADN complementar cu ajutorul unei enzime virale
specifice (reverstranscriptaza)
 Virusul variolei

Virusul varicelei Virusul herpetic

VMT
 COMPOZITIA CHIMICA A
PROTOPLASMEI
Componentii minerali (anorganici): apa si sarurile minerale
APA – component esential al materiei vii (90%); poate atinge un maxim de
98% in cazul fructelor carnoase si un minim de 10-15% pentru semintele in
stare de latenta
Exista mai multe fractiuni ale apei in constitutia celulei care au fost puse in
evidenta prin deshidratare progresiva utilizand tehnica presarii tesuturilor vii
APA IN EXCES – poate fi indepartata fara a fi afectate metabolismul sau
vitalitatea protoplasmei
APA METABOLICA – dupa indepartarea ei este afectat metabolismul dar nu
si vitalitatea protoplasmei
APA VITAL NECESARA – prin indepartarea ei este afectata vitalitatea si
celula moare
APA REZIDUALA – mai poate fi extrasa prin presare si dupa moartea
protoplasmei
APA LEGATA – nu poate fi extrasa prin presare dupa moartea celulei numai
la temperaturi ridicate
 Componentii minerali - APA
Este un solvent polar
caracterizat prin forte de
atractie intermoleculare
foarte ridicate
Moleculele de apa tind sa
se grupeze intr-o retea
tridimensionala formand
legaturi de hidrogen
Produce ionizarea
electrolitilor si a numerosi
compusi organici
 Elementele minerale
Reprezentate de saruri
minerale disociate in ioni si
solubilizate in spatiile
intermicelare ale protoplasmei
sau in vacuomul celular
Saruri minerale insolubile care
se depun sub forma de cristale
minerale
Combinatii complexe organo-
minerale sub forma de
oligoelemente (complexe
enzimatice, structuri metolo-
proteice)
CLASIFICAREA ELEMENTELOR
CHIMICE
MACROELEMENTE: peste 10-3% : oxigen (70%); carbon
(18%); hidrogen (10,5%), azot, fosfor, sulf, potasiu,
sodiu, calciu, magneziu, aluminiu, clor

MICROELEMENTE: intre 10-3 si 10-6 % : mangan, fier,

cupru, zinc, siliciu, titan, nichel, staniu, brom, fluor, bor

ULTRAMICROELEMENTELE: mai putin de 10-6 % :

arsen, molibden, cobalt, iod, plumb, argint, aur

Cu exceptia celor care se volatilizeaza elementele

minerale se analizeaza in cenusa rezultata din
calcinarea tesuturilor vegetale
 COMPONENTII ORGANICI
Sunt reprezentati de:
- glucide
- lipide Substante ale metabolismului
primar cu rol structural, functional
- proteine si energetic

- acizi nucleici
- biocatalizatorii vitamine

(efectori biochimici) enzime

Rol in reglarea
metabolismului si in hormoni vegetali
crestere si dezvoltare
 COMPONENTII ORGANICI
Substante ale metabolismului secundar:
- foarte variate
- caracteristice unor tesuturi si specii
- importante din punct de vedere farmaceutic
- sinteza lor depinde de substantele ce
alcatuiesc metabolismul primar

Exemple: alcaloizi, saponine, taninuri, heterozide,

uleiuri volatile
 GLUCIDELE
Clasificare:
- oze (monozaharide, zaharuri reducatoare)
- ozide (elibereaza oze prin hidroliza)
- holozide (elibereaza numai oze)
- heterozide (oze+agliconi - genine)

MONOZAHARIDE (oze):
- hexoze: glucoza, fructoza, galactoza, ramnoza
- pentoze: arabinoza, xiloza, riboza
 ramnoza
galactoza
 GLUCIDELE
Holozidele oligozide
poliholozide
Oligozide: - diholozide: - zaharoza
- maltoza
- lactoza
- triholozide: gentianoza, rafinoza
- tetraholozide: stachioza
 lactoza
zaharoza

Maltoza (2 glucoza)

stachioza
 Poliholozidele
Poliholozide omogene
- amidonul este un poliholozid format dintr-un numar
foarte mare de molecule de α-glucoza legate 1-4 si
constituie substanta de rezerva din albumenul semintelor
de graminee, din rizomi sau tuberculi
- celuloza este o poliholozida formata din molecule
de β- glucoza legate tot 1-4 in care doua molecule
vecine sunt rasucite cu 180o si reprezinta constituentul
principal al peretelui scheletic
- inulina este un polifructozan format prin
policondensarea fructozei; se intalneste in organele
subterane ale multor Asteraceae fiind izolata pentru
prima data din radacina de iarba mare (Inula helenium)
amilopectina

amiloza
inulina
POLIHOLOZIDE NEOMOGENE
Mucilagii
Poliuronide
Hemiceluloze
Pectine
Gume
Contin in molecula lor alaturi de oze un numar mare de
acizi uronici si derivati sulfurati, metilati, acetilati
Poliolii rezulta in urma reducerii gruparilor aldehidice
sau cetonice ale ozelor sub influenta unei dehidrogenaze
NADP astfel incat toti atomii de C au cate o functie
hidroxil; exemple: adonitolul (Adonis vernalis), manitolul,
sorbitolul (fructele de Rosaceae), volemitolul (radacina
de Primula officinalis)
adonitol

sorbitol

inositol fosfatidilinositol
 Concluzii
Glucidele sunt sintetizate de plantele verzi prin
fotosinteza
Constituie pentru toate celulele o sursa energetica
Riboza si dezoxiriboza intra in constitutia acizilor
nucleici
Polimerii glucidelor sunt:
- substante de rezerva (amidon, inulina)
- elemente scheletice (celuloza, hemiceluloza,
pectinele)
- produsi de secretie (mucilagiile, gumele)