celulelor de la structura lor, organite componente, fiziologia lor pana la moartea celulei care poate fi determinata genetic (apoptoza) sau rezultat al unei invaziuni externe (necroza) Deriva de la cuvintele grecesti: kytos=cavitate; logos=stiinta Cellula=diminutivul de la cella =camera (latina) ISTORIC Primele studiate au fost celulele vegetale datorita dimensiunilor lor mai mari si usurintei de a fi observate Prima reprezentare grafica a celulelor vegetale a fost facuta de catre Robert Hooke (fizician englez 1667, in lucrarea sa Micrographia) dupa ce a studiat la microscop o sectiune prin suberul de la stejarul de pluta utilizat azi pentru confectionarea dopurilor pentru inchiderea flacoanelor de sticla. A constatat ca acest tesut este format din numeroase cavitati pe care le-a denumit cellulae (suber=tesut mort de aparare din structura tulpinii) 1671 Malpighi si Grew reprezinta tesutul conducator tuburi pentru vasele lemnoase si sacule vezicule sau utricule pentru celulele parenchimatice Descoperirea constituentilor celulei vegetale 1831 Brown - nucleul 1846 Nagely – vacuolele 1883 Schimper si Meyer – plastidele 1910 Guilliermond – mitocondriile 1957 Buvat si Porter – aparatul Golgi 1952 Palade si Porter – ribozomii 1953 structura moleculara a ADN Asemanari intre celula vegetala si animala Asemanari intre celula vegetala si animala Organite comune:
Structura, compozitie chimica, functii foarte asemanatoare pentru celula
vegetala si animala
Procese biologice comune:
Acumularea informatiei genetice Transmiterea informatiei genetice Biosinteza proteinelor Metabolismul energetic Deosebiri intre celula vegetala si animala Gradul mai redus de diversificare (7-8 tipuri de tesuturi in regnul vegetal, iar in regnul animal peste 100 tipuri de tesuturi) Peretele celular cu rol scheletic, de natura pecto-celulozica prezent numai la celulele vegetale cu rolul de a asigura pozitia verticala a tulpinilor si expunerea la lumina a frunzelor Comunicatiile intercelulare prezente in peretele scheletic sunt reprezentate de punctuatiuni si plasmodesme la celula vegetala si de jonctiuni la cea animala Existenta unui invelis extern de natura glucidica la celulele animale numit glicocalix cu rol in recunoasterea si solidarizarea celulara, confera rezistenta la actiunea unor enzime si mentinerea contactelor intre celule Plastidele prezente numai in celulele vegetale; aceste organite participa la procesul de fotosinteza prin acesta plantele asigurindu- si o nutritie autotrofa Vacuomul celular = totalitatea vacuolelor – specific celulei vegetale Deosebiri intre celula vegetala si animala Microcorpii – organite celulare comune ambelor regnuri La plante – implicati in procese metabolice celulare specifice: - glioxizomii si peroxizomii implicati in : - metabolismul glicolatului; - fotorespiratie; - conversia lipidelor in glucide in timpul germinarii semintelor oleaginoase Substantele de rezerva - in celula vegetala: amidon; inulina; ulei; proteine - in celula animala: glicogenul Cristalele minerale (oxalati, sulfati, carbonati) prezente numai in celula vegetala, a caror forma, marime si compozitie chimica sunt caracteristice si utilizate in diagnoza microscopica a produselor vegetale medicinale Centriolul prezent doar in celulele animale cu rol in orientarea si formarea fusului de diviziune Organizarea generala a celulei vegetale Tipuri de structuri celulare Structuri celulare Procariote : - bacterii (Eubacterii) - alge albastre –verzi (Cyanobacterii) Eucariote: - alge - ciuperci - briofite - plante superioare (cormofite) - regnul animal Caractere generale ale celulei eucariote vegetale 1. FORMA - celule lipsite de perete scheletic = gimnoplaste (plante unicelulare: alge verzi, ciuperci inferioare, gameti) – forma sferica sau ovoidala - celule cu perete scheletic = dermatoplaste (forma celulei este determinata de peretele scheletic) Paralelipipedica – celulele epidermice Sferica Poliedrica Fuziforma – fibrele mecanice Cilindrica – vasele conducatoare lemnoase Stelata - celulele parenchimului medular din tulpina de pipirig Ramificate – scleritele din frunza de nufar Prismatice – celulele sclerenchimatice
Forma celulelor depinde de - factori interni: - anizotropia peretelui scheletic
- modul de dispunere a fibrelor de celuloza - factorii genetici - factori externi: - presiunea celulelor si tesuturilor invecinate 2. Dimensiunea
Foarte variata
10-30 μm celulele meristematice
100-200 μm celulele parenchimatice diferentiate
70 μm este dimensiunea medie a celulelor vegetale mature Exceptii: - fibrele mecanice liberiene (fibre textile) ajung pana la cativa cm (diametrul 50 μm) - anterozoizii de Zamia 300 μm diametru (printre cele mai mari celule) - algele verzi unicelulare sifonale - cativa cm (Acetabularia); 1m (Caulerpa) - cele mai mici celule vegetale sunt ale ciupercilor (drojdia de bere 4-5 μm; hifele de Penicillium 4 μm)
Celulele animale au dimensiunea medie de 10 μm
Structura celulei eucariote vegetale Constituentii celulari - vii – protoplasmatici – citoplasma - nucleu - nevii – paraplasmatici – perete scheletic - vacuomul celular - incluziunile ergastice Citoplasma: - hialoplasma – plasma fundamentala - organite celulare vii: plastidele; mitocondriile; reticulul endoplasmatic; ribozomi; dictiozomi; lizozomi; microcorpi STRUCTURA CELULEI PROCARIOTE Structura lor a fost descoperita numai dupa aparitia microscopiei electronice Nucleu rudimentar (protos=simplu, carion=nucleu) nucleul nu este delimitat de membrana; este denumit nucleoid; este reprezentat de un singur cromozom Lipsesc: condriomul; reticulul endoplasmatic; dictiozomii; plastidele Contin citoplasma diferentiata in doua zone; ribozomi de tipul 70 S; plasmalema; perete scheletic care nu este de natura celulozo-pectica